Page 4 - 1954-10

Pag. *1 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 79

Şedinţa solemnă de la Pekin consacrată celei ________ NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE____________________

de a 5-a aniversări a proclamării R. P. Chineze rsţările americane de a „izola" Franţa şi realitatea

PEKIN (Agerpres). — China Nouă tran­ guvernamental* sovietice — N S Hruş- Gheorghe Apostol (R P Romini). Sambu Stendhal, un sonilor francez al secolului de 1. PAVLOV litarismului german „convenabilă" şl „ac­
smite : ciov. N. A Buâgen'm. A. I, Mikoian. N M (R. P. Mongolă). Vaolav Kopeoky (R Ce­ trecut, care s-<a ocupat mulţi ani cu. di­ ceptabilă" pentru Franţa Se ştie insă
La 30 septembrie, in sala Huai Jentej» Şvemik — şi jefu delegaţiilor guverna­ hoslovacă). Andris Hegedtis (R. P Un­ plomaţia, scria că Taileyrand a „stricat europene" In lupta pentru interesele ţării câ adepţii reînviem militarismului german
din Pekin, a avut loc şedinţa solemnă mentale ale Poloniei, Republicii Populare gară), Lothar Bolz (R D Germană). Di- această profesiune". După cum se ştie, di­ lor, — interese sie unei mari puteri — au câubat insistent o asemenea formă încă
consacrata celei de a S-a aniversari a pro­ Democrate Coreene. RomînieL Republicii mianov (R. P Bulgaria), Huan Mir» Giam plomaţia Lui Taileyrand 5* caracteriza forţele patriotice ale Franţei au repurtat înainte de cel de al doilea război mon­
clamării Republicii Populare Chinez©. Populare Mongole, Cehoslovaciei. Unga­ (F D Vietnam). Behar Shtylla (R P Al­ prin perfidie rpocrizie şi înşelătorie di­ o mare victorie Eşecul pe care l-a sufe­ dial. Politica externă a Franţei a ajuns
In sală se aflau numeroşi reprezentant! riei. Republicii Democrate Germane. Bul­ bania) Ei au transmis popoarelor marii rectă Ce să mai spunem despre metode!© rit in Adunarea Naţională planul de crea­ atunci într-un cerc vicios, vesemnindu-se
al vieţii publice din cvapitala R P Chi­ gariei, Republicii Democrate Vietnam. Al­ Chine 9aâuil'un'le fierbinţi aile popoarelor dralomaţiei actuale a Departamentului de re a „comunităţii defensive europene* a în faţa reinvieru militarismului german
neze. membrii Comitetului Central al Pac- baniei. frăţeşti stet al SU A, care îşi însuşeşte tot ce dovedit din nou lumii întregi cit de mare In care a văzut un fenomen „cu totul
trduilui Comunist Chinez, deputaţi ai Adu­ Liu Sao-ţl. care a prezidat şedinţa, a Rosbnd cuvlntu'l de închidere. Liu este mai rău dm arsenalul diplomaţiei este astăzi rolul şi cit de mare este răs­ inevitabil", chipurile determinat de în­
nării reprezentanţilor populari din în­ dat cuvântul premierului Consdiulua de Şao-ţi a mulţumit celor care au luat eu- tr©outulul 7 Metoda cea mal preferată a punderea ce revine Franţei in ce priveşte tregul mers al lucrurilor. Tocmai aceasta
treaga Chină, eroi ai muncii, reprezen­ Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu vîntul pentru saluturile lor calde şi pline diplomaţiei americane a devenit astăzi asigurarea securităţii ia Europa In do­ a dus Franţa la pierderea rolului ei im­
tanţi ai literaturii, artei, oameni de sea­ En-Jai, oare a fost întimplnat ou căldură de însufleţire. Liu $ao-ţl şl-a exprimat şantajul. Procedeele acestei diplomaţii de­ meniul politicii externe prestigiu) Fran­ portant in treburile europene Tocmai *-
mă ai poporului chinez de participanţii la şedinţa festivă ir.trederea că poporul Republicii Popu­ vin din zi in zi tot mat grosolane Aceaî- ţei a crasout coasta a legat rr.iinile diplomaţiei fran­
La ora 17 si »5 mânute au luat loc în După aceea, ndioindu-se în picioare, lare Chineze va obţine în viitor victorii la te izbeşte mai cu seamă oind exami­ Intenţia careurilor agresive Internaţio­ ceze
Prezndiu. primiţi cu ovaţii furtunoase îl întreaga asistenţi a salutat ou aplauze şi mai măreţe nezi unul din cele mal noi mijloace de nale este acum de a împiedica Franţa Intr-adevăr, la Paris nu se poate să nu
îndelungate, Mao Ţze-dun, preşedintele furtunoase şl îndelungate apariţia la tri­ Delegaţii, oaspeţii şi întreaga asistenţi, şantaj folosite împotriva Franţei, oare a să se bucure de roadele victoriilor poli­ se ţină minte că întreaga perioada de
Republicii Populai# Chineze; Ciu De. bună a lui N. S Hruşciov, prim secretar cuprinşi de acerişl sentiment de entu­ devenit obieotîvul obişnuit al unor astfel tice deja repurtate, să reducă La zero in­ după cel dinţii război mondial a fost ca­
vicepreşedintele Republicii Populare Chi­ el Comitetului Central ai PC U S si ziasm se ridică in picioare şi ovaţionează de manevre diplomatice din partea SU A fluenţa rezultatelor conferinţei de la Ge­ racterizat» prin înlăturarea Franţei de ps
neze ; Liu Sao-ţi, preşedintele Comitetu­ membru in Prezidiul Sovietului Suprem îndelung cu căldură în cinstea succese­ In ultima vreme, Departamentul de neva şi ale holâririi parlamentului fran­ poziţiile ce trebuiau si revină uneLa dui
lui permanent al Adunării reprezentanţi­ al URS S. conducătorul delegaţiei gu­ lor obţinute de Republica Populară Chi­ sbat sl S U A trîmbiţează prin toate mij­ cez de a respinge tratatul cu privire la principalele puteri europene La început,
lor popullan din întreaga Chmă; Ciu En- vernamentale sovietice, care a adresat o neză în cei cinci am de existentă, in oins- loacele de propagandă de care dispun, că „armate europeană introducerea planului Dawes a scos Frân­
la), pramiarufl Consiliului de Stat; Sun ampli cuvlntare de salut participanţilor tea Pârtnikil/ui Comunist Chinez, in cins­ Franţa va fi ameninţaţi cu izolarea dacă Dar ce anume întreprinde diplomaţia te dm poziţia preponderentă ce o ocupa
Cin-lin sl Lin Bo-ţiui, vicepreşedinţi al la şedinţă Cuvîntareo lui N S Hrujciov tea conducătorilor slabului chinez şi a se va opune Înarmării Germaniei occiden­ americană pentru a atinge acest scop ? in privinţa problemei germane şi a tre­
Comitetului permanent ai Adunării repre­ a fost întreruptă In repetate rînduro de conducătorului poporului chinez, Mao tale şl că singurul mijloc pentru a evita Ea recurge din nou )a politica amsnin- cut plrghia impoitentă a politicii euro­
zentanţilor populari din întreaga Chină sl aplauze furtunoase Tze-dun ■izolarea este de a adopte ou resemnare priJor şi intimidărilor, încercind încăo- pene în mitnile bancherilor americani
alte personalităţi conducătoare ale statu­ După cuvîntarea lui N S Hruşciov au Io sală răsună solemn şi cu putere a- planucrle americane de reînviere a mili­ dată să convmga pe francezi că Franţa va care se ocupau de refacerea potenţia­
lui chinez Alături de ei au luat kc în luat cuvântul şefii delegaţiilor guverna­ ccrdunle cîntecului „Moscova-Pekin" — tarismului german. Astfel de asigurări ajunge Intr-o stare de „Izolare”, dacă se lului mtlitaro-lndustrial ai Germaniei A
prezidiul şedinţei, întâmpinaţi ru căldură mentale: Boleaiiw Bierut [R P Polonă), einteeuJ prieteniei dintre popoarele chi­ verbale sint urmate demonstrativ şi de di­ va călăuzi de interesele ei naţionale, şi urmat apoi acordul de la Locacno, care
de întreaga asistenţă, membru delegaţiei mareşalul Kim Ir Sen IRPD Coreeană), nez ţi sovietic. ferite măsun diplomatice, cum a fost că­ nu de interesele cercurilor agresive ale o slăbit şi mal mult poziţiile Franţei
lătoria Iul Dulies la Londra ş> Bonn cu S.U A tn Europa $1 care a ridicat cercurile re­
evitarea Parisului Această călătorie a fost In prezent, presa americană insinuează vanşarde europene pe primul plan Io tre­
Declaraţia dr. Otto John Componenţa guvernului popular Central însoţită do cele mal grosolane atacuri îm- cu o deosebită perseverenţă şi fără pic burile Europei
potrnva Franţei din partea presei reacţio­ de Jenă că in cazul refuzului Franţei de încă în zilele conferinţei de la Versal-
BERLIN (Agerpres) - ADN nare 'americane, care ţipa că Dulles „a a eapituia In faţa cererii Bonnului şl lles, eminentul om de stat francez Cle-
Postul conducător al . Departamentului al Republicii Populare Chineze Washingtonului de a acorda Germaniei menceau a nrâtat că caz mai solidă ga­
federal pentru spinarea Constituţiei'* din dat o palmă'’ Franţei 51 guvernului ei, că oocidental© „deplina egalitate de drep­ ranţie pentru Franţa împotriva agre­
el ane intenţia ca de acum înainte să
Germania occidentali, dr Otto John, a PEKIN (Agerpres) — China Nouă tran­ Slu-fin: ministru al Industriei Textile nu mai ţină cont de atitudinea Franţei şi turi. cu aJte cuvinte, in faţa cererii de siunii germane sînt relaţiile ei prieteneşti
făcut o declaraţie privitoare Ia dezbate­ smite : Ţaian Guan-nai; ministru al Industrie» că acum S U A. consideră Germania occi­ a îngădui lui Adenauer să pornească c cu ţările dm Europa răsăriteană La zece
rii* care au avut loc recent in Bundesla- In cadrul şedinţei de încheiere e lucră­ Uşoare Tzte To-fu ministru al Industriei dentală „aliatul său de bază In Europa" cursă a înarmărilor prin nimic îngrădită. ini după Versailtes. cunoscutul ziarist
guî de la Bonn In legătură cu trecerea rilor primei sesiuni a Adunăm reprezen­ Locale $a Tian-Ai; ministru al Căilor Fe­ — ea — Franţa — va fi lăsată „de una francez Andre Geraud a prezis că vor
sa In Republica Democrată Germană tanţilor populari dm întreaga Chină, pre­ rate Ten Dai-iuan ministru* al Comuni­ Natural că opinia publică din Franţa singură” faţă de Wehrmachtul refăcut li numeroşi acel sfătuitori care vor spune
In declaraţia sa, dr John subliniază că manifestă o atitudine vigilentă laţi de Asemenea msxreuârl făţişe au bineînţeles că Franţa nu trebuie să privească ipra
atît dezbaterile înseşi, cit şi acţiunile can­ zidată de preşedintele Mao Ţze-dun, pre­ caţiilor Cijan Bo-ţzjun; ministru al Poş­ afirmaţiile propagate de izvoarele ameri­ importanţa lor, deoarece ele permit să Europa de lăsări* ,.Dar dacă Franţa va da
celarului de la Bonn, Adenauer, oare au mierei Ciu Dn-lai a dat citire propunerii telor şi Telegraficul Ciju Slue-fan; minis­ cane in legătură cu faptul că Franţa este se vadă ce planuri urzesc anumite cercuri ascultare cuvintelor acestor sfătuitori —
urmat curlnd după aceste dezbateri, şi In cu priva® la componenta guvernului tru al Agnoultunii Liao Lu-ian ; ministru ameninţată „de izolare ", în cazul c»nd gu­ americane care mizează pe Germani* oc­ nu va cădea oare pină lo cele din urmă
sporizj refuzul lui Adenauer de a ţine Lista a fost a/proba1â In unanimitate al Silviculturii Lian Si ; ministru al Mun­ vernul francez merge pe drumul ducerii cidentală ca pe un partener intr-ale agre­ numai asupra ei minia zeiţei Nemens ?”.
în Bundertag dezbateri în problemele de Potrivit Kol&rlrii lurate, guvernul R P cii Ma Ven-jui ; ministru a) Culturii Şen unei politici externe ^dependente. In a- siunii -In ce priveşte însă afirmaţiile că Ce linie au urmat in acea perioadă cer­
polHacă externa după eşecul „comunităţii Chineze are următoarea componenţi ; Ian-bin; ministru al Invăţămlnlulul Su­ cest timp in Franţa se observă că acei in cazul arătat Franţa va rJmine „Izo­ curile guvernante ale Franţei In politica
defensive europene", arată ci. din cauza care propagă această teză se feresc să o lată" faţă de Wehrmachtul reînviat, ni­ exlernâ ? Se ştie câ unele persoane oficii­
politicii Iul. Republw>a de la Bonn s^s află Premier al Oonsiliului de Stat. Ciu perior Ian Siu-fin; ministru al Invăţămln- susţină referindu-se la fapte concrete Şi mic nu-i mal uşor decît spulberarea a- le franceze s-au îndeletnicit pe atunci cu
intr-o stane de criză grava." En-4ar tidui Oijan Sl-Jo; ministru al Ocrotirii se înţelege de ce 1 faptele pledează îm­ cestel legende înjghebarea unul bloc anllsovietic la care
Dr. John subliniază că atît reprezen­ Locţiitori ai premierului: Cen Iun, Lin Sănătăţii Li De-ţiuan; preşedintele Comi­ potriva lor Pentru a dovedi absurditatea acestor urma să ia pante $1 Germania Ele sperau
Mai ales nimeru nu îndrăzneşte eS nege
tanţii partidelor guvernamentale de la Biao, Pin De-huai. Don Siao-pin, Don tetului pentru Oultură Flaică gi Sport He afirmaţii este suficient să amintim exis­ că Franţa va ocupa în acest bloc o po­
Bonn. cit şi reprezentanţii „opoziţiei" au faptul evident că după acordul de la ziţie mai mult sau mai puţin influentă.
Td-huei, He Lud. Cen 1. Ulanfu. Li Fu- Lun; preşedintele ComitetuKn pentru pro­ Geneva asupra încetării războiului dm tenţa Tratatului franco-sovietic menit să
ecoliî în timpul derbaterilor pe marginea prevină noi acte de agresiune din partea Este insă cunoscut sfirşitu! acestui joc
„cazului John", „ceJ© mai vitale probleme eiun şi Li Si&n-nian. blemele naţionalităţilor Ulanfu; preşedin­ Jndcchinş, )a care s-a ajuns pnn partici­ militarismului german Aceleaşi scopuri primejdios : Franţa » fost cucerită de
ele poporului german — problema unifi­ Miniştri: ministru ai Afacerilor Inter­ tele Comisiei pentru problemele chinezilor parea Franţai împotriva voinţei Departa­ le urmăreşte şi Tratatul angto-sovietic din Germania hitleristi
cării şi problema primejdiei înarmării" ne Se Ţziue-ţa&j : ministru al AiaceriJor din străinăUate He Sian-nin; şef al Secre­ mentului de stat al S U A, şi după ce par­ 1942. Există şi Tratatul franco-englez din Trebuie Insă relevat că pînâ şl In acea
Germafiled occidentale In legătură cu Externe Ou En-lai : ministru al Apărării tariatului Consiliului de Stat Si Cijun- lamentul francez a respins proiectul ar­ 1947, ovînd aceleaşi obiectiv* In fine nu perioadă întunecaiS. cînd oamenii poli­
aceasta el a arătat că „politica ameri­ matei europene" — din nou împotriva dic­
Pin De-hual: ministru al Securităţii Pu­ siun trebuie subapreciată nici importanţa ho- tici miopi car© ss aflau pe atunci la ete­
cani de forţă", pe care o promovează tatului american — Franţa nu s-a aflat tlrlrilor de la Polsdam în problema ger­
blice Le Jui-ţin ; minisiru al Justiţiei Şi Sesiunea a aprobat lista propusă de deloc in stare de izolare pe arena inter­ rn a Franţai şl-<au săpat singuri groapa. —
în mod docil guvernul lui Adenauer şl. mană Este adevărat că diplomaţia a- Io cercurile guvernante a)e Franţei s-au
In special, înarmarea Germaniei occiden­ Ltan; ministru aJ Controlului TJw» In: preşedintele Republica Populare Chineze, naţională Dimpofrivă. aceste menifestârt merlcanA şl aliaţii ei din Europa occiden­ • flat oameni care îşi dădeau seama -;ă
tale pe oare o cer politicienii americani preşadintele ComiteUilui de Stat al Pla­ Mao Tze-dun. a Comitetului de Stat al ale voinţei de a duce o politică naţională tală au depus destule eforturi ca să zdrun­
independentă a at»as după s«‘ne nu decă­ renaşterea militarismului german consti­
şi gesneralll hatilsriştî. urmăresc in Europa nificări» Li Pu-ciun : preşedintele Comite­ Apărării, compui din 15 locţiitori ai pre­ cine aceşti piloni importanţi ai securităţii tuie o primejduire a intereaelor naţio­
acalaşl srcp pe care l-a urmărit Hitler derea ci crefterea autorităţii Franţei.
tului Construcţiei Naţionale Bo I-bo; mi­ şedintelui Comitetului şi 81 membn (po­ europene Dar nimeni nu va putea nega că nale franceze Ei au arătat că partici­
la vremea Iul OTioşre Observator Imparţial vede că in există toate posibHitelii© de » făuri un
nistru al Finanţelor Li Sian-nian: minis­ trivit Constituţiei R P Chineze, preşedin­ parea diplcmaţiei franceze la eresarea s
Dr John menţionează că Adenauer „este ultimul timp . rolul Franţei. In rezolvarea larg si atotcuprinzător sistem general de
tru al Alimentării Cijan Nai-ţî ; ministru tele R P Ohrneze este şl preşedinte al dlverss coaliţii agresive din care ar face
gata să virvdă unificarea Germaniei în ve­ problemelor internaţionala nu s-a mic­ securitate colectivă europeană, in asigu­ parte şl militariştii germani, nu întă­
derea ir.armăini Republicii Federala", el Comerţului Tzeo Şan; mavistru al Co­ Comitetului de Stat al Apărării) In afară şorat, ci a crescut rarea căruia Franţa este chemată să joace reşte ci dimpotrivă slăbeşte poziţiile
deji psntm Germania occidentali nu merţului Exterior E Ţzi-cluan; ministru de iccaata. sesiunea Adunării reprezentan­ Pe ce se bazează această renaştere a un rol important franţei in treburile europene Ei amin­
există nici un fol de „primejdie din par­ al Industeiel grele Von Hao-şou; ministru ţilor populari din întreaga Chină e a- importanţei pcslittcii externe franceze din Se poate oare apune, pe de altă parte teau ci securitatea Franţei poate fi a-
tea Răsirib.iilui", despre care vorbesc me­ ultimele luni ? siguratâ numai onn întărirea securităţii
al Mlnisteruful Nr. 1 al Construcţiei de probat componenţa Conusiei pentru pro­ câ diplomaţia puterilor occidentale îşi va
reu generalii hitîertşti Maj întâi, ea este rezultatul manifestării Europei Întregi
Maşini Huan Ţzin; numst/ru al Ministeru­ blemele naţionalităţilor (preşedinte —Liu noii politici 3 Franţei care, după căderea putea permite să ignoreze Franţa atunci
olnd ea va paşi pe calea unei politici in­ De atunci situaţia s-a schimbat in bine:
Programul filmelor lui Nr 2 al Construcpe» de Maşini Ckjao Ghe-pin), Comisiei pentru propuneri le­ cabinetului Laslal-Bldault, s-a făcut cu­ dependente, aşa cum a incerost »ă dea învăţămintele istoriei n-au fost zadarnice,
Er-lu; ministru al Industriei Combustibi­ gislative (preşedinte — Cijan Su> şi Co­ noscută prin ponţi a delegaţiei franceze la de înţolea Dulles prin faptul câ n-a vizi­ iar astăzi In Franţa sînt mult m«U nume­
conferinţa da la Geneva
Irî luna' octombrie vor rula pe ecranele lului Cen Iui; ministru al Geologiei L< misiei bugetare (preşedinte — Lau Lan- tat Parisul in timpul recentei fale călă­ roşi acei care nu *tnt orbiţi de idei pre­
După cum s-a arătat io declaraţia Gu­ concepute După război au fost puse ba­
cinematografelor dui regiunea noastră ur­ Si-guen; ministru al Construcţiilor Liu tao). torii în Europi occidentală ? Politicienii
vernului Sovietic asupra conferinţe» de ’a
mătoarele filme : englezj cu mal multă experienţă au con­ zele unul sistem de securitate generaJ-eu-
„riLTMON SIRBU" DEVA; 4-10 octom­ Geneva, aprobarea hotârîrdor Importante damnat acest 2ct de sfidare, arâtind câ ropeană Pe aceri fundament se poala
brie „Cîntâreţul stepelor", 11-17 „Pagini Iu legătură cu scrisoarea fualtului comisar la această conferinţă a fost uşurată de Dulles comite o greşaaLă grosolană dînd construi astăzi edificiul solid al securită­
poziţia pozitivă a guvernului francez dic­
din lupta partidului", 10-24 „Slugă la doi vrea să lase impresia că SU A îşi pot ţii Europei
stfiplnl", 23-31 „Brigada lui lonuţ" al U. R. S. S. în Germania, adresată tată de străduinţa de a se pun© în con­ permite şi de acum încolo să trateze Este de aceea firesc că In uitlmeJe zile
cordanţă cu interesele naţionale ale Fran­
„VICTORIA" ALBA IULIA 4-6 „Anii înaltului comisar al S. U. A. îu Germania de sus Franţa cercurile largi als opiniei publice din
tinereţii". 7-10 „Furtuna", 11-13 „Tracto­ ţei şi cu interesele popoarelor dm îndo­ Cei mai clarvăzători oameni politici -din Franţa (şi exprimă neliniştea la legătură
ctrina Propaganda americană a ţipat şl
riştii". 14-17 Primăvara Ia Moscova" BERLIN fAgerprei) — Ziarele demo­ centrelor americane de spionaj, s-a stabilit Franţa işi dau seama că încercările dc cu fajarul câ unii reprezentanţi ai cercuri­
18-20 „Uzbskistanul sovietic' . 21-24 „Pul­ crate 5;n Bertin, au .publicat la 26 se>- că grupurile şi organizaţiile de diversiune atunci din toată puterea că Franţa se a şantaja guvernul france? prin amenin­ lor guveimante ale ţârii încep să cedeze
berea argintie", 25-27 „Povestea unui om tembrie următorul comunilcat aJ agenţiei dm Germania occidentali şl din Berlinul va „Izola" dacă nu va merge pe urmele ţări cu „izolarea" Franţei nu fac deetl • n faţa şantajului diplomaţiei americane,
adevărat ". 28-21 „Pentru pace şl priete­ A D N : occidental, oare poartă denumiri germane, Statelor Unite, care se străduiesc să îm­ să dovedească cit de mult se Interesează care recurge la toate mijloacele pentru a
nie". După cum s-a illat, outorităţile ame­ sint filiale ale centreJor de spionaj ame­ piedice rezolvarea cu succes a tratative­ diplomaţia americană de atitudenea Fran­ sili Franţa să se întoarcă oe vechiul drum
„STEAUA ROŞIE" BRAD: 4-6 „And ricane de ocupaţie au refuzat să răspundă ricane ş» sini finanţate de autorităţile d9 lor. Totuşi, FVamţ» nu numai că nu a că­ ţei şi că ea doreşte să obţină revenire* care este contrar intereselor ei naţionale.
Szabo”, 7-10 „Dragoste şi ură", 11-13 la fondul scrisorii înaltului comisar o) ocupaţie americane zut in Izolarea presupusă d&r, dimpotrivă, Franţei La vechea linie, condamnată de Ei nu observă sau nu vor să observe on-
„Tblstoi la lasruia Poliana . 14-17 „Um­ U.RSS In Germania, G M. Puşkm. De asemenea, guvernul SU A nu poate şi-a întărit autoritatea Internaţională opinia publică a acestei ţâri sibfelitătile unei noi slăbiri a încordării
bre' 1 . 18-20 „Emirul din Buhara". 21-27 adresată Înaltului comisar al S U A In să conteste nici unul din cazurile concrete rncetarea războiului din lndDchlna, fără Pălăvrăgelile diplomaţilor americani câ Internaţionale, create după încetarea răz­
Sdptdmlna filmului pentru copii: 21 Germania, Conant. cu privire 'la activi­ de diversişme 31 spionaj Împotriva R D perspectivă pentru Franţa, a contribuit la centrul poUtlcn vest-europene trebuie să boiului în Tndechina şi prăbuşirea pla­
„Alioşa Ptiţin", 22 „Balaurul", 23 „In in- tatea criminală desfăşurată împotriva Germane, citate in scrisoare pe baza de­ tntăriTea poziţiei Franţei pe arena inter­ devină Bonnul, trădează temerile lor câ nurilor „armatei europene In loc de 9
timpinarea vieţii", 24 „Ciuc şl Ghec”. 25 R D Germaoe de cătra organizaţliJe ds claraţiilor făcute de agenţii arestaţi şi de naţională acest centru ar putea să devină Parisul folosi aceste posibilităţi in vederea întă­
„Prieteni nedespărţiţi’, 26 „Epoleţii pur rpionaj şi ..diversiune americane, aflate in cel care s-au prezentat de bună voie, pre­ Cercurile cale mal perspicace dm Paris Intr-adevăr, esţe oare cu putinţă ca in ririi păcii (1 securităţii In Europa, precum
purii", 27 „Echipa de pe strada noastră". Germania occidentală 51 Berlinul occiden­ cum şi pe baza proeesedor şi 1 numeroase­ ou salutat succesul tratativelor de te istoria contemporană evoluţia relaţiilor in­ şi în vedarea întăririi poziţiilor Interna­
28-31 „Fata cu pârul cărunt” tal In legătură cu acaasba, unul reprezen­ lor prob© materiale Organele securităţii Geneva cu atît mai mare satisfacţie cu ternaţionale să luse Frente La o parte? tionale ale Franţei, ei arată că sint gata
„POPULAR' HAŢEG: 4-6 „Cenuşărea­ tant al agenţiei ADN 1 s-au comunicai din R D Germană deţin cileva zeci de cit eOe au laţele* prea bine unul dm mo­ Ce motive obiective există oare pentru să meargă pe linia concesiilor în pro­
sa", 7-10 „Alarma”, 11-13 „Primăvara" următoarele din partea aparatului înaltu­ apazate de radio portative de recepţie ;i tivele după care se călăuzeşte diplomaţia aceasta ? De ce nu a vorbit rumeni des­ blema reînvierii mihbansmulu) german,
14-17 „Călătorie îndepărtată'. 18-20 „Co­ lui comisar al U.RS S în Germania: transmisie de fabricaţie americană, con­ americană in încercările ei de a terpib pre izolarea AngUei. atunci etnd ea a re­ considerînd că îşi cisUgă merite dacă vor
titura cea mare", 21-24 „Timur şi băieţii Autorităţile de ocupaţie americane au fiscate de la diversionisţi şi spiona in mo­ tratativele fuzat să intre In „comunitatea defensivă .apropia' poziţia Franţei de punctul de
săi” 25-27 „Petroliştii din Caşpica". 28-31 cemunicat că guvernul S U.A consider* mentul arestării lor. şi un mare număr de Departamentul de stat al SUA oau- europeană" ? Este clar câ şi tn ce pri­ vedere al cercurilor internaţionale agre­
„Inima noastră". inacceptabilă scrisoarea înaltului comisar alte mijloace tehnic© de spionaj şl diver­ tă In mod vădit să diminueze rolul Fran­ veşte Franţa asemenea afirmaţii sint lip­ sive
„VASILE ROAITA" ORAŞTIE : 4-6 al URSS. în Germania Totodată, guver­ siune de provenienţă americană ţei Ir» treburile Internaţionale, ţin-tuind site de orice temei In prezent, destinele Franţei depind in
. Amiralul Nahimov". 7-io „Întrecere ve­ nul S.U A şl autorităţi)* da ocupaţie ame­ Refuzul autorităţilor de ocupaţie ame­ forţele ei armate Intr-un război colonial Unii încearcă să spsne Franţa agiLifti) multe privinţe de răspunsul la următoa­
selă'. 11-13 „Egor Bullclov’’, 14-17 „Zile ricane din Germania nu au contestat nici ricane de a recunoaşte aceste fapte obiec­ istovitor şi lipsit de perspective Cu acest posibilitatea încheiem unui tratat bilate­ rea întrebare In ce direcţie îşi vor de­
şi nopţi", 18-20 ..Republica Populară Al­ unul din cazurule de activitate de spionai tive si incontestabile nu poate să le ab­ prilej francezkl işi aduceau aminte de pe­ ral între Washington şl Bonn, In urma pune eforturile cercurile guvernante a!e
baneză*. 21-24 Brigada lui lonuţ". 25-27 şi diversiune, desfăşurate de către centrele solve de răspunderea pentru activitatea rioada 1860—1870. cînd : In ajunul războiu­ căruia Garmama occidentală ar deveni Fhianţei ? îşi vor ia ele seama cît de im­
„Atacul caravanei”. 26-31 „Mica şi ma­ americane de coianaj împotriva R D Ger­ criminală care ujmăreşte îâ provoace in lui franco-prusian, Franţa s-a Lansat in ..forţa hoLâritoare in Europa' Câ lucru­ portant este pentru Franţa existenţa in
rea fericire” mane şi a trupalor sovietice, cazuri enu­ Germania o atmosferă de alarmă, să aca-numite aventură mexicană, slăbind rile insă nu stau aşa. aceasta este dove­ Europa a unei Germanii iubitoare de pace
„ALEXANDRU ŞAHI A” PETROŞANI: merate In scrisoare creeze greutăţi In calea apropierii Intre &tenpa faţă de pnmejdia cresolndâ la dită de faptuti câ Washingtonul are un şi democratice, (şi vor da ele seama că
5-11 „Balada Siberiei". 12-18 „Alarma" După cum se ştie. In scrisoare s-a erâ- Germania răsăriteană şi cea occidentală enamiţs ei spre Germania Franţa a irosit astfel de trabat bilateral cu Spania fran- sarcina princrpalâ a politicii externe a
19-23 „Încărcătura periculoasă”. 26-31 tat că Jn ultimul timp organele securităţii şi să adinceascâ scindarea Germaniei. atunci in vint multe resurse şl luptind La chistă şl Lotuşi acest tratat nu a devenit Franţei constă in neodmiterea r&invierii
„Pagini din lupta partidului din R D Germani au reţinui peste 400 Refuzul autorităţilor americane de ocupa­ mari depărtări de Europa — in Mexîco. şi nu a putut deveni un factor hotărâtor mii [ţarismului {I agresiunii germane? Sau
„PROGRESUL" SEBES : 4-6 „Campio­ de spioni şi diversionist) strecuraţi în R ţie de a răspunde la fondul sensorii înal­ — pragâlmdu-se asLfel infringerea de la al politicii europene, nu e ajutat pe Fran­ vor scâpî prilejul de a folosi posibilită­
nul boxului". 7-10 „Dincolo de Dunăre" D. Germană de către serviciul de spionaj tului comisar al U.R S S în Germania Sedau Războiul din Indochuia implica co să ocupe un loc cit de cit important ţile favorabile existente pentru întărirea
11-13 „AlToşa Ptiţin", 14-17 „Furtun»”. şi drveTsmne american, care se află în nu face decît să confirme temeinicia acu­ primejdia unei istoviri si mai mari a for­ In „concereul european", după cum 50 poziţiilor Franţei ca mar* putere?
18-20 „Centru înaintaş". 21-24 „RPR", Germania occidentală gi Berlinul ocniden- zărilor aduse organizatorJor actelor de ţelor ţării decît o făcuse in trecut războiul exprimă deobieei presa străină Opinia publică franceză işi dă seama
„M'arinică", 25-27 „O pinzâ în depărtare" tal In afară de aceasta, peste 100 de spionaj şi diversiune, prinşi asupra fap­ mexican ; acest război dezorientase poli­ Nu. liră sprijinul Franţei şi al Angliei că în prezent lotul depinde de Franţa în­
28-31 „Pumnul de fler” zgenp s-au prezentai de bună voie. regre- tului tica franceză $1 diminuase in mod inevi­ nici um fel d? tratat bilateral dintre săşi Patrioţii cinstiţi ai Franţei s-au n
_..URANLV’ TE1UŞ : 6-10 „Tziu Kong", tlnd activitatea lor criminală Pe bazs Organele sovietice dm Germania con­ tabil influente Franţei 1n afacerile Eu­ SU A şi Germania occidentală nu poate pronunţai in favoarea Intereselor de mare
13- 17 „Dragoste şi ură . 20 24 Primă­ deal araţii lor făcute de agenţii reţinuţi şi tinuă să insiste cu hotărire ca autorităţile ropei In momentul deschiderii conferin­ duce la o schimbare radicală a politicii putere ale propriei lor târî respin?înd
vara la Moscova", 27-31 „R P R ", „Marl- de cel care s-ou prezentat de buni voie. de ocupaţie americane să ia măsuri eficace ţei de la Geneva această politică era res­ europene La Paris ss subliniază pe bună lreiatul cu pnvnre la crearea „armatei eu-
nicâ" s-a stabzlit că autorităţile americane dc în vederea Lichidării organizaţiilor de spio­ pinsă de toate forţele sănătoase ale na­ dreptate că aceasta este cu atît mai va­ ropena”
„GHEOFGHE DOJA* ILIA : 7-10'„Cen­ ccuipatie au creat tn Germania occidentală naj şi diversiune din Germania occiden­ ţiunii franceze. labil pentru Germania bonmstâ. faţă de In ce priveşte încercările diplomaţiei s-
tru înaintaş", 14-17 „Femeia dsputat" şi îh Berlinul occidental 17 mari centre de tală şt din Berlinul occidental Organele Să trecem acum la un al doilea fapt car# Anglu şi Franţa au in aceeaşi mâ- merlcane de a speria Franţa pnn fantoma
21-24 „Oameni curajoşi' , 23-31 „Viaţa în­ spionaj şi diversiune, care duc o activitate sovietice din Germania şi guvernul R D. nu mai puţin grăitor şl instructiv. Ob­ surâ rolul de „puteri ocupante”. unei „Izolări" imaginare, este cunoscut de
vinge’ de subminare împotriva R D Germane >1 Germane nu pot tolera ca autorităţile servatorii politioii relevă 1 faptul că pe In prezent diplomaţia americană în­ mult câ tactica Intimidării este eficace
„MINERUL ZLATNA : 4-6 „Cadavrul a triipelor sovietice In scrisoare au fost americane si încurajez» organizaţii ostile pUn.ut politicii externe, situaţia Franţei cearcă de asemenea să dovedească cum câ numai faţă de col slabi de îngeri Oameni
viu", 7-10 „Răpirea', 11-13 „Comoara" indicate denumirile oficiale ş! adresele cauzei unificării Germaniei şi vor lua mă­ s-e interii considerabil după ce Adu­ oplnta publică franceză nu este Împotri­ slabi de îngeri există desigur şi în Fran­
14- 17 „Omul cu 1000 de feţe", 18-20 „Ml- organizaţiilor americane de spionaj şi di­ surile necesare In vederea curmării acti­ nare* Naţională franceză a voLat împo­ va politicii de reînviere a militarismului ţa. dar poporul francez In ansamblu î
cluho Muoîay", 21-24 „Primul spectacol", versiune, precum şi numele conduciterilor vităţi» de splon-aj şl diversiune duse îm­ triva proiectului emeriren de reînviere german, ci doar împotriva unei anumite dat dovadă nu odată in decursul Istotiel
26-27 „Ultima noapte", 28-31 „Agentul se­ lcr Pe baza dalelor de ancheta, obţinute potriva R D Germane 51 a trupelor so­ a WehrmachLuiui hitlenst. împotriva tra­ forme e acestei politici Se afirma câ sale de bărbăţie, fermitate gi hotârlrea
cret de la agenţi» si colaboratorii oficiali ai vietice tatului cu privire -la crearea „armatei je poate gisi o formă de reînviere a mi­ de a-şl apăra interesele vitale
Redacţia şl Adm. ziarului Slr. 6 Martie, Nr, 9, Telaforv 188-139. Taxa plâLtâ m Qumaraz cont aprobării Direcţiuni Generale P.T.T. Nr. 136 320 dto 8 Nov.—Tiparul fnsrepr. Poligrafică de Stat OEVA