Page 5 - 1954-10
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT'-VAI
N A C E S T N U M Ă R :
— Putem şi trebuie si sporim pro Critica şî autocritica trebuie folo R D Germană (pag 3)'
ducţia de cereale (pag. 2) siţi cu curaj. — Preţul de cost poate şi trebuie
— Crescătorii de animale (pag 2) Să asigurăm Îndeplinirea fermă a scăzut * (pag 3)
Materiale pentru Congresul al ll-lea directivelor partidului (pag. 3) — In interesul păcii şl securităţii
al partidului: Roadele construcţiei paşnice în popoarelor (pag- 4 )
Sărbătoarea marii prietenii In cinstea Congresului a] H-Iea al P. M. R. şi a zilei de 7 Noiembrie
Spre noi succese în întrecerea socialistă
Astăzi, pe intre* cuprinsul patriei noas Oamenii muncii din regiunea noastră
tre. se deschide marea sărtitoiro închi sărbătoresc 2il«le marii prietenii luptând
nata prieteniei Intre popasul nostru ;l pentou îndeplinirea angajamentelor luate
gloriosul popor sovietic — „Luna Priete- In cinstea cedui de al ll-lea Congres al Cele dinţii succese Schimb de onoare
trvJei Romi no-Sovietice". Această măreaţă P.M.R şi a zilei de 7 Noiembrie La Com T R A C T O R I S T U L
sărbătoare a devenit una din tradiţii]' binatul metalurgic ,,Gh_ Gheorgluu-Dej“, Traducerea In fapte 3 angajamentelor Un zumzet de tractor str&bate pini de- 1*1 face socoteala in carnetul său cu co Ziloto trecute, la întreprinderea carbo
scumpe ale poporului nostru ZHeie cam dia Hunedoara, la Călan, in Valea Jiidul, pa oare şl le-au luat In odnstea cshn dt ,oarte tenuri de porumb întretăiate de o- perte unsuroase Ieri, riăseae pe una din niferă Ţebea. raionul Brad. d»n iniţiativa
vor urma sini un nou prilej de Largă ţ în industria uşoară şl alimentară, munci- al IHea Congres al partidului şl a zilei goare desţelenite Tn bătaia vistului rece file o linia groasă dedesuiptul căreia tre nrganizaţiei de partid, In cotaborare cu
Icaldă manifestare a dragostei, e sincerii torti îşi înteţesc eforturile in întrecerea de 7 Noiembrie, eate preocuparea 2llnlci de toamnă, acolo, pe lotul gospodăriei cuse: „1.50 ha peste plan" Acum, adăug jamitotul sîndloal de întreprindere, a fost or
prietenii şi a recunoştinţei pa care oame 3ocfalistă, asigurând poporului muncitor si caa mai de seamă a muncitorilor di' agricole colective dzn Şard, tractoristul mulţumit sub ea : „2,50 ha.”, apoi făcu eo gamaeţ un schimb de onoare închmât
nii muncii din patria noastră o nutrer produse multe şl de Caii te te superioară. întreprinderea regională transporturi au tandru Ion Işi mină cu pricepere trac coteaia şj scrise; „4 ha-". Congresului partidului şi a calei de e
(aţă de marele popor sovietic, eliberat La sate zilele „Lunii Prieteniei Romlno- t© Hunedoara-Deva. torul In urma Lui, păntîntul se inegreşle Da. patru hectare peste plan a arai 37-a aniversări a Mani Revoluţii Socia
ruj şl prietenul nostru cel mai iubit. Sortetllce", vor fi sărbătorite de ţărănimea Avind in faţă numeroasele exermpl iar din hrardela răsturnate, Ies aburi calzi Sandru. arătură adlncă, făcută cu price liste din Octombrie
Prietenia de nezdruncinat care s-a In muncitoare prin bucuria culegerii roada- pozitive ale întreprinderilor fruntaşe dh liniştiţi. 1 pere şi simţ de răspundere. El -nu vrea s< Cu acest prilej, minerii sl-au arătat din
chemat şl leagă astăzi popasul nostru <i lar, prin noul bob h03ămln>at- In cadrul regiune şl Invăţlnd de pe urma dofteiâo ..S-a înserat Zumzetul tractorului £ păteze cinstea de tractorist şi mlndri o ou ataşamentul faţă de elibera toarsa ţă
mareSe popor de la Răsărit, îşi are rădS diferitelor adunări, la căminele culturale, ţelor pe care le-au avut in munca di- aude mai olar, mai precis Era ultima brazd de fruntaş pa Staţiunea de maşini şi trac rii noastre — Uniunea Sovietică, faţă de
onlîle adine înfipte In trecutul istoriei, b blbdţohscl, etc, ţărănimea muncitoare dis trecut, rmmotorll acestei irvcraprinder pezvtotJ ziua acela. întreg pământul b~ oare din Alba luUa. Partidul Muncitoresc Romtn — îndrumă
veacurile cînd lupta poporului nostru pen cută pe larg proiectul Directivelor Con- plini de îndreptăţită mlndrle, raporteaz; inagrit Vn urma Iul Şandru Doar flşia &\\ Sgomotu) motorului s« înteţi brusc torul şl conducătorul poporului muncitor
tru scuturarea jugului otoman a fost Iar/ gnesului al ll-lea ol PMR ou privire la partidului că şi-au îndeplinit cu ciosV faţ^ pare mal alburie. La capătul ei, trac- Şandru, işi aranjă căciula pe cap şl pil. spre noi victorii — prin tonele de cărbune
sprijinită de poporefl rus. Rămlne pentai desvtrttarea agriculturii In uimitorii 2-3 angajamentele luate E| au realizat piu lartfl se opreşte, ier turaţia motorului în de voioşie porni tractorul spre gospodării date peste plan In acea ti, planul de
totdeauna In memoria poporului romi- ani, care este o dovadă a grijii partidu nuâ de prestaţii psntru luna soptembr! cepe eă je micşorez*, apoi ea stinge S-s extracţia pe întreprindere a fost depăşit
recunoştinţa mareu vie a faptului că nu lui şi guvernului faţă de ridicarea nive- cu 4 zzâa Înainte de termen. Ia proporţ : terminat şl ultima ftşie In urmă, peste glndindu-se la sporul de mllne, la ango cu 36%, fiiad antrenaţi 85% din efecti
mal datorită jertfei bravilor ostaşi ruşi lidui material şl adtural al oamenilor de 123 la sută, la călători km.. 195 )a şuti tot, un Întuneric de nepătruns ; lor tn fa j aman tizi luat tn cinsiea celui de ad II- vul de mineri şl tehnicieni ai minei In
alături de ostaşii romînl, Jugul imperlulu muncii la călători transportaţi, 108 Ya suită ton. ţă, La lumina jucăuşă a farurilor, Sandru lea Congres al partidului această întrecere
otoman a Cost înlăturat $1 Independent Nenumărate manifestări ce se vor orga lan şi 127 la sută la tone transportate. O contribuţie de seamă Io obţinerea a-
din 1877 oiştigali niza Sn zilele „Lunii Prieteniei Romtno- Mal mult dodl atrt. prin aplicarea In cestor succese, au adus-o grupele frunta
fn domeniul formarii $1 dezvoltării cu' Sovletlce", vor oferi poporalul nostru un practică a măsurilor tehnico-organiaato întrecerea continuă şilor întrecerii socialiste Ian cu Tereote.
turii noastre naţionale, cultura gsrogr? nou prflej de a amoaşte jl mal profund rice. Indicii tehnico-economici de uUlizar'. Luea Gherastm şl Lazăr Lazăr. ore lu
sista rusă, operele cLasicHor ruşi — cu comorile spirituale ale marelui popor so- şl consum au fost simţitor Îmbunătăţiţi Au trecut mal bine de trei slptămăni suprafaţă de 1000 ha Restul, va fi ter crând In abata.iale-oameră ale minei, prin
ncscute sl iubite de poporul nostru — au vtatlc, realizările lut pe drumul construirii De asemenea u-renirlndu-ae indeaproap ie tind ţăranii muncitori din comun: minat pină la date de 10 octombrie, dec^ organizarea Judicioasă a locului de mun
avut o mare Influenţă binefăcătoare, au comunismului. Justa folosire a rezervelor urtorne, cil ; iintimbru. raionul Alba. şl-au luat o sea eu fl zile înainte de termenul fixat in an ci, eu înregistrat depăşiri Intre 66—^59%
contribuit la formarea scrivtordor romlrr «Ziele tehntoU $1 agrotehnicii sovietice" o stirictâ evidenţa a consumurilor, a redu mă de angajamente cu care să intimpme gojament Da asemeni, tutunul a foat lr dind cărbuoe peste provederHe planului,
ou vederi progresiste ce se vor organiza în regiunea noastră tn cetii cheltuieLdoc atlmlnlstratlvo-gosp' măreţele evenimente — Congresul parti- întregime recoltat tar la sfedla de izahâr în abatajul-frontal, minerii Toma loan,
Victoria Merii Revoluţii Socialiste dir, -adnd cluburilor, căminelor culturale, bl- dăreştl şl a ehaHuieLUor pentru înftreţ: duhii şl zl'za de 7 Noie/nbne. De atunci s-a dfleut recoltarea pe o suprafaţă d< Rusu Oh., Mlhoc Nicolae şl Mătie* Victor
Octombrie, care a adus după sine făuri- Wfoteriior centrale şl a celor de la sate. nerea parcului, preţul de cost a fost redv întrecerea patriotică dintre satele apairţl 48 ha., urmlnd ca în cursul acestei săp au înregistrat depăşiri între 133—102%, iar
rea unei societăţi noi, a avut o puternic* vor da posibilitatea oamenilor, muncii sa cu 2S.1 la sută la transportul dc căi* oătoare comunei a luat un marc tămfini să fia terminată In întregime, eeea la lucrările de deschidere s-au evidenţiat
înrâurire In dezvoltarea mişcării noastre cunoască cele mal noi descoperiri Io do tari şl 33,4 La sulă la transportul de mari ovtot Ţărani; muncitori din Slntlmbrii eo înseamnă o depăşiră a angajamentul grupele conduse de minerii fruntaşi Slm
munc Horeşti, ajutînd proletariatul romln meniul tehnicii şt agrotehnicii, modul de realizfndu-se astfel o economie de S8L0-. de pildă au pornit cu Însufleţire la In eu 10 2tla Teodor şl AsISu loan oare au înscris de
sâ-jl formeze partidul său revoluţionar aplicare a aceotora In folosul păcii şl al lei. trecere, hot&riţi de a obţine litiu) de ra La fel acţiunea pentru efectuarea tnsă- păşiri între ISO Şi respectiv 100%
nr,:rxlst-fl*ni«vist — Partidul Comunist Ro progresului omenirii. La obţinerea acestor frumoase rezu' fruntaş. - mlnţărilor de toamnă continuă cu sucoss
mîn — cane. de la început, a luptat neîn „Săptămîna cărţii sovietice" In care se tete. şl-au adus din plin contribuţia coi Lta Inoaput. rezultatele obţinute de sin ?înl In prezent au fort însămi nţate peste Inovaţii în producţia
cetat pentru interesele cele mal vitale ale vor organiza întâlniri intre sonitori şl duc lori auto oa: Oavrilă Aron. frunt: U/ahreni, păreau a le asigure victoria. E 30 ha cu griu de toamnă.
poporAid. pentru etiberarea ea de sub ju oamenii muncii, consfătuiri cu cititorii, ra In Întrecerea socialistă. Cluclan Nlcola au fost primii care au terminat cu recol InsămlnţarCIe oa şl predarea cotelor că bunurilor de larg consum
tatul floarei soarelui ţi erau in plin avin
gul exploatării. colai, expoziţii şi vitrine de cărţi, bazare David Petru, Tămaş Emili an sutamlş tre stat care s-a făcut tn proporţie de Credincioşi angajamentului pa care $1
înrobit de faeciamul hiriarifît, care a a- ale cărţii sovietice, seri literare, lecitm In şi fruntaşi fn întrecerea socialistă, Cor. şi La racoUatid cartofilor de toamnă şl po pest 70% slrvl de asemeoea In plină des- l-au luat in cinstea celui de al ll-lea Con
tras după sine România tn cel mal ne griţp. etc., va apropia şl mal mult pe oa dres Timoftel, Adam IUe sl Munrtear rumbuku Aceşti harniei săteni începu fâşurere. gres al partidului şi a zilei de 7 Noiem
seră oă creadă cl de acum ou-l vor nrto
drept război, poporul nostru a fost frăţeşte menii muncii din regiunea noastră de car Aurel I de asemenea fruntaşi, oara şi-i ajunge celelalte sate. Iată însă eă tntr-i Pe sate. întrecerea continuă cu şl mal brie, muncitorii şl tehnicienii de La fabri
ajutat de către poporul sovietic care prin ie* 3crvietică, de literatura realismului so depăşit ptamil intre 110-210 la tută. jdimare populară, clnd, s-au dat rezulta mops tnvanşunare Stnllmbrenl! eu acum ca „Vidra" din Orişlie. eu organizat con
sucrifioiAd multor vieţi ne-a eliberat ţsro cialist. POP I JOAN lele intaecenl patriotice eî au putut vede?, de furcă mal mult cu cei din Coşlar, care cursuri pentru no! leme de inovaţii.
desnhlulndu-ne astfel drumul spre cons „Decoda cântecului şl a dansului sovie corespondent voluntar că $1 munca celor din Coşter şl din Gal- nu sa dau bătuţi şl merg într-un pas ev Datorită acestei griji pentru lărgirea
truirea unei vreţi noi — spre comatouireii tic'*, spectacolele de teatru şt cinemato Uu, a fost o muncă indîrjită Atlt cel din el continui a sortimentelor din cadrul pro
socialismului graf ce vor avea loc. vor întări dragostea Colier rit şl gsltlenlt luptau Ia rlndul loi Printre fruntaşii satelor s« numără ţă- ducţiei, In urma experimentărilor făcute,
Odată cu eliberarea pataiei ne&atre, a- ULştQor noştri profesionişti şi amatori Fruntaşi la autoimpuneri ranlt muncitori Maoavel Indreî }I Barbu* s-a reuşit os pînâ In prezent să fie apli
jutoru Ameallor sovietici n-a încetai faţă de arta manilor popoare alo Uniunii Se ştie c& acţiunea de autolmpunei ca satele să Ie fie fruntaşe- 51 aşa s-s Hartan din Coşlar, Furca loan lui T cate deja două inovaţii : una Imitaţie de
ajuns ca inbre rezultatele obţinute de fle
nici o clipă Uniunea Sovietică a acondil Sovietice, vor fi un imbold de apropiere a constituie un mijloc de mare Importanţ’ din Sinttmbru. Hlrcloagâ loan din Gal tiu piei de „Tigru" şl una imitaţie d»n pie
Si acordă ţării noastre cel mal larg sprl artei noastre de nivelul artei sovietice. In lărgirea posibdttăţilor de infrumuzeţe care sat să nu fie prea mare diferenţă $1 alţii care au fost primii la predarea le „Oţetet*’. Prin aplicarea acestor mova-
Jtn. tei oval frăţesc ajutor în toate ramu Toata manifest ăi-a a cui tonal-artişti cv re ţi continuă prosperitate a- satelor şi co Ba mal. mult cei din Cosi ar erau pe cale cotdor şi la Insimlnţârlle de toamnă. T® UI se pot obţine sortimente noi. din care
de a te-o lua înainte: Acest lucru a făcui
rile de activitate. sînt o dovadă a prieteniei sl ataşamentu munelor noastre ca sintimbrenii să-şl sporească eforturile rănii munotori djo satale comunei Slntlm- să sa' confecţioneze do! produse , de , larg
In industrie şi agricultura, In fabrici lui poporului nostim faţă de poporal so Convinşi din ce în ce mat mult de acer bru. angrenaţi în întrecerea patriotici consum cum ar fl de exampiu haine,
mine şl urine, maşinile şi utilajul sovietic vietic. ele vor întări şi mal puternic le- fapt, ţăranii muncitori participă cu muU' Dar nici celelalte sate nu s-au lăsat mai luptă cu tndîrjlre oa pină la 23 octombrie manşe ane. căciulite, etc.
melos.
ajută oamenii muncii din patria noastră găturflLe de prietenie, de solidaritate, cu Iragere de inimă la această acţiune. Xn prezent pe întreaga comună, s-a — aşa cum au avut angajamentui — să De asemenea, e pe cale de a fi pusă In
si-ji construiască mai uşor viaţa nouă. tu popond căruia ii datarăm libertatea, pa- aplicare o inovaţie care constă în plel Imi
Printre comunele care au obţinut re terminat recoltaUH la floarea soarelui si termine cu reeollatul şl însămlnţănle de
păşească rml grabnic pe drumul constru rea şl progresul. taţie ,,Biber", produs de o caii ta te supe
zultate frumoase in această privinţă, se cartofii de toamnă In ceea ce priveşte toamnă Totodată ei sint hotăriţi ca pînR
irii a>ec»liamulhii Tot mai mulţi oameni „Luna Prieteniei Romano-Sovletice" este numără Răh&u, Sâffclorl, Citi şl Apo!- reeritatiA porumbului, oare conform ansa- la 7 Noiembrie, să predea cotele cută la rioară pentru gulere de haine, mansoane
al muncii din Industrie şl agricultura o- sărbătoarea întregului nostru popor mun dul de Sus din raionid Sebeş. şl altele. MaJ e apoi In curs de experi
plică astăzi ou suoces metodele de lucru citor, sărbătoarea succeselor sale obţinute, Jsmentriui trebuie să fie executat pină sută şl să exeoule arăturile adine» de mentare şl Inovaţia plel Imitaţie „Piaicâ
sovîteţJca metode care uşurează munca oa cu ajutorul Uniunii Sovietice, pe drumul In oomuna Răhău de pffldă. suma pro- la 15 octombrie, s-a realizat deja de pe o toamnă In proporţie de 00%. Ură"
menilor şl sporesc considerabil oantltate.i construirii socialismului. Prietenia cu verUI6 din autoimpuneri a foet deotimată Preocupaţi tn permanenţă de a găsi noi
şl otidatea pred o stil or. UJL5.S. a devenit astăzi Izvorul măreţe constructiv căminului cultura) Început Angajamentele luate devin fapte şl noi inovaţii în munca lor, muncitorii
Ajutorul sovietic nu se rezumă insă nu lor noasine înfăptuiri, a devenit forţa ma Încă din primăvara aceasta, el va fi ridi şt tehnicienii de la fabrica „Vidra" dio
mai la aceasta fn activitatea sa, partidul terială care împinge mereu spre progrese, cat in roşu şl acoperit, in cinstea Con Hotărâţi să-$i îndeplinească cu cmste aplică metodele sovietice Jandaro^a şt Orăştie. sa străduiesc să pună la dispo
nertru se călăuzeşte neîncetat după gori- vpre lumină, spre adevăr şi pace Ea re gresului partidului şl a zilei de 7 Noiem angajamentele In cinstea Congresului par Corabelmcova. Tot la această fabrică ziţia cumpărătorilor mărfuri noi şi de o
brie Datorită bunei gospodăriri a mate
oasa şt vasta experienţă a PCU-S., tH-- flectă relaţiile de tip nou, superior, ba tidului şi a zilei de 7 Noiembrie, munci poate ti amintit torerâşul Pelrlncă Se cuCrtate superioară
riaLukil de conotrucţle. le această lucrare
mjnd cu fidelitate linie marxist-Jkmln/lsl,. zate pe col abonare şl ajutor reciproc care torii. tehnicienii. Inginerii şl funrţk)norii ver, aare şl-a depăşit norma cu 67 La sută. PAUL AUGUSTIN
s-a reuşit ca pin fi In prezent să se reali
In munca de partid şl de stat. j-su creiat şt statornicit între marele stat corespondent voluntar
zeze o economie de peste 35 000 lei Trustului regional de panificaţie Hune reaUalndu-sl planul tn proporţie de 122
Datorită ajutorului multilateral şi dezin sovietic, şi ţările de democraţie populara.
In munca dâ incasa re a auto impunerilor doara—Deva, au obţinut noi şi însemnate la sută. Ed aplică cu succes metoda sovie
teresat pe care Uniunea Sovietică ml 1-e Poporul nostru este hotărit să păstreze Un colectiv care merge
un preţios ajutor f^a adus munca femnl succese. tică de muncă Voroşin.
acordat tn toate sectoarele de activitate ou sfinţenie legăturile sade de prietenie
lor. S-au evidenţiat în mod special te înainte
in emil oare s-au scurs de Ia eliberare, pa ou popoarele sovieticei să Lupte neîncetat Aşa da pildă, daabla eu Încheiat prima Rezultate frumoasa a obţinut şi Crăclu-
tria noastră a cunoscut o înflorite fără pentru cimentarea acestei prietenii cere »- vavfişe, ca : Roman Eleonora. Muntean Dn sttapă- de muncă ;! el şl-au depăşit deja nesou Ştefan, decorat cu Medalia Muncii, • Mloul colectiv al fabricii de produse me
echivalent în trecutul său Istorie Indus sigură ponorului nostru pacea, libertatea chLa şt Clitea Aurelia din comuna Săs- cu mult angajamentele luate. La pîLne albă meşter de schimb ta fabrica de pline Hu dicinale „Digital**" din Orăştie, merge
tria noastră a aresout, dezvoltindu- noi şi progresul. clori, Roşan Cnuciţa, Bitiu Sosana, Stei au obţtout o depăşire de 16 la sulă, lai nedoara- Bl şl-e depăşit norma de pro oln succes tn succes. In luna septembrie,
ramuri de producţie, iar în agricultură se Trăiască în veci prietenia rom In o-sovie El vira din comuna Cut, precum şl alte te- el a înregistrat o realizare a planului de
dezvoltă mereu mal larg fee tarei socialist tică I varăşe h arm re, care au dus o muncă suv la piina neagră de 15 ta sută. Au reatiut ducţie cu 30 La sută, obţinînd o realizare producţie de 126%
ţtnutâ pentru lămurirea cetăţenilor în »- de asemenea o economie de 2316 lei şi o de plan de 117 La sută. Nici tovarăşa La o serie da «orturi s-au dat mari
ceaslâ problemă. cantităţi de produse peste ptan. Aşa de
creştere e productivităţii muncii de 4 b Ntiă Aurelia nu s-a lăsat cu mult în
Expoziţia agricolă din Alba lulia Pruntaşă în încasarea autolmpuneril» suta. deci cu 2A la sută mal mult decll urma lud. Prin tu-o muncă suaţenută, ea $i-o pildă la uleiuri eterice s-au dat 158 Litri,
este şt comuna Zam din rate nul lila. Ale : peste plan. la droguri 2 000 kg., tar la cos
Iţi luaseră angajamentul depăşit norma cu 24 la sută, raaliztndu-şi
putarrucde maşini agricole de fabricaţie dărta de stat din Getlda de Jos, cartofi de această muncă a fost temeinic organizată turi 645 kg. La obţinerea rezultatelor în
sovietică şi română, expusa In piaţa din eonul sâpunar cu o producţie de 18 000 >rg In arest scop, au fost formate coiecllv; Printre fruntaşii producţiei poate fi a- planul In proporţie de llfl la sută. scrise s-au evidenţiat: flerbăterul Seme
faţa Sfatului popular orăşenesc Alba lu la hectar, realizat da gospodăria agricolă de deputat» şi femeL care, după ce a>.. mintit tovarăşul Malei Ion, brigadier co- La (el ca aceştia e şi tovarăşul Pape- ni uc loaif, prelucrătoarele Lorloez Ana,
lia, atrag atenţia aric&rut trecător In Ju naleotivl dtn Ctatei şl altele. fost bine Instruite, au fost repartizate cător la fabrica de pline dta Deva, oare naaoi Aron, brigadier cocător La fabrica Klss Etellra $1 selectoare» Dobreanu Ana.
rul fiecărei maşini, mu noian, ţărani mun Colectiviştii din Obreja, Clstei şl ţa*** prin sale Rezultate frumoase a obţinut ir 8i-a depăşit norma cu 45 ta sută obţmind de pline dm Petroşani şi alţi mulţi ase Treoîndu-se la întrebuinţarea oleandru
citori şi funeţumeri al instituţiilor dm lo nJJ cu gospodării Individuale din Bără- special tovarăşul Pavd Vesa. oare, mun o realizare de pLan de 112 ia sulă Surt?e- menea muncitori harnici, ce nu-şt precu lui -deşeu pentru arderea In oazane, fo-
calitate şl al satelor din împrejurimi, dis banţ. Mtoeşti, Hă/pria şl alte comune şi dnd în satul Gcdineul a reuşit să încă chLşttl Pistol Petru şl Paulini Rudoli au
cuta despre succesul obţinut In ţara noas sate. au prezentat in cadrul expoziţiei, seze numai In decursul unei singure zile. aele lui se datorase atlt dragostei cu oare peţesc eforiurda în lupta pentru îndepli economisit In luna trecută o cantitate de
tră pe drumul mecanizării agriculturii. bogate şl alese produse ca : varză, cono suma da 1200 lei munceşte cit şl faptului că fin munca sa nirea şl depăşirea angajamentelor luate 09 m steri lemne de foc
Trecând de la Impunătoarea combina pidă, ardei graşi, ardei hiţi cu producţie
autopropulsată. La maşina de semănat ce da trei ori pe an, morcovi, ţeiină, etc.
reale IA R 5U, la diseuitorul DJÎ, sau Inttreuna din sălile expoziţiei, sint pre Recolte bogate de legume
la gnapj stelată şi cultive torul universal, zentate produse animrele ca: brînză, car
paşii tuturor se îndreaptă către sălile ex ne. Knă, ele., Iar In curtea expoziţiei se
poziţiei Aici, sirvt expusa produse vegetale pot vedea animale de înaltă productivi
şi animale obţinute de unităţile socialisto tate ca : vad, bol. oi şi ponei.
din agricultură şi ţărani ou gospodărie In Expoziţia agricolă deschisă tn rlua de
dividuală din raionul Alba 28 septembrie la Alba Iulie, oglindeşte cu
In sălile' expoziţiei, re poale vedea po prisosinţă marile avantaje He muncii pă
rumbul obţinut în gospodăria colectivă mântului cu mijloace avansate şl duşi me
dfn g^id, gnu bonkut 1201 cu o producţie tode ştiinţifice, precum 'şi perspectivele de
da 186H k-r U hectar, obţinut de gospo- viitor ele agriculturii din raionul Alba.
O nouă întovărăşire zootehnică
Urmând învăţăUtra partidului nos din satele aparţinătoare.
tru, ua număr de 42 familii de Cu Justificată mindrie, tovarăşul Vasîle
ţărani muncitori cu go^rodâru miei şi Lazăr. preşedintele comitetului de iniţiu-
mijloc!! din comuna Roşeam raionul Ilia. Uvâ, a arătat In darea ds seamă pa care
ou pomii pe drumul muncii In comun a prezentat-o, hotărî rea Intovărăjiţilor de
In acest sens, ei şi-eu unit în întovărăşire a munci fără răgaz pentru continua dez
zootehnică un număr de 299 ol şl capre voltare şl înflorire a muncii lor comuna
precum şi o «jpralatâ de 3C ha de pă In acest scop, tovarăşul Tomoale Toii»
şune şi Ursu loan. care eu fort printre primit
In fruntea acţiunilor pentru crearea a- înscrişi în întovărăşire, şi-au luat s.agv
cestei întovărăşiri, s-ac situat tovarăşii jajnentut oa pJnî la deschiderea sezonului
Păta-aş Aslnefte. SIntee Gheorghe GrLs^n de păţunet» să mai aducă pa drumul mun Proiectai Directivelor Congresului al ll-lea al partidului cu privire ta dezvol- s-au conservat pentru iarnă diferite feoume şl zarzavaturi necesare cantinelor
VioreJ şi alţii cii lor — flecare dintre cl — încă un nu tarea agriculturii in următorii 2-3 an' prevede măsuri de mare Importanţa pen combinatalul printre care; 20.746 kg bulion de roţii, 1.180 kg. bulion de ardel,
Inaugurarea o avut loc Io ziua de 3 măr de 5 pînâ la 8 familii de ţărani mon tru sporirea producţiei de cartofi şl legume. 8.820 kg castraveţi, 12.000 kg. gogonele jl 4 S00 kg. <*-4-i.
octombrie La sărbătorirea acestui eve otoni. Gospodăria ancud a Combiuntuta! metalurgic „Gh. Gheorghiu - Dej" secţia In cliţeg: muncitoarele gospodăriei onez’ lucrând la recoltatul şl transportul
niment. au pjrl/ţeipat un mare număr te TAŞCOV ALEXANDRU De'vc, are perte J00 ha cui 1 ,'îe cu legume ri zarzavaturi. Ptnd Ia 4 octombrie. ordei'or pentru conservare
JăranJ muncitori sfit d f n comun*.- cît corespondent voîuo'.--