Page 6 - 1954-10
P. 6
/ I
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr eo
Putem şi trebuie să sporim producţia de cereale
In vederea măririi producţiei globale )| a producţiei de eereale-marIJ. este necesar „Sa ee sporească producţie globală da Să însămînţăm în condiţiuni agrotehnice superioare
ce/eale In următorii 2—3 ani plna la 10 SCO-COO tone; mărlndu ie recolta medie la hectar în anii 1855— I9S6 fln felul următori grtu>
de toamnă plnâ la 1400 kg. \ porumb plna la 1500 kg.; setară pini | a 1.300 kg.; orzul de toamna plnB fa 1300 kg. şl cel de pr|- Pe marginea consfătuirii organizate de ziarul „Drumul Socialismului", in colaborare cu Secfia agricolă
măvară plnâ la I 200 kg.; ovStul pini la 1 200 kg.". (Din proiectul Directivelor Congresului al II-lea aJ partidului cu privire la a Sfatului popular al raionului Alba, în comuna Sintimbru, satul Totoi.
dezrollarea agriculturii In următorii 2—2 ani). De curifld, a avut loc în comuna Sin lui pe care-J au în raza comunei) ca o Folosirea in mod egal de către piuite
timbru, satul Totoi raionul Alba, o cons dată cu executarea arăturilor pentru Ui- a acestor elemente, face ca dezvoltarea
Putem şi trebuie să sporim Cum am obţinut 1650 kg. fătuire organizată da redacţia ziarului sămânţări. să se bage sub brazdă şi gu tor aă fie uniformfi şl egală
noiul da grajd, dindu-se la hectar cea
Praotic, semănatul în rânduri încruci
nostru In colaborare cu Secţia agricolă
producţia de grîu la hectar de grîu la hectar e sfatului popular aJ raionului Alba, cu 20—3S căruţe de gunoi bice putrezit După şate se execută cu semânâlorile obişnuite,
prilejul căreia tov. Inginer Rotaru Emil a ce-griul a fost Lnzâmînţat, teremi) trebuie foloslndii-se aceiaşi cantitate de sâmtniâ
Când am încăput sa ducem mun Anul trecut am stat de vorbă ou ţinut o conferinţă in faţa ţăranilor mun să se tâvâlugeascâ sau sâ Le grăpat cu La hectar, adică 180 kg griu sau secară,
ci de lămurire penitru înfiinţarea un tehnician agronom de la raion citori, despre felul cum trebuie aplicate grape stelate pentru ca să se aşeze bine sau 160 kg orz la hectar Semănătoarea
gospodăriei colective, greutăţile cele Se adunaseră mai mulţi oameni In regulile agrotehnica la InsâmlnţLrUe fir 'erenul. se aranjează ca şl pentru semănatul n-
mei raan de care ne-am Izbit su Junull nostru şl ne ascultau cu a» toamnă Probtemo condiţionări! st tratării se blşauit, numai că se reduce sămânţa la
fost zvonurile chiaburilor De aceia, tervţie. Nu eram lămurit cu multe Executarea arăturilor de tasăminţare - fiinţelor. jumătate, reglînd semănătoare* sâ arunce
munca a fost grea şi mulţi ţărani probleme legate de munca pămân problemă importantă. „Seminţele ce sint folosite Le Ins&mân- numai 1/3 din cantitatea de sămânţă cind
muncitori porneau cu neîncredere tului Tovarăşul Inginer Rotaru Emil a arăta; tărl, trebuie să fie curate, sănătoase, din sa seamănă de-a lungul tarlalei, lar res
pe acest drum Am discutat mult şl până la urmă te începutul conferinţei toi* că In faţa oa »oiun ameliorate dimel din partea lo tul de 1/2 sâmlnţă, deci 90 kg se sea
Pruna daţi n-om reunit sâ facem m-ara hotârit sâ muncesc pământul menilor muncii din agricultură potrivit cului, care sâ încolţească şi să asigure o mănă cu aceiaşi, sau cu o aitâ semănă
gospodărie şi ne-am unit pământul după metodele noi, oa eă obţin o prevederilor proiectului Directivelor Con recoltă bogată — a apus inginerul agro toare de-a latul tarlalei. Astiel se face se
In întovărăşire agricolă. Rezultatele recoltă spontâ Mi-am piamficit gresului al II-lea al partidului cu privire nom ţăranilor muncitori. mănatul In ornee
bune ale lucrării pământiului In co astfel din timp sâ însămânţez un la dezvoltarea agriculturii In următorii Ţăranii muncitori din Totoi, au pus tn- Metoda semănatului In rlndurl dese.
mun, e-e arătat de ’ la înjoepuit. Recolta obţinută de hectar da griu, in locul porumbului. 2-3 ani. stau sarcini deosebit de impor irebâri cu privire la tratarea seminţelor Semânâtorile obişnuite seamănă griul
Întovărăşiţi e depăşit . ou mult pe cea a ţăranilor indi Hotârit să respect cu stricteţe regulile agrotehnice, am în la iS cm distanţă Intre rlndurl Prin me
viduali- Acest fapt ne-a întărit convingerea că tn gospodărie ceput pregătirea diffi timip. Pruna dată am încercat puterea de toda semănatului in rinduri dese se re
ylaţa noastră va fl mai bună şi mai Îndestulata. germinaţie, punând 100 de boabe de griu la încolţăre, ca să duce distanţa dintre rlndurl la Jumătate,
In primăvara acestui an. majoritatea ţăranilor Întovărăşiţi mă conving dacă grâul are putere de germinaţie. După acela, adie» la ?,5 cm Calculul cantităţi! de eă-
şl o parte din ţăranii muncitori cu gospodării Individuale din am dus griul de sămânţă lâ centrul de selecţionat uode l-s minţă ce trebuie sâ curgă prin tuburi este
nX ne—am unM pământul, uneltele de muncă şl vitele In gos alea bob ou bob, toanei bun pentru semănat cel obişnuit, cantitatea de griu fiind da
podărie colectivă. De acum, ţăranii muncitori din sat voiau 180 kg Numărul rlndurllor fiind duble
Asa cum spune $1 agrotehnica nu-1 de ajuns sâ pregăteşti
să vadă du oohil lor oum ne vom lnţedege şl cit griu vom cantitatea co curge prlntr-un tub va !i da
numai sămânţa Şl pământul trebuie pregătit cu grijă. Imediat
■coate noi de pe fusoare hectar. după recoltarea porumbului, ano dus pe hectarul de pâmtnt ce două ori mai mică, deci pe fiecare rînd va
Diţeiagenea s fost bună. Pământiul l-am lucrat bine aşa urma sâ fie însămânţat cu griu, 30 de care ou bălegar putred curge numai Jumătate din cantitatea do
după cum sene la carte şt du<pă sfaturile agronomilor. Griul de grajd L-am împrăştiat pe Inteeaga suprafaţă, apoi am arat sămânţă ce ar trebui sâ curgă pe un rînd
a fost semănat din toamnă trvtr-o singuri tarla ou maşinile pământiii la 20 cm. adâncime N-a avut prea mult tunp să stea. semănat in mod obişnuit
S-M.T-ulul, de dnd «rum încă în Întovărăşire. Colectiviştii in aşa, pentru că Începuseră ins&mînţârUe de toamnă Semănatul în rinduri dese se execută
perioada de întreţinerea culturilor o-au precupeţit tuci un cu maşini speciale, cu tuburile aşezate la
După ce am tratat griuJ am ieşit şl eu La semănat şl am
efort S-au luptat ou truruienoile şi cu alegerea altor plante ca o depărtare de 7,5 cm unul de altul, C9ie
însămânţat griul ou maşina, lâslnd la o parte obiceiul înve
mcare şl orzul come erau z&ăcite In cultura de griu. Secarişu) lasă sâ curgă boabele U această distanţi
chii de al semăna cu mina După ce am tnsâmlnţat întreaga
l-am făcut In păitgl. La erle e-«u văzut rezultatele muncii suprafaţă, am trecut ou tăvălugul de-a lungul holdei. In cazul dnd nu avem la dispoziţie ase
ooaetre Am obţinut In medie L300 kg. griu la hectar. In con- menea maşini putem regla la maşinile
dlţhwiUe dimaterice destui de netevorablde cuiburilor în a- Primăvara, după ce griul a răsărit m-am dus U holdă aâ-1 obişnuite bri2darele cu tuburile la distanţa
văd Ere verde şi des ca peria M-am bucurat mult vâzlnd
cest an de 7,5 cm. reduclnd din lăţimea maşinii
Rezultatele cto ţinute la treieri» au mănt şl rruaJ mult în primele renii tale ale muncii mele In alt oaz, ee pot folosi cupluri de s«-
crederea eolectivl^ctlor in gospodărie, care eu văzut că recol Dar ea nu s-a opnt aia. Pământul a prins o scoarţa, care mânâtor! obişnuite oare să semene in
tele noastre rtot orei man Ia hectar ou ctle 200-300 kg., ea ale nu lâse gruuil să se dezvolte în voie Atunci l-am grăpat sfâ- rinduri dese
ţăranilor muncitori din 531 rimtnd scoarţa şl lâslnd griul să respire uşurat. Prima semănătoare seamănă obişnuit ju
Sbudlând ou atenţia Împreună cu toţi doleetlvtUli. pnotoc- In primăvara aceasta, au fost multe ploi Griul a crescut In clişeu : Inginerul Rotam Emil explicând fdranilor muncitori, felul cum tre mătate din cantitatea de sâmlnţă In ur
tul Directivelor Congresului al II-lea ai partidului cu privire cu repeziciune. In aceiaşi timp, au crescut tnsâ şl buruienile buie fixate tuburile şi brăzdatele la maşina de semănat pentru insdminfarea griu mă, a doua semănătoare este cuplată -I
la dezvoltarea agriculturii In următorii 2-3 ani. noi ne-am împreună cu nevasta şi cu fiica mea, am muncit mult pînă lui (n rlndurl încrucişate şl In rinduri dese, fixată In aşa fel Incit tuburile el execută
gtadit la posibilităţile oe la avem pentru sporirea produoţîei sâ-1 scoatem din buruieni semănatul exact ta mijlocul diitanţei
de cereale In prunull itnd. pentru a putea Înfăptui prevederile dintre tuburile primei «©mănători
Credeam că am terminat cu munca şl n-am sâ mai lucrez
proiectului de Directive, ne-am hală rit să aplicăm asolamentul la griu pfnă La seeerviş. Buruiana a crescut Insă din nou tante In vederea sponnl producţiei agri Tovarăşul inginer Rotaru, le-o spus că Semănatul In rlndurl dese asigură spo
pe întreaga auprefaţă de teren ce o are gospodăria. cole Aceste sarcini pot fl înfăptuite nu anul acesta, s Amin ţa de griu şi de seoazâ ruri însemnate de recolte Experienţele
Du m-am gândit să-l las aşa că are să acopere griul buru mai prin folosirea pe o seară cit mal se va trate pe cale uscată cu abavit, Ur
In ce priveşte cultura griului, întreaga suprafaţă o vom în lăoute îo U R SS.. au dovedit că pe uni
ienile Intre timp agronomul de la raion a trecut din nou prin înaltă a metodelor agrotehnice înaintate cea de orz şi oviz cu forraalină pe cele
sămânţa după plante premergătoare, unda am avut însămân tatea de suprafaţă, numărul de plante fî‘ă
comun» noastră. A ţinut o conferinţa în oare ae-a vorbit des Experienţa bogată a agriculturii sovie umedă Tratarea seminţelor se tace in
ţat borceag, tnfol. porumb, floarea soarelui 51 cartofi. Pentru de semănatul obişnuit creşte cu cea. 53%.
pre întreţinerea culturilor. tice ne învaţă că pentru a obţine recolte mod obligatoriu Orzul şl ovăzul se tra
executarea arăturilor am Încheiat contract cu S.MT -ui care iar sporul de recoltă ajunge plnâ le 20 —
După terminarea şedinţei s-a adunat In Jurul agronomului bogate trebuie să aplicăm îo lucrarea pă tează cu formalLnâ. socotind 270 Litirl bo-
ne va face arătură adtncă la 22 cm. lasămlnţatui Q vom face 35%
ou maşinile în rânduri îmorucişate, sem finind griu din soiul un grup de oameni sâ mei discuite diferite probleme. mântului o serie de măsuri agrotehnice luţie pentru 1000 kg sămânţă, tratarea se Este tn Interesul ţăranilor muncitori le
legate unele de altele, cum stnt, de pildă face Intr-un vas Io care se scufundă sa
Otvog 241, care s-a dovedit că dfl rezultatele cele mal bune — EH, oel cu griul dumitele baci Petre ? M-a întrebat ei a obţin© recolte bogate Ţărani muncitori
deonirtştilul, arătura adâncă, îngrăşarea cul sau coşul cu seminţe Prin tratarea
le noi. Bine 11 zic eu. L-am plivit, dar a crescut buruiana din nou arzului sau ovăzului pe oale umedă com ca: Potopea Traian, Ruaan Petru, Mun
Odată ou executarea arăturilor ne-am hotârit aă aplicări raţionala a terenului, ânsămînţatul cu ma tean Viorica şl alţii din comuna Sîmlm-
Agronomul m-a prlvnt mustrător ca şl cum ar fl aflat glndul şinile, etc batem lăolunele zburător.
şl îngrăşăminte minerale oa superfoafat. dind ISO kg la hectar bru care au aplicat regulile agrotehnice,
meu că am vrut să las griul plivit o singură dată. Sfătuit de „Arătura adâncă de toamnă pentru In- La tratarea griului cu abavit s« va în
deoarece acest îngrăşământ ajută plantele In vegetaţie şl con trebuinţa o doză de 220 grame praf, l-a în anul aoesta, au obţinut recolte intra
tribuie la întărirea tutpinel acestora Astfel vom putea înlă el am aplicat metodele agrotehnice pînă la capăt Chiar In u sâmlnţârl — a arătat Inginerul ogroncm 16OO—180Cf'Kg: griu ta hectar - a înche
— este o lucrare de bază a pământului, > sută kg boabe. Griul, se tratează pentru
tura căderea lor şl recoltarea o vom putea Faoe cu maşinile doua zi am ieşit din nou Ia plivit iat vorbitorii!.
fără de oare nu se poate obţine o recolte combaterea tăciunelui, a mâluret şi contra
de secerat Terenurile oe au fost cultivate cu porumb, floarea Clnd apicole de griu au început sâ se îngălbenească, mer itaoulul dăunătorilor Dtacuflt pe marginea consfătuirii.
soarelui şl cartofi le vom îngrăşa şl cu gunoi de grajd dind bogată De acela, se recomandă ca ară
geam tot moi dea la holdă Griul s-o copt şl l^am secerat Io turile pentru tnsâminţârt sâ Le făcuta te Metoda semănatului in rlnduri încruci Printre primii care au luai cuvântul a
25 de căruţe la hectar.
plrgâ. Am aşteptat cu nerăbdare să treier oa sâ văd roadele o adâncime de 20-22 cm. şl cu 20-30 alle şate. fost ţăranul muncitor Danciu Aurel cara
Răspunzând riiemirli la Întrecere în cinstea Congresului a arătat celor prezenţi că, cele 1700 k«
aplicării metodelor noi Şl latreadevâr, ele n-au întârziat să se înainte de ins Amân ţâre, acoaste pentru ca La semănatul eu maşina în ririduri o-
partidului şl a zilei de 7 Noiembrie a oamenilor muncii de salul să aibă timp sâ se aşeze, pregătim bişrvuifte. între rlndurl rămâne spaţiul li griu La hectar obţinute de el In anul »-
pe ogoarele regiunii Gşflaţi. şi a celor din regiunea noastră, arate Am obţinut 1630 kg. de griu La hectar, deşi timpul a certa, re datorase faptului eă a aplicat cu
du-se astfel patul pentru sămânţă” Tre ber, Lar pe rînd plantele slnt aşezate prea
membrii gospodăriei colective au si trecut la treabă. Plnâ Ir fost neprielnic în acest an Daţă de alţi consăteni care au ace stricteţe regulile agrotehnice; a făcut a-
buie pusă mare bază pe respectarea aso înghesuite şl sânt Jlpîile de putinţa de a
prezent, am însămânţat orzul, am selecţionat întreaga cantitate laşi pământ ce mâne am obţinut cu 600-600 kg. de griu mal râtiura adine A, a îngrăşat terenul şl a se
de sămânţă $1 am tratai-o cu abavit contra tăciunelui şi a mi mult. lamentulul în rotaţia culturilor Griul, or folosi în întregime hrana p umezeala de mănat sămânţă bună cu maşina.
,>e acest spaţiu.
zul şi secara este necesar sâ fie semănate
luiri, am terminat cu recoltarea cartaflilor şl Sântem aproapc- Studund proiectul Directivelor Congresului al II-lea al îo locul leguminoaselor pentru boabe. 9 Cautind a evita aceşte neajunsuri, maeş In continuare, tovarăşul Danciu Aure»
pe terminate cu recoltatul porumbului borceagulul şl a prăşitoaralor". trii recoltelor bogate din URSS, au în s-a angajat ca In aceri an, suprafaţa de
Luerind pământul după regulile ştiinţei înaintate şl opli partidului, în anul aceste voi însămânţa 1,50 ha de griu 0,00 ha. ce şl-e planiLcat-o pentru griu
Clnd experienţa fruntaşilor din agricultură, vom putea să a- Vreau sâ contribui şi eu la sporirea producţiei de cereale Dat fiind faptul că majoritatea ţărani ceput să semene cerealgle după metoda în să o însămânţeze cu maşina tn rinduri
lor muncitori din satul Totoi vor »em3- rinduri încrucişate
]ungem, eşa cum prevede proiectul de Directive, să culegem Deja ml-am selecţionat şi tratat sămânţa şi zilele acestea Ies dese Asemenea angajamente şi-au luat îl
na grâul în locul porumbului ş) a altoi Mertoda semănatului in rlndurl încruci
în medie plnâ la 1400 kg griu de toamnă la hectar, l S00 kg la semănat Voi aplica şl de acum înainte metodele noi de alţi ţărani muncitori lin satul Totoi
orz de toamnă la hectar şi chiar să depăşim aceste prevederi plante prâşltoare, tovarăşul Inginer Re şate aduce ca evantaie o mas bună repar Cu ocazia consfătuirii a reeşli limpede
muncă, care asigură sporirea recoltei la hectar. taru le-a recomandat să zorească recolta tizare ■ plantelor pe unitate de supra
RAITA PETRU tul acestor plante, eliberînd astfel terenul faţă. ceea ca face ca hrana, căldura, lu faptul că numai executând lucrările agri
brigadier de ctmp In Gospodăria RUSAN PETRU pentru executarea arăturilor da tnsâmtn- mina şf apa care contribuie la mărirea cole în condiţiuni agrotehnice superioare
agriccflS colectivă „Viaţă Nouă" ţăran cu gospodărie mljloal* din ţan. El b mal recomandat ţăranilor mun producţiei sâ fie uniform folosite de că sa pot obţine reoolte îmbelşugate
din comuna Hărâu, raionul Lite comuna Sin timbru, raionul Alba citori din Total (potrivit (ertilriăpi solu tre poante D DAVTD
Baci ChirliS zâmbeşte, apoi răspunde cu vitele întotdeauna eu dragoste, după me arde io inimă Moara a fost reparata şl
mlndrle ca şl oum salutul LI era adre todele mulgătorilor sovietici, care le-a în acum vacile primesc din nou furaje a-
C r e s c ă t o r i i d e a n i m a l e sat luâ; bună dimineaţa, dar not ne-am văţat la cursul zootehnic în cadrul goa- mestecale eu urulalâ de porumb Lui baci
sculat de mult Uite mume* noastră paref podanei Nu s-a mulţumit Insă să Le ou ChlriLă La trecut supărarea Asa-i el cînd
vrea sâ spună pnvirtie Iul care mângliv mal el tn frunte. Acum ajută $l pe tova e vorba despre vaci Le cunoaşte pe fie
ÎN ZORI DZ ZI. paşi mari spre siluetele albe ale grajdu ceilalţi mulgători Fiecare îşi spală înde cu plăcere bidoanele pline cu lapte răşii săi de muncă, impârtâşindu-ta din care aparte şl ştie cum sâ se poarte cu
Nu ■-« luminat bine de zlu3 Total In rilor doL Ajuns tn camena de serviciu si lung mâinile apoi îşi pregătesc găleţile cu Munca mulgătorilor nu se opreşte alei experienţa sa Muiţl dintre et au r&mv' el*
Jur e adormit Doar ta unuU dintre gea tuată lingi grajd, îmbracă La raperealâ apă caldă Sndreptindu-ee spre grajd la Vacile slnt bine ţoselate şi curăţate, apoi miraţi auzind că ulttmUe picături de lapl* Frumuşica s-a îmbolnăvit şi n-a mîn-
murile nenumărate ale unei clădiri a halatul alb oare aşteaptă in cuier, apoi mulsul vacilor. înainte de începerea mul duse la adăpat sint mal grase şl câ făcînd masajul uge eat 2 ztle Chirilâ a enunţat medicul p
gospodăriei, se vede o lumină gSAbuâe care aprinde focul olădit de cu seară în cup sului spală ugerul vacilor, apoi face ma Dup3 acela, începe munca de curăţire ndul, vaca lasă laptele mal uşor Chirilâ n-a avui astâmpăr plnâ o-a văzut-o din
rtrALud«şte eu putere, voind pairi râ îm torul de tuci. După oe face cu grijă a- sajul timp de 5 minute Acestea sint unele a grajdului, apoi sa aşează aşternuturi de Simion le-a explicat cu răbdare metode)* oou sănătoasă Pe Dumana a trlm's-o la
prăştie olt mal degrabă to tun aracul oara ceste lucruri, beci Chirii3 intră tn grajd dlo metodele noi pe oare le aplică mul pale curate Nici unul nu se lasă pînă nu lui, orătîndu-le practic cum procedeoif expotiţia raională Clnd a trlmis-o pe
domneşte pnctutiflrudsnl Aşa ee In timpii Aci este primit ou prietenie da mugotui gătorii de ta gospodărie do stat Galda face totul ..lunâ". el la îngrijirea şi mulsul vacilor Dumana din goapodâne a fost o încur
Aşa-I programul de dimineaţă. Lalâ de ce mulgătorii obţin rezultat- cătură mare. Baci Cblrilâ ar H vru» să
dia ce tn ce mal bune Plnâ In luna sep meargă eu Dumana La expoutie doai era
DRAPELUL DE FRUNTAŞ
tembrie. ChirOâ Simion a obţinut 21.900 lin grupa lui Pe de altă parte nu se
După ce t-a analizat munca crescăto litri lapte de Ia vitele pe care le în indura sâ le Lase pe celelalte singure mat
rilor de vite, mal multe cnilni s-eu ridi grijeşte. -iles că Lorica 2ilele acestea trebuie sâ
cat ln sus Oamenii cereau să Ue înscrişi Nici Moldovan n-a rămas mujt In ur fete.
la cuvânt Mai pe sfirşite vorbi şi mul mă Mai lipsesc 300 Utn şl are aâ-1 a- Pînă la urmi s-a hotărât A râmns to
gătorul Chirilâ Simion. Fiecrre aştepta cu lungă sl poate chiar sâ-1 IntreacS pa Chi jospodârte. lar la expoziţie cu Dumana s
nerăbdare si vadă ce va spune Chlrili rilâ Luna viitoare nu se ştie cine va luz ilecit Vasile Moldovan
Nu prea ti ştiau vorbăreţ şl nu lua des drapelul de fruntaş Chirilâ luptă ss Cine se supăra pentru ştiu lucru 2
cuvlntiul ta şedinţe nu-l dec, Moldovan luptă să-l ia Pînă Io BRIGADIERA ZOOTEHNICA
— Eu cred că se poate bace mal mult urmă nu ie $tie însă la cine va ajunge
tovarăşi Nu poţi pretinde vitelor mult In întrecere a Intrat şl mulgătorul Do A trecut puţin timp de cind v.ootehnista
fără ca sâ le doi îngrijire şi hrană la brescu Iood. şi toţi ceilalţi îlena Câdaru a veni! ln gospodărie To-
timp Şi ca să facem lucrul ăsta aşa cum CEARTA :up, în timpul acesta scurt, muncitorii de
trebuie, eu chem La întrecere pe mulgă Cu mulgătorul Simion Chinlâ te tmp.ir aici au avu! timp s-o cunoască şl s-o In-
torul Moldowan VasUe Cu aceste cuvinte bme aproape întotdeauna Aproape În ■Jrăgeaseâ-
baci Chiri'lă a încheiat Dimineaţa la ora 3 pe Elena o gâsejll
totdeauna. pentru câ abund clnd e vorba
Moldovan VasUe s-a ridicat In ptdoare despre vite. ştie el una şt bună. dto earr- intre mulgători V:t* sâ vadă cu ochi!
şl l-a privit pe ChimJâ fără să scoată un nu-1 scoţi aici cum. al cum aplică aceştia metodele noi de
cuvfnt Se vede că nu se aştepta la un i — Vitelor le trebuie furaje concentra:: muncă dacă v:n punctual Is lucru s> cum
ca asta nu aşa la întîmpLare — are el obiceiul .«’■ hrănesc vitele Toate acestea vrea si le
—■ Primesc — rosti In oale din urmă. spună Nu cu once furaj te obţine o pr<> vadă şi sâ se încredinţeze câ eu fost bine
apoi ae aşeză din nou pe scaun dueţie sporită de lapte Şi Iacă tocm 'Scut*.'
..Au trecut câteva luni Oamenii 3-su din cauza aceasta s-a pornit cearta Astfel o găseşM pretutiodeni Fie to
adunat din nou in sala de şedinţe N-avem uru-lală de porumb S-e defe ţrajdul vacilor sau Io boxele viţeilor,
— Drapelul de mulgător fruntaş I ic tat moara — la răspuns magazionerii iţind de vorbă cu îngrijitoarea de le vi
acordă tovarăşului Chirilâ Simion. Ulti cu nepăsare lei Sofia Miclea SoLoa-i nouă in gospo
mele vorbe fură acoperite de aplauzele — Cum 7 Lui Chirilâ 1 te părea că n- dărie Avea dragoste de munca dat nu
puternice oare au izbucnit In sală Chiar auzit bine Şl ce dăm vitelor atunci ? In >tfa cum se ingrijesc vlleil după metodele
şl Moldovan VasUe uitând pentru o clipi îootehnice noi Brigadiera 9-z ocupat de
trebă el din ncn. ea cu răbdare ajuitndu-o tn nou© muncă
In flecare dimineaţă. La ora 4 Lx. Ln ca uşor al Dumanej, cau al alteia dintre cete do Jos. d« întrecere bStea din palme cu putere
mera mulgătorilor sc aprinde lumina U vaci pe care te îngrijeşte. Printre mulgătorii fruntaşi se află baci întrecerea nu e-a terminat aici. Chirii’ — Păi. le dăm lăriţe, la răspuns m»g ■ Viţeii ingrljiţi de Sofia slnt volnici »i
Baci Simion Chirelâ sa scoală primul, — V-aţi sculat dragHe mele. vă e foa Chlrklâ care mulge ln flecare dimineaţă, Simion a chemat la întrecere pe toţi mul ziorverul sănătos! Aceasta sa datoreşte sl briga
apoi ii trezeşte şl pe ceilalţi me 7 Începe să Ie vorbească bacu Chirii* de li vacile pe oare le tngrijeşte clte gătorii din gospodărie Chirilâ s-a mSnJat foc dierei Elena Cudaru
— E ziuă albă fraţilor, scuilaţj-vâ! Apoi împarte fiecăreia „gusbarea de di 45-50 Litri de lapte. Drapelul roşu stă agSţal Intr-un cuJ ln — TSrlţele de griu nu sLn» aşa de bun. Ar mai fi multe de spus despre cres
Obişnuieşte el să-i îndempe, deşi afară e mineaţă". Flecare din cale II vaci pri In timp ce mulgătorii deşartă găleţile partea stângă a grajdului unde sini vitele ca urulala de porumb E vorba despr cătorii de vile din gospodăria de stat
Galda de Jos Un lucru e sigur Insâ Ei
intunerec. meşte gustare In raport cu produoţia de cu lapte In bidoane, pentru a fi dus la îngrijite de mulgătorul Chirilâ Simion planul nostru de lapte! spuse Chirilâ dii;
Plnâ părăsesc ceilalţi aşternutul beci lapte ce o dă centrul de colectat, difuzorul din curtea Munca de îngrijire a vilelor, a devenit lupta cu toţii pentru creşterea şeplelului
Simion e gata de plecare. Iese grăbit în- După împărţeală, merge din nou In ca gospodăriei prinde glas o pasiune pentru el Sint patru ani de ce îo ce mai supărat de animale şi a producţiei acestuia
cbialnd uşa cu grijă, ^gol se Îndreaptă eu mera de serviciu. Intre timp, au sosit şi < Sună dimineaţa. clnd munceşte ân gospodărie şl a îngrijit Ssj dus şl la director şl la spus ce-) A CARANFIL