Page 7 - 1954-10

Nr 80 DRUMUL SOCIALISMULUI •30. 7

Materiale pentru Congresul al H-lea al partidului Deschiderea de cost poate şi trebuie scăzut
învnfâniîntnh/i
Cind 6-a întocmit planul preţului de Despre o muncă politică susţinută ce
de partid cost pe anul 1954, conducerea întreprin­ trebuie dusă de La om la om, pentru a
Critica şi autocritica trebuie folosită cu curaj derii de industrie locală „1 Mal" din Deva arăta fiecăruia importanţa creşterii pro­
In ziua de 1 octombrie la Comitetul şi-a propus fă reducă preţul de cost la ducţiei şi productivităţii muncii, redu­
Studiind proiectul Statutului modificat e slabă, ceea ce aduce după sine daune ganAzaţdei de bază din comuna FiiLimon radonal de partid Haţeg, s-au adunat cel producţia comparabilă de marfă, cu 5,8 cerii preţului de oost şi realizării de eco­
al Partidului Muncitoresc Romîn, m-am serioase întreprinderilor. Acest lucru, se Slitou raionul Ilia a fost oritloat ţăranul peste 180 cursanţi, propagandişti şi se­ la sută faţă de preţul de cost mediu din nomii nici nu a fost vorba In rîndul celor
oprit mai mult la capitolul I, articolul 2, poate constata la organizaţia de bază de muncitor Dan Lazăr din întovărăşirea cretari ai organizaţiilor de bază din oraj, oiiul 1953. Această reducere a preţului de ce muncesc în această întreprindere. To­
libera h, care arată că membrii de partid La întreprinderea minieră Ţebea din raio­ agrilooiLâ, pentru că nu s-a ocupat de în­ pentru a participa la deschiderea învăţă­ cost urma să fie aplicată la toate cele 10 varăşul Lazăr Artenie, secretarul organi­
au datoria : „Să folosească în întreaga lor nul Brad, unde, pentru că nu sînt cri­ grijirea culturilor. In uirma criticai, el s-a mântului de partid. sortimente de produse, care formează pro­ zaţiei de bază P.M.R. este de părere că
activitate şi sâ stimuleze în fapt autocri­ ticaţi tovarăşii oara au lipsuri şl nu îndreptat şl a căutat să fi© fruntaş în In cuvântul de desohidere. tovarăşul ducţia comparabilă a întreprinderii. „trebuia" analizat din timp felul cum
tica şi critica de jos, să dezvăluie lipsurile luptă pentru lichidarea lor, această în­ muncii© agricole. Moga Ioaohim, secretar al Comitetului ra­ se realizează planul preţului de cost şl
şi greşelile din muncă şl să lupte pentru treprindere a rămas adeseori ou planul In munca politică de zi ou zl se poate ionali de partid Haţeg a vorbit celor pre­ întreprinderea „1 Mai” are multe ra­ luate măsurile necesare de îndreptarea
lichidarea lor, să lupte împotriva tendin­ n ©îndeplinit. vedea oâ atât în organizaţiile de bază zenţi despre necesitatea studierii şi însu­ muri de producţie prlnlire oare: cariere lucrurilor, dar n-e făcut acest lucru. Din-
ţelor de acoperire a lipsurilor, împotriva Asemenea exemple de nefolosire a cri­ eît şl în organele economice şi de stat. şirii teoriei marxist-leniniste şi a legării de piatră de calcar, fabrică de var, o sul, abia acum cîteva zile a aflat că pre­
mulţumirii de sine şi a ameţelii de pe ur­ ticii simt şi La organizaţiile de bază din mai există tovarăşi care, olnd sînt cri­ tezelor teoretice de activitatea practică de secţie do fabricat nasturi şi piepteni, o ţul de cost al produselor întreprinderii
ma succeselor în muncă, să lupte hortărî.t comunale şi satele Coseşti şi Bâtrina, ra­ ticaţi, primesc critica în mod formal Aşa zi cu zl. fabrică de perii, o secţie de tîmplărle, în care lucrează şl activează este peste
împotriva încercărilor de gîtulre°a cri­ ionul Ilia, Ribiţa, raionul Brad, Strei- face tovarăşul Negoţiu Rudolf, preşedin­ In urma cuvîntulLul de deschidere, s-a etc. ciira planificată.
ticii. Gâtuirea criticii aduce daune girave Slngeorgiu şi Corbul, raionul Hunedoara tele sfatului popular raional Haţeg. La trecut (pe ceremj şi cursuri) la expune­ întreprinderea looalâ „1 Mal” însă, în
Intereselor partâduhii, poporului şi stalu­ şl altele. In aceste locuri, organizaţiile de fel tovarăşul MarJş Aurel, preşedintele rea primelor teme Membru cercurilor de cursul lunilor ce au trecut din ecest an, Comitetul sindical nu a mobilizat în
lui şi este LniaidmlisUbtlă în activitatea bază nu folosesc şi nu stimulează cu cu­ sfatului popular Pui, oare respinge In mod studiu al Istoriei P.CU.S. anul I. con­ nu numai că nu ar reuşit Bă realizeze întrecerea sociaLLstă pe linia creşterii pro­
unui membru de partid". raj autocritica şi critica de Jos. Din a- nepeimls critica de Jos şl nu ţine cont duse de propagandiştii Pleşa Ioachlm şi reducerea preţului de cost aşa cum e-e ducţiei şi productivităţii muncii şl scăderii
preţului d© oost colectivul de muncitori
Eu personal, sunt de acord cu această ceastă cauză, în aceste safe planul La co­ de propunerile făcute de oamenii muncii. Morariu Liviu. au dovedit de la început planificat, dar a ajuns să-i depăşească. din această întreprindere. In întreprin­
formulare, cu atît mal mult cu cit em lectări a rămas în urmă. Pentru a li­ Există unii tovarăşi oare oautâ să-şl viu Interes faţă de tema prezentată, ce­ Conducerea întreprinderii „1 Mal” Deva derea „1 Mai” s-a lucrat şl se lucrează
constatat că în organizaţiile de bază unde chida lipsurile, birourile organizaţiilor de acopere lipsurile. Printe aceştia se numără rând chiar unele explicaţii suplimentare (director tovarăşul Kovaci Pavel), caută încă 1a întâmplare, fără o urmărire per­
comuniştii au folosit din plin arma criti­ bază nu se consuiltâ ou activul fără de tovarăşul Raţlu Solomon, de la organizaţia propagandiştilor. acum să se scuze, atribuind umflarea pre­ manentă şi sistematică a costurilor.
cii şi autocriticii, au fost înlăturate o se­ partid, iar unii comunişti nu sînt întot­ de bază R/uida raionul Brad, care atunci De mai puţină răsipun/dere faţă de pre­ ţului de cost faptului că întreprinderi i
rie de lipsuri in munca de partid, econo­ deauna exemple bune de urmat. cind este criticat de membrii de partid, gătirea sa personală a dat dovadă to­ nu l-au sosit la timp maşinile planificate Dar tn acest fel nu se mal poate con­
mică şi de stat obţiriindu-s© rezultate în­ La noi în regiune, «cLsită multe orga­ spune că el fiind secretar, nimeni nu varăşul Bertovan Ioan, propagandist la cer­ pentru mecanizarea muncii la cariere, tim­ tinua I Mun/cii oancelarist-blrocratice tre­
semnate De exemplu la organizaţiile de nizaţii de bază oare folosesc cu succes poate să-l critice. Astfel de atitudini faţă cul de studiu aii Istoriei P.CU.S, amul II, pului nefavorabil din trimestrul II al a- buie să-i la locul munca entuziastă şl
bază de la OţertărLa Siemens Martin şi critica nu numai în lichidarea unor lip­ de critică au şi secretarii organizaţiilor care în cuvântul Introductiv n-a dezvoltat cestuâ an, etc. Este adevărat că acestea muiMaterală. Conducerea întreprinderii
Laminoare, din cadrul Combinatului me­ suri din muncă, ci şi ca un mijloc de e- de bază Martin Traian de La Caraciu din în suficientă măsură problema atitudinii au fninat într-o măsură oarecare realiza­ este datoare să-şi îmbunătăţească siste­
talurgic „Gh. Gheorghlu-Dej" din Hune­ d un are a membrilor şi a nemembrilor de Baia de Criş şl Dărăştean Sineale din co­ partidului faţă de ţăranii mijlocaşi, dez­ rea planului de producţie la unii Indici, mul de a lucra. Est© bine aă s© pună ac­
doara, unde birourile organizaţiilor de partid, prin folosirea gazetelor de perete, muna Tăuiş, ralonuil Brad şl ©iţii bătute la Congresul al VIIMea al P.C. (b) printre oare şi a preţului de cost, dar se cent deosebit pe consfătuirile de produc­
bază şi membrii de partid au criticat cu staţiilor de nadioficare, adunărilor gene­ Văzând importanţa pe oare o are cri­ pune întrebarea : ce a făcut conducerea ţie, 6ă 14 se dea posibilitatea muncitorilor
târle pe tovarăşii care au căzut în gre­ rale, etc Astfel, la gazeta de perete a or­ tica şl autocritica în munca organizaţiilor întreprinderii, comitetul de întreprindere şl tehnicienilor întreprinderii să critice
şeli şl au subapreciat sarcinile ee reve­ ganizaţiei de bază din secţia administrati­ de partid, est© necesar do toţi comuniştii O iniţiativă lăudabilă şl organizaţia de bază pentru recupera­ în mod sănătoo lipsurile conducerii, să
neau în îndeplinirea sarcinilor de plan, vă a Combinatului metalurgic „Gheor- şi oamenii muncii să fie educaţi şi sti­ Multe lucruri frumoase au fost în­ rea timpului pierdut ? li se ceară dlm partea acestora şi părerile.
s-a ajuns în prezent, ca la acele două sec­ gh© Gheorghiu-Dej", au fost expus© oa- mulaţi să fodoseaâcă ou curaj critica şl făptuite prLn munca harnică a femeilor Oare desele întreruperi provocate dLn Este absolut necesar, oa întreprinderea
ţii, planul să lle îndeplinit şl depăşit In rleaturile unor tovarăşi car© nu foloseau autocritica, în scopul întăririi muncii de din regiunea noastră. Printre acestea, se cauza proastei organizări a mundll la să antreneze aparatul său pentru a ţine
mod consecutiv liunl de-»a rândul. din plin certe 8 ore de mruncă. In urma de partid, economice şl de stat, numără şl lăudabiiLa iniţiativă a comisiei carierele de calcar, cui aparţin, nu con­ o evidenţă dară a oooturUor pe unităţi
Se poate vedea insă că în acele orga­ publicării acestor caricaturi, muncitorii au SABAU gheorghe şl pe produse, să urmărească In mod sis­
de femei dân oraşul Orăştie, oare preocu­ ducerii întreprinderii în frunte cu directo­
nizaţii de bază unde nu se foloseşte cri-» început să lucreze mai bine. activist al Com 1 terţului regional P.M.R, pând u-se d© modul cum sâ vină în aju­ rul ed 7 tematic consumurile specifice d© mate­
tioa de Jos şl autocritica, viaţa de partid Do asemeni. La gazeta de perete a or- Hunedoara torul femeilor muncitoare din acest oraş, întrecerea socialistă a fost şi este slab riale, materii prime, energie electrică şl
a deschis în localul oasei de cultură, un şi unilateral organizată, rezultatele rea­ combustibil, Iar acolo unde «e ivesc lip­
Să asigurăm îndeplinirea fermă a directivelor partidului curs de calificare pentru oroitorie. lizării sarcinilor de plan nu se cunosc suri. conducerea sâ intervină energic şl
In munca de organizare cit şi în stă­
decît cu mult după încheierea lunii din să la măsuri practice de remedierea lor.
Citind ou atenţie proiectul Statutului „1 Mol”, gospodăria edeotivă „Alexandru de partid în problemele cele mai impor­ ruinţa cu oare s-a priceput să mobilizeze
modificat ol Partidului Muncitoresc Ro­ PetWi", etc., aplică în viaţă prevederile tante. Aceasta a dus la liohlderea unor femaiile muncitoare pentru a participa la cauza neţlnerii la za a evidenţei lor. Vi­ Comitetul de întreprindere are datoria
mân, am căutat să adâncesc capitolul VI, plenarei din 19—20 august 1953. Consta - lipsuri în organizarea şi executarea con­ acest curs se rema/rcă în mod gilenţa în întreprindere a fost extrem să organizez© întrecerea socialistă pe pro­
fesiuni în toate secţiile şi sectoarele în­
care se ocupă de organizaţiile orăşeneşti lînid şi' lipsuri în munca de pariid şi în trolului asupra înfăptuirii sarcinilor în deosebit tovarăşa deputată Şerban Ale­ de slabă ; în posturi importante s-au stre­
ale partidului, pentru a-mi putea da sea­ procesul de producţie, comitetul orăşe­ desfăşurarea muncii politice de masă şi în xandrina. Poate fi amintită de asemenea treprinderii şl să lupt© neobosit pentru
curat unele eHemente necinstite cum au fost
ma de felul în care comitetul orăşenesc nesc de partid a făcut o seamă de pro­ organizarea învăţământului de partid. Ele tovarăşa Biro Iuliana, oare a depus multă Lichidarea atitudinii de fonmaULsm şi sec­
cei de la moara ou regim comercial din
de partid Deva, a reuşit să muncească puneri organizaţiilor de bază pentru întă­ se datoresc şi faptului că unii membri al silinţă în pregătirea şi predarea lecţiilor, tarism, căutlnd a-şi îmbunătăţi sistemul
Eia, care au furat din bunurile 9tatulul,
până in prezent, preoum şi felul în oare rirea vieţii de partid şi mărirea produc­ comitet ui ui orăşenesc ca tovarăşul Popa împărtăşind ou drag din cunoştinţele sale,
muncii cu oamenii.
pe viitor va trebui să-şi desfăşoare ac­ ţiei de bunuri de larg Consum. S ©bastion şi alţii, folosesc cu curaj cri­ Iniţiind cu multă tragere de Inimă cursan­ nestingheriţi, mai anuilt timp.
tivitatea. Ca un rezultat al preocupării membri­ tica şl autocritica, scoţând la iveală lip­ tele în aria croat oriei. Aceste deficienţe grave^ preoum şl fap­ Organizaţia de bază P.M.R. din între­
In proiectul de Statut, la articolul 00, lor comitetului orăşenesc de partid, la surile manifestate şi fac propuneri pentru In prima serie, dare a absolvit cursu­ tul că colectivul de conducere al între­ prindere poate şi trebuie să-şl îmbunătă­
se arată că „Plenara comitetului orăşe­ „Abator" şi „Partizanul", s-a mărit pro­ lichidarea kxr. Nu acelaşi lucru îl fac rile nu de mult, au fost înscrise 20 de prinderii a condus munca aşa, „în gene­ ţească munca. E<a este doar conducătorul
nesc sau raional se convoacă cel puţin ducţia de carne şl de conserve. De ase­ însă tovarăşii Borbeli Margareta şi Iş- tovarăşe. ral”, din birouri, fără a se strădui sâ politic al celor o© muncesc aici şi ar©
odată pe lună”, iar la articolul 51 prin­ meni, la aceste două întreprinderi s-au toc Anon. Dornice de a-şi însuşi frumoasa mese­
impulsioneze şl să mobilizeze muncitorii, datoria să fie în orice moment ta fruntea
tre altoie, se maa precizează că „biroul canfeof.ionat aparate pentru conservarea Există tovarăşi da Laşi o Aladar, care rie a croitoriei, mobilizate de către tova­
tehnicienii şl funcţionarii la luptă pentru oricărei acţiuni. Comuniştii, împreună cu
La şedinţele de comitet nu caută să-şi răşele din comisia de femei, în noile
comitetului orăşenesc sau raional este o- unturii, iar din deşeuri s-a scos uleiul de c
dea păirerea sa, Lar tovarăşii Bărbulescu cursuri s-au înscris peste 60 de femei realizarea sarcinilor de plan, au dus fără actlvuil celor fără de partid vor putea ca
bîignt să raporteze la plenarei© comite­ os pentru maşini. La aceste întreprinderi
Ana, Lopşamschi Adailbort, Lupu VJlma muncitoare. îndoială La nereailizarea planuJlud de pro­ prin exemplul lor în muncă să atragă
tului orăşenesc sau raional al partidului se mai lucrează ştanţe pentru dopurile
sînt inactivi. Aceştia deşi au ca sarcină
asupra activităţii depuse". Eu personal de bere, forme pentru prăjituri, strecu­ ducţie Aceasta a făout oa preţul d© cost întreaga masă spre ţelul luptei comun©:
să se ocupe de 1—2 organizaţii de bază,
simt pe deplin de acord ou aceste preve­ rători. râzători, etc., oare se viind cu pre­ Un nou focar de cultură al produselor eă crească, deoarece chel­ creşterea producţiei şl productivităţii
el se eschivează de la această sarcină,
deri şi sînt convins că este necesar ca ţuri reduse. tuielile generale ale întreprinderii sînt muncii, mai multe produse, mal Ieftin©
fapt oara face ca, comitetul orăşenesc să Cu fiecare zi ce trece, satele regiunii
ele să stea in centrul preocupării corni- Comitetul orăşenesc s-a ocupat îndea­ repartizate asupra unul volum mal mic şl mai bun© I
lotului orăşenesc de partid, deoarece de proape de Conducerea şl îndrumarea or­ fie rupt de unele organizaţii de bază. noastre înfloresc. Focarele de cultură şi
Comiitetull orăşenesc de partid Deva, a lumină oresc oa din pămlnt sub înţeleap­ de produse decit ceQ planiiloat. - E. GHEORGHIU
r.coaciba va depinde rezultatele muncii ganizaţiilor de ba2ă d© La gospodăria co­
sale. lectivă „Alexandru Petofi” şl întovărăşi­ maJ reuşit ca în ultimul timp să pre­ tă conducere a partidului şi a puterii
zinte regulat dări de seamă în faţa acti­ populare. Convinşi că flecare nouă rea­
Tot în capitolul VI, la articolul 52 se rea agricolă din SîntiLhaJlm, ceea ce a Nepăsători faţă de calificarea muncitorilor
vului său. Acest lucru permite comunişti­ lizare e menită să le uşureze traiul, eâ
mai sşxina că, în oraşe, comitetul orăşe­ făcut ca acest© organizaţii de bază să-şi
lor să analizeze întreaga muncă desfă­ contribuie la ridicarea nivelului lor mate­ Grija de a avea în toate locurile de 6int priviţi cu neîncredere, lar cel ne-
nesc de partid confirmă birourile orga­ întărească rodul lor de conducător poli/tic,
şurată de comitet în decursul unui tri­ rial şi cult/urad, ţăranii muncitori răspund muncă muncitori calificaţi, care să stă­ callflcaţl nu sînt promovaţi şi îndrumat!
nizaţiilor de bază ale partidului, le con­ reuşind sâ mobilizeze ţăranii muncitori
mestru, să arate rezultatele obţinute şl cu încredere la chemările sfaturilor popu­ pânească bine meseria şl tehnica nouă, spre şcoliUe de oalifioare. ,
duce activitatea, asigură îndeplinirea di­ la muncile agricole care le-au adus re­
lipsurile, şi să facă propuneri în vederea lare, participind ou entuziasm la înfăptui­ a fost în permanenţă o preocupare a Tovarăşi oa Zăvolanu Petru şl Ţâranu
rectivelor, desfăşoară critica şi autocriti­ colte bogate. De pildă, la întovărăşirea
îmbunătăţirii muncii de partid. rea diferitor acţiuni de interes obştesc. conducerilor administrative şl politice din Ioan, oare sînt în măsură sâ ajute la ri­
ca, organizează studiul marxism-lenlnlsmu- agricolă din SîntuhaiLm, unde s^a semănat
Eu personal consider, că prevederile Iată de pildă în satul Nevoieşi din co­ secţiile mecanică şi electrică a uzinei dicarea profesională a muncitorilor din
hvi şi informează periodic organizaţiile dc griul în rînduri încrucişate, s-a recoltat
proiectului Statutului modificat sînt bine muna Buruiene raionul Ilia, a fost de „Victoria” Căi an. Rezultatele se şi văd. cele două sectoare, dau dovadă de totală
parl-id din oraş? asupra activităţii sale. peste 1450 kg. La hectar.
formulate şi prin aplicarea lor în viaţă, cuilînd terminată construirea unui frumos întreaga uzină se mândreşte cu tovarăşi lipsă de grijă şl nepăsare faţă de această
Comitetul orăşenesc de partid Deva, în Ţăranii întovărăşiţi, dând o atenţie deo­
Comitetul orăşenesc de partid Deva, va cămin cultural. ca Renk Rudolf, maistru la atelierul de problemă.
întreaga sa activitate, a căutat să se a- sebită grâdinel de zarzavat, de pe cele reuşi să mobilizeze organizaţiile de bază La această remarcabilă realizare, a de­ întreţinere, care a fost oalificat în acest Este necesar oa aceşti tovarăşi înlătu-
chl'le conştiincios de aceste sarcini. În­ 8 ha., au obţinut mari oantlJtăţl de varză,
din cuprinsul oraşului pentru îmbunătă­ pus multă rîvnă comitetul de cetăţenii in an. rind nepăsarea de care au fost cuprinşi,
totdeauna a pus accent pe întărirea con­ roşii, vinete, ardei, etc., din care au vân­
ţirea muncii lor, contribuind astfel la În­ frunte ou tovarăşul Faur Petru. Desfâşu- Nu în toate sectoarele uzinei însă, a- să ia toate măsurile pentru încadrarea
trolului asupra înfăptuirii hotărârilor şi dut pe paiaţă o cantitate în valoare de
făptuirea hotărârilor partidului şi guver­ rînd o susţinută muncă de mobilizare, a- ceastă problemă este privită cu aceejşi muncitorilor necaiifloaţi in şcolile şl
a directivelor partidului. peste 100.000 lei. nului. cesta a reuşit să antreneze ţăranii munci­ răspundere. cursurile de calificare ce funcţionează în
In acest scop, comitetul orăşenesc a Comitetul orăşenesc de partid Deva a MOGOŞ CAROL tori în efectuarea a peste 336 zile de mun­ In sectorul turnătorie ş! furnale, de prezent în cadrul uzinei.
urmărit şi a analizat felul cum organiza­ reuşit să obţină rezultate în muncă pen­ secretar al Comitetului orăşenesc că voluntară cu braţele şi peste 30 de zile pildă, muncitori ce şi-au însuşit mese­ ANDREA GHEORGHE
ţiile de bază de La „Abator", „Partizanul", tru efl a ştiut să se consulte cu activul de partid Deva cu atelajele. ria in şcolile şi cursurile de calificare corespondent voluntar
«MgL—W—■—
in întreprinderile populare se desfăşoară Germania occidentală. Astfel, consumul I Mai multă atenţie
o largă m-işdare pentru producţia peste principalelor produse alimenbare pe cap
Holdele cons paşmee In plan a unei oantităţî de mărfuri de larg de locuitor în R.D. Germană este mult pregătirilor de iarnă
consum în valoare de un miliard mărci. superior faţă de coi din Germania occi­
Cuvintele Fridel Hockauf : „Aşa cum lu­ dentală. Odată cu venirea primelor zll© de toam­
Republica Democrată Germană Instau­ rea tuturor forţelor patriotice din Ger­ In perioada 1951—1953, volumul produc­
crăm astăzi — aşa vom trăi mîine”, au de­ In timp ce în R.D. Germană a avut loc nă, în întreprinderea 904 construcţii Cu-
rată acum 5 ani, lâ 7 octombrie 1949, în­ mania occidentală. ţiei industriale a depăşit cu 7 La sută
venit lozinca tuturor oamenilor muncii din recent o nouă reducere de preţuri — a glx, a început o muncă Intensă pentru a-
truchipează Germania nouă, Germania In cursul ultimului an, RD. Germană volumul prevăzut de planul cincinal pentru
R.D. Germană, care au rouşit ca la sfîr- 16-a Ia număr, — care va permite oa­ menajarea clădirilor şi şantierelor, pentru
păcii şi a muncii, a democraţiei şi pro­ a fost vizitată de 1.100 de delegaţii cu­ aceşti ani. Volumul producţiei întreprin-
şitul celui de al doilea trimestru al anu­ menilor muncii ca pînă la sfârşitul anu­ ca în acest fel, venirea iernii să găsească
gresului. Aid, în partea de răsărit a ţă­ prinzând poate 10.000 de oameni al muncii deriflor populare a crescut în 1953 cu 74,8
lui curent sâ ridice producţia de mânfuri lui să economisească o sumă de 600 mi­ pe oamenii muncii de aci pe deplin pre­
rii, a apărut pentru prima dată în Is­ din Germania occidentală, oare s-au con­ la sută ta oomparaţie cu anul 1950, în timp
de larg consum cu 19 la sută faţă de lioane mărci, iar în anul viitor 1,8 mi­ gătiţi.
torie un stat german iubitor de pace. Rea­ vins la faţa locului de marile realizări ce planul prevedea o creştere de numai
aceeaşi perioadă a anului trecut. liarde mărci, biroul de statistică vest-ger- In acest scop, Inginerii Boană Atanasie,
lizările Republicii Democrate Germane pe ale R. D. Germane şl de avantajele căi: Sl.,6 La sută. Cîmpeanu Augustin şi Dohagle Ioan, au
drumul construcţiei paşniloe dovedesc în democratic© de dezvoltare a economiei, In domeni/uil agriculturii, tacă ta anul Toate acestea au dait posibilitatea îm­ man este nevoit să reounoască că 80 La
mod convingător cit de rodnice sînt rea- poliitioil şi agriculturii ţării. Aceste vizite acesta producţia de cereale, efectivul de bunătăţirii aprovizionării populaţiei. La sută din contribuabilii din Republica Fe­ trecut deja la verificarea locuinţelor mun­
citoreşti. De asemeni, prin grija tova­
zultatele transformării vLeţii statului pe au permis stabilirea de legături in inte­ cal, oi, porci, etc., ating nivelul prevă­ sfârşitul celui de al II-lea trimestru al derală au un salariu oare este mult de­
baza principiilor profund democratice ale resul unităţii de acţiune a întregii clase zut pentru anul 1955. anului curent, consumul de carne şl pre­ păşit de minimul de trai stabilit oficial. răşului Radu Ioan, au început e se fac©
pregătiri şl pentru conservarea zarzava­
acordului de la Potsdam. muncitoare germ ane în lupta pentru uni­ Recenta hotărâre a Comitetului Central parate din carne pentru populaţia R.D. In opera de dezvoltare a economici na­ turilor necesara hranei în lunile de Iarnă.
In RD, Germană principiile Conferinţei ficarea Germaniei pe baze democratice. ai Partidullul Socialist Unit din Germa­ Germane a crescut ou 29 la sută faţă de ţionale a RD. Germane un rol deosebit Din păcate însă, această pregătire nu
de la Potsdam ou privire la danaziifioarea R. D. Germană face tot ce-l stă în .pu­ nia ou privire la sarcinile economice aie perioada corespunzătoare a anului trecut. a avut şi are ajutorul sovietic dezinte­ se face la feJ pe toate şantierele între­
şi demilitarizarea vieţii economice şi po­ tinţă pentru a stabili raia ţii paşnice şi cu R. D. Germane p© anul 1955 — ultimul Consumul de peşte şl preparate din peşte resat care se manifestă în toate ramurile prinderii.
litice au fost transpuse în viaţă areindu- ţările capitaliste drn Europa occidentală. an al primuLul pLan cdncinal al economiei a crescut cu 52 la sută, iar consumul de economiei. Est© suficient să amintim de De exemplu, tovarăşul inginer Chlş A-
se astfel baza pentru democratizarea vie­ Ex-Llnzind legăturile economic© şl cultu­ naţionale a R.D Germane, subliniază că gră'slml — cu 36 la sută. rezultatele tratativelor care au avut loc
între guvernul U.R.S.S. şi delegaţia gu­ lexan/dru de la şantierul Vinerea, mani­
ţii politice, pentru rezolvarea problemei rale, vizitai© reciproce ale oamenilor de datorită eforturilor depuse de clasa mun­ Succesele economice repurtate de R.D festă o atitudine nesănătoasă faţă de a-
germane. înfăptuirea acestor principii a ştiinţă, de antă, etc., R.D. Germană .tinde citoare, de ţărănimea muncitoare, de inte­ Gormană provoacă o adevărată furie in vernamentală a RD. Germane la Mos­ ceastă problemă. Atunci cind muncitorii
constituit o cauză a oelc/r rriai largi mase spre o înţelegere reciprocă şl spre o co­ lectualitate, cele mal importante sarcini rîndul mititariştilor vest-germani şi al cova, arud trecut, pentru ca să ne dăm ii amintesc de pregătirea pentru lamă,
ale populaţiei. laborare mal strînsă cu forţele iubitoare ale planului cincinal al economiei naţio­ patronilor lor de peste ocean, cu atît mal seama de ceea ce a însemnat pentru R.D. el se mărgineşte Bă ridice din umeri şl
Astăzi prestigiul R. D. Germane es.ta d© paco ulc ceflorifillt© popoare. Ea salută nale a R.D. Germane au şl fost îndepli­ mult cu oît succesele economiei de pace Germană ajutoruil Uniunii Sovietice la eă răsţpundă foarte pasiv : „De ee să ne
în continuă creştere, atât ia Germania oc­ orLc© relaţii d© înţelegere reciprocă între nite tacă din anull 1953. Producţia Indus­ a RD. Germane contrastează în mod vă­ care s-a adăugat colaborarea strânsă ou grăbim Mai avem timp !”.
cidentală, cit şi pe arena internaţională. state, oare contribuie la slăbirea încordă­ trială globală a crescut ou 60 la sută faţă dit cu dezvoltarea unilaterală a economiei celeilalte ţâri ale lagărului păcii.
Această comoditate, acest spirit de au-
Toţi oamenii cinstiţi din lume preţuiesc rii în relaţiile Internaţionale. de anul 1950. de război a Germaniei occidentale. Gu­ Mergând pe caloa dezvoltării continue
todtniştire Care poale periclita pregăti­
eforturile uriaşe depuse de R D. Germană Încă în prima sa declaraţie guverna­ Referindu-s© la situaţia dlm agricultură, vernanţii de la Bonn adîndese criza eco­ a economiei sale, populaţia muncitoare a
pentru crearea unei Germanii unite, Libere mentală din 12 lootambrLe 1949, primul mi­ C.C. al P.S.U.G. a subliniat că recolta nomică în oare se zbate Germania ocoi- R D, Genmane nu se opreşte .nici o clipă rea de lamă a şantierului, trebuie ou
şi democrate, pentru crearea unui pact nistru al R.D. Germane, Otto Gootewahi, la hectar a 6*ponlt an de an, tar şeptedul denbaOă' oa urmare a bugetului militar la succesele dobîndite. Recenta hotărî re tărie combătute. Tovarăşul director al în­
Carjsral european al păail, lupta R. D. arăta vorbind despre noua oale a poli­ de vite comute mari a crescut conside­ umflat şl refacerii Wehrmachtulul. Inflaţia, a CC. el P.S.U.G. ou privire la sarcinii© treprinderii 904 construcţii MLhaly Emil,
Germane împotriva reînvierii militaris­ ticii genmane : „Noua oale este colea de­ rabil. CtaoUl'aţla mărfurilor în comerţul şomajul, nenorocirile şi mizeria oameni­ economice ale R.D. German© pe anul 1955 tovarăşul Bella Alexandru secretarul or­
mului german — unul din principalele ob­ mocraţiei, păcii şl (prieteniei cu toate po­ cu amănuntul a depăşit încă din 1953 pre­ lor muncii se adâncesc continuu. arată că rvived/ul producţiei industriale
stacole in calea stabilirii înţelegerii reci­ poarele”. vederile prtianulul cincinal pe amul 1955. Peste 500 de mari societăţi pe acţiuni globale trebuie să fi© sporit in 1955 cu ganizaţiei de partid şl tovarăşul Aniesan
proce între popoarele europene. In cursul luptei lor pentru dezvoltarea Datorită eforturilor depuse de oamenii din Germania occidentală s© află sub con­ cel puţin 10 la sută în comparaţie cu anul Alexandru, preşedintele comitetului de în­
Conferinţa de la Berlin a celor patru unei economii paşnice, oamenii muncii din rmmril din R D. Germană, oare luptă pen­ trolul monopolurilor americane, iar 250 curent, dîndu-se o atenţie deosebită pro­ treprindere, au datoria să tragă cu toată
miniştri ai afacerilor externe a arătat că R.D, Germană au obţinut succese uriaşe. tru o înaltă productivitate a muncii, pen­ societăţi pe acţiuni sub controlul monopo­ ducţiei mărfurilor de larg consum de bună târla la răspundere elementele de acest
prin tratative se poate obţine clarificarea Muncind pentru îndeplinirea pLanuliui cin­ tru îmbunătăţirea calităţii produselor şi lurilor engleze. îngustarea pieţei intern© a ca/titate. fel, neângăduindu-le să meargă leneş şl
p.'octemslor principale şl se poate crea cinal el au făcut posibilă ta Linii generale pentru reducerea preţului de cost al a- Germaniei occidentale ca urmare a scă­ In agricultură recolta la hectar a oul- căseînd, atunci cind toată lumea aleargă.
pasvriji'.i-itaa realizării unei înţelegeri. Pro­ micşorarea disproporţiilor din edonomâa eestxyra, economia naţională a R.D. Ger­ tuirillor cerealier© şi leguminoase trebuie
derii puterii de cumpărare a oamenilor Timpul — aşa după cum spune şi to­
punerile prezentate de V. M. Molotov la naţională a R.D. Germane, provocate de mane se dezvoltă Lună de lună. In cel să crească. In vederea sporirii continue
oceastă conferinţă, printre Oare şi propu­ sdndprea Germaniei. In perioada dintre de al dodlea trimestru al anului 1954 pro­ muncii contribuie La agravarea crizei. Mo- a productivităţii în agricultură, acestei ra­ varăşul Chiş de altfel — este înainte,
nerea cu privire la crearea unul sistem anii 1951—1953 a fost creată o bază me­ ducţia Industrială a crescut ou 12,5 la nopatiştii vest-germani, fac tot posibilul muri a economiei i se va acorda sub dar el nu se va opri niciodată oa să aş­
do securitate colectivă in Europa cores­ talurgică, a fost considerabil sporită ca­ sută faţă de cel de al doilea trimestru pentru a arunca povara orlzei po umerii forvnă de alocaţii şi dredite de stat suma tepte pînă ce comozii şl nepăsătorii vor
pund întru totul intereselor întregii na­ pacitatea de producţie tn oanstmucţia de al anului 1953. Potrivit hotărârilor guver­ oamenilor muncii. In această direcţie sînt de 700 milioane mărci. Hotărî rea prevede binevoi însfirşlt să pornească la drum.
ţiuni germane. maşini, au fost create noi uzrfme de ma­ nului RD Germane, adoptate anul tre­
' semnificative faptele care caracterizează totodată că se vor aloca sume Importante De acest lucru tovarăşul Chiş şl toţi cei­
Propunerile constructive aduse de RD şini grefe şi de construcţii navale, a fost cut, se acordă o atenţi© deosebită sporirii
diferenţa uriaşă dintre nivelul de trai În­ pentru construcţia de locuinţe, şl în alte lalţi ca el, trebuie să ţină neapărat seama.
Germina în vederea realizării ţelului su­ orgsnizată producţia de maşini agricole producţiei de mărfuri de larg consum.
prem al întregii naţiunii germane — uni­ modeme şi a fost dezvoltată considerabil In scopul îndeplinirii sarcinilor tra­ floritor al populaţiei din R.D. Germană scopuri sociale şi culturale. PLEŞA IOSIF
tatea Germaniei — au cucerit încred?.- industria de produse cbimic'e. sate de Congresul al 4-lea al P.S.U.G, şi nivelul de trai mizer ol populaţiei din (Agenpres) corespondent voluntar