Page 8 - 1954-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 60

In interesul păcii şi securităţii A 9-a sesiune Discursul primumi ministru an Indiei, riekru,
a Adunării Generale în parlament, cu privire la problemele
popoarelor a O. N. U.
NEW YORK (Agarpres) — TASS trans­ de politică externă
Credincioasă pnmcipiiaor unei polihci de măsură or arătate mal sua se prevede e- că militează pentru folosirea paşmcâ a mite :
DELH2 (Agenpres). — out, mar de puteri se înţelegeau ou pri­
pace şl de colaborare internaţională, U- fectuarea ccmcomxtentă a următoarelor mă­ energiei atomice ete La şedinţa din dammeaţa znflet de 1 oc­ In disoursuil său cu privire lo proble­ vire la im-părţicee ţărilor şi sferelor de
Qjtunea Sovietică luptă cu cociseovenţd suri : Statele reduc în decurs de şase luni Totuşi. asemenea decdanaţii nu prea se tombrie a Adunăm Generale a O N U au mele de politică exteroă. ţinut zilele tre­ influenţă Tratatul semnat la Manilîa a-
pentru pace 51 secjuritetea popoaieAor. Ea (saiu un an) armamentele şl forţele lor ar­ impară cu oeea ce fac în practică perso- luat cuvântul -reprezentanţii Etiopiei, Bir- cute in parlament, primul ministru al mintsşte mult aceeaşi tendinţă, deoarece
propune măsuri serioase ţi efiaiente, ca­ mate precum şi alocaţiile pentru necesită­ rvatatăţUe conducătoare ale S U.A. La cinci manieri şl Ecxsadorului
Indiei, Nehru, a declarat că atât timp cit în ultima instanţă nu vnr decide două
pabile să înlăture primejdia unui război ţile mi Utere prevăzute in bugetele de stol Zile după deaharaţie sa lăcută ta Aduna­ Deressa, reprezentantul Etiopiei. •> salu­ KepubUco Populară Chineză n-u via fi sau trei ţâri mici din Asia care au ade­
alomic. să asigure reducerea armamente­ pentru ies buf de 50 la sută din normele rea Generală, Dullcs a apărut la Londra tat puopimerea delegaţiei Uniunii Sovie­ recunoscută de loţi. problemele privind rat la tratat, cl mărite puteri.
lor şi crearea unui sistem efiaace de se­ ccvwenite, se tniă/pUneşte interzicerea to la conferenţia celor nouă puteri, unde. tice „cu privire la încheierea unei con­ Exteemul Orient şi Asia de sud-ost nu In această ordine dc idei, primul mi­
curitate coLootrvă fală a armelor atomtee. ou hidrogen şl după cum se ştie s-<a situat ln Iruntea venţii (tratat) internaţionale ta problema pot fi reglementate Nehru x-a pronunţat nistru Nehru s-a referit la Uniunea nord-
Ln uUanii ani, Guvernul Sovietic a pro­ celorte'lte tipuri de arme rle exterminare jcalor lorţe care caulă cu infrlgurare căi reducerii armaimantelor şi interzice©» ar­ pentru adm Mere a RepublioU Populare atJanticâ. El a arătal că sfera acestei u-
pus în nenumărate rlndurt măsuri Im in masă ou Interzicerea producţiei accs noi pentru reunairneroa revanşar24ior vest- melor atomică, ou hidrogen şi a celorlalte Chineze in Organizaţie Naţiunilor Unite niunJ s-a lărgit treptat şi acum ea paie
dreptate spre realizarea acestor scopuri tor topuri de arme şi 'înlăturarea lor com 2emani în urma eşecului planurilor are- tipuri de arme de exterminare tn masă" Vorbind despre organizarea apă rării ţă a ee .extinde chiar şt asupra posexiundor
nobile Documentele recent publicate, re­ Dietă din armamentele statelor: toate un iril faimoasei „armate europeme" Reprezentantul BirmanJel, Barriîvgton, rilor din Asie de sud-est, Nehru a ară cotontalc ale ţărilor membre ode N A TO.
feritoare la bnataUvel© sovieto--amerâoane teri alele atomice existente se folosesc nu Este ou totul olar. că slăbirea tacondâ- a dorierat câ poporul biwnan saluta a- tat ca lelul în ocre ţările semnatare aU Portugalia afirmă că NATO. se extindă
In problema atomică, au arătat Lncă odată mad In scopuri paşnice înfăptuirea mă­ iu Interoaţionale, asigurarea păcii şi se- cord-uâ cu privire la încetarea operaţiuni­ tratatului de la Monilia abordează aceost:. şl asupra statului Goa Nebrvi a decla­
lumii întregi străduinţa perseverentă a surilor pentru Interzicerea armelor de ex curiităţil prwte îl obţanută rvu pe colea lor muMtece in Indoohtna, real mat la con­ problemă este de aşe natură Incît va pro ra» categoric:
Uniunii Sovietico de a Obţine; In ciuda lenrunaro în masă trebune terminată nu înarmării revanşarzilor vest-germani, nu ferinţa de te Geneva. vooa o atitudine ostila unei mori părţi Pe noi nu ne pnvesd tratatele pe care
divergenţelor şl greutăţilor existente, o mai târziu decit înfăptuirea măsurilor pe cialea creării de blocuri agresive şi a Eil a atras apoi atenţia asupra primej­ a Asiei Aceri tratat nu întăreşte pute nu le-om semnat şt nu ne considerăm
asemenea rezolvare a proMamed atomice pentru rodiucerea armamentelor şi forţe­ unud raxtem de baze militare create le diei pe care o prezintă oootiiuiarea cursei rea tăriilor care l-au semnat. El nu a 13 legaţi prm ele. Nu sint pe deplin convins
care să contribuie la Înlăturarea primej­ lor armate, tar producţia de arme atomice frontierele altor state, ol po oalea eâiuitărU înarmărilor Delegaţie Biamamiei. o sţyu* cut decît să intensifice încordarea şi neli­ câ ţârii© oare fac parte dm Uniunea nord-
diei unui râ2fcoi atomic şi care &â pună şl ou hidrogen încetează Imediat Ce începe unor hotăriil luate de comun acord, a niştea Altmo&Iera favorabilă, create in atlantlcă, cel puţin majoritatea din eîe.
energja atomică în slujba păcii şl a pro­ reducerea armamentelor 51 forţelor ar unor hotărâri acceptabile pentru toate ţâ- el. este ferm convinsă că Comisia de de­ urma acordurilor remnate la Geneva, s-a aprobă afirmaţie Portugaliei câ ele au a-
gresul ui- mate şfl a alocaţiilor pentru neceartăţi nJe zarmare şi Adunarea Generală pot găsi înrăutăţit considerabil după semnarea tra nurnite obligaţii faţă de statul Goa Aş
In prezent, atenţ&a opiniei publice din milîtnre cu privire la restul de 50 la sută Uniunea Sovietică aste ferm convinsă câ redea soluţionării unor probleme ca pro­ latului de la Mamlla Accvst tratat prevede dori să subliniez că tratatele deatunte
toate ţâoaUe este aţintită asupra noii pro­ din normele convenite există posibilităţi reale pentru în/ăptuurea blema armei atomice şl a armelor de Up ameeleoo) ţărilor semnatare In caail unor
puneri a Uniunii Sovietice cu privire la Propunerile sovietice prevăd crearea li­ una înţelegeri în problemele nesoluţlo- a) aste evenimente interne în Asie de Rud-ent unor anumite scopuri capătă treptat o
încheierea unei convenţii (tratat) inter- nul organ internaţional permanent cura nflite Dar acest lucru poate fi realizat nu­ Nehru a întrebat: Nu pune oare aceasta bază mal largă Dacă pactul nord-at4antic
naţionale in probi ama reducerii armamen să înfăptuiască controlul asupra îndepli­ mai prin respectarea principiului egelitâ- La şedinţa din după amiaza zilei de 1 in primejdie întreaga concepţie a Ivjoia- a Început «ă se extindă asupra statului
telor 51 interzicerii armelor atomică şi nirii oam/venpei eu privire la interziiM- ţil auvepine a statelor şl al neamestecu­ octombrie au hiat cuvintta reprezentanţii bilităţii, independentei şi suveranităţii ţă- Goa. atunci ne întrebăm asupra oui se
cu hidrogen şl a celorinKe tipuri de Oiimo rea armolor atomice, cu hidrogen şi a ce lui în treburile altor ţări, al respectării Braalltei şi Oua tem alei Repreaentajvtuil ■rUor din această regiune a lumii 2 In tre- va extiinde plnă în cele din urmă SEATO ?
de exterminare în masă Această proţrj lonLaAte tvpuri de arme do exterminate Ir» reciproce a drepturilor şt intereselor su­ Bnazilliei Lesne, e declara* că propunerea
mesă, la Încetarea producţiei acestor ti­ lelor şi al îndeplinirii angajamentelor ln-
nere a ftwt supusă la 30 septembrie de Uniunii Sovietic© cu privire la încheierea
puri de arme, ou înlăturarea lor din tnar >.rnapon»Ie asumate
A. 1. Vlşdnsjd, şeful ddegaţfel sovietice unei eonventu internaţionale ln problema
mărite statelor şl ou privire la reducere, Propunerile sovietice prezentate in A- Puternica mişcare de protest împotriva
tu O N U., spre examinare Adunării Ge icrmnmentelor. forţelor armat© şl aloca lunarea Generală corespund tocmai acel­ reducerii armamentelor şi interzicerii ar­
nerafle a Organizaţiei Naţiunilor Unite ţiilor pentru necesităţi militare. Un ase­ or condiţii Prezenttad aceste propuneri, melor atomice şl a celorlalte tvpuri de militarizării în Germania occidentală
Tn proiedbuil do rezoluţie al delegaţiei menea orgian internaţional va dispune deleşiţla snvioHcă a sublimat că ele re arme de exterminare tn masă este o BONN (Agerpres) —
permanent de împuternicirile de a exez preatata calea oare va ajuta O N U. să-şi forturile pentru e feri poporul german
Urnim in Sovietice se arată: „Adunarea „veste buni”, şi câ delegaţia Brazuliei va In întreaga Germanie occidentală se de un nou război", a declarat el in a-
cita un control, Inclusiv dreptul de Ins­ îndeplinească datoria in lupta împotriva
Generata Însărcinează Comisia ONU shtava cu un Jnteres deosebit” această desfăşoară o puterrocâ mişcare de pro­ plauzele entuziaste aîe participanţilor la
pecţie*. în măsura necesară pentru a asi­ primejdiei folosirh bombei atomice, tn
pentru dezarmare să elaboreze şi să pre gura îndeplinirea de către toate statele a lupta împotriva cureed înaimirilor. In propunere test împotriva remi Ii tari zării ţăm In ca­ miting.
linte spre aprobare Consilhdul de Secu­ convenţiei menţionate lupta împotriva primejdiei unul nou ră2- drul acestei mişcări se consolidează tot Tâmeretul vest-geronan duce o activi­
mai mtdt. unitatea de acţiune a comuniş
ritate un proiect de oonvetvţae (tratat) In- Propunemle Impuse spre examinare A hol. penilro pace şi securitatea popoare­ PE S C U R T tilor şi social-democraţilor care orgamzea tate susţinută pentru întărirea anrtâţii ds
dunării Generale, reprezintă o nouă con lor acţiune In lupta împotriva remtUtarîz.Iru.
bernarţujnjflă nare să aibă drept sopp con­ ză mitinguri şi manifestaţii comune şi e-
iribuţle mare a Uniunii 9oviehre la cau­ Noul p» făcut de Uniumeo Sovietică a Organizaţia din DuRceldorf a asociaţiei
solidarea păcii şi securităţii in tar naţionale fost intlmpinat cu sentimentu) unei mul­ • După oum anunţă agenţiile de pre^ă. doptă rezoluţii comune de protest impo de tineret Dic Falken a adoptat o rezolu­
za luptai pentru pace şi securitate riter-
şt oare să proviadă interzicerea bombelor ţumiri profunde de cercurile Urgi ale 0- marda inundaţii din statui Punjah (F\i- triva relnarmănl ţie în oare cere tuturor linerrlor, indife­
noţicmaîâ Aceste propuneri arată încă-
ristan), provoacă pagube uriaşe, devas­
atomice, ou hidrogen şl a caloriei te Opuri odată că Uniunea Sovietică Unde nu prm pinfed publico inlemaţionole, care văd în tând o regiune de aproximativ 8 OOC de ha Karlsdortf a avut loc un mibng cr- rent de apartenenţa lor politică, să se
de arme de exterminare in masă. ou în vorbe, d prin tapte să realizeze o înţe­ acest pas o mărturie vie a politicii con­ kilometri pătraţi Aproape 25 000 de lo­ ganizat de Ftartlduf Comunist )a care a alăture luptei poporului german Împotriva
secvente de pace e U RSS Oeroumle Or­ luat ouvintiul, printre rfţil, şi preşedintele rvînermărU.
lâtierarea lor din arroamenteJe stateflor, legem internaţională în cefle mai Impor­ cuinţe au toabuvt să fu» evacuate In 18 organizaţiei d«n Nordbaden « partidului
ganizaţiei Naţiunilor Unite nu pot să nu La Jagsthausen. in apropiere de Stutt-
reducerea simţitoare a armamentelor şi tanta probleme rame afeotează interesele ţină seama de această împrejurare dxstnote ale statului Natroce, peste 2000 social-demoanat, Huber „Sint de părere gart, a avut toc săptămâna trecute o în-
instituirea imui control internaţionali asu­ vntale aJe popoarelor din toata ţărQe Caraolerl2Înd reacţia dologaţHor Adu- de sate aru fost Inundate; un ou măr de a declarat acesta, că reunlfioarea Germa­ tUnire a tineretului «ocial-democrat îd
pra înfăptuirii acestor hotărâri, luundu-sc După cum re arată în proiectul de re- nâria Generale, faţă de noile propuneri 80 de persoane au rrazrit in această ca­ nici poate fî realizată numai prin tra- cadrul căreia numeroşi participanţi au
drept bază propunerile FVenţei şi Angtici zoQuţje sovietic, la bazia convenţiei inter- sovietice, egenţ'a franceză France Presse tastrofă Pagubele piiamude recoltelor tatwe inlre Est şi Vest Restabilirea uni­ luat cuvin Ud declarând câ reinarmarea
tăţii germane este absolut necesară, căo
Ln speexarf cuSturu dc bumbac — sini con­
din II iunie 1954", naţionale propusă de Uniunea Sovietică a declarai la I extern tune • „La 30 sep­ siderabile etîba timp cât Germania va li dezmem­ Germaniei occidentale cote cea mai mare
Pnncupiăe Smdzmentaile pe oare tre stau propune mie Franţei şl Angliei dm tembrie. tn domeniu) problemei dezarmă­ • Potrivit agenţiei United Press, in brată ea va rămîno un focar de război primejdie pentru pacea popoarelor şi pen­
buie să le cuprindă convenţia sus-mezvţlo- II iunie 1954, prezentate de aceste state rii s-a făcut cei mal Important pas dup? eadml măsurilor de represiune luate de In Europa". tru viitorul tineretului german
Mitinguri împotriva remrlitarlzârii 1 a
rvată impun bvfiptuirei concomitentă a Ln oadnfl şedinţelor subcomitetului comi­ mulţii ani ta vederea rezolvării el” Dună autorităţile mtfatare împotriva foştnlor pri­ Participanţii la miting au adoptat o re care au luat parte comunişt* si socK>1-de­
următoarelor m&suei. siei ONU pentru deaarmare tar* eu a- cum transmite agenţia. Julos Mooh, mem­ zonieri americani din Coreea, care ou de­ zoluţie in care condamnă politica de re- mocraţi au mai avut Ioc la Stuttgart, Led-
nunţat folosirea armei bacteriologice de milHarizare a Germaniei occidentale ş>
Statale reduc în decurs de şase hmi (sau vut loc la Londra Prin aceasta Uniunea bru afl delegaţiei franceze, oare repreratatâ cer convocarea unei conferinţe Ln patru. de. DUsseldor/, etc
către avaoţla S U.A., caporalul CD aude J
un an) armamentele, forţele lor armate $1 Sovietică ta00 un pas spre lichidarea im­ Franţia ta Comisia O NU pentru dezar­ In cadrul iznuâ mi/ting cane a avut loc Numeroşi deputaţi social-democraţi sa
Batthplor a lost condamnat de tribunalul
alocaţule pentru necesităţi militare pre pasului In care ajunseseră lucrările acos­ mare, a apus că „propunerea sovietică militar din San Antonio La închisoare pe la Mingolsheun. preşedintele organizaţiei declară împotriva remilitarâzărri Astfel,
văzute Vn bugetele de stat, tn proporţie tai comisii, în urma poziţie* adoptata de poate s8 albă o deosebită importanţă". viaţa. locale a partidului soc tal-democrat Otto deputatul Frenz Forsler din Coburg a
făcut o declaraţie ln oare a spus printre
de 60 la sută din normele convenite Re­ puterile occidentale In prezent este olar lotr-o declaraţie transmisă presei spre Batehalor este al treilea fost pnzonder Kaixer. a declarat: „Qlaaa muncitoare şi altede: „Trebuie să pornim pe calea tra-
american in Coreea întemniţat după îna­ toţi oamenii muncii germani trebuie eă
ducerea a mu mental or şi a forţelor ar­ pentru boală lumea că rezolvarea pozi­ publicare şeful delegaţiei engleze propune împiedice prin toate mijloacele refacerea tatsveâcr, indiferent dacă Adenauer vrea
poierea ta ln S U A-
mate se efectu1a2ă pom indii-se de le nl- tivă a celor mai importante probleme tn- „si se studieze cu etenţile ceea c<e a spus miJitarlsmuluo cejman" KaLser a subliniat sau nu ace«t lucru”
• Preta' indoneziana anunţă câ ka Ban-
vetul armamentelor şi forţelor armate e- IcnvaţionaJe, legate de interzicerea arme­ VişLnskl de aopmenea că unitatea de acţiune a În­ Deputatul eocial-democral Elinor lfubert
dung s-a descopant la un plantator olan­ treg» oi ase mun culoare din Germania oc-
xi sten te la 31 decembrie 1953. In reduce­ lor de exterminare tn masă şi re du oe re a La rândul său, reprei^ntantul S U.A ta a cerut de asemenea să se pună capă* po­
dez un depozit de arme $1 că la Djakarta oidentalâ este absohit indispensabilă Îq
rea alocaţiilor — ponnlndu^se de la nive­ armamentelor, depinde de bunăvoinţa pu­ ONU a subluiial ta declanaţl*a aa că a fost arestat un gruo de olande» oare momentul de Baţă „Comuniştii Şl social- liticii de remilitorizare şi să se convoace
o conferinţă a color patru mari puteri care
lul cheltuielilor efectuate pentru nroasi- terilor ocoiden tale „S U A vor examina scaaslă propunere au sprijinit banda „Dar-UUsilam" domorraţi' trebuie să lase la o parte orice să rezolve problema reumficârii Germa­
lâţt rreriitare tn decursul anului oare a Nu se poate să nu constatăm ca ln uî- ta mod obiectiv, cu speranţa sinceră că Ziarele publică dc asemenea ample dări divergenţe Ideologice şi să-şl unească e- niei
luait rflrşit la 31 decembrie 19S3 Pentru ttma vreme nu au lipsit din partea unor va constitui un pas raal pe oalea unei de seamă despre procesul untenrtart căpl-
tanuhjl olandez Schmâdt. conducătorul
a supraveghea îndeplinirea de către etate reprezentanţi supuşi ai puterilor occiden­ dezarmări atotcuprinzătoare şi eLmlente"
unor detaşamente militare înfiinţate clan­ Nora guvernului Indiei adresară guvernului S U. V
a obligaţilor pnvmd reducerea arma­ tale declaraţii verbale privitoare la „bună- VMiorul va arăta tn ce măsură puterile destin şi care numără perie 20 000 „sol­
mentelor ţd forţelor armate, se înfiinţez? votaţi" lor. Nu mai departe decât 1a 23 occidentale vor manifesta ln realitate daţi şl ofiţeri”. Din dările de seamă re­ CALCUTTA (Agerpres) — După oum înceteze activitatea la 16 ianuarie I9SS.
pe lingă Consiliu) de Seourâtate o eoml ;eptembrie, secretarul de aîat a) S.U _A. bunăvoinţa în interesul reaikzănu unor iese câ aceste detaşamente şt bande „Dar- transmtee agenţva France Presse, directo­ T*a această dotă expiri termenul acordu­
sie provizorie internaţiorrallâ de control c»' Duliea. e ţinut un discurs ta Adunarea hotărâri de comun acord In problema re­ lIMslam“ sînt finanţate de societatea a- rul generai) al departamentului aviaţiei lui «1 privire la legăturile aeriene dintre
merioenâ „Standard Vactaum Companv'’. civile aâ Indici, Djaln, a anunţat câ guvor
dreptul de a oere din partea statelor in Generală In oare a a/irmart că S U. A ducerii armamentelor şl a Interzicerii cele două ţin Djaun a declarat câ India
de societatea come rotată otandez«-en®leza md Indiei a adresat guvernului Sta­
formaţprile necesare referitoare la aiptioa- „cred ta pom beli batea stabilirii unei păci bombelor atomice; cu hidrogen şi a ce­ ..Borsumert”. de societatea „Intematio” — telor Uiule o notă ln oare cere cta este dispusă să retnoiaxcă acest acord cu
roa măsurilor de reducere a armamente­ generale" şl Îşi exprimă „dorinţa lor fier­ lorlalte tipuri de arme de exterminare în cea mai mare socaelate. comercială dUn societăţile americane de aviaţia oare condiţia ca douâ din articolele lui &â fie
lor şl torţelor armate După efectuarea binte Să micşoreze povarnă înarmărilor'', masă (Agerpres) dezi şi de atee societăţi funcţionează ln prezent in India, să-şî modificate
bili lor o conflictului petrolului va acce­ In întreaga tară au început arestări In porului iranian povestea cai „complotul
_________ NOTE Şl COMENTARII EXTERNE __________ lera atragerea Iranului în blocul mititar masă in rândiznJe ofiţemJor armatei ira­ roşu" demască tn întregime pe autorii
a( OrientuluJ Mijlociu. niene. în rândurile funcţionardor poliţiei, noii uneltiri provocatoare.
AkIM, riarull Iranian „Arezrue Şomai" s
Complotul monopolurilor americane relatat că trebuie să ne aşteptăm intr-un jandaivnerlej, ai diferitelor ministere, \n provocare sub steagul „anticomunismului"
Este absol/ut limpede câ această nouă
rândurile personalului tehnic a) rafinăriei
viitor apropiat la man evenimente în de petrol dtn Abadan. etc Ei orele i ra- n/u are mai muMe şanse de su<^es decît
împotriva independenţei Iranului iran, „dintre oare cel ma> Important va fi rieroe anaitâ câ numărul celor arestaţi se operai iun i'le precedente de acest tel care
discutarea problemei aderării Inanuilul la apropie de I 000. Concomitent se fac „e- au eşuat Poporul iraman nu poate sâ nu
Uniunea defensiva a Orientului Mijlocii* purări" în aparatul de stat. vadă câ zarva în jurul „complotului roşu"
Dujpâ aura se ştie. politico agresivă a la Interesele naţionale alo poporului Ira­
, de OBSERVATOR j . «or aipol a problemei acordării unul mare Agenţitle telegrafice şi ziarele amerl- a fost stor ruta numai pentru a camufla
oerourolor guvernante din S.U A. a sufe­ nian. * ajutor militar american Lranuăm”. rane. engleze şi franceze, precum şi presa adevăratul complot împotriva libertăţii
rit ln ultimul timp eşeouiri serioase. In PlanuriHe americane de a atrage Iranul ComantLnd camuntdatut ou privire la Fia,piele dovedesc că SUjV ae etrădu reacţionară iraniană, oferă zilrac cititorilor Şi independenţei Iranului, unit ta Was­
urma încheierii cu succes a conferinţei -n blocul militar al Orientului Mijlociu acest acord, zlarui) iranian „Setaree Is­ iese din răsputeri să atmagâ Iranul in blo­ amănunte senzaţionale asupra „eomiplotu- hington £i rBo)»7iat de protejaţii monopo­
de ta Geneva, s-a pus capăt războiului sint mdisolubd legate de intecmilicarea lam" sublinia încă in luna august ac., câ cul mviifar agresiv. Nu se poate sâ mi lui". redactate in Rparitut unui roman cu lurilor americane, ai Departamentului de
din Imdochtna Datorită luptei forţeloi canetraţiei economice, politice şi militare guvarmd Iranian „nu va dobindi nici cea arrunlun (VapKil că Ln Iran sa găseşte 0 detectivi de cea mai proastă calitate şi stat 51 ai gesieraiJor americani
patriotice din Franţa, au eşuat planurile 1 S.U A. io Iran. Această penetraţie s-a mai mică ui/Hoanţă tn domeniul adminis­ numeroasă misiune militari a S.U A, cere aJ fdmeâor cu gangsteri dm Hollywood Evenimentele dur* ultima vreme dove­
de creare a grupării militare agresive, cu­ accentuat considerabili In ultimul Ump, trării întreprinderilor industriei petroli­ desfăşoară o activitate febrilă. Numeroase Ziande aduc o născocire duipă alta, far» desc <îă S.U A au şi început sâ se a-
noscută sub denumirea de „armata euro ndeosebi in legătură cu activitatea unor fere O asemenea «rezolvare a acestei pro­ ştiri piAlicate in presa iraniană şi străină a fi preocupate dîl de cit de a crea mă­ mesteoa în modul cel ma* neruşinat in
peamă" Toate acestea ou pot să nu ducă anumite cerouri care sint dispuse să în­ bleme nu seiisface pe nimeni nici din dovedesc că în Iran se construiesc ba2e car aparenţe de verosimilitate afacerile interne ele Iranului Ce s-ar in-
la o atenuare a încordării în raLaţivle ra­ cheie un târg cu monopolurile americane punct de vedere aJ veniturilor, nici din mUitare şi aerodromuri americane, precum Astfel, ziarul „Etteloat” scrie că deo- timpla dacă monopolurile americane ar
te maţno nada. Se ştie însă câ diplomaţia şi au dlira mvliftaristă dî.n SiU A, dexi punct de vedere al realizării ©iSiplraţiilor şi şosele strategnoe care duc plnă la fron­ camdate ..complotiştii nu intenţionau s? reuşi sâ acapareze petrolul iranian, iar
americană, perseverând în promovarea fai­ aceasta este în totală contradicţie cu in­ naţionale ote Iranului". Revista Iraniană tierele UnLuttdl Sovietice. Consilierii e- dea o lovitură do stat" Ziarul „Post? Departamentul de stat ar reuşi să lege
moasei politici „de pe poznţii de forţă", ie rasele naţionale aJe poporului iranian „Ferdousi" sublinia la rândul el că „un mericarvl controlează de fapt armata Ira Teheran" susţine că „complotiştii" urmă­ Iranul de blocul muLitar o) Orientului Mi­
încearcă mereu să-şî ia revanşa pentru Tratativele îndelungate duse de guver asemenea acord nu va corespunde ni­ n nană. reau Ră asasineze pe cineva şi sâ dea o jlociu ? Opinia publică din Iran nu poate
aceste insuccese şi să obţină o nouă com 'iul Iranului cu reprezentanţii aşa-niumî- ciodată revendicărilor noastre" Oamenii de stat reacţionari din Inan şi lovotură de stat" După cum transmite a- să nu vadâ câ o asemenea parppsctivi
plusare a situaţiei internaţionale, luocu tulul consorţiu al celor opl mari mono­ O serie de deputaţi ai McdjliRuluî Ira­ Washington care îi protejează, s-au izbit ganţia „France Presse”, procurorul gen° este de natura sâ aibă repercusiunile cele
care ar permite contimierea înarmărilor poluri petrolifere (cwicî monopoluri ame­ nian 51-au exprimat jicmnlţumirea faţă dc in ajunul discutării acordului cu privire rail militar Hosan Azmude a declarat câ rr.a1 primejdioace asupra Intereselor vitale
în interesul monopolurilor americane. ricane, ' unul englez, unu) anglo-ol*nde* noul acord cu privire la petrol Astfel, ta peLro) în MedjLisul iranian, de o pu­ „comuniştii aneRtaţl" din rîndurile ofiţc- ale ţăru şl toţi partizanii sinceri ai păcii
S.U A au depus eforturi în vederea în­ >i unul francez), au privire la petrolul doputabul Kan&tabadi a declarat că „re- ternică împotrivire faţă de noul acord şi rimdi ,^nu pep rezervi au o ameninţase se- împărtăşesc această temere.
jghebării unuii bloc militar în Asia d* iraman. s-au încheiat recent prin sem­ cpfiţul acord este în contradicţie cu legea do nemulţumirea faţă de planurile ame­ riovă pentru regimul exestent”, iar ml- Opinia publică sovietică nu poate să
sud-est, Îndreptat împotriva popoarelor narea unui acord După cum a anunţat privitoare la naţionalizarea petrolului, ricane de atragere a Iranului In blocul nistirul de război, Hedoiat, a declarat in treacă cu vederea faptul că în cursul ac­
Iubitoare de libertate din ţările Asiei presa Iraniană, acest acord prevede să st deoarece potrivit principiului naţionaliză­ nrvfliitar al Orientului Mijlociu Situaţie MedjUs că ei constituiau „un pericol in- tualelor evenimente du* Iran unele 2iare
S.U A caută cu înfrigurare noi căi pentru r,conde eiVi.snrţioUiî concesii asupra ex­ rii, explorarea, extracţia şi exploatarea care 'S-a croat, a provorat o îngrijorare orcrzjtor pentiu ţară". şi unele persoane Iresponsabile Işl permit
refnannaTea revanşarzdar ve*t germ»ni ploatării petrolului în regiunile în care petrolului se etlâ Ln miirale guvernului vădită Ln rândurile strategilor „războiului Dacă la toate aceste declaraţii contradic­ să se dedea la atacuri calomnioase, plîoe
ParaileJ cu aceste manevre ale diploma­ .« aotivat înainte societatea petroliferă an- iraman". , we" şi aşa speriaţi de eşecurile mari torii om adăuga născocirile oe, de pildă de ură, împotriva Uniuni) Sovietice Nici
ţiei americane, atenţia opiniei publirr glo-iranianâ, aluneată de poporul iranian Nu este un secret pxntiţj opinia pu­ pe care le-a sufent diplomaţia americană ştirea câ „complotiştii" ar fi transmis „In- nu e Devoie să mal spunem că asemenea
mondrade este reţinută de uneltirile cer­ iranul se obligi sfi nu se amestece in pro blică iraniană «faptul că in cursul negocie­ Ej au avut nevoie de măsuri extraordi­ lormaţu ou c»naoter de spronaj” «to ajuto­ scţium provoacă încordare in relaţiile din­
curilor agresive ale S U A în Oriontu* blemele extracţiei şi prelucrăm petrolului rilor privitoare Va pelrolu) iranian, re­ nare pontru a abate atenţia opiniei pu­ rul unor „ecuaţii algebrice” sau câ s-ar tre cele douâ tsn vecine, Împiedică oor-
Apropiat şi Mijlociu Ştirile care sosesc 51 nici în problemele administirârii intre prezentanţii monopolurilor petrolifere a- blice irancene de la aceste eşecuri, pentru ft găsit. Knnn (!) de documente oare de- maliaarea ac«*stor relaţii, ceea ce nu poate
din ţările dm această pa rin a globului orinderflor menoane, şi în d«3osebl coi‘ei societăţii a intimida poporul Iranian şl a crea in nasc? „activitatea de spionaj" a unor n- fi decit in interesul duşmanilor păcii şi
precum $1 comentariile presei americane Oriolt s-ar strădui reprezentanţii ofi­ „Standard OiQ" care ere strânse legături ţerâ o atmosferă de nelinişte şi încor­ iţeri superiori d»n armata iraniana, atunci securităţii mtemaţicinate Cu atit mal
dovedesc ci Washingtonul urmăreşte mai ciali americani şî presa care oglindeşte cu cercurile guvernante d«n S u a„ au dare. In care sâ se poată încheia tîrgm va ieşi limpede la iveala şablonul amt> mare este uimirea pe care o provoacă
perseverării decit orâcind să ohţmâ crea­ poziţia lor de a prezenta acest acord drepl desfăşurat o activitate deosebit de in- cere este în contradicţie flagrantă cu in rican bmecunoocut dm folo«ynea lui an­ poziţia cemirdor guvernante dm Iran.
rea unui bJoc reMitar al Orientului Mij­ un oarecare „bine" pentru Iran, este greu lensâ Este bine cunoscut şi faptul câ teresele naţionale ale Iranului terioară in SUA. şi în ţările dependen care nu |-au măsuri pentru a «tormn pro­
lociu. bloc a cărui nucleu îl constituie ca ei să înşele pe cineva. Anumite cer­ noul acord cu privire la petrol deschide In aceste condiţii a fast aplioată me­ le de e!e, după care se fabrică născociri paganda duşmănoasă de calomnii
pactul militar dintre Turcia şi Pakistan curi aîe opiniei nublice iraniene vad câ penspoetive nelimitate pentru penetraţia toda încercată a Insprratoolor amencani despre ..comiplninnle roşilor'*. Se înţelege de la sme ca opmia pu­
Lărgirea acestui pact prin atragerea in *1 sus-merjţjonatu) acord este In contradicţie economic?, a Statelor Unite ln Iran Lu- ari „războiului reco” — provocare şub AîCi ar fi cazul să o*4ăm un proverb ira­ blică sovietică este departe de a identifica
a Iranului, precum şl al unor ţâri din flagrante cu legea privitoare la naţiona­ cru-i's nu se limitează SnsS numai la atlt steagul luptei impotriva „primejdiei comu- nian : „Clnd aj spus — am creaut Cînd pe autorii născocirilor calomnioase cu
Orientul Apropiat — iată ce urmăresc ir. lizarea petrolului Iranian, că el nu este Statele Unite zoresc Iranul să pună In rtujde” Reprezentanţii oficiali a> autori­ ai repetat — am început să mă îndoiesc poporul Iranian, de care ooporul sovietic
prezent Departamentul de stat »1 SU A avantajos Iranului d : n punct de vedere uigoare acordurile cu privire F.a petrol, tn tăţilor iraniene au declarat câ tn Tran s-ar Cind ai insistat — m-am convins câ ppui este legat prinîr-o prietenie veche şl
şl clica militurtstă din S U A economic şl constituie un aton ta t direct speranţa că o „replerv ilare” convena­ fi descoperit o „reţea roşie de spionaj” o minciună”. Insistenţa de a impune po­ rodnică.
Redacţia şl Adm. ziarului Str. a Martin Nr. 9, Telefon: J88-l«9, Taxa plătită In numerar conf aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 139 320 din Q Nov.-1’lparuJ Inirepr Poligrafică d© Stat DEVA