Page 9 - 1954-10
P. 9
!
l=î b! !o î r- c3~C-V i:îi iii ,-i j
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE UNlŢl-VA!
I N A C E S T N U M Ă R
- Dezbaterea proiectului Directivelor - Conferinţe ale S R S.C. în spriji — Se pot lichida absenţele nemo
Congresului al 11-lea al P M R cu nul campaniei agricole de toamnă tivate (pag 3-a)
privire la dezvoltarea agriculturii (pag 2 a) — A cincea aniversare a Republicii
în următorii 2-3 ani: - „Luna Prieteniei Romîno Sovieti Democrate Germane (pag 4-a)
—. Vom da agriculturii 400 ha. te ce” : Ce am învăţat de la prietenii
ren arabil. noştri sovietici. (pag 3-a) — Lucrările celei de a 9 a sesiuni a
— Pentru mărirea suprafeţei de te - Respectarea contractului colectiv adunării generale a O.N U
ren productiv (pag. 2-a) — o sarcină permanentă (pag 3 a) (pag 4a)
N o u l a n ş c o l a r Io cinstea Congresului partidului şi a aliei de 7 Noiembrie
în sistemul învătămîntului de partid Tot mai sus steagul întrecerii socialiste
A început noul an şcolar în universi aoŞuală a construcţiei socialiste Ln ţara ln Înfăptuirea măsurilor prevăzute de Di Roadele unei munci
tăţile ţi şcolile serale de marxism-lenl- noastră—odată cu riezvol/taroa continuă rective pentru pregătorea de cadre de par Urmind exemplul comuniştilor
nism şl in cercurile şi cursurile învaţâ- neforţatâ, a industriei grele şl cu creş tid şl de stat caliticate in problemele agri harnice
La trenurile de călători de la Depoul
I msntului de (partnd de la oraşe terea raipodâ a industriei producătoare de culturii. repartizarea forţelor v» trebui C.F R. Petroşani, pe locomotiva 230 111 todele înaintate de muncă harnicii ute-
mlşti împreună cu fochîştii Secht Bîasiu
Partidul nostru ecordă o mare însem bunuri de larg consum — ridicarea agri astfefl făcută. Lncît fiecare organ de partnd Minunatele zule aîe Congresului se apro
nătate muncii ideologice, Înarmării teo- culturii este veriga hotărâtoare pentru dez sâ dispună de cadre competente pentru lucrează cu muită Insuflepre comuniLştu şî Anca Petru eu reuşit ca pinâ in pre pie De asemenaa, se apropie măreaţa săr
Armene© Gheorghe şi Slet Caioî, mecanici zent sâ-şl Întreacă angajammtul luat re
I retice a membrelor ţi candidaţilor dc voltarea si întărirea întregii eoonomij na- cuprinderea diferitelor ramuri şi probleme, bătoare de 7 Noiembrie Ateste două *-
şi Alimpescu Ftiancisc, lochlst Ei vor să ducând consumul cu 39%, Pe luna sep
partid cu alotblruitoarea învăţătură mar ţiorxale 51 pentru creşterea nivelului de esenţialo pontru regiunea sau raionul res- venimente. mult preţuite şi aşteptate da
întâmpine cele două mari evenimente — tembrie la locomotiva pe care lucrează el,
xlst-lenJrvistâ ţi cu priceperea de a o apli- trai al celor ce muncesc Este necesar ca peotiv. Corrutotele de partid vor Îndruma întreg poporul nostru muncitor, sint în
Coogresi/1 partidului şi zi.ua de 7 Noiem au cconormsiit 72 de tone de combustibil
| ca creator în înfăptuirea sarcinilor con propaganda de partid să înlăture orice pe aotiviştii din apanatul de partid şi de tâmpinate cu 9uccese frumoase ş» de co
brie — cu realizări de care po drept cu- De asemenea, rezultate frumoase au ob
strucţiei socialiste Aţa cum se prevede nelămuriri şi confuzii într-o seric de pro Atât să se înscrie in Invăţămlntul supe lectivul d© muncă dm întreprinderea dc
In proiectul Statutului modificat al bleme esenţiale ca, bunăoară, acţiunea le rior şt meduu tehjuc, agricol sau indus vint sâ poată fl mîndri In vederea aces ţinut şi tovarăşa Hera Dumitru şi Târtă- produse lactate din Simsria
P.M R, ridaoare-a r\i voi ului de conştiinţă. gilor economice în penoada de trecere de trial — cursul lăzâ frecvenţă — potn-vit tui luaru, ei folosesc cu suocec din experi reonu Nicalae, mecanici pe locomotiva
Însuşirea barelor marxism-ileninisTriului la capitalipm la sccialisjn în ţara noas eu specificul economic al raionului sau enţa mccaruciiloi' sovietici cum c de pildă 250 1016 Ei au realizat o economic de 62 Dsounînd rlvciă şi interes în munca lor.
este o îndatorire a fiecărui membru de tră, industrializarea socialistă a ţăru în regiunii mişcarea eincisutistă, metoda de întreţi tone de combustibil ei îşi reoillzeazâ cu succes angajamentele
nere, Lumin, planul financiar al Clavdiei
partid nde condiţii isterice : trebuie explicată Pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor eee- Nici tinSrul candidat de partid Marcu pe care şl le-au luat. Aşa de pildă achi
In cursul ultimului an ţcolar, in Invă- Umeinic teza marxistă despre rolul ma nomlce a'lo cadrelor şi membrilor parti Baranov-seata. ete Ioan care luerea2â pe locomotiva 150 1020 ziţiile de lipte au (ost realizate sută ta
ţămlffvtul do partid s-au obţinut o sene selor ca făuritoare aJe istoriei. dului, se va Introduce in invăţâminluJ de In felul acesta, harnicii muncitori de nu s-a lăaat mal prejos El şi-a luat an sută, la contractări au înregistrat depă
de rezultate pozitive S-a acordat o mal In lecţii şi şevninarii, ca şi in materia partid studiul manualului de economic po pe această locomotivă au reuşit sâ facă la gajamentul ca în cinstea celor două eve
I mare atenţie conţinutului de idei al pri lele scrise, este necesar 9 5 se reliefeze litică elaborai de Institutul de economie combustibil- o economie din care Sâ poată nimente să economisească combustibil cu şiri de HO la sută. la unt o depăşire de
pagundei. A sporit puterea de mobilizare pe deplm marele aport al lui V I Lemn al Academiei de Ştiinţe a U.RSS asigura drumul le 20 trenuri de călători care să poată remorca un tren ou torvij 14 la sută, Iar la telemea o depăşire de
a .propagandei de partid lin mare număr in dervoltateia creatoare a marxismului, AnuJ acesta vor fi organizate pentru pe distanţa Simerliî-Petroşazji-Lupenl. complet pe traseul Petroşani-Simeria 42%. Au reuşit de asemenea, să realizeze
| de cursanţi îţi îndeplinesc cu exigenţă să se aprofundeze, în strinaă legătură cu pr.ima oară în cadrul Invăţămintulul de Congresul partidului şî ziua de 7 No Lucrind eu pricepere şi tragere de peste plan 5 156 kg ca seină
sporită rancmite încredinţate, sint frun condiţiile din ţara noastră, tezele leil- partid cercuri de studiere a istoriei Par iembrie sînt întîmipinate cu lezaxltate fru inimă el a reuşit ca pînă în prezent să-şi Toate aceste frumoase victorii vorbesc
taşi in producţia Industrială ţi sgrocolă, niste cu privire la perioada de trecere de tidului Muncitoresc Romln Ele vor ajuta moase şi de către comunistul Barbura intreică angajamentul, iar Cu combustibilul cu convingere despre entuziasmul pe car©
luptă activ pentru aplicarea in viaţă a li la capitalism la socialism, La întărirea pe membrii de partid &ă cunoască tradi losif, fruntaş al întrecerii socialiste, me economisit sâ poată remorca pe -aceiaşi dis
niei partidului Interesul membrilor de alianţei «ntre clasa muncitoare şi ţărăni ţiile eroice de luptă ale partidului nostru, canic pe Icxromotiva 2ă0 2S10. Aplicând a- tanţă. 5 trenuri muncitorii întreprindem de produse lac
partnd pentru studiul teoriei marxist- mea muncitoare, la NEP, planul coopera în fruntea poporului muncitor, vor contri celeaş; metode sovietice de muncă, el a Realizări Inimoase obţin şi tinerii mun tate dui Simeria, îl depun în munca lor
leninista este Ln continui creştere. tist al Iui Lenm, învăţăturile sale bui la educarea lor în spiritul dnagostel reuşit să economisească 29 tone de eom- citori care lucrează In atelierul depou pervtru ca angajamentele luate în cinstea
Numeroase organe ţi organizaţii de despre rolul alatului în construirea socia şl devotamentului faţă de parMd şl popor. bu«3tibil. Locomotiva pe care lucrează, este lui. De pildă, brigada complexă UTM, Congre9»iluii partidului şi a zilei de 7 No
partid şi-'au îmbunătăţit mim0.1 de con lismului. necesitatea ridicării neîntrerupte Sarcina ridicării la un nivel mai înalt a totdeauna bine irvgnjiti şi străluceşte de iembrie să fie îndeplinite şi depăşite
ducere ţi îndrumare a studiului marxlsm- a productivităţii munch ca principală invâţĂmlrvtului de partid în noul an şco curăţenie condusă de tovarăşul Humorode-inu Toin.
lerunismului. au onilirat, ln cursul anu condiţie a victoriei noii orîmduiri so lar impune tuturor organizaţiilor de partid Imbăfrbătnţi de munca lor inHăcânată. oare s-a aagajat sî depăşească norma cu
lui ţcolar, diferite aspecte concrete ale ciale ©te. Este necesar Bă se arate cum să lichideze metodele formaliste şi biro tinan; muncitori de la acest rtopou. de 8%, pe luna septembrie şi-a întrecut îndeplinesc cu cinste
Învăţământului do partid, s-au preocupat <crljmindu-se pe lucrările lui Marx- cratice in organizarea şi conducerea in- pun de asemenea multă rîvnă Ln Îndepli angajamentul cu 39,74%
mai temeinic ds selecţionarea ţi calitioa- Engels-Lenui, goneroflinind bogata expe văţămîntutui, goana păgubitoare după un nirea şi depăşirea angajamentelor Pe lo Muncitorii Depoului de locomotive CFR angajamentul
m propagandiştilor In vederea noului rienţă S construirii socioilismultri in număz cît nr*! mare de cercuri şi curauri comotiva 150.1095, tren marfă, de pildă, Petroşani, în frunte cu comuniştii sînt
an ţcolar au fost pregătiţi, în cadru) U.R.S.S. şi experienţa mişeăru muncito şi să pună in cantrml preocupărilor lor Cu ctieva săptămâni ln urmi colectivul
cursurilor de caliXic^re a propagandiştilor.. reşti internaţionale. I. V. Stalin a dez grija pentru conţinutul de idei al propa lucrează ca mecanici utemiştii Roşea Io\n liotăriţi ca de acum înainte să obţină rea gospodăriei anexe „Minerul IV" SimorLa,
un număr de 8000 de tovarăşi. voltat in mod creator învăţătura maxxist- gandei, pentru Calitatea locţii'lor Şi semi- şi Şlefănescu Ioan. Urmînd exemplul co lizări şi moi însemnate prin care sâ cin răspunzând chemării la întrecere socialistă
Pentru activele de partid «u fost orga leniTvistă in node condiţii Istorice şi, în r, ariilor muniştilor, ei s-au aogajait ca ptnâ Ia stească cel de al doilea Congres al par in cinstea Congresului partidului si a zi
nizate cicluri de lecţii cupnnzînd noţiuni tr-o serie de probleme, a îmbogăţit teoria Marile sarcini care ne ftau tn faţă în 30 octombrie sâ reducă norma de con tidului şl cea de a 37-a aniversare a Mari» lei de 7 Noiembrie, s-a angajat Bă efec
de agronomie ţi zootehnie, precum ţi revoluţionară cu teze noi O continuă dez- domeniu'! dezvoltării agriculturii impun oa sum cu 7% Aplicând cu pricepere me Revoluţii Soclalise din Octombrie tueze O seamă de Lucrăn Pornind cu ho-
lecţii in legătură cu politica economică a voture a căpătai tcona marxist-ilenm'istS in noul an şcolar să se realizeze o îmbu
partidului, construcţia de partid ţi situa In hotărârile congreselor, conferinţelor şi nătăţire simţitoare tn ce priveşte munca tărlre la muncă angajamentul luat a în
ţia internaţională. ale plenarelor CC al P CU S de conducere $1 îndrumare a învăţămân Succese în întrecerea patriotică ceput să devină fapte. Pînă în presant,
Cu toate rezultatele pozitive obţinute, In noid an şcolar, întregul proces de tului de partid în SMT. GAS, in gos au terminat cu recoltatul cartofilor, po
munca de propagandă nu s-a ridicat învăţământ trebuie să asigure studierea $» podării colective şi sate. Comitetele re- In întâmpinarea celui de al H-lea Con bogată In acest sens. el au îngrăşat cu rumbului şi zarzavaturilor (eu excepţia
îr.că la înălţimea marilor sarcini de însuşirea temeinică a rezoluţiilor şl ho- gianafle şî raionale de partid au datori* gres al partadului şi a zilei de 7 Noiem gunoi de grajd bine putrezit 30 la sută rîdâcinoaselori şi eu tnsSmînţat o supra
luptă care stau in faţa partidului nostru târirllcxr partidului nostru, a documente să inlăraascâ ajutorul acordat propagan brie, ţăranii muncitori dm comuna Şibot. din terenul arabil De asemenea, au efec faţă de 10 hectare cu orz fn rinduri încru
tn etapa aetuadâ ln învăţământul de lor celui de al ll-)ţ>a Congres ai PMR., diştilor cercurilor şi cursurilor din mediul raionul Orăştie. nntrenaţi în întrecerea tuat arături adinei pe o suprafaţă ds 265
partid persistă încă deliaenţe şt lipsuri in Uimo na teoriei marX'lst-leniniste şi ln rural, trimiţând cal puţin odată pe lună patriotică, luptă pentru a traduce in viaţA hectare. cişate. De asemeni, angajamentul de a
serioase, a căror înlăturare trebuie sâ stinsă legătură cu lupta oamenilor lectori şi propagandişti calificaţi, care 35 angajamentele luate In frunte cu comuniş Fruntaşi în aceste munco sint hemicli desţeleni pînă la 30 octombrie 70 ha de
constituie obiectul unei griji deosebite muncii pentru traducerea în viaţă a ho- ţin3 expuneri şl consultaţii asupra pro tii, ţăranii muncitorii din această comună ţărani muncitori Coldea Avram Alhu Au păşune neproductivă a fost deja îndepli
In" noul an şcolar. tăririilor Congresului blemelor teoretricc actuale — şi crganl- sub îndrumarea tehnicienilor agricoli dau rel, Suciu Ioan şi Bâeilă Nicolae din Si- nit
Principate slăbiciune In' domeniul pro O atenţie deosebită trebuie acordată 5n- zînd totodată expuneţi ale membrilor co bătălia pentru strîngerea înainte de ter bot Vlaicu Ioan. Mareş Aurel şi Bodeo In ceea ce priveşte angajamentirt ce sa
pagandei de partid constă Ln faptul că vâţămîntutui poJatic al activului de partid mitetelor raionale şi «le specialişti lor în men a recoltelor şi pentru a |n.~ămînţa David dm sa*tu'l Aurel Vlajcu Manciu
predarea teoried marxist-lenuuste nu este Se ştie că plenara CC dm august 1953 diferit© romuri ale economiei asupra sar în bune cendiţium griul şi orzul de toam Ioan Herlea Ioan, din Balomir şi* alţi» referă la sarcina anuală de lapte de vicâ
Încă suficient legată de viaţă, de activita 3 stabilit ca una din cele mai importante cinilor muncii de partid şl economice la nă Pînă în prezent, muncind cu rivnă şl Pe comună, in fruntea i'ntrecevi» patrio ti livrări de porci graşi, colectivul gospo
tea practică a partidului nostru in etapa saraJnt ale partidului crearea într-un timp sate mult Interes, locuitorii comunei Şibot au tice este satul Aurel Vlaicu Locuitorii dăriei este pe cale de a-l îndeplini Astfel
aclu’lă. de problemele ţj sarcinile cane apropiat in jurul organelor conducătoare Parfcdui! combate metoda birocratică * reuşit bS recolteze peste 90 la sută din cul acestui sat, au fort totdeauna primii care a fost realizată sarcina la livrări de porci
decurg îndeosebi din politica economic» de partid din întreaga ţară a unui aoiv freadrării mecanica. ,,d<n oficiu", q mem turile de toamnă şi au însăminţat cu griu au ieşit sâ fnfiptuizRcâ muncile tn ter graşi pe cele trei trimestre şi 50 la sută
o partidului, politică întemeiată pe fun de partid dc* flO —100 de mii de tovarăşi, brilor de partid Iu diferite forme de în o suprafaţă de 97 ha. menul prevăzut de agromLni'm Şi de data dm sarcina de pe trimestrul IV La lap
damentul ştiinţific al marxism-leninismu care sil cuprindă pe cei mai buni că ţămţttt- Feluii învăţământului trebuie
lui. pe apfl/icarea creatoare a expt>nenţ>i membri de partid de la oraşe şi sate, oa ctabilît de comun accoid cu fiecare mem Tn centrul atenţiei lor, 6tâ preocuparea aceasta, ţăranii muncitori din satul Aure] tele de vacă, sarcina a fost îndeplinită
PCU.S la condiţiile istorice concrete ale meni devotaţi partidului, cu o bună bru de partid în parte, potrivit nivelului de a asigura toate condiţiile pentru ca in tTaieu, luptă c» steagul întrecerii pa pinâ tn luna noiembrie, lucrtndu-se tn
ţării noastre ln tnvâţămtntul de partid pregătrire profesională, fruntaşi in muncă, său politic şi preocupărilor sale ideo anul viilor sâ nbţlnă o recoltă şi mai triotice să fie inmînat tot satului lor prezent tn contul lumi decemhne
continuă să se iacă simţite manifestări iubiţi şi stimaţi de mase $1 cu au logice. Greşesc profund VnsS acele orga
de dogmatism ţi buchensm toritate. care să ajute organele de par- nizaţii de partid care-si Închipuia că
MU'11-2 lecţii ţi scminiarii sint lipsite de bid de a mobiliza masa membrilor de pot lăsa problema ridicării nivelului ideo
spint ofensiv. combativ, în demascarea partid, iar prin ei — masele largi de logic zl comuniştilor la voia întimylării. Din viaţa Uzinei de reparat utilaj minier
concepţiilor reacţionare, burgheze. oameni ai muncii pentru aplicarea 5o Stabilireu de comun acord cu fiecare
P ams gând a de partid n<i luat la timp viaţă a politicii partidului Trebuie spus membru de partid a fermei de tnvălămint
poziţie fată de unele materiale tipărite că multe organe şi organizaţii de partid din care acosta va face parte nu micşo La marginea oraşului Petroşani ne înalţă Harnicii muncitori al secUel s-au anga fierari. A»ci. lucrează muncitori ca Mo*
Şi lecţii care conţineau confuzii, greşeli se ocuipă SnrS cu lotul nesallsJScâtor de rează ci. dimpotrivă, sporeşte răspunderea Uzina de reparat utilaj minier. Cu ani în jat ca pinfi în ziua de 30 octombrie aâ Sclcmon. Sereş Gheorghe şi Fierarii Du
ţi denaturări teoretice sarcina deosebii de însemnată a creşterii organizaţiilor de partid pentru pregătirea urmă, atelierele din această uzină, pro dea .700 de Bobe ir» loc de 250 cît au pli- mitru. care au obţinut realizări şi de 110
ideologică a comuniştilor, pentru organi
ln cursul ultimului an şcolar s-au fă şi educării politice şi ideologice a comu duceau Şi reparau utilaje pentru minele rulicat. Realizările de pînă acum. premit la sută. Asemenea realizări au obţinut şt
cut simţite slăbiciuni ţi in domeniul or niştilor din activul de partid C C cere zarea învăţâmmtului de partid Orga stâpînite d# o şleahtă de exploatatori insfi. că angajamentul va L cu mult de muncitorii secţiilor electrică. fitinguri, scu-
ganizăm învăţamintului Astfel In multe ecmitetolor de partid regionale, raionale nizaţiile de partid trebuie să vegheze iMuncitdnii, ou frunţile increţite. posoma- păşit Aceasta, pentru că muncitori ca lărie. tînvplârie, etic
Iccurl nu s-a acordat atenţia cuvenită În crăşenefo birourilor orgoniraţiilor de ca fiecare membru de psirtid să-şi rîţt, lucrau pentru un sailaziu mizer, din Rclh Tudor. Olaru Vasile, SăJirvdar Sabin
văţă mi n tul ui cadrelor Unii activişti cu baza să ia toate masurile necesare şi sâ îndeplinească obligaţia statutară de 3 stu care abia de se putoau hrăni Si toţi ceilalţi, lucrind cu pricepere, d3«i EXPOZIJIA
munci de răspundere, lâsindu-se absorbiţi vegheze permanent ca învâţămintul de dia marxism-leninismu'l, exereltind un Dar negura trecutului a rămas mult în zilnic cîte 8 sobe ln loc de 4 Inovaţiile de la expoziţia organizată de
de munci practică, au rămas in urmă în partid al acbivului sâ se desfăşoare orga control permanent atupra studiului fie Lucrind la arcuri pentru dormeze, ti
cărui membru de partid Mersul de la unmâ. Acum, în urina in care altădată cabinetul tehnic, arată spiritul Inovator al
ce priveşte pregătirea lor idcoloţiră Co nizat, la un asemene» nivel calitativ, în- neri ca Encei Eugen şi Pestemach Tojn, muncitorilor şi tehnicienilor, rezultat al
r.ine Şi lipsa de control sînt inadmisibile putregaiuri ca Mărdărezcu făceau ce-i tă
mitetele regionale ţi raionale de partid nu cîl sa poată contribui puternic la creşte işi depăşesc zilnic norma cu peste 100 ridicării nivelului profesional şi al hotă-
în invĂţăminlul politic al comuniştilor ia capul, muncitorii au toate condiţiile
s-su preocupat in snfiriontă maaură de rea politică-ideologică a activului de La sulă Şi la confecţionarea celorlalte o- rîru cu care muncitorii uzinei răspund
Ingrijindu-se rte îmbunătăţire» activi create şi lucrează cu îndîrji're. păşind
îndrumarea fi controlul inv5|îimîntuJui de partid hotărîţi pe oalea vieţu noi Prin grija biecte, muncitorii secţiei îndeplinesc cu gnjii ce Ic-o poartă partidul Aici, se gă
psrtid la sate Trebuie să se pună capăt fără intîrziere tăţii şcclilnr, cercurilor şi cursurilor de cinste angajamentul luat. seşte expus şi oîspozitivut pentru co.i-
partid de diferite gnade. organizaţiile de partidului, şi alo ca in toatp Întreprinde
Programele da (nvâţamînt si recoman deficienţelor existente intr-o serie de re rile dm ţară. muncia s-a uşumat mul. - fecţicnarea şuruburilor Şi bucşelor, rod al
dările biblir.gnfice elaborate de Secţia de giuni (Bucureşti, Ljşi regiunea Stalin partid trebuie totodată Să stimuleze in Atelierele eu (ost înzestrate cu maşini şi JN DRUM SPRE EXPOZIŢIE muncii strungarilor 2snc Dumitru şl Ne-j-
perminenţA studiul individual de sine stă
Propagandă ţi Agitaţie a CC o! PMR şa.î, în ce priveşte organizarea învăţ.3- tător al operelor clasicilor marxism-leni- undite noi La fel grija faţă de creşterea eşu Teodor, dispozitiv cu care tn loc de
n-2Aj ţinut scama în suficientă măsură mînbului cadrelor, deoarece fără o temei cadrelor, a făcut oa toţi muncitorii să-şi In drum spre „Expozăţia Inovatorilor" 16 bucăţi şuruburi cît se făceau înainf©
de niva'ul ideologie al celor cupnngi in nica pregătire niarxiet-leninistă, şi in- nismului, îndeosebi a) membrilor de par ridice calificarea, iar tinerii Kă poată urma dm U RU M. Petroşani, organizată de ea- îr.lr-o oră, acum. in acelaşi tirrvp. te pot
inviţăminlul de partid ţi in multe cazuri dec96bi fără însuşirea economiei politice tid cit o bună pregiitire ideologică. ce4e mai superioare forme de invăţămint hînotul tehnic ln cinstea celor două mari confecţiona cdî 48(1 bucăţi Chirnerjl
Tn vederea ajutorării celor ce Mudlază
311 pus cac'xsţe exagerate mzrvist-leninistc. ele nu vor putea face de sine stătător marxism-leninismul este Aşa se face că utemistul Gaiţă Iosif, cane evenimente, în/BQneşti secţii ln care mun mobil, iniţiat de maistrul strungar Harntz
Astăzi, cind praoîica construcţiei sooia- faţă sarcinilor complexe ale muncii de necesar să cz/pete amploare şi să fie te in ultimul timp lucra la două strunguri, citorii luptă sâ mărească productivitatea Rudoilf şi expus aici, a fost generalizat ir»
lio-te lupte penbiu îmbunătăţirea nivelu conducere Acei activiştii cu munci de meinic îmbunătiţiită propaganda prin lec acum învaţă cu sirguinţâ la Institutul dc muncii cu 4 la sută — aşa oum 51-au întreaga ţară Cu acest chlmer. se înlătură
lui de trai al maselor muncitoare ridică conducere cane-şi închipuie că se pot ţii, cire trebuie sâ devină uimi din prin mine „Gh Gheorghiu-Dej” din Petroşani luat angajamentul- In secţia turnătorie de vtbna-ţiite de la strung, făeind ca aihâ mer
probleme nci ţi complexe este necetar mulţumi eu cete învăţate s>înă acum. că cipalele mijloace de răspîndire 3 maxxism- In acest Instntut înttlneşti mulţi tineri de pildă, tnfiflnsştî muncitori ca Pavel Mir- sul lin. Printre, inovaţiile de seamă ze gă
mai mult oa oricînd oa proprganda de pot face o „pauză" în ce pnveşle învâţâ- Icxivnitmuikii. de lămurire a po-lilacu par la URUM Petroşani Lăcătuşul lancu eea, Luirtz Ml/hai, Rus Gavrilă şi alţi», care teşte şi inovaţia concepută de lăcătuşul
aplecaţi o*upna formelor, muncesc cu în-
pîrtid sâ-ţi exercite pe deplin rclul e> în mîrAul politic, sint scrf.iţi să rămîna în tidului şt de informare a membrilor de Gheorghe. turnătorul! Sima Ioan. strunga dtmînare reuşind Să depăşească zilnic Jic Jianu de la secţia sculâne Prin aceas
mobilizarea comuniştilor şl a oamenilor mod inevitabil in urma vieţii şi să sâvir- rii Ha uf.m an, Lazăr si alţii, care caută 3a tă inovaţie,' sc reduc 7 piese de la brichzta
şeascS greşeli stricase fn activitatea lor partid asuprvs problemelor situaţiei normele cu 70 şi 120 la sută.
muncii fără de cârtiri Ia înfăptuirea po internaţionale La cabinetele de partid se pătrundă cît mai adine în tainele tehni Sehimbînd electrcd după electrod 5» to lămpilor de mină
liticii partidului ţi statului nostru O atenţie precumpănitoare trebuie vor organiza cicluri de lecţii din dome cii noi pind metri de sîrmă de sudat, sudorii In total, anul acesta, au fost făcuta 60
Principala cernţă oare sta în faţa pro f.CDrda'lâ propagande cunoştinţelor eco niul filozofiei, economiei politice, econo In uzină, muncitorii răspund grijii par de propuneri de inovaţii Dintre aceste»,
pagande» de partid este reaLiiarea unei nomice Activiştii şi membrii de parLid tre miei industriale şi agrare. isteriei tidului, prin reahzărzle lor de zi cu zi. Lupu Dumitru, Şerej Iul ian a şi alţii de cele «pUcate Dină in prezent, aduc uzinei
ieşituri mdcptniclibije a teono cu sar buie Să-Şl însuşească profund teoria eco P.C7U.S., istoriei PMR şi relaţiilor in iar acum. pnn îndeplinirea angajamente la secţia construcţii metalice îşi întrec o ecencmie da sute de mii de iei pe an
cinile preotlce ale pac udului in eteoa ac- nomică marxistă, problemele economice ternaţionale precum şi consultaţii per lor luate în Oin&lea Congresului şi a zn- ri-lnic normele cu 50—80 te sută. Nici lă ♦
tu'î'lă. cu lutala întrecu lui popor munci teoretice şi pract-ce actuale. îndeosebi manente Şi discuţi' teoretice tn ajutorul leu de 7 Noiembrie Dar despre aceste cătuşii acestei secţii nu se lasă nvi pre
tor pentru înfăptuirea ' programului de sczlea legate de lichidarea răminerii in celor ce studiază individual marxiim- lucruri să ne vorbească faptele jos Indoind cu iuţeală intâriturde pentru Realizările arătate mal sus, sint frumoa
măsuri economice elaborat de partid şi urmă a agriculturii şi a industriei bunu leninicmul Comitetele regionale de par ruhunte de rambleu, mânând cu îndemn- se. Harnicul colectiv insă nu sp mărgineşte
guvern in vederea dezvoltării (ntregu eco rilor de larg consuni Rezolvarea sarcini tid vor organiza periodic lecţii din do SOBE PESTE NORMA nare fişiile de tablă sub tăişul foartecei numai Ia producţie Muncitorii, caută să-şi
nomi' nst'°^C’Î2 ţi a ridicării nivelului de lor concrete trasate de partid in vederea meniul Ştiinţelor naturii pentru acti In atelierul de bunuri de'Larg consum, meoanice. muncitori ca Hldeg Baril «i ridice Şi nivelul cultural şi politic. Astlel
trei, material ţi cultuAil. al oamenilor ridicării agriculturii impune însuşi viştii şi membrii de pertid in scopul dc ce munceşte cu însufleţire înfiinţat ţn HaIrvtz Wiliam, işi Întrec normele cu oiţe majoritatea s-au înscris in cercurile anu
muncii Pcoiru accasla tata necesar ca rea de cunoştinţe temeinice în do a-i ajuta ln formarea concepţiei ştiinţi anul trecu", prin luna decembrie, acest a- 60 la sută lui de învăţământ politic şi o mare parte
in irvfrfig sistemul învăţământ ui ui de par meniul agronnnuai şi zootehnicii, al eco fice, materialiste, asupra lumii telier care l-a început consta dintr-o sin Treoind de secţia construcţii metalice, din tinorj eot/Lv<sa2â în echipa artistică a
tid ci ce dcslăţeare o luptă nccruţăloovo nomiei şi organizării producţiei agricole Clasicii marxism-teninismuilul ne învaţă gură cameră, acum este spaţios ţi bm° un zumzat uniform. întremat din cînd in clubului minerilor din Petrcjani. De cu
împotriva rtogmatismuiUii ţi buehensmu- ‘foţi activiştii de partid şi de stat care lu cu propagandistul este figura centrală in utdilal. S-au montai masin> de tăiat ta cind de bocănitul nu prea puternic al rând. în cinstea Congresului partidului,
lui in tratarea leonei. să se combată oncc crează în domeniul agriculturii au dato învăţ?.m:r*hîl de partid Tn vederea unei blă. minghiiii. s-a adus un aparat de su ciocanelor de mină îţi face cunoscut că te s-au creat Ia secţiile electrică şi fitingă-
confuzii, denaturări sau vulgarizări ale ria şi trebuie ajutată să devină cunoscă îmbunătăţiri temeinice a calităţii propa dat 51 multe altoie De unde inaxnte lucrau apropii de secţia mecanică Aci. munci rie, două brigăzi artistice de agitaţie.
tori .strungari, rcctifibaton şi frezori Co
feselor marxlam-temnizmulu'. tori compsteni' s> calificaţi ai probleme gandei. ccmitebele regionale şi raionale de Ki$ Gheorghe, Paul Lucian, Demeter A Membrii brigăzilor, printre oare şi tine
învăţământul de partid trabuic să fe lor din sectoru'! lor de activitate partad au obligaţia să manifeste maximum 3-4 muncitori care terminau o 6obă (pro rele Păsăroi Maria şi Mau Măria, după
crupe în mod deosebit dz lămurirea te Este necesar ca invâţâmîntul de partid de grijă şi atenţie faţă do creşterea şi dus principal al secţie»), in mai bine de lexandru $1 alţii, cinstesc Congresul par orele de serviciu, repetă cu sîrguîcţa ro
meinica. in lumina teoriei marxist -leni să ţină iCirrvi de (aptul că organizaţiile educarea propagandiştilor, să le acorde o sâptămină acum lucrează peste 30 d« Udului şi z>ua de 7 Noiembrie cu realizări luri de piese şl scenete, care scot la Ivea
niste. a problemelor pure la ordinea de de partid vor trebui să aplice, inc-opînd un spnjîn sistematic, de 7.1 -eu 2i aju muncitori care in ifarâ de celelalte ob>- de peste 80 Ia sută Mai deparie, se aud lă munca plină de ertiuz ism şi -uncie as-
Zi de dorumcnţc'.c partidului nostru Io dîn anul acesta. Directivc-lc Cong'es'iilm te du-i 15-şi ndire in permanenţă niv?- ccte pe care le confecţionează au la norma izbiturile putemdcalor ciocane pneuma pp-*p din viaţa Uzănei do reparat utilaj
lecţii şi rcrrur.arii trebuie să-ţi găsească c o! II lea al PMR cu privire la dezvol- tic© de Ia fierărie, oare au înlocuit aproa minier.
explicare aprofundată faptul c3 în faza tere^ agriculturii in următorii 2-3 ani (Confinuare în pQQ- 3-n) zilnică să dea 4 sobe tip masă, cu 3 plite. pe in întregime munca grea a lucrătorilor DITDIN ROMULUS
