Page 10 - 1954-11
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 9f
Iernatul păsărilor MIXAI BENTUC FOILETON
Frăţia dintre poporul romîn şi minorităţile naţionale
Asigurarea condiţiilor optime pentru sceea, padocurile din faţa coteţelor au te „întrunirea" de la Poieni
Iernatul păşirilor este una din sarcinile renul mai ridicat pe o suprafaţă de circa
Editura ds slot pentru literaturi politica
cele mai de seamă oare stau în faţa eres- 50—60 mp-, cu pămint bătut, pietruit sau
Se vedea cit de calo cd directorul şcolii Care nu le-a fost Ineâ mirarea cînd au
cSlorulor de păsări în aceasta perioadă mal bine ou o platformă de ciment ori In broşura „Fraţia dintre poporul ro- vietice, a condus poporul nostru pe calea din Dernsuş. Ctenrfu Nicolae, punea La văzut că acolo nici pomeneală nu era des
Plsîrde oricărei crescătorii trebuie în cărămidă sdivisitâ Această platformă re mln şl minorităţile naţionale”, Mihal Ba- rezolvării problemei naţionale asigurând cale c«ua măreţ Se împlinea deja aproape pre vreun propram şl că grupul condus
primul rlnd selecţionate alegindu-se cele poate curăţa şl spăla cu apă zilnic, Iar rviuc înfăţişează viu frăţia de veacuri din drepturi egale oamenilor muncii, indife o idptdmtnd de cînd absorbit de gin duri, de Cotea ton nu era format din artişti; ci '
mai sănătoase, cele mai viguroase E bine pe vreme de zăpadă se aştern pale uscate tre pcporul romîn şl minorităţile naţio rent de nâţionaJvtote Mărturie a aplicării nu torbea cu nimeni nimic, râmînea cu din directorul Clenclu Nlcolae cu ne
ca păsărele să fie clasate pe rase şi vlrste de grâu. Aceste pase se adună seara în gră nale, arată politico de vrajbă dusă de ala- consecvente a politicii naţionale leninlsl- ochii pironiţi Intr-un anumit punct, fjl vasta. din profesorul Buieald N., pro/e-'
Puicile vor li aşezate In cotele separate măjoare în fata coteţelor pentru a nu 0 sole exploatatoare, precum şi toiul cum «tsHrdste de către P M R este crearea încreţea fruntea, se frămtnta (I scotea scara 8ilânet Aneta şl din Instructorul de ■
de aduilte Este indicat ca fiecare lot de njnse. Găinile care au acest aşternut de în ţara noastră a fost rezolvată pro Regi un lâ Autonome Maghiare pe lari tort ui din cînd tn cînd clte o exclamaţie ea fi pionieri Scorobete. care, calmi şi siguri
găini să nu fie mai mare de 250 capele paie pe zăpadă dau cu 15—18% mai multe blema naţională. looult Ln cea mal mare parte de populaţia cind ar ft rdspuru cuina din (nchipuirea pe mişcări, ca nişte oameni ce işl dej/d-
iar ia raţe de cel mult 200 capete. Mărirea ou A iar maţele cu 20% mal multe ouă. Tot Broşura vorbeşte despre convieţuirea maghiara şeculască. Iui Toate aceafe slmptome, mărturiseau şoară activitatea tn baza unui plan bine
erestor cifre duce la greutăţi In muncă odată palele feresc de Îngheţ picioarele frăţească a diferitelor naţionalităţi din Realizările obţinute pe drumul rezol hofflrţf, că dumnealui cugetă, că pune la stabilit, au început a-yl fa ce toc, dini
(furajarea $1 supravegherea Individuală a găinilor şi palmele raţsksr. ţara noesto-â, demască uneătlnlie daselor vării problemei naţionale rvu sînt insă pe cale lucruri mari $1 Intr-adevăr aşa era bănci şl scaune la o parte şl o ee porni
pisărilor). O grijă deosebită trebuie acordată asi exploatatoare care. pentru a «bate pe placul chiaburilor, al moşierilor sl al ca Faptul s-a dovedit cu prilejul unei dis apoi pe veselie Veselia odată începută
Pantru ca JotunJe să fie crescute în gurării hranei păsărilor pentru tot timpul muma)ton de la lupte dor comună, au cău pitaliştilor expropriaţi Naţionalismul şl cuţii pe care a avut-o cu nevasta a ţinut zdravăn; a ţinut taman ptnă a
bune oondiţu. ele trebuie să aibă coteţe Iernii Raţia alimentară trebuie să fie com tat să folosească arma veninoasă a în Şovinismul nit numai ci tşl scot. dar îşi — Asculta, o început el. Ca părere ol doua zl, vineri spre seară
bine amenajate plectă şt variată In această perioadă, raţia vrăjbi nt dintre poporul romîn şt minori şl asourt toi-colo calpi De aceea datoria tu despre... vlofd asto ?... Oricine ştie însă, cd o petrecere pentru
trebuie ei conţină suficiente vitamine $1 tăţile naţionale Nu o dată In cursul Is fiecăruia dintre noi este de a combate pe
Un coteţ pentru găini sa revizurieştoiîncă de La auzul acestei întrebări atit de filo ca să fie reuşită şl mol ales pentru ca
săruri minerale Vitaminele se găsesc în toriei s-au răsculat iobaga, alicoşli, ori toţi aceia care încearcă prin vorbe sau
eu toamnă in mod amănunţit El trebuie zofice, consoarta l-a priulf nedumerită sd fie de pomină, trebuie să albă lo în
varză furajeră, morcov, afeală, spanac ort alţi aslndiţi aa soartei, romlnl şi nenomînl fapte să ştirbească drepturile oamenilor
să fie reparat, văruit,' dezinfectat, verifl- — .. Cm mă măsori aşa ? IrvsLstd el Ta demână o bucătărie bine asortată şt o bu
i salată, care trebuie înstlozate din timp şi au pomi» ou arma In nună sfi-şi f\ac3 muncii de diferite naţionalităţi.
CLQdu-se toate uşile «I geamurile, punîn- tntreb ce părere al despre viaţă 7... cătăreasă pricepută. $1, atunci dacă ori
du**e ia punct încuietorii® şi înJocittiidu-se Fiecărei păsări 1 se va asigura 16—25 gr dreptate, să înlăture jugul stăpânilor. După Bucurindu-se de aceleaşi drepturi ca şl /nfelcpînd că nu-l un lucru de şajd şi cine ştie acest lucru, cum se putea oare
toate geanwnile sparte Gardul padocuri din suculentele de mat sus Ele pot fl ad ©liberarea Paflriel noastre de sub Jugul poporul roman, minorităţile naţionale din cd Întrebarea cere un răspuns de greu să nu-l ştie şi directorul Clenclu, căruia
lor, precum şi porlile de la padocuri ae ministrate ®t locale In raţie, ori în cazul fascist — arată broşura — Partidul Mun Republica Populară Romînâ au putinţa tate, nevasta căzu mat Intll pe oîndurl după Cum am văzut, nu-l scapă nimic In
vor controla în amănunţime si repara. In sfeolel. tăiate în sferturi şi agăţate în cuie citoresc Romîn, călâuzlndu-ae după prin să-şi aducă cantmbuţla de muncă şl cre apoi se hotărî asemenea împrejurări 7... Şt, fiindcă nu
întarland coteţului trebuie asigurată o pe pereţii interiori al coteţului. cipiile lnlernaţlonalismulva proletar, ur- aţie, făckid astfel ca drumul nostru spre — Pot. ce să-ţi zic bărbate, am o pă l-a scăpat nici acest „amănunt“ a aran
temperatură care să nu scadă sub 0° Tem E foarte bine ca găinilor şl raţelor să II mînd pdda vie a înfrăţirii popoarelor e,o- socialism să-4 suim cu forţe sponte. rere.. cum să-ţt apun., aşa şl aşa jat dumnealui a bucătărie straşnică tor
peratura optimă este de 7°— 11°, fără osci- ee dea lama. In amestecul de hrană Nemulţumit de acest răspuns din cate ln fruntea el a pus pe tovarăşa Eltsabeta,
laţiuni mari VariaţSunUe mari de tempera 13—18 gr nutreţ mura» ca porumb mu afară de vag, directorul Clenclu t-o re bucătăreasa Internatului şcolii din Dem-
tură, precum $1 curenţii care se formează rat cartofi muraţi. ori lucerna murată In teză scurt svş, care de marţi şl ptnă fol o tot gă
la coteţele cu uşi întredeschise on cu Unlunaa Sovietică de la găinile care au In castelul fostului baron von Veter — Nu pricepi unde vreau s-ajunp As tit, tar de fol ptnă vHnerl a tot servit pe
geamuri sparte slăbesc rezistenţa organis ' consumat nutreţ murat s-a obţinut cu 16% noşflkiţale de gramatică, cel din a Vl-a cultă aici Viata osta-l aşa ştii e scurtă „prea cinstitele feţe" care. ee adunaseră
mului păsărilor gl duc ia Îmbolnăviri mai muilte cruă. Puiţln nvaî IncdLo de unde întilnli în Aata-I, e scurtă, ce mal încoace încolo $1 In satul Polen! ia ţopăit, şl ghiftuit. „Me
marginea drumului pe lnglneand Plaa şl învăţată noi ouvtaite le limba rusă. laz cel fltndeă-l scurtă, trebuie s-o trăim, fa să
In coteţ este'Interna a se face foc Pen Pen1.ru ridicarea producţiei de ouă se re lehnlrtana Popa Ana dlnd sfaturi ţăra mat rndci înv6ţară încă olteve cifre niul" a fost atit de bine glndlt, Iar cel
tru menţinerea unei > temperaturi constarv- j comandă ca păsărilor sl li se dea In raţie .. Clopoţelul, neastâmpăratul, îşi porni mai ieşim din toropeala oala de sat Să-1 care au luat parte la gustarea lui s-au
te gi plăcute în ooteţ. va trebui să ne în făină de carne dar mal ales slrvge de aba nului muncitor Pa-ştlu Ioan asupra felu glasul din nou In curlaa mare mtnglUe tragem şl noi colea clteva petreceri, aşa slmflt la un moment dat atit de legaţi,
lui cum trebuie foloattă maşina de semă
grijim de amenajarea coteţului încă cu tor, ori resturi de organe de Io abator nat la însămânţa rea gnîulud în cruce, ee de tet fdVul se puseră în mişcare odată cu de pomină atit de înfrăţiţi, Incit tovarăşul Colea era
mtilit înainte de veruroj iernii. Din punct In lunole oclombnie-martle ameste ridică în dreapta o clădire Impunătoare — copiii Paste toi veselie şi larmă ca de — De pomină bărbate, făcu ncvoala în gata, gata să fină un discurs despre prie
de vedere zootehnic vom repartiza pe me cul umed se face cu apă caldă, iar apa de castelul fostului baron von Vorter copil veseliţi dar cum, cînd, unde şl cu cine 7 tenie şl Istoricul acesteia Renunţă Insă
tru pătrat de coteţ 2 g&ml adulte, iar în băut se va da întotdeauna călduţă, la 25— Pe coridoarele dădirid unde i-au cunoş — Asta-i treabâ simplă, continuă direc şl ae mulţumi doar să strige cit (1 ţi
coteţele obişnuite tip gostat — câte 250 26-. Aci, unde aîtădote opreau La poarte torul Clenclu îtmblnd superior, ca un nură plămlnll: „preoţilor" /...
mare de fler oaloşcUe cu cucoane îmblă tinţă ou ştiinţa de carte cei aproape 300 om care s-a pândit la toate In primul
găina, avlodu-se grijă de a nu se miri, sub O problemă foarte importantă şi de copdii al pălmaşilor de altădată. în Mult a fost plănuită această „întru
nici un motiv, numărul In lomole frigu de viitor pentru avicultura noastră este nite. de unde ieşeau, călări pe cal. sub cancelarie şl laborator, oaspeţii analizau »lnd ca să fim acoperiţi, o facem undeva nire", mult a fost socotită şl pusă Ia cale,
roase se .var reduce deschiderile ventila- iluminatul artificial al coteţelor La un paza sJugilor, f an dositele baronului von cu fiecare profesor 51 învăţător tn parte într-un sat din apropiere; si zicem de dar acum. In sflrşit, au făcut-o lotuşi, au
Veter, învaţă ari carte aproape 300 de pildă în Potent Lăsăm vorbă cd mergem
toareflor, iar pe timp călduţ se vor des coteţ de 260 găini se pun două becuri de făcut-o.. lată şl cu vtrf.
copil ai muncitorilor şl ţăranilor munci felul cum s-e desfăşurat prima lecţte, fe acolo pentru „cerc pedagogic" In at doi
chide după nevoie $1 în carul celor rrvai cile 100 waţi fleoare Aceste becuri se a- Singurii care n-au făcut nlm»e ln aceste
tori din Vinţiul de Joe şl satele din jur. lul de comportare al elevilor şl «J profe lea rlnd, dacă avem acoperire, putem
mari geruri geamurile se vor deschide prirtd seara cm dimineaţa, după cum sta sorilor si »i sfătuiau părinteşte, înoredin- zile. elf a durat ta. au fost copiii de
In fiecare dimineaţă 1—2 ore, după amia bilim programul Este mai bine să aprin Cînd fâcuJ primii paşi pe poarta şcoli) ţlndu-le noi metode de a face lecţia cît merge ln orice zi. Nimeni nu ne va putea şcoală Ba ca să fim drepţi, ou făcut şl el
ză neflind nevoie de aerisire întotdeauna dem becurile dimineaţa de la ora 4 ; în şl văzul puzderia de copil zbenguindu-se mal Interesantă, cit mai plăcută lua Io răspundere E vorba de „interes de ceva Au stat pe Ifngd uşile şcolii, Intre-
însă vor fi scoase păsănule în padoc Pen feSul acesta obligăm găinile să se scoale pnntre castanii ce începuseră să-p lepede CStă deosebire între inspectorii de azi serviciu". In al treilea rlnd blndu-se miraţi ce-or fl păţit profesorii
tru aceasta, dimineaţa se vor deschide u- La lumină ale se dau jos de pe paturi frunze, îmj veni în minte castelul lui Bor- şl cerf din Ireouit oare căutau numai . be- — De-afuns frate, de-ajuns, ercîamd so lor de nu-şl arată nici cum faţa ?...
şoş din satul unde-mJ petrecusem anu ţia dumirită. Văd d nu (i-o scăpat nimic.
ştţeie de La coteţele găinilor, Iar tainul de şi aleargă la automatele de hrană In fe- ţe-n roate" pentru 8-şl putea asigura la Stnt convinsă ci va teşi ceva straşnic.. Faţa acestora insă nu s-o arătat decll
furaje va fl dat In Jghiabujuie din padoc. llul acesta găinile !$1 măresc durata de copilăriei şl căreia nte» astăzi comitetul pleaare geamantanul cu provizii Da dc pomină nu «Itceva.../ simbălă dimineaţa, adică exact după două
In timpul viscolului, păsările vor fl reţi aşa zis „îucru". Mărond capacitatea de hra executiv ol comunei Sîntimbru nu-l putu Mmlte s-au schimbat de etnd baronul a $1 intr-adevăr a ieşit de pomină cile de absenţă nemotivatâ, sau daci vreţi
nute în ccrtoţ. \ '1 nă, ele îşi măresc şt puterea de ouat. găsi întrebuinţare. Mare neglijenţă fost alungat din încăperile sale luxoasa * „motivată", aşa după cum aţi văzut.
(Aşternutul păsărilor va|fl format pentru OMşnulrea cu lumina trebuie 9ă se faoă . Odată ou mine mai intrară pe poarta Tumul din vtrful actualei şcoli ce servea
toată (perioada de Lamă din paie. Cele treptat; la fel desobişnulrea. Pentru a- şrojji un grup de tovarăşi Copul ce-şl altădată baronului drept punct de obser^ In ziua de H octombrie, ţăranii munci De atund gl blnd acum a trecut o bună
msi buuiB sînt paiele de grlu. E bine ca oeasta vom mări ziua mal trvtîi cu o Ju fluturau în joacă onawataJe roşii ae opriră vaţlt pentru năpăstuiţii ce trudeau amar tori din satul Poieni, comuna Demsuj ra bucată de vreme Din păcate Insă, nimeni
acestea să ce dea tocate — şi nu mal mld mătate de oră, apoi ou tnsisferturi de oră şl salutară respectuoşi oasipeţtl veniţi; era nic prin vlUe din apropiere, astăzi stă ionul Haţeg, avură o mare bucurie De nu l-a întrebai pe cci în cauză, cum s-ou
de 7—10 am Raiale de orz nu sînt bune şl aşa maj departe pdnâ ajungem La 3—4 un grup de profesori metodica al secţiei doar ca o mărturie a acelor vremi, a feu mult aşteptau ei să le vină o echipă ar simţit şl ce-au glndlt el despre „întruni
Foarte bună aste pleava i în ea găinile ore, în aşa fel ca să rezervăm pentru gă de învăţământ a raionului Alba oare ve dalismului înrobitor tistică de pe la oraş De-acum, erau si rea" aHt de bine organizată In zilele de
scormonesc cu plăcere şi găsasc grăunţe ini o perioadă 6—10 ore de somn niseră ecî, conduşi da Inspectorul Bădilă Mal în fund în încăperile unde argaţii guri ci această dorinţă a lor a fost îm 14 şl 15 octombrie la Poieni 7...
Tot ca aşternut': se foJoseişte pe timp de Iluminatul începe în octombrie şi se ter Troian, nu oa inspectori! de altădată că mtnoau cole rămase de pe masa baronu
cate pricină învăţătorilor şl profesorilor, plinită. Grupul care-şt făcuse tn această In toi catul, noi credem că nu s-au pu
iarnă rumeguşul de lamn El nu aste aşa mină In marii a. lui, acum sînt pădurile ou cearceafuri albe
cl să ajute cu dragoste colectivul de în zl memorabilă Intrarea In satul lor, nu
de bun oa panele, deoarece este puţin ab FTocedjnd în falul acesta colhoznicii frumos ortndulte este sala unde coplxi ce lul simţi derit „ca după chef".,. Iar de
sorbant Radele ee fol os ase ca aşternut pe sovietici «u obţinut o sporire a producţiei văţători şl profesori Ln educaţia pe oare lor altădată oprimaţi servesc ceaiul ori putea fl altceva deci 1, echipa mult aştep glndit, gindlm că, organele competente —
podeaua coteţului şi în cuibarele capcană totale de ouă cu 20—25%, lor producţia de aceştia o dau copiilor. oriesua de dimineaţă, unde îşi pregătesc taţi. mal ales ci printre cel care o com care din coura unei grave lipse de control,
Paiele de aşternut se schimbă din şapte ouă de iarnă a sporit ou 60%. . Clopoţelul, „neînţelegătorul", a stri •lecţiile pentru a doua zi — este interna puneau, putea fi zărit şl tovarăşul Colea au trecut In fugă peste dcesl caz — slnt
îo şapte zile Cantităţile de pale 'planifi Ftoarle Importante pentru păsări fini cat 'şl de data aceasta Jocul micilor în tul şcolii. Ioan, şeful secţiei culturale de lo sfatul
cate Intr-'un sezon pentru o găină este de mişcarea şl soarele Toate găinile trebuie drăgostiţi prin fire de zburdălnicie Deşi ..Orele de lecţii s-au depănat în linişte datoare să procedeze de urgenţă In aşa
0 kg., pentru o maţi — 11 kg şl pentru să fie scoase zilnic afvară din coteţe, .pu de multe cri le-a pricinuit asemenea uns după alte. Ceanil arătă trecut de unu popular raional. Crăblfl dor, pentru ea să fel, fncff pentru viitor sd tale acestui ve
curci şl g3şte cvbe 16 kg. nând u-41-se hrana în Jghlaburt în faţa co „reJe", copDI nu sînt supăraţi pe el; se lasă înainte de plecare oaspeţii se sfâtulrâ cu nu plardă nimic din program, ţăranii sel grup cheful de a mal organlxa astfel
înainte de aştemarea paielor, podeaua teţului Păsările sănătoase vor Ieşi singure de Joacă şl cu o cuminţenie ee-1 caracte colectivul de educatori lntr-o şedinţă Le Sl-au aranjat treburile la repezeală şt-au ie chefuri
se presară cu un strat subţire de nisip. Găinile care nu coboară de pa paturi şl rizează se Îndreaptă grăbiţi fiecare spre arătară pe rlnd fiecăruia ln parte care pornit-o spre căminul cultural W. I-
Pentru fiecare găină se calculează 150 gr refuză să meargă la mâncare înseamnă cl clasele unde îi aşteaptă mereu alte nou l-au fort părţile bune gl ce mai au de fâ-
tăţi.
nisip Peste misund mărunt şl bine uscat elnt bolnave. Aceste găini stau cu penele curt pentru viitor Mulţumiţi de ştaburile
se aştern pasele Din 4 în 4 săptamînJ se aburii te adunate ghem ţi somnolente Ete Ad în c’.asdle acestea unde odinioară oaspeţilor o parte din educatori îl înto
face curăţenia generală a coteţului De vor fi scoase şi Izolate Imediat, în co erau saloanele de himir şl de devfrlu ele vărăşiră plnă la poartă Io curtA copiii Să se ştie c ă . . .
fiecare dată când se fade curăţenia gene teţe separate coconilor şl coconiţalor ou mănuşi albe şl Işl continuau veseli Joaca cu mlnglile; urvll La trustul 4 Construcţii dui Hunedoara, operativă, numai rudelor seu aunojtln-
rală se scoate tot mobilierul din coteţ, In ttnfpifl (ternii o găină trebuie să dea cu pene de fazan la pălării, cresc astăzi, eotiviutea cuHural-educahlvâ este Inexis
împreună cu paiele şl nisipul se nade po 35—65 ouă. Aceste ouă trebuie recoltate sub Îngrijirea învăţătorilor şl profesorilor discutau viu, adunaţi In diferite cercvleţe tente Aceasta se datoreşte însăşi comi ţetor maf apropiate
deaua, se spadă tot coteţuH. vAruiruiu-6e ou grijă. Cuibarele vor avea în permanen despre marii transformatori oi naturii Ml- tetului sindical şl eomilelulul U T M. care Pentru că învăţătorii şl profesorii dlo
pereţii, lor pe podea se dă la urmă cu o ţă paie curate. Iar ouăle se vor etringe tinerele vlăstare, viitorii Constructori «1 oiuinln şi Lrtsemco, alţii vorbeau despre a- se compLac în aceasîi siluatle această comuni nu slnt nici rude. niod
soluţie de 2% sodă caustică. din oră in oră In cazul gerurilor mari pclreel noastre noi El cuceresc zi de zl cetriLen&. alţii desenau pe pămint cu be- Comitetul aindical şl comitetul U T M prieteni apropiaţi cu acest gestionar, nu
In fleoare coteţ se aşeapă la 230 găini strtngerea ouălor se va face la fiecare Ju- ceea ce părinţii tor n-au putu/t — ceta ţlşoare diferite forme geometrice, sllnd trebuie sâ înţeleagă că ridicând nivelul primesc din produsele alimentara ce so
2 cutanate de havană. Aceste automate mAflata de crră tea ştiinţei gata pentru ceartă din cauza unor un cultural al muncitorilor, vor îmbunătăţi' sesc ta oooperaUvâ. Interesanta distri
stnt umpli Ut e ritn 1 în 1 zile ou ames De felul tn caro crescătorii de păsări Col dan clasa V-a aflară de data asta ghiuri adiacente. în mod Indirect, procesul de producţie. buţie
tec de uriildL ds cereale Tot dn coteţ slut vor şti să asigure condiţiile cele mai bune noutăţi despre cultura plantelor furajere — Iată vJvtonJ ingineri — imi zisei în STURZA REMUS Credem că este bine oa URC AD din
aşezata şl vasele de apă Toate Jgheaburile pentru Iernarea şl hrănlrea In acest ano despre fertilhtetea solului luară cunoş gînd aflund otnd Irru aruncai privirea asu corespondent voluntar raionul Brad. să repartizeze pentru acest
de hrană umedă se aşează !n padoc la o timp e pisărilor, depinde atit asigurarea tinţă despre proiectul Directivelor Congre pra lor. Cită deosebire, cită . A trecut <+ ,,priceput" gestionar câteva produse de..
distanţă de 5—7 m. de coteţ şl In faţa a- reproducţia) păsărilor, cdt şl realizarea sului «1 doilea al partidului cu privire la vremea crnd doar copilI de „bani gata" Gestionarul cooperativei din comuna îndreptare.
CMtula Tainul da dimineaţă şl tainul de unei producţii sporite a acestora. dezvoltarea agriculturii ln următorii 2-3 puteau deveni Ingineri. Biijeni, raionul Brad. Simodrea De, vinde G. TATARU
prins se serveşte păsărilor In padoc. De Dr ŞTEFAN BOI AN ani cel din clasa VTI-a îşi îmbogăţiră cu- I COŞARU produsele alimentare, cate sosesc la co corespondent voluntar
a întrecerii tocîalăste. Este necesar eâ ee citori şl tehnudenl, cît şl conducerile în Cînd utilajul este
; Să continuăm întrecerea înlăture concepţia greşită s unor cadre treprinderilor
de conducere oare consideră întrecerea întrecerea socialistă scoate la IveaJă de folosit cu pricepere
l ţ. — - ■ — : socialiste ca o acţiune de campanie. Re fiecare dată lucruri noi şi importante, oare
irîtfffSpţn'artea eette'Tde a S7-e aniversări ln luna trecute 41 sobe peste saredoa din dauzu lipoert de preocupare e celor zultatele înregistrate plnfi la 7 Noiembrie ajută pe cel ce muncesc ta dobândirea li „ŞI maşinile noastre pot produce mal
e Merii Revoluţii Sodefllste din Octom planificate, tar 1a urina .,Victoria' 1 CMan ln drept de a la asigură aprovizionarea Inebule permanentizate. * rei vaste experienţa Ia îmbogăţeşte cuno mull" au spus comuniştii Horvatb Ceia
brie a prilejuit dobbidirea de noi succese s-a produs peste plan ou 11,5 tone mal locurilor de muncă cu materialele nece înlăturarea ou hotărâre e Lipsurilor ce ştinţele ga Ii leagă nwi atrins de modul Mandrosoa Ioan, Gtigor Florlca şl Dan
in actîvd/tatea oamenilor muncii pentru multă tucerie comeroiAlă. o tonă vase e- sare, de a organiza Judicios echipele şl £-au făcut simţite pină acum, orientarea cum întreprinderea işi îndeplineşte pla Ioan, ou prilejul adunării lărgite e organi
transpunerea în fapte & hoUrîrtJor parti mtadJate dm fontă şi două bucăţi sobe şl tKrtg&aUe ln raport ou munca pe care o tuturor m un cd tonii crr spre o luptă consec nul de producţie. Făclnd părtaş întregul colediv zaţiei de bază P M R de la fabrica de în
dului şl guvernului nostru maşini de gătit din fontă. pnastează, n-au (putut sS-şI îndeplinească ventă de îndeplinire a planului de pro de muncă la toate chestiunile legate de pro călţăminte „Simion Bămuţiu‘'-AJba lulia.
întrecerea socialiste, desfăşurată In ca In ce priveşte ridicarea producţiei ln angajamentele in întregime ducţie, descoperirea de noi metode de ducţie, ae creară o mza strtnsâ colaborare Li care s-a hotărit a se urma Iniţiativa
drul lrvtzreprmderJor din regiunea noas nrmura industriei alimentare, ooJeotâveJe Slnt întreprinderi ln care se mai prac muncă, etc, slnt obiective ce asigură vic Intre muncitori şl cadrele conducătoare. In metelurgişttlor de la uzinele C Frtmu"
tei a scos ln reQief preocuparea colective interepTUidecnior au SnaanlB reallzArt Im tică munca „ln saflluri". In prima deoadă toria celor ce muncesc şl face mal sim teresul pentru a elimina lipsurile creşte dJn Sinaia
lor de munca ton de a folosi mai bine portante. In luna octombrie, la fabrica dc a lunii. sarcaruUe da plan nu stnt reallrate ţită legătura între partid şi mase şi rezolvarea mullor probleme se face mult Hotărirea odată luată muncitorii de la
maşinile şi uUlajele în vederea măririi conserve Deva, ISPL Slmerda, fabrtaa Iar ln zilele ce urmează, se depun efor Combaterea moleşetil dm activitatea co mal just şi mai rapid „Sunlon Bămuţlu*' au pornit la treabă
producţiei gi productivităţii muncii şl 8 de marmeladă Haţeg, ertr s-eu dat peste turi excesive periolittnd utilajele şl ne- rniştilor de întrecere socialistă de pe Ungă Organele de partid şl cele sindicale Rezultatele obţinute în primele 11 zile
reducerii preţului de cosi Aceasta, dove plan du 2,9—27,5% mal multe preparate gâijind calitatea produs el or. comoteiele de întreprinderi, pregătirea con trebuie să-şf exercite în mod conştiincios ole acestei luni slnt grăitoare. Astfel dacă
deşte ci cei ce muncesc, cunosc în bună de carne, brinzelurt şl conserve de fructe Slaba organizare a întrecerii, urmări diţiilor pe baza cărora întrecerea să se şi lărâ părtinire controlul asupra condu în primele 11 iile ale lunii octombrie lo-
măsură marea răspundere ce le revine ln Interesul deosebit pe cue-J manifeste rea nesatisfăcStoare a rezultatelor şl ne* deşii90mo ln ritim cxesdnd, trebuie sa cerilor administrative Ele au da ton a să verăşa Haţegan Ludovlca de la secţia cu
Înflorirea continuă a economiei naţionale numai toate, tehnăcdenii şl inginerii pentru aplicarea Iniţiative creatoare a maselor atefl permanent ln atenţia organelor sin- vină neîntîrziat cu propuneri concrete me sut căpute a dat 996 parechî feţe. In *-
în oroarea unei vieţi mal bune. uşurarea eforturilor şl mărirea capacită so resfringe negativ asupra Întregii acti dicafle. Adunările de grupe sindicale şl s nite să stăvilească lipsurile şl să ridice celaşi interval de timp dui luna In curs.
In preajma efixbMortrii de 7 No ţii ds producţie a utilaj al ar, flactorl de vităţi a unor întreprinderi. Nivelul nesa- comitetelor de secţii să se desfăşoare în necontenit ruvel/u] muncii. Activizând toate tn urma folosirii mal Intense a maşinii,
iembrie. multe întreprinderi raportau par seamă în creşterea producţiei şl producti tia/Scădor în care rnad slnt folosite ma aşa fel, tn cât să ! se dea posibilitate fie organizaţiile d© masă în direcţia uniră 9 dat 1380 feţe. iar tovarăşa Pop* Meria
tidului că şi-au îndesim* planul anual vităţii muncii, îşi glseste expresia In per şinile şi utilajale la cariera de oaJcar de cărui! om el muncti să contribuie prin tuturor forţodor pentru realizarea planului de la aceeaşi secţie a efectuat până La 11
Membrei cooperativelor meşteşugăreşti fecţionarea procedeelor de muncă şl adap la B&niţa face ca planiul de producţie aâ ouvUntul şl munca sa la înlăturarea lipsu în mod ritmic şi la toţi indicii, ajuttod noiembrie cu 198 parecl»! feţe, mal mult
..Drum Nou" dîn Hunedoara şi „Partiza tarea de noi dispozitive. Obiectivul de nu poată fl îndeplinit rilor gl ffreuteţUcus la descoperirea şi fo- în mod practic sectoarede rămase ln ur decit ln acelaşi limp din luna trecută
nul)" din Petroţand. au dat peste planul inovatori ln firunto cu tovarăşul BaJînt Oanchicerea carierei gl orgvaneQe sindicale lotireo de nod rezerve interne mă, teama că planul va rămîne ln urmă Cu prilejul adunării lărgite a organiza
anual) cu 20,6% p respectiv 8,3% mai multe Alexandru, de la Combinatul metalurgic nu-«şl ţin o evidenţă dară a întrecerii so Angajamentele luate ln contractele de va fi îndatorată ţiei de bază. comuntelli de La fabrica de
produse de larg consum ln prezent, aceste ..Gh. Gheorghiu-DeJ" din Hunedoara, e cialiste şl o muncitorilor ce obţin rezultate ântrecare nu trebui© să constitui© doar G sarcină de seamă este şl aceea de e încălţăminte „Smuon Bămuţla scoţând
ixvitiţl Uiorează în coreţul anului J95S transformat pe baza forţei centiriăuge, teh frumoase în muncă ; metodele şl expe simple enumăr in de obiective, uneori sim sa ţine la 21 graficele de întrecere, pentru în evidenţă succesele dobîndlle în luna oc
îndeplinirea ţi depăşirea angajamente nologia turnării verticale a teuburldor, tn rienţa acestora nu sînt popularizate şl ple obligaţii de serviciu. Otuectivele stnt a-şl da seama flecare om a3 muncii de
lor luate 1n întrecerea socialiste, a consti tvznnare orizontali I fără „miezuri". Ou e- extinse. oglinda vuitoarelor realizări şl ele trebuie stadduJ în care Ke află cu îndeplinirea pla tombrie clnd au realizat economii de
tuit o «aroinfl de onoare pentru colectivele jutoruJ nouîul sistem producţia de tuburi Lipsurile reieşite In întrecerea aorta- a.vate pe ridicarea neîncetată a producti nului Numai tn acest fel se va În3fitura 10 000 dm.7 piele 6800 dm.’ meşlnă. 220
întreprinderilor, care si-ou tăcut din rea s-a dublat. Iar rezistenţa produsului a llsti desfăşurată ln cinstea zilei de 7 No vităţi» muncii, reduoeril rebuturilor şl e munca „ln salturi" şi se va crea o mal metri cSpluv^lă Şi allale. peste angaja
lizările obţinute un punct de plecare spre eresout cu 40%. iembrie nu elnt însă de netoJ&turat. îm tolănirii disciplinei în muncă. strinsă colaborare totrre echipe şi brigăzi mentul luat. au hoterll ca pe luna noiem
noi victorii Colectivele minelor L/upeni Ridicarea mivalulul de trai al maselor care vor, flecare, si cunoască una din ex
Întrecerea socialistă a icos ln evidenţă binarea armonioasă e priceperii munato- brie să obţină realizări şi mal mari
Urioani PelriJa 51 Vullcan eu extras nu* muncitoare este strlns legate de preo perienţa celeilalte pentru a obţine depă
şi o serie de lipsuri şt gresete în activi
rrei în luna octombrie 5 803 tone cărbune tatea conducerilor IntieprinderiJor. a or rUlor tehnicienilor şl inginerilor cu munca cupare ln direcţia reducerii preţului şiri tot mai mari Astfel angajamentele pe luna în curs.
brun peste plan. reducindu-i cu mult pre ganelor de partid şi sindicala, lipsuri şi politică şi organizatorică dusă de orga de cost Pentru © transpune în fapt acea Continuând întrecerea socialistă şl ba prevăd îndeplinirea planului de producţie
ţul de cost. nele de partid şl Cele sindicale; este o con stă cerinţă, este necesar sk ee dea aten zaţi pe experienţa enumulatâ, oamenii la 33 noiembrie, procentul de economii
greşeli, care eu împdedleat îndeplinirea aiv
Rentaroabde succese tn sporirea conti ţia cuvenită utilizării maxime a maşinii- muncii <lm întreprinderile regiunii noas
gajamenteJor şl chiar a planului de pro diţie de seamă In Îndeplinirea sarcinilor s3 crească cu 1%. să producă din econo
nuă a bunurilor matalîce de Larg consum lor, reducerii permanente a timpilor tre pot pomi cu încredere Ia luptă pen
ducţie Colecta vede de rmzndtori de la de plan. mii 100 perechi încâllăminte posta plan,
au dobândit munallorli din ramura in morţi şl rebuturilor, precum şl înlătu tru ca în ziua Congresului partidului să
dustriei grote La Comblmiul metalurgic IFET Petroşani el de la întreprinderile Partidul şl guvernul aoardă o atenţie rării cheltuielilor Inutile Această latură raporteze noi şl minunate realizări p2 fron iar normativul de oalitale să oneeseft
„Gh Gheorgluu-Dej Hu.iadoara s-au dai „Crişana" Vaţa şi „f C Fremu 11 Oriştie. deosebită continuităţii şi justei organizări interesează ln egală măsuri atît pe mun tul muncii paşnice, creatoare- 1%.
