Page 11 - 1954-11

K'r 9î DRUMUL SOCIALISMULUI Paq. 3
■ ■ ■ 11 JL- ■.■■■ 1 ■ 1
V I A Ţ A D E P A R T I D Inovatori premiaţi Ş i siri a utilajelor!“
Campania agrieoSă de toamnă Odată ou numirea inginerului Vmtilă Acum patru luni, redacţia ziarului „Dru­ vedere făptui c5 toţi aceşti minuitort de
loan ca responsabil al biroului tehnic la mul Socialismului" In colaborare ou re­ Patru luni de la publicarea utilaje sint !n suboidlneo altor întreprin­
în atenţia organizaţiei de bază Întreprinderea de prepararea cărbunelui dacţia zlairuAul „Uzina Noastră" a efec­ unui raid deri ca: 402 construcţii, TUG (Truetul
din Lupeni, propunerile de inovaţii ale
de uWlaj greu) şi altoie şl nu a întreprin­
tuat un nud-anchetă în uneia întreprin­
CrwTvuna Tundaş este una (Unire comu­ din Sat. La cămin.ull cultural, tehnicienii au muncitorilor au înoqput a fi studiate şi deri 'dvn raionul Hunedoara, privind pro­ derii 3 construcţii, aceste tntroprinderl
nele fruobsşe alo raionului Orâştie In ţinui mai multe oonferlnţa despre felul pusa în aplicare, blema întreţinerii şi justei folosiri a uti­ scoasă La iveală atitudinea de nepăsare a au acum puterea şl obligaţia să tragă cu
cem/pania agricolă de toamnă ea a înde- cum trebuie pregătit pămintul pentru in- Aşa de exemplu, dosarul ou inovaţia to- lajelor Pe lângă unele rezultat» pozitive direcţie] transporturi de la combinat, faţa tărie la răspundare po cel ce calcă dis­
pdâmât pilonul de ins imln ţări tnci la data sămlnţalul griului, felul cum trebuie fă­ v?răşv»lui Cranciova loan, tn legătură ou ce au fost scoase la iveală cu prilejul de problema Justei folosiri a uttlajalcm Ld ciplina muncii eocialiste prin absenţe ne
de 6 noiembrie şi este avansată şi in ceea cute arăibunie adinei de toamnă şi necesi­ instalaţia de ciuruire, care a stat de anul raidului, s-a oormtralat că întreţinerea, pre­ speoiol a locomotivelor şi vagoanelor Con­ motivate. întrebuinţarea utilajelor în alte
os priveşte predarea cotelor către stal. La tatea tratării eonunţalor. trecut la biroul tehnici e fost rezolvat cum şi justa .folosire a utilajelor mat Vană ducerea direcţiei transporturi (director scopuri, eto Numai ln felul acesta se va
data de 10 noiembrie comuna Tundaş a- O contribuţie reală au dat şi învăţăto­ Inovaţia a fost pusă tn aplicare, şi tovară­ inrâ foarte mult de dorit Scurtii Camei) a l/uat unele măsuri ipentnru putea ajunge la o perleoti cointeresare
vea pnedatc peste 05% din cotele de po­ rii satului Ei au antrenat copiii de şcoală şului Crianclova | s-a acordat un premiu Pentru a se vedea eficacitatea materia­ înlăturarea lipsurilor. De pildă, pentru în- in procesul de producţie între întreprin
rumb şa paste 30% din cotele de cartofi la Inc «rea re i puterii de Încolţim a semin­ de 2 000 Je> De asemeni, a fost rezolvată lei ar publicate ou ocazia (raidului-anchetă ISturarea deselor accidenta da cucuiaţl©, dariile ce închiriază utilajele şl întreprin­
şi alte produse agno-alimentare. ţelor şl inovaţia propusă, de Miriuţa loan. cu ecucâ fdLufl cum s-au Lichlda/t Lipsurile ş-a format o oorruaa da tehnicieni da la derea 3 construcţii care beneflotezi de ala
privare La spălarea cărbunelui oocsilioabU semnalate şi măsimle tehnaco-org-anizato- CFă 51 CF.V. (căalle fanate uzinale) dare
Rezultate3e bune obţinute în ultimul Nuci fomenie nu s-au lăsat in urma băr­ •
de la 0—10 mm. rîcsoe au fost luate pentru preîntâmpinarea au înaintat un rajpodl forurilor In drept,
timp In această comună, 8© datoreze fa?* baţilor Antrenate de delegatele de lemei Deşi au tracul patru luni de La sesi­
tulul că organizaţia de bau a ştiut Să-Şi tovarăşele Tju.p Lina, Juri Verooioa, La- Prun gnja ş» îndrumarea dată de bl- altor greşeli şi Lpsuri, 211 ale trecute tn- despre câta constatate. Pinâ la holărlrea zarea făcuta de ziarele ..Drumul Sccia-
organizate astfel munca politică. Incit mi- z,Ir Lina şi multe altele au muncof La ară­ rouO tehnic In frunte cu inginerul Vântitlă tropriadeTOle respective au fost din nou dafllrutivă oe urmează să fia luată în sco­ ilemulu!" şl „Uzina Noastră" In legătură
Jorito/teo ţănamlor muncitor» au In Voios turi adinca ca şi bărbaţii Gazeta de perete loan, o serie de propuneri de inovaţii din vizitate de tovarăşii din c»le două redac­ pul unei mal buno dreuHaţil la C.F.U s-a cu proosba depozitare sl întreţinere a u-
să fisei lajă in datoriilor ce le revin şl tabla de onoare au fost folosite în ul­ acest an au fost puse In aplicare iar ellele ţii Pubkcâm acai o parte din cele cons­ pus în Kmoţie un „tiren tuacsara" oara sa ttlajeiloT din cadruJ Trustului 4 construcţii
Munca s-a Început Încă aoum o lună ; timul timp cumal multă alienata te. In sânt in studiu. Astfel, Inovaţia propusă de telate. deplasează imediat acolo unde za semna­ Hunedoara, toSuşi eitueţia a rămas aproape
fendată după şedinţa de instructaj ţinute luna octombrie» ©electivul de redacţie ol maistrul Crisnic Corma. oare coastă dîn- * lează vreun accident da oiretouţie. Da a- neschimbată. Singura deo&ebiro e6te că
la raionul de partid Baroul organizau ei gazetei de perete a scos tren ediţii oglin­ tr-un disporitiv de ungere, aduce Intre- semani, pentru irrvgajLroa vagoanolor bas­ cele trei maceralo — două dL/erenţuare fl
de bază a convocat la li octombrie adu­ dind mersul însăminţărilor şl colectări­ prondenrea o economie anuala de cea 6 003 Oa urmare a criticii ftonte tovarăşului culanta, precum şi a celorlalte vagoane, una „RP.U," — oare zăceau nolntrebuin-
narea extraordinară a organizaţiei de ba­ lor De pildă, wtr-uiud din articolele intitu­ Lei. Inovaţia aceasta a fost premiată ou Cogon Alexandru, director general a3 l-udru care înainte era neglijat, s-au re­ ţate in noroi au fost înapoiate furnizori­
ză e activului liră de partid, In care, lat : „Cinste celor ce au însămânţat la suma de 400 lei Do asemanea, Inovaţia I CS.H. care substituia mumoa unor şefi partizat lăcătuşi de revizie pa sectoare lor, iar problema procurării cablului de
după prelucrarea sarcinilor toasate de timp", tovarăşul Palie P<?tru arată situaţia maistrului laborant Bîrsan losif, de pre­ de complexe şl de şantier o, neglUJ lud pro­ O altă măsură menită să înJâluro Lipsu­ 6a re mă pentru macaraua (1 Plome^ ,, de pe
către raionul de partid, s-<a luat hotiărl- însâminţănlor din comună Un alt articol parare % unei .soluţii oare măreşte pnzo blemele cele mal importante qîo întregi] rile dan domemul transporturtllar, este şl jonîleruL Oraşului muncitoresc a fogt re­
roa oa toţi membrii de partid sl cel din semnat de tovarăşa Alqpe Gbnvpia intitu­ betonului de te 3 ore la 33 de m nuto, a acLvllăţi a întocprlndamlL s-a trrecut Îs formarea unal echipe speciale, care se 0- zolvată.
activul fără de partid să înceapă Imediat lat : „Pentru ce trebuie să dăm cotele către fost premiată ou suma de 800 tel adaptarea celor mal potrivii© măsuri teh- cupâ ou repanaţihle uşoare pa traacu şl eu In cc priveşte restul de utilaje care erau
In felul acesta, prin întărirea mumda ca­ oloo-orgonlzutorlice, menite eă ducă la îm­ reparatul In atelier a vagoanelor bascu­
InsămfinţArile şi predarea cotelor către stat" zrartă importanţa predării cotelor. depozdtato în condiţii n«corespunzătoare
binetului tehnic, în prezent nu « mal gă­ bunătăţirea muncLL lante
stait Puterea exemplului personal este Pe panoul de ancore. s-ou trecut nu­ la vechea remiză, conducerea UmsfiluJ ma­
seşte nici o Inovaţie nerezolvată Drept rezultat al bunel organizări a şan- Inginerul Cîahaşl Dumitru, care dispre­
mere, — ne spune tovarăşul Duriaş «51- mele aoedana care tn decursul sâptămlnil tlai^flor, pe perioada aogust-ootombrie ţuia orice Iniţiativă nouă şl nu sprijinea nifestă serioşi dezinteres şi lipsă de răs­
,B “ • ■■ pundere Dacfi ln vechea remiză o bun fi
mfan. secretarul organizaţiei de bază Du­ ţi-au predat cotele în întregime Pe 1954, mdlriil de utilizare a panoului de uti­ rmincn brigăzii caomplaxe ITT.M. pentru parte din utilaje se găseau sub un ecope-
pă ce membru de partid şi-au predat co­ lingă membrul de partid au apărut aici o Deva - Orăştie - Balşa laje şi esoavatoa re au crescut cu 173 % faţă reparaţii capitale la locomotive — 9 Post rămint cit de dt protector, apoi, ln pre­
tele şl au terminat trvsămlnţările, mult mare parte a activului fără de partid cum Autobus I.R.T.A. de cifra planificată de Ministerul tutelar, înlăturat din funcţia ce o avea, fiind înlo­ zent acestea =ac da mal mult timp sub
tir indici de utilizare la maşinile auto eu
cuit ou tovarăşul Jureă Teodor Odată cu
mal uşor ne-a fost lămurirea ţăranilor sint tovarăşi] Senban loan. Lude Aurel, «3ewcut, pe aceiaşi perioadă, cu 11% faţă occovtă schimbare, brigada oare pîmfi e- Cerul ilben tmprăştrito în jurul remizei
muncitori din sad Gruia Francase Hui Tooul. Irimie losif, La cărarea ţâranîlor muncitori indivi­ de plan. tuncl abia reuşea *ă-şţ îndeplinească pla­ maa, a cfirel construcţie nu aste încă ter­
duali şj a câtor din intovirăşirea zooteh­ minată.
Pentru lămuriiree ţăranilor muncitori Vişcki Eugen 63 alţii Au fost şi cazuri Cai mal bune muncitori, englneri şl teh­ nul, înregistrează astăzi depăşiri zilnice A ai, în noul „cimitir" de utilaje ee gfiaesc
nică „23 A/Ugust” din comuna Balşa, ra­ nicieni ou venit ou propunpw de inovaţii de normă da peste 20%. In kma octom­
din sat, agitatorU şl deputaţii 1 sfatului c£nd era necesar să ee complectase şl ta­ motoare eteoOrtoe aparaturi electrioe şl
popuHair au fost Împărţiţi In mai multe bla lrvtltiJlată „Cu veri nu ne mJndrlm" ionul Orăştie, înoepind cu data de 1 no­ şl raţionalizări oum ar fl de pildă con­ brie, de pildă, această brigadă a confec­ diferite utilaje, oare în maj or; tarte sfint a-
iembrie 1354. amouilă po trareul Deva- fecţionarea malaxorul ui spumogen, nece­ ţionat peste plan un cazan pentru încăl­
Obiective care. repartizaţi pe Eectoare« a- Aşa, a fost pus pe această tablă tovarăşul sar ia fabricarea el turnarea mecanizată zitul taberei nr î In prezent ea lucrează coportte de rugină, degradtndu-se ou fle­
Orăştiie-Balşa şl retur, autobusul IRTA care zt ce trece Cu alte cuvinte, fcrunspar-
veou detona să lămurească pe fieoare ţă­ Lazâr loan pentru că s-a încăpăţînat la a betonului spongios. Inovaţie realînată U repararea locomotivei H 4„ care io cu­
Deschiderea brasetilul s-«a făcut Intr-un tsnea acestor utilaje de ia vechea remiză,
ran muncitor despre Jmportiaivţa tenmint- predarea cotelor da porumb FI s-a supă­ după propunerea Iov Maimov Nlcolae ; s- rând vn fl redată rireuDflţial nu s-a făcut din dorinţa de 9 k lichida
rii la timp e lucrărilor agTucnI© de toam­ rat rari întil dar a două zi. s-o prezen­ cadru săffbatoreGC Tbv Ciuoean Ghemaslm menajarea ouitiilor carosabile a autocami­ Cu toate acestea, lipsurile nu au fost lipsurile semnalate — cum ena de aştep­
preşedintele sfatului popular «■! comune) Lichidate definitiv Direcţiunea transpor­
nă. Unul colectiv de agitatori nu l-a row- tat la centrul de colectare ou restanţa oanelor făoîridu-l« utile la fel ca pe e©lc tat — cl pur şl simplu pentru a scuti pe
Balşa a vorbit ţăranilor muncitori şl In- turi dm cadrul combinat/uIm. deserveşte
ruf med mul/t decât 10-12 famUiii cu oare Munte» politici pentre Indeiplnirea cam­ basculante, (propunore făcută do trvg M trecători de revoltătoarea privelişte exipra-
tovirişiţilcvr din csonvună despre realiză- după cum se ştie şi nevodfla de transpari
stătea do vorbă cblaz dlnln. paniei de toamnă tn comuna Tund aş a Marinesou), etc. ele I CS Hunedoara rie a neglijenţei conducerii Trusttltiul 4
nle regimuflui democrat-popular.
Agitatorul Lozsardi loan este unul din­ fost îmblnbtă şl ou munca da lărgire a Conducmroa ooraolexulul montai a I C S Intre COtnduceroa oorabinatulul şl a IC S construcţii.
Au mai luat cuvin tul şl alţi cetăţeni Hunedoara se mai Loveşte Insă de una le
tre cel mai buni gospodari din Tundaş, întovărăşlru agrioade din comună. Vor­ Hunedoara însă, rvu ©xUtâ încă o depL ! nB Pentru conducerea trustului (director
printre care şi deputatul raional Pirva greutăţi, pe cane fără ajutorul ooncret a)
Cuvcitii Iul aro multă greutate. Cind el bind doapre avantajele mari de oare te irţeilegere şl nu sa ajută reciproc 1n mun­ Iov. Grleoraş Constantini cit şl pentru 0-
Aron. eondimorii întreprindenul, nu le va putea că In depozitul cenlral de utilaje, maşini
a exjpfllcet ţârajtiDor muncitori că timpul bucură ţăranii întovărăşiţi. precfuim şi des­ ce\ care ee fac răspunzători to mod di­
T-^ÎDAU SIMION învinge I C S Hunedoara si-e amena­ şl materiale aparţinând IC S.H., Stau ou
prielnic trebuie folosit dan plen, tovarăşii pre recolte bogată pe care au obţinut o, rect da eoaastă stare de lucruri, trebuie
carespcmdmt vaCuntir jat anul trecut un depozit pentru utilaje, căutămlnifl» vagoane afle combinatului în­
Jasen loan, Moier losif şl Igtna Rermia, au muncind pămlntui în comun şl după me­ că fie olar că a peraLsta ln aoeste Lipsuri
spre a f.i moi aproape de şantiere O parte cărcate cu „urşi” de zgură, blooînd liniile,
Ieşit deodată cu dVnsul la cimp După tode înaintate, agitatorii Mureşao loan dJn aceste uWaJe. nu-$l mal au eaira ros­ în timp ce direcţiunea transporturi se tîn- rara duc la distrugerea parţiriă a utilaje­
dinşii au venit şl oeulalţl gospodari Ast­ Ser ban loan şi Ştaf Nlcolae eu reuşit să „Cartea prin poşta“ guie că nu ar» suficiente vagoane goale lor, înseamnă a lovi direct !n tnterosole
tul aici înlructt unete lucrări au fost
fel că seotomil tovarăşului Lozsandl a ter­ convingă înoă 1 ţărani muncitori să-şl fa­ Pentnu o temeinică Informare a cititori­ sistate deocamdată. Utilaje importante, pentru nevoile întreprinderii. poporului De aoeea este necesar aă se ia
minat primul insăntinţărlle Do acum, că cereri pentru a Intra in întovărăşire o lor, privind c&rţUe apărute în editurile cum ar fl de pildă un troliu de mare to­ * măsuri concrete pentru oa în scurt timp,
griul lor a răsărit. agricolă. noastre si pentru a se asigura procura­ naj. ou motor, poeaaLe uinul mane oîn/tar— In urma materialului critic intitulat: utilajele aă Le puse in afară de orice pe­
Instruiţi de secretarul organizaţiei de Celle de mal sus arată că acolo unde rea lor cu uşurinţă. Centrul regional de bascul, etc,, 9în.t supuse degradării din „Cind nepăsarea ftaţă de utilaje stă 1a loc ricol de degradare sau distrugere
bază Vn fllcdare slptămînă, agitatorii eu organizaţia de bază se oeupâ cu pricepere librării şi difuzarea eărţlî, a organizat pe cauză că stau neadăpcxstlte. de cinate", direcţiunea Întreprindem! 9
Construcţii Hunedoara a anoJxaat serios
folosit orice prtflej să discute ou oamenii şl perseverenţă de munca politică, unda lingă „Librăria Noastră" din Dese. sec­ Conducerea ICS Hunedoara nu a reu­ Lipsurile semnalate şl a trarut Imediat la
despre foioasele agrotehnicii Bl au dat xe folosesc toate metodele Indicate de luarea de măsuri practice pentru înlătu­ In (ntervtrksl celor patru luni de la pu­
ţia „Cartea pmn postă' 1 şit Încă să Întărească spiritul de răspun­ blicarea raldiDiri-anchetă privind întreţi­
ca exemplu pe aoerf gospodari, care au partid, acolo roadele muncii politice nu in­ . QlUtorll care doresc să comande diferite dere Io munca.in toate sectoarele de are rarea lor.
avut în acest on recoltele cele mal bo­ time să se arata cfcrţ f . M pot adresa librăriei prlntr-o ttvitite. Nimeni din conducerea întoeprin- în primul rtnd, s-<a pus un accent deo­ nerea şl Justa folosire e utilajelor, s-au
gate şl cărora, preşedintele sfatului popu­ In soopuH indicării comunelor ră­ carte poştală, urmînd să primească te do­ demi nu b-o gindit că locul nimerit al sebit pe organizarea locurilor de muncă obţinut rezultate bune, Posibilităţile sint
lar ti;-o Inmîna/t, în semn de apreciere, mase tn urmă la nivelul color fruntaş?, miciliu, contra ramburs. lunrăriie oorute unor asamenea utillajA nu este unde se pentru e da posibilitate mlnultorîlor de însă mult mal marL Trebuie doar mal
multă preocupare pentru acest luoru mol
dăplome de gospodari flmniftaşl Camitertrul raional de partid Orfiştle are Secţia „Cartea prin poştă" Informează găsesc acum. ci tn depozvtul centrai puse utilaje să le folosească din pilr Dacă acum
In această muncă au fost antrenaţi şl datoria s3 generalizeze metodele bune ale diversele eaitegurll de cititori prin Usto de la adăpost şl riib poză. In general păs­ patru lun'u locurilo de muncă erau dez­ mult şpLrlt de organizare şl răspundere.
Cu tot ajutorul dat de presă, prin sem­
tehnArrandi punobuHuu ogrioal şi învăţătorii organizaţie! de bază din comuna Tundaş cărţi cupolazlnd nohle apariţii. trarea şl Conservarea utilaj el ocr mat Lasă organizate şl se practica folosirea la în­ nalarea lipsurilor! unele întreprinderi însă,
Folorlfl din plin acest nou stsfem prac­ încă mult de dorit la I.GS Hunedoara tâmplare a rob toacelor de transport, eses- cum ar fl spre exemplu Trustul 4 cons­
tic şl risur de procurare te domiciliu a vaţle şl Imprăştlere, astăzi s-a ajuns ea
Expoziţia „Din trecutul de luptă al P.C.R. U cărţilor necesare. -* Diun gruparea utilajului sus amintit, acasl trucţii. nu e înţeles să-şl schimbe atitudi­
Conducerea seotorolul turnătorii de La IrvoorvenJent să fie înlăturat De aseme­ nea faţă de bunurile pcvporulu'
De ouaUnd In natonuil Haţeg, a avut loc Tot cu această ooanic, tovarăşul Maonan Adresaţi-vă eeoţlel „Oartaa prin poştă' 1 Comitetul raional de partid este dator să
Combmatul metalurgic „Gh. Gheorghiu- nea, o parte negativă care dubea la o În­
soflomnitaitoa do deschidere a expoziţiei Simian, brigadier la gospodăria agrozo­ oe funcţionează pe lingă „Librăria Noas­ tragă le răspundere pe acel conducători
DoJ" din Hunedoara, a fost criticată pen­ trebuinţare slabă a utllaJuILuL era făptui!
„Din treoitbuD da liuptă eJ P.C R-". Aici, otehnică din Haţeg, a vorbit oelor prezenţi tră” nr 4 din Deva, strada Karl Marx de întreprinderi oare nu ţin seamo de
tru faptul că nu î-a îngrijit oa toate nu- câ mânuitorii acestuia nu erau dointeresaţ.l
în prezenta a numeroşi cetăţeni din araşi despre suferinţele Indurate de luptătorii nx. 6, tolefon 135, care vă expediază Ia semnalările critice apărute In presă şl se
şLnlle-unoţta si fie utilizate din plin. Ba în procesul de producţie Această parte ne­
tovarăşul Coste Vostle, a ţinut conferinţa comunişti in închisoarea „Doftana", pe domlclliAA contra ramburs cărţile nece­ complac a persista In lipsuri.
mal mult, porte din ele nafund folosLte şl gativă, studiată amănunţit, a duis In pune­
„Drumul atnăbătirt de partidul nostim de oare o vizii ti ase în cursul acestui «n. sare Comitatul de partid sJ combinatului şl
îngrijite cu Lunile, începuseră să rugi­ rea In practică s unei soluţii bune, ce În­
le primul Congres aJ P CR. piuă astăzi — In prima zt, ptnl seara tîrriu. expozi­
nească lătură o gj om era rea unor utilaje jl netolo- organlznţla de bază ICS Hunedoara nu
pentru libertate t*rn democraţie şi so­ ţia a fost vizitată de sute de locuitori din au analizat profund rădăcina Upsurulor şl
Relnoltl abonamentele la tiarele Cale 6>maşlnJ de tarmat de la turnătoria slaea altora A fost uvtirodusi munca în e-
cialism". onaşull Haţeg, cît şi diln comunale apro­ cord, oare duce nemijlocit la cointeresi- neînţelegerilor ce s« manifesta în diferite
revistele pentru anul 1055 de fonta, ca şl maşina pentru format
FotografiiUa, panourile, fototmantejele şl piate. Pe feţele fiecăruia, se putea citi
piese mari, nu-şl mal au întrebuinţarea rca materiwlă a îicscărul şofer, macaragiu ocazii Intre combinat şi î C S H. OomiteUuJ
jgraifcoale expuse, care arată realizările hotărîrea de a munci cu şl mai multă Abonamentele *e primesc la leale
în combinat ; ele trebuiau de fapt puse la şi draglinier. raional de partid cunoaşte de asemenea
dlased mnnrun/taaim sub conducerea partl- perseverenţă pentru a traduce în vtaţS ollcllle poştale, (actorii poştali şl dl- o seamă de lipsuri dar cu toate aoo'tea
dispoziţia Ministerului tutelar încă do Cu toate acesloo, Inoâ se mal manifeslS
dudua şd trecnituO de luptă ol PCR, au toate hotărirfle p«aztiriuiul lurorll voluntari din întreprinderi «1 mult timp. Insuşindu-şi critica, condu­ enumite lipsuri în proceuul de producţie ; ole stnt lăsate să persiste. Este ntresar ca
produs a puternică Impresie asupra viaf- DUMITRU PETRE Instituţii. cerea rectorului a luat măsurile nooasom lipsuri oa urate de indmoiplinâ la tocul de asemnea lip6uri şl neJnţal^eri să fie
totnrillcrr exipomţlel core<^xmdent voluntar In naiduil efectuat a fost de axamonl muncă a mânuitorilor utilajelor Având tn curmate
murită în victorie cauzei pentru caro lupta prea riscantă o asemenea Captă. El ara în fapte a idealurilor pentru care a luptai
O familie de comunişti a făcut ca burghezo-mc şlerimea &5 ae mai pericuUxs acum pentru burghezie de- aLîţia ani. A început să eotlveze ln Apă­
teamă de el Trădat de un provocator, tt-
rarea Patriotici. IIFDH, lax actualmente
clt În ÎO'IO Pentru acest lucru, el fusese
nfirul Alexandru a arestat de către sigu­ transferat tn Log Anii din Tg Jiu, unde pt In Comisia de femei şl responsabilă cu
ranţă împreună cu alţi luptători Ilega­ lingă «îţi deţinuţi politia, cunoscu şl pe munca femeilor In organizaţia de bază pe
IrVUr-uirvuJ din apartamentele oarfieruluJ punea comuniştilor luarea de misurl prac­ frumos să se ©retez© şl la noi o asemenea
m&ti da qoşo" din Lupani, trăieşte tovarăşa tice, care s§ dejoace prinderea oelor ur­ viaţă I Acolo, în Răsărit, copil! nu maj lişti, In decembrie 1940 unii conducători de frunte al partidului cerber. Ca o cinstire adusă luptătoarei
SzoaUco Eldsabeta, o veche luptătoare în măriţi de către siguranţă, sfi ferească In ştiu ce ©' Chinuit foamei sl a lipsurilor Iarna neobişnuit de aspră şirtehluAa tru­ Exemplul conducătorilor partidului 0 în­ Sroaiho, l-a fost înmînată medalia „Eli­
mişcarea mrunatoreaaoă din Valea Jludui special cadrele de denunţurile trădători­ Viaţa tnseamnfl fericire iar atunci otnd purile slăbite ale arestaţilor co fuseseră sufleţeau, făcîndu-1 să suporte mal u;or berarea dc sub jugul fasoisf". lat oame­
Cu toate că are 59 de ani, ea păstrează în lor şi să păstreze o strinsâ legătură in­ nu e ferimre, înseamnă Luptă nearuţătoare trimişi drn post In post, spre e fi judecaţi privaţiuteJe vieţii de deţinut. nii muncii din oraşul LupanJ au alej-o
mişcări şl priviri aceeaşi dirzmie şl bortă- tre toţi activiştii Văii JIuluL G astfel de împotriva tuturor acelora care re opun la Timişoara Sărmana mamfi, îşi văzuse In acest timp. celălalt fiu losif, Lntrase deputată ln sfatul popular raional.
rfre oe au Caracterizai-o în anii de lupi 5 misiune, de a ţine legăluna Intrne Lupani împotriva regunuhji exploatator". Aşa gln- soţul omorât In mditâ, Iar acum, copilul la atelierul minei Lupen), muncind pen­ Piui cel moj mare. Alexandru, tn urma
cri dJagall/tăţU. şl Vulcan, i-a fost încredinţată tov. Sro- daa tov Szoellco. încătuşat şj trimis departe de sa pe cwie tru a-?1 putea întreţine mama sl suri­ destoiniciei şl priceperii sale, a ajuns ofi­
oiko. ştie cit timrp oara ce era încă destul de mică ţer cuperior ln cadrul armatei noastre
$d acum, ort do ofta ori începe să po- In anul 1938 oînd era plecată cu msrte-
Frământă nle sufleteşti o împovărau tot
vecteoscă despre vteţia ce a dus-o sau îşi Riscurile acestei munca erau eît se poate r-uiLela de propagandă la Vuloan. soţul său mal greu, dumerea era tot mal apăsătoare ZILE ÎNSORITE populare. Mijlociul. losif. avlnt aptitudini
pentru cloctrotehnle, a fost trimis să stu­
vede nepoţelul Lodlalau, sburdând tărâ do mari, însă ura neîmpăcată âmpotouvu a muniit în mână tn urma unei explozii. Duioşia de mamă te răzvrătea împotriva dieze In U R S.S . după care intoncându-se
grijă, oohd b strălucesc de o lumină lâ- ticăloşilor cocoţaţi în cele mal Importante Rămăsese de acum singură cu trei co­ Măreaţa h de U August 1944 a adus
un/tmtoă. posturi de conducere, da unde jecmăneau pil Nu a dus o viaţă îndestulată nld oînd unei asemenea ticăloşii nemalvăzrute. Nu-: libertate întregului popor munortor din In patrie a ocupat postii) de director ed-
popuflaţia m un a tea re. era mal tare. reproşa nimic fiului ei, pentru faptul că juncl la o întreprindere din Bucureşti
E mândră tov. Sznnlko, da flamULla sa — soţul firălo, dar acum» fără nici un ajutor, oe încadrase în luptă, dar cind venaa 8- patria noastră Cu sxrtsnete a-au deschis
Ou mlndrie, povesteşte bătrîna Sto­
ffemilie de comunişti. Când focul trozneşte Desele deplasări do la Lupeni la Vul­ ce putea Pace V‘ Game viaţa nu poate oferi oasă şl-şi vadea rad alţi don copilaşi cum prvrţUe Închisorilor, lăsând aă păşească cii* o despre copUJ ei ajunşi tn funcţii
Jn sobă, iar micul Laţy doarme In pătu­ can. olt şl munca de difuzare a brojunnla? nimic în afară de lacrimi şl durere" 7 — o priveau întrebători o podideau lacri­ spre lumină pe cel mal buni fll aa ţării
şi manifestelor Ilegale, a Întărit dârzenie gândea sărmana văduvă. Ca un şuvoi năvalnic ce rupe zăgazurile de răsţpundere. C«le aflate din broşuri In
cul său alintat de mămica, bâtrlna îşi mile
tov. S20cik0. In nopţile oind veghea la putrezite, ou venit din Răsănt ostaşii cu anii ilegalităţii despre Uniunea Sovietică
aşează cu grijă ochelarii $1 deschide ca­ Pentru a putea aduoe mîfteare copiilor După lungi tărâgâneU, Alexandru, fusese le vede acum cu proprii el ochi înfăp­
sete cea mică AJcL, se găsesc acrişori de căpătllul vreunul leagăn, mal găsea timp deşi slăbită şi tristă, luare pe unde găsea xteaiua In cinai colţuri prinsă la bonete
să-şi arunce ochal asupra bre şurilor in condamnat înaintea procesului, multora Clntecele au început aă se audă posta tn- tuite în patria noastră. Ca mlndrie mal
la fiul ce) mare, Alexandru, de pe timpul p'nâ o prindeau zorile, fn acest timp. nu mare poete fl pentru o mamă deelt e-
care se scria despre acţiunile partidului, neglija nlcd munca de partid Comunist 11 dintre oet Închişi le ere oarecum teamă ♦insurt. purtând piuă departe, pe aripile
cind era purtat prin închisorile burghe­ ca celui nvai tânăr dintre ei — Alexan­ ceea de a-şl vedea întreaga familie în Mo­
despre oamaruj diân Ţara Răsări tulul, care epreauu strădania acestei tovarăşe, în- lor nSzuinţl şl speranţa după oare a ttn-
ziei -Tot acolo se mal aQă sori sori de ta muncesc cu avânt pentru construirea unei dru — aă nu-I slăbească moralul şl să )lt poporul nostru deatuiia vreme. durile partidului 1
fiu) celălalt, losif, care a studiat în Uniu­ vieţi minunate. Cu gândul acolo departe ©redtnţtndu-1 să conducă pe cel ce ve­ scape vreun cuvânt Teamă zadarnică Tn munca de folos obştesc, tov Szoeiko
nea Sovietici, Iar acum lucrează la o În­ neau cu dtferzte însArdnări în Valea Jiu­ Acest examen de încercare, l-a căJtt şl nu! Aşa cum rozele soarelui năvălesc prin
in Uniunea Sovietică. începea sS mur­ lui la locuri te conspirative Pentru acest geamuri ln casu a Intrat voia bună şl îo răspunde şi de felul cum stnt îngrijiţi co­
treprindere din Bucureşti. mult pe tinaruil luj-tător. N-a nrjrrmura,i piii la căminul de z| şl soţiile minerilor
mure eînteoul ce ridica maşala ia luptă Quom 1 fie spunea tov. SsocUto de către cjoa tov. SzoaiWo. Din închisorile înde­
Ca pe un ecran de cinematograf ee des­ îmbărbâtându-la: JlegalAŞtS „Ohal® Văii”. la proces nici un ouvlnt ce putea oon\pro- părtate a-a întors (hil cat mal mare Dc ca se află la maternitate
făşoară. înaintea sa, viaţa dc luptă aprigă „Sculai*, nu-1 nici o mlntutre mi/te partidul şi U.TC.-u). acum şl băiatul col mijlociu va putea în­ — Greu a fost drumul pe nare a trebuit
FIUL LUPTĂTOR Purtat prin închisorile duo Caransebeş aă mergem pentru a ne duceri dreptul la
Împotriva orîndulrii burghezo-moşlereşll, văţa 1® şcoală.
In reot. ciocoi fi-ai lor lachei
luptă la care a participat si familia sa Unire muncitori, unire Zrvfire timp coplăl crescuseră . Cel mai gl Văcăreşti, fiul se călea, ee maturiza Partidul Comunist devenise partid de viaţă — spune tov. Szoeiko. Ftorţele asu­
Qa o marnă grijulie faţă de soarta fiului pririi burgheze au crezut că ne vor strivi
Si lumea va scăpa de ri“. mara Alexiondru, e devenit lăcătuş Năs­ guvernă mint Tovarfiş'i Senoovîcă, Paţid-
„CHEIA vAri” său, tov Szooii<o urmarea paregrln&nLe Vul ne vor mătura din calea lor. Trudă In za-
L.
Privind tn viitor, ea Îşi vedea cei tina) cut uvUr-un mediu prielnic dervoltărti I11J Alexandru prin toate închisorile unde era net Soalntc. Coteţ şl Szoclko Alexandru dar. Acolo unde poporul întreg se uneşte
Căsătorită după minerul Szociko Alexa copilaşi sburdind voioşi împrejurul săli. oa luptător şl ssrvlndu-se de exemplul purtat, duotndu-1 pe Ungă alimentele gă­ împreună cu toţi ceilaLţl comunişti îşi pu­
care lua parte, alături de ceilalţi mineri sau tnlorcindu s© de La cmşă şl şcoală, părinţilor săi, til a dntoat de timpuriu to tite de mina el veşti despre partid şl &c- teau de aoum desfăşura activitelea la lu­ tn Jurul conducătorului său Iubit — pai^
din Lupani, la organizarea diferiţii) ar ac - agâţindu-şe cu braţe)© In jurul gâtului tjdul şl luptă fără cruţare pentru tot oe-1
ţjund, tov. Szooi’co EliaabeLa te alătură yi asemeni unor liane, şoptindu-i: mişcarea muncitorească în cadrând u^se în llunile lui tn nindurdâcr minorilor Termi- mina Zilei, pimîndu-ş! Întreaga lor oonlrrt- nou tn viaţă, zadarnice mal sini rvlneo-
ea luptofi pentru acelaşi ţel* rln.dul UTC-lştillor. rundu-sî anii de Inchlsoara ti nărui ui Ale­ tuţie la aneanaa unei vieţi do! brsite ticăloşiei şi minciunii înfrângerea
— „Astăzi mergem la plimbare” ?
Vinăioirea impotnvo comuniştilor dusă La realitatea tristă ce-o înconjura. Ini­ Acrtiînteţea neobosită depusă în cadrul xandru nu 1 sa dădu voie sâ se întoarcă Tmtrind în rîndurile pzrtidului, tovarăşa lor este sigură
de către agenţii plătiţi ai burgheziei, im­ ma î sc strirgea de durerre „Cit ar fi da organizaţiei, avlntul şl încrederea neţăr­ «oaaS. Burghezo-rnoşteerimea oanaldena Szooiko EUsabeta a pornit la transpunerea CIBIAN AUREL ■