Page 12 - 1954-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 91

In Comitetul Politic al O. N. U. Delegaţia Sovietului Suprem Al 5-lea Congres al Partidului Comunist
al U. R. S. S. a vizitat din Spania
NEW YORK (Agerpres). - TASS trans­ Beflgia, Canada, Anglia, SU A, Franţa şl manej convocarea cel ilrzlu ta Juna au­
mite : Uniune» Sud-Africană — un proiect de gust 19SS e unei conlennţe tehnica inter­ Seimul finlandez PARIS (Ageiţpres) — TASS transmite: îbarrun şi au adoptat programul parti­
In şedinţa din dimineaţa zalei de £ no­ nezafluţle In care se recomandă organului naţionale sub auspiciile O. N. U par tu u HELSINKI (Agerpres) — TASS trans­ După cum anunţă ziarul „L'Humamte" dului oare a căpătat denumirea de „Pro­
iembrie a Comitetul ui Politic al O N U. 0 torrtejwaţjonai ipsntuu enargia atomică, tatre I şl S noiembrie a avut loc con­ gram al Partidului Comunist <jm Spania
studierea majloacelor de falasiio a mrr- mite r
oonOimiat diacu tarea problemei eu privire «ţtunci când ol va Q constituit, „sâ cadă C>ed atomice ta £ cop un paşnice Delegaţia Sovnetului Suprem al URSS, gresul al 5-lea al Partidului Comunist «lin în lupta pe.iLru independenţa şi democra­
Jia nrearea unui organ intram aţian al pen­ do acord asupra formei cuvenite a unei Spanie La lucrările congresului au par­ ţia Spaniei, pentru îmbunătăţirea radicală
Luând apel euvtatu), reprezentantul! ta frunte cu A P Volkov, preşedintele ticipat reprezentanţi ai organizaţiilor par­ a condiţiilor de tnat ale poporului spa­
tru lolasiirea energiei atomice In scopuri ioţetageri cu Organizaţia Naţiunilor Unite Sovietului Uniunu, eare se află ta Fio-
piŞTiice La începutul) şedinţei, reprezen­ sinufară acorduc Jor cu instituţiile specia- Franţei. J«ies Moch, a sprijinit propune­ tenda tn urma invitaţiei Seimului finlan­ tidului comunist din toate regiunile Spi niol"
tantul S UA, Lodge. a prezentat în nu­ tozAte". rile amerioane cure stau la baza proiectu­ mei, precum şl delegaţia Partidului Soeia Congresul a adeplat de asemenea noul
mele delsgaţMoir a şapte ţări — Australia PrtileafuJ de rezoluţie prevede de xse- lui da rezoluţie sus-menţionat dez. a vizitat la 11 noOembrle Seimul, List Urut din Oatalonla statut ol partidului.
unde a fost prtavită de preşedintele Sei­ Pe ordinea de zi au figurat următoarele In încheiere delegaţii la congres au ales
mului, A Fagerhoăm, şl da vicepreşedinţii probleme: I) Raportul Comitetului Cen­ Comitetul Central ol partidului compus
Cuvîntarea lui A. I. Vîşinski Seimului. L Hcăjas şl T Kujala tral al Partidului Comunist din Spaoia din 39 membri şi ?2 membri eupleantv
FVagerhoIm a vorbit denpre activitatea
(raportor Deţares rbarmri) :
2) Raportai
După congres 0 avut loc prima şedinţă
A luat apoi Cuviriul i'eprezentantoil ţwJn Este de dorit, a spus tn oonU- Unit«. guvernul sovietic a arătat doar că Seimului şi a răspuns la întrebările .puse prezentat de Vieente Uribe. cu privire te a noului Comitet Central ta oare Doloras
UR5S, A 1 Vipnskl In discursurile noare ireprezcntantui URS 5., să ştim de or îl indicat oa ln cumul tratativelor să de membrii delegaţiei La II noiembrie programul partidului; 3) Raportai pre­ Ibart-m a (ost aleasă in unanimitate se­
delegaţilor SUA, Angliei. Frer^ci şi aJ asemenea cum se explică faptul că pro­ re examineze problema tachotaril unul delega pa a vizatei, de asemenea, muzeul zentat de Santiago Carrvllo. cu privire la cretar general a! partidului Din noul Bi­
altar tiri a spus Vlşlnaki, 9 fost atinsă o punerea actuală slăbeşte responsabilitatea acord ta care eă se prevadă oa slabele din HelanWi problemele organizatorice şi la statutul rou Politic al Comitetului Central fac
iastâ afară de chestiuni legate de pro­ f supai oiitemaţioribie pantru energia participările la acest acord să-şl asume partidului ; 4) Alegerea Comitetului Cen 1 porte: Santiago Carrillo. Femando Cla-
blema aflată Vn dLscuţia şi toate aceste rin mică faţă de Adunarea Gmarală ?i obligaţia necondiţionata de a nu fcdosl Succesul muncitorilor de la trai a) partidului udin, Mânuel Crlstobal, Manuel Delioado
declaraţii neoesJtâ o studiere atentă şi CaDOJiul de Scouritatc, dat fiind că In armele atomică, cu hidrogen şi celelalte Delegaţii la congres au aprobat în una­ Ignaaio GaUego, Rarique Lister, Antonio
concretă Totodată, problemele atinse de prezent acest organ sau aceasta agenţie tipuri de arme de extorimnare ta masă uzinele atomice din S.U.A. nimitate raportul prezentat do Dolores Mige, Vieente Jnbe
delegaţii s’us-menîiorirţi, şl îndeosebi d« după cum reiese din declaraţia Iul Lodge Guvernid sovietic, e subliniat Vîştafiki
delegatul american. nu dau o imfegine su­ ţi purţiafl şi doi (proiectul de rezoluţie pro- şl-a exprimat părerea că ar fi necesar ca NEW YORK (Agerpres) — Lupte re­
ficient de dară e pian urilor elaborate, de zentet astăzi Comite tuiul Polilid, este pre­ ta cursul tratativelor să he examinată vendicativă pe care cel peste 9 000 do Sergentul american William C. Turner
argacue&re a colaborării internaţionale şi văzut sub forma unei instituţii speciali­ această problemă, ceea ce o fost folosit de muncitori de la uza nete atomice dm ste­
a urrjj organ International pentru folosi­ zate de eonul UNESCO urli delegaţi drept „dovadă a refuzului" lele Tannesiee şi Kentucky (S.U.A ) o des­ a cerut azil politic în U. R. S. S.
rea energiei atomice ta scopuri paşnice şl VaşinsJcj a reaimotit că In memorandu­ guvernului sovietic de a duce tratative făşoară de aproape un an s-a încheiat ou VIENA (Agerpres) - TASS sive germar»e aa o greşeală care va duce
după pVi'erea delegaţiei sovietice, ele tre­ mul din 19 marlie aceste propuneri au Vţştaski a enrvmttit totodată că această do­ vucces. munottorii obţinind majorarea sa- la un nou război şi va atrage după sine
buie sâ île clarificate, Necesitatea acestei fost puse altfel, intrueft in ocest memo­ rinţă a fost exprimată de guvernul so­ Irmlor şi dreptul de a beneficia de zile ZLaruil «gistnac „Oeilerralehisthe Zea- nenorocoxi îi lipsuri şl pentru poporul
do odihni, lucru ace Ie era refuzat pînă
ctari/icări este reo’.amală de asemenea de randum te menţiona In mod direct că vietic in legătură cu nota memorială a In prezent tung" publică declaraţia sergentului WJ- american. Persana], nu vid mol un mo­
faptul că Uniunea Sovietică după cum se acest organ va fi obligat să prezmte ra­ guvernului S U A . din II ianuarie, ta care Iiam C Turn ev din armato americană, care tiv pentru un război între americani st
ştto, nu a parMcţpat la elaborarea planu­ poarte Adunăm Generale şl ConsiliuluJ se arată direct că „S U A stat gata să a cerut autontăptor sovietice din Austria rod- Aceoste aste de asemenea părerea
lui expus ara trwi ales de reprezentantul de Securitate exanuneze orice propunere pe oare Uniu- P J_ S C U R T să-i aconde azJJ politic ta Uniunea So­ celor moi mulţi soldaţi dm forţele ame­
S U A, dl Lexige, preci»n şi de reprezen­ Ajializlnd aoea parte e discursului lui oea Sometacă va ga&i de ouviutţă £-0 facă vietică Turner arată că a servit ta rindli­ ricane din Germania occidentală. Toţi do­
tanţii Angliei. Canadei şl Franţei, oare Lodge In care delegatul omeneau a defi­ ta ceea ce priveşte arma atomică, ou hi­ * Amiralul Arthui ftedJord, şeful sta­ nte trupelor americane ta Austma şi ta resc să se întoarcă aoosâ Nici unul din
stat totodată coautorii proiectului de re nit sarcinile care stau In faţa viitoarei drogen şj cslelalte arme de exterminare tului major al armatei americane, a ple­ pobţia militară In Garmama occidentală soldaţii noştri rvu înţelege de re banc po­
zotuţie prezamtai acum spre examinare agenţii Internaţionale, Vişaiskl a spus că ta masă". dat )9 rmambid Vizita aa este legată de Jn 1942. el a (os* înrolat ta armata ame­ porului amerocan slrvl cheltuiţi pentru ar­
Comate* uf ui Pol H Ic ar "fi important să se ştie ce anume se are Ored, a apus Vişinski. că cale spuse stat planurile militare americane în cadrul că­ ricană. iar ta 1944 a fost taurus ta Marea mamentul Spaoiei franc triste, al Germa­
Vi5uruita a subllanfal că sus-menţionatul to vedere ctad se afirmă că acest organ va absolut suficiente pentru a dovedi nete- rora Turoia a (ost transformată tatir-o BritanJe Turner a luat parte la debar­ niei ocddcmteda şi Japoniei Naonulţuml-
piui conţine mod^icărl însemnate In ooan- efectua chi-ar de La început numai o parte meimeia afirmaţiei că Uniunea SovaebcS bază militară a Statelor Uiute carea aliaţilor ta Normandia şi ca oTtaş
al divzzaei 29 omencană a parhoipat la. r<a lor se manifestă prin slăbirea cfiscS-
P&raţle cu ptuud de măsuri care a iest doi lucrările sale, acele lucrăm care. după ar fl respins tratafovele sau ai avea o * Un pute mic taifun s-a abătut marţi operaţiunile militare împotriva forţelor p toi ei solda ptor amerJoarti.
comunicat anterior şl cu problemele tarii cum s-a exprimat Lodge. „stat potrivite atitudine negativă fată de tratative cu asupra centrului insulei Luzan, provoctad hXJcristo din PtwiŞa, fiind decorai de etani Guvanmd ne repetă neîncetat că trupele
oare au fost prezentate In decembrie 1953 pentru el“. At fi important să se ştie care privire la ooiaborarea internaţională ta pagube evoluate la 5 rrmboone de dolari ori. amerioane trobute să conţinute să «tea in
tn discurstil rostul de preşedintele Statalei anume parte «kn aceste lucrări este rezar- scopul folosirii paşnice a energiei atomice Se amunţă pină in prezent opt morţi, ?4 tănde europene pentaru e le proteja, cu
Unite, Eisanhowar, tn faţa Adunării Ge­ vwta organdi ui Internaţional chiar de la Reprezentantei Uniunii Sovietice şl-a dsplruţî Mii de persoane au rămas (Ară In 1852 a fost dm nou înrolat pentru toate că popUlaţla lor nu are nevoie citust
nerale Reprezeritoritod Un^mu Sovietice Început şi ce trebuie să se înţeleagă sub rezervai dreptei de a lua ulterior cuvtn- Rdăff>09t Acest taifun este oonsaderat ca e 1/ trimis ln Coreea de puţin de „protecţia" noastră
a cerat reprezentantului S tl.A să lămu­ termenul de lucrări oare stat cele mai tvd asupra fondului problemei puse fa flond cal mai dosfcrucliv dm oîte s-aru abă­ împreună ni alţi rezervişlu, el a fost Am taţeJes că oamenii simpli de pretu­
rească, de pddă. cum se explica faptul eă ,/potrivite pentru el". discuţie, precum şl asupra proiectului de tu* asupra Fillpnncior ta ullinul zece am. inşi Lnimis îo Germania occidentală şl tindeni donase un viitor paşnic şi fericit,
propunerea actuală a Statelor Unite ale Dalegaţla Uniunu SovieMce. a epos ta rezoluţie prezentat de acest grup de ţări * După cum transmite postul de radio nu ta Coreea . După încheierea ormist:- ta timp ce «roiionorii hrăpăreţi doresc să
Americu cu privire la organizarea une! continuare Vişmskl, ar dor» de a&smenea NEW YORK (Agerpres) - TASS „Voceo VietmamuRju". guvernul R. D, Viet­ ţiului în Coreea, m-am întrebat de ce, le răp&ască acest viitor pentru a se îm­
colaborări mtornatkmale pentru folosirea să ştie dacă acest plan prevede oarecare La începutul şedinţei din după-amieza nam a protestat pe lingă Comisia mixtă dacă am (os* mobdinaţi sub pretextul bogăţi şl mai mult
energiei otamtee In scopun .paşnice mes- măsuri pantira realizarea uaoei sarcini elU zilei de 8 noiembrie a Comitetului Politic de armistiţiu împotriva repetateJor violări Tăzboriudui ta Coreea, mă aflu încă sub Arasto este motivul pentru care nu mai
tittage volumul şl forma unei asemenea de importante ca aceea care fusese enun­ reprezentantul S U A., Lodge. a încercat ale spaţiului oarnan şi apelor teritoriale arme Ir» definitiv, am 32 de a/s1 Cit tirrvp vreau rf rămîn în sorviciull actualului
colaborări In comparaţie cu propunerile ţată ta declaraţia dm 8 decembrie anul sâ dUnfice acele puncte asupra cărora a ale republicii de către aviaţia şi marina mai au de gind să mă mal ţină ta ser- guvern american care dure o polAieâ în
antanoA-re îndeosebi In ceea ce prtves'.- trecut — saroma radu ceru forţei destruc- atras atenţia A I Vlşinski ta şedinţa de de răzbex franceză Postul de radio sub­ vicxui militar obligator ^ Ziarele noastre interesul fabricanţllctr da armament şl
aJutoruA tehnico-economic pentru ţămle tîve potenţiale a rezervelor mondiale de dimineaţă a Comitetului Căutind să ex­ liniază taptuil că aceste acţiuni violează sorta că Uniunea Sovietică nu-şl reduce jpnrijmă pe faSAştd de mata tinderii Fap­
slab dezvoltate. Acest fapt reiese In mod energie atomică, şi, In oaz afirmativ, sub plice de ce aotuada propunere prevede o ta mod fitegmanI acandurile de la Geneva efectivul armatei Tn realitate, situaţia tul că guvernul nostru. împreună 00 ebea
absolut evident pnn compararea acelor ce anume formă? legătură mai puţin strlnsă a protedaiu- Guvernul R D Vietnam oare ca forţe 50 este inversă : ta I9S0—1952, Stetete Unite fascistă din Germania occidentală, pregă­
măsuri concrete targi care erau prevăzute Ln dedoreţla sa. Vişmski a subknlat de loi organism Internaţional pentru folosi­ Uniunu Franceze să înceteze Imediat a- şl-au sporit eteohivul forţelor erroate 6ub teşte o nouă agresiune ml se pare rit se
tn pionul iniţial expus ta 8 decembrie anul asemenea notam om iota incercănlor dele- rea paşnică a energiei atomice ou Aduna crste aoţiumo provocatoare pretextul război uita din Coreea şi de poate de limpede Am luptat împotriva
îrodit şj 9 măsurilor expuse In memorau - gatulua SUA, Lodge. şi ale altor delegaţi rea GerserailS şi Consiliul de Securitate * După cum anunţă agenţia France atunci nu şl-su manifestai intenţia de e-1 faseiştAor şl nu doresc să Iau pane ală­
duma) ^dta 19 martie a c cu saroflnite de a (preaenrta poziţia Uniunii Sovietice rieoSt prevedea acest lucru propunerea Press<\ ta regiunea Zagora din Maroc au reduce Ln orice caz; ruci unui din rezer­ turi de fascişti la o a eres rime
menţionate de Lodge In discursul său di 11 faţă de probleme colaborăm internaţi 0 ' americană iniţială, Lodge a dat de în­ avui loc în ultimele zale man inundaţii viştii pe o»re-l cunosc nu a fost demo­ M^am holârît să mă duc acolo unde
15 noiembrie in Comitetul Pabtic. nale pentru folosirea energiei atomica tn ţeles că aoeet lurru se face pentru ca cat au pridunuit pagube de peste 20 mi­ bilizat omul simplu se bucură de o adevărată
scopiroi paşnice drept „negativă ln esenţă" „dreptei de veto" să nu poată influenţa
Duipâ părerea noastră, a declarat A 1 lioane de franci Pinâ in prezent, 20 rte Ofiţeni noştri ae spun pe şleau că tru­ libertate.
Viştaski, această problemă neceată o drept un rafux de a duce tratative cu pri­ asupra lucrărilor organismului respectiv p*T&oane au pierit înecate şi 3 000 au ră- pele americane se află în Germania ocd- Cer sS cnf se dea posibilitatea sâ tră­
atenţie serioasă, Îndeosebi In legătură eu vare la această iproblamă. Acest fel de a Dind lămuriri epupra uniţi Bit punct, irr:s fără adăpost. dentedă penin-u a ajute guvernului de la iesc şl să muncesc ta Uniunea Sovietică"
faptul că In propuinoriri© S U A., expuse ta priva poziţia UnRnrvo Sovietice, a spus Vi- Lodge a demonstrat tacă odată Lipso de In acelaşi tâmp, asupra Maroculud s-a Bonn eâ-şl organizeze o armată puternică Uniunea Sovtehicâ a acordat azal po-
8 decembrie «amu trecut se sublinia ţn şmski, agfe dp«at de orice temei dorinţă a deJegaţie» S U A de e lega ta- abătott o adevărată invazie de iăou9te care Eu consider neta viere a und armate agre­ lrite lui WlRl&m C. Turner.
mod deosebit ci alimentarea din abun VJşinstcI a subbntet c8 guvernul sovietic tr un mod oarecare problema privind au distrus importante supnafeţe ridtivate
denţă cu anemie electrică s tuturor re nu a condiţionat durerea IrataUvelor pro crearea orginismihluj Internaţional pentru Un mare număr de mica proprietorl agri­
gnmiloT din lume. care duc lipsă de erver puse de SU A de aocepLaroa In prealabil folosirea paşnică e energiei atomice' de coli marocani au fost complect rueiiţi. Greva docherilor australieni
«le către S U A a propunerilor sovJslice problema oa energia atomică să nu fie fo­
gie eledtaăcă, este sooptd prinovpsd al mă- Prgubele provocate de Invazia de lăcuste
priivnd inlarzicama armei atomice sau losită ta scopuri destnicitive, chestiune SY-DNEY (Agereree.)
surolar oare snnt în aure de elaborare pen­ renunţarea lâ fcHosfreo acestei arme oare, după oum a deolarat el. s-ar referi sa ridică le I mi bard de franci Potrivit ştirilor transmise de agenţia fljor sânt Juste şl a cerul efectuarea unei
anchete asupra condiţiilor care au deter­
tru folodreo energia! atomice In scopuri In răspunsul dat guvernului Statelor numai La probleme dezarmărilor * După cum ralafaază agenţia United Rcuier, greva celor 26 000 de docheri aus- minat declararea grevei După cum re
Pres9, dtolaloi'L'il GuiatemaleL Oasl3>o Az- traăiem. oare oonfinuă de nouă zile, a pa­
rras, a anunţat că einca 100 da patrioţi ştie. docherii! «u sbraHenl au declarat
încheierea discuţiilor în Comitelui Politic Special în problema admiterii ralizat complect activitatea porturilor din greva impotonva tacencă-raJor autoritătiJor
guatemalezi oare sa află arestaţi de la Australia. Ln oadrta unul miting organi­
de noi membri în O. N. U. ir5tamvima sa la putere, vor fi împuşcaţi zat la Melboume, secretam! general al de 9 promulga o dege care să acorde drep­
„S-ar putea să aibă loc execuţii în ma­ tul patronilor de a recruta muncitori dm
NEW YORK (Agetpwis) — TASS Portugaliei. Irlandei Iordaniei, Austriei, săi a fost Olanda, a cărei delegaţie este să" — o deotaaot cu amism Arm as Cei a- eindioatiulud munoitordor portuari din Au­
Comitetul Politic Spedal od Adunării Ceylonului, Nepalului $1 Libiei eu scopul o adeptă a polittau de discriminare ta ad eastaţi sini Vn majoritate foşti membri ai stralia a «ubl/taiat că revendicările grevig- rinduriJa spărgătorilor de grevă
Gen emile a O,NU a In oh evit discuţia ge* de a recomanda admiterea .simultan5 a nv,tarea ţârilor de democraţie' populară ca gărzoi civile a guvernului Arbenz şi ac-
neraDâ In problema admOţoni de noi tuturor acestor state In ONU. membre in ONU. bivfLgrti sindical'
membri In ONU P E A bapenko, re­ Reprezentantul Poloniei — l(-»tz-Suchy Delegatul polonez 6-a pronunţat In De asemenea Amias a confirmai că a Legături feroviare între Ungaria şi Iugoslavia
prezentantul RSS Bieloruse, a sprijinit — a atras atenţia delegaţiilor asupra fap­ Sprijinul propronerii sovietice ou privire la cerul ofioial guvernului mexican extră­ BELGRAD (Agereai — TASS trans­ acord cu privire la refacerea podului fe­
propunerea delegaţiei Uniunii SovnaLic 3 admuterea ©miultanâ 0 celor lă stele darea fui Jocobo Arbenr, fostul şef al gu­ roviar paste rful Mur din apropiere <iţ
tului «ta nereuşita luorărHor Comitetului mite :
oa Adunarea Generală să roage Consiliul Lb 10 noiembrie, Comitetul Politic Spe­ vernului democrat al Guatemalei, a lui punctul de frontieră Kotorlba-Murakeresz-
..bunelor ofiol" pentru admiterea de noi 2r*orul „Politika" «Un 7 noiembrie anunţă
de Securitate să examineze din rou cere cial a început discutarea proiectelor de Guiilermo TorKâlIo, fost ministru de Ex- tur şl cu privire la raluarea traficului fe­
rite Albaniei. R P l\Jon^cCe, Bulgariei membri a fost ta mare măsură consecinţa rezoluţie în problema admiterii de noi teroe, şi altor refugiaţi guatemalezi care că tatre administraţiile căilor ferate ale roviar dintre Ung ara a şl Iugoslavia prij
Rornlntel, Ungalrlei, Elnăande». Italiei fipbulul că umil tbn oei trei membri a! membrii ta O N U se află in Mexic. Iugoslaviei şt Ungmved s-e ajuns Ia un arest punct.
zz: NOTE Şl COMENTARII EXTERNE 75—ISO milioane Jore atienUne. Ei'hard, mi­ leniei. ta loc de a duce un război jalnic rro railul".
împotriva obiectivelor de pe teritoriul duş-
nistrul Fconomieâ de la Bonn, a declarat
cu caracter limote». de fekH edu] pe care
că Germania occndentallă intenţionează să l-am dus în Coreea Occidentul ot pu­ (Din cuutnlareo peucralulul Griiniher,
Se pune întrebarea : Cui să acordăm crezare ? Diplomaţii chetUiiasci anuat ta scopuri militare 9 ms- tea de pe scrum opune forţele sa3e co­ comandant suprem al torţelor armate
Ivsrde mărci — ou mtat mal mult decît a munismului". ale N A T.O In Europa, iunie I9S4J.
anglo-americani vorbesc despre pace, iar generalii şi senatorii cheltuit pînă In prezent Lordul Ismey, (Din declaraţiile generalului Claris, ■k
secretar general al organizaţiei N AT O auourt 1954). „Noi nu ae-am îndeplini obligaţia dacă
îndeamnă Ja război şi la înteţirea cursei înarmărilor a anunţat un plan eu privare la lărgirea * o-am fi gata eă folosim arma atomică".
reţetei de aerodromuri a}e N ATO ta ţ3- „Noi dorim o dezarmare care să fie (Din declaraţia peneralutui Parlrldge,
Di|)Jom&ţ!l occidentalii eu afirmat dc 9- ln atmosfera unul începui de slăbire a şi asigurări ole dtp)ornaţi]or occidentali că rde Ocodenlxiiuj ele comandantul forţelor aeriene militare
Utea ori ta publac că ei îşi consacră toate încordării mtomaţlanaile. în condiţiile creş­ sint devotaţi cauzei păru, în ţările oocl- Din toate cele arătate mal sus nu ea te eficientă dorim oa lumea să scape de din Extremul Orient, Iulie J9541.
arma nucleară..
ofbrUirile canari securităţii şi bunăstării terii 6paranţei popaurolor Sn reglementarea dtnUaliil contmuă şl se intensifică activi­ greu sâ tragem concluzia în chestiunea Dorim să instaurăm pacea ta lumea În­ #■
0?ne—ole In iMimii oui, ei s-au pretins paşnică a problemeior internaţionaie n«- tatea febrilă o guvernelor şl monopoluri­ de a -te şti dacă diplomaţii occidentali treagă Noi ştim că un nou război va Ii „Occideotul se poate simţi ta siguranţă
iubitori de pace şi atunci o>nd au semnat rezolvote, Organtraţla Naţiunilor Urate lor îndreptată «pre pregătvrea şi dealănţu»- pledează cu adevărat sau numai tn vorbe o catastrofă. Recunoaştem că in trecui doar tn oazul cînd vom lua mişun ca
actuO agresiv ol Atlanticului de rond. şi discută propunerea sovietică ,,Ou privire rea războnHui, continui şl se Intensifică pentru pace.. comuniştoi să nu se simtă ln siguranţă ta
atunci cînd eu organizat Intervenţia in la ânbheserea unei convenţii tatemaţionato cerea înarmărilor. * cuiraa înarmărilor a premers agiewunli ar­ Orient Cînd folosesc cuvtatul „luptă",
mate a ţărilor agresoare".
Coreea, şi atunci ctad s-ou pcegâfil să io problema reducerii ormamentalor şi «n Nu mima) deciaraţUe deschise şl lă­ „Ored ci pacea spre care năzuta» cu (Din declaraţia unui diplomat ameri­ nu am ta vedere vreun război mărunt.
retnocmeze pe ImoeriaiHştii germani du ca ier zicem arm al or atomică, cu hidrogen şl ţise ale generahtor şi sere atoni or, cl şl ac­ topi poate fi obţinută Cred că ONU can la cea de o 9-0 sesiune a Adună­ obisrUMt
druJ ocnuijiităţii defensive europene 51 a re3onlaă»e tipuri de arme de exterminare ţiunile practice afle autorităţdor dm ţările poate contribui cu adevărat ta Înfăptu­ rii Generale a O.N V., octombrie I9S4) (Dintr-un arftcol al senatorului Kna-
atunci ciod împânzesc lumea cu o reţea de în masâ“. Discutarea acestei probleme a Jumii occidentale" dovedesc aceasta In irea acestui vis a] păcii Astfel. ONU uiland, publicat tn revista „ColUcr's"
l>aae mifMaire şi alocă noi şi noi milioane dus ta daborarea ta comun 0 unui proiect mod grăitor Orioît ai încerca presa mo­ vw Justifida încrederea noastră şi spriji­ ■k din 1 octombrie 1954 sub titlul: ,/fol
de dulerr, bre starhne. tranci, bre, mâra de rezoluţie coordonat al celor cinci pu­ nopolurilor si toxică sub tăcere cursa nul nostru" . Ştejrţa şi tehnica făuresc arme care trebuie să Jim pregătiţi sâ luptăm
ji tajghebaază noi blocuri militare in teri — Oanada. Franţa, U RSS. SU A şi înarmărilor şi mtensifioarea pregătind or „Vreau sâ spun tn numele Statelor pot uşor străbate oceane si Airctilca Ase­ Imediat"! /
As>a de sud-esi, ta Onerdol Apropiat, in Anglia Aceasta reprezintă fără îndoială de război djn aceste ţăn, există fapte Unite că noi credem in posibilitatea in­ menea descoperiri oa energia nucleară gi ¥
Eurepra o:6dentaJă şi In număr ca se oile un sucoex eire a fost tatimptaat cu spe­ toarte caracteristice pe nare le-o putui o- staurării unei păci generale Această pre mijloace de comunicaţii oare acţionează „Mă rog de asemenea lui dumnezeu, ca
cazuri ranţă de popoarele tuturor ţârelor Desfă­ Da toată lumea miză stă la baza tuturor planurilor noas­ Instantaneu, au dus. paralel cu aviaţia, la voi. In calitatea voastră de colectiv, că
Amgurin solemne de dragoste de pace şurarea discuţiilor din CcmruteUd Pokttoc oi letă un «le fapte : încheierea tratatului tre Noi intenţionăm să nu renunţăm pi- o schimbare colosală e caracterului acti­ acest comitet ta calitate de comitet, ca
răsună p tatre pereţii clădirii de pe Bust - Adunării GenaraJe a O N U a arătat că SX A TO a impus ţănJor partcipante ta ctodată la eforturile noastre, să nu pier­ vităţii noastre Statele Unite trebuie să renastă Organizaţie a Naţiunilor Ucute ta
Rrvor din New Yorlc. unde se desfăşoară atunci cLnd ambele părţi stat ciumate de aerat tratat sporirea alocărilor şt lărgi­ dem ni00 pentru o cbpâ curajul şl să ac­ întreţină forţB impunătoare calitate de organizaţie, să rezolve acea­
(Din discursul amiralului Arlhur.Rad-
lucrările celei de a 9-a sesiuni 0 Adunării bunăvoinţă, paule h reafiizat un acord ta rea producţiei de război După cum rela­ ţionăm cu încredere şl fermitate ta aşa stă problemâ internaţională «aere oasă. C3
Generale ONU Reprezentanţii Statelor Drobtemeîe intemaţicnde litigioase Toc­ tează revista americană .Aviaton Week" fel tacit realizarea păcii să devină un lord, preşedintele grupului «mit al şe­ suspiciunile şi îndoielile să dispară, ca
filor de state majore ale S (1.4, oc­
încordarea sâ se micşoreze, ca temerile să
Unite ale Amarici. Angbei şi poaitaiarii mai ateastă cate — căutarea unor hotă- in anul financiar 1954—1955 bugetul for­ prmcrpiu permanoit ai acţiunilor noas­ tombrie 19541
lor deoiarâ că ei apăra lumea îmjxrliriva riri Juate de comun acord — corespunde ţelor militare aeraene eto Australiei se va tre”. „Nu va exista niciodată o pace trai­ se risipească şt ca voi să vedeţi ta fata
voastră o societate fără războaie. In care
război ului, apără cnvădozaţia de distrugere tateresalor păcb Şt securităţii popoarelor cifra la aproape 12S miiioane dolari La ţa nică în lume cit timp oamenii îşi con­ *
şi căminele paşnice — de bombele atomice Totodată, opinia pubUră mondială este ne­ de 60 milioane ctt a fost ţn 1953—1954 sacra toata resursele lor xa reuni or răz­ „Scopul pohliai externe a SUA con­ va fi Instaurată o pace adervărală nu nu­
mai între state, el şt tn Inimile oameni­
cdxroâtQtjre de moarte Si pasa-mi-te. nu­ liniştită de curea înarmărilor ce conUnuă, Sporesc de asemenea alocaţiile pentru flo- boiului Aceste este spiritul adevărat ai stă tn stabilirea «mei păci trainice şi echi­ lor, independent de sex. convingeri sau
mai prtatjr-o neârbţedegare supăcâtoare tre­ inteţindu-se tot mereu. t» maritimă mditarâ 51 forţele terestre păcii". tabile ta întreaga lume Statele Unite 51 cutoorea pielei".
buie ewpMujt taplAi] «vaplăout că pcipoardlc PubbCăm rmJ Jos o serie de dedaraţit Postul de radso Mantila face o largă publi­ (din declara (iile unui diplomat ameri­ aliaţii tor lucrează cu dirzenie şl perseve­ (Dm declaraţia unul diplomei englez
oonsuleră pe mulţi daifere oi oa duşmani ale «fiipdomaţdor omerâcani 9» englezi e- citate cererilor de a se grăbi înfăptuirea can siLS-pus, septembrie—octombrie renţă sâ făurească ta lume o ordine care la cea de a 9-a sesiune a Organiza­
ai păcii hundlnd in peroraţii pe Ierna dragoste» lor planului fHjptaez de construcţia de uzine 1354] să cxdludă posibhlrtatea Izbucrurij unui ţiei Naţiunilor Unite, octombrie I9S4J
Acera ele de „di'agoste de pace", oare se de (pace : pe ratei cu acaacta. cităm exirase ade xndurtnei de război... + nou război mondial" ■k
(Din declaraţia unui diplomat ameri­
remarcă la pabUciaruj şl diplomaţii ocra- dan dedarafiile unor miiitwra şi oameni După cum transmite agenţia Press As vi­ „Organizaţia Naţiunilor Unite ar tre­ can în iulie 19541 , „Noi. cet din Stalul major ai NATO.,
<tenm.ii sţnt foarie uşor explurabulc In pre- de staL Aceşti domni nu stat legaţi de ciaţior,, semnarea ta Paris a acordurilor bui creată oa c grupare de naţiuni în­ bazăm întreaga planificare a operaţiilor
rsnL le este mal greu declî aricind sâ convenţionalilaruâ diplomatic cu privire ta taannorea Germaniei occi­ dreptată împotriva Uniunu Sovietice,. * de râzhol pe folosirea armelor atomică sâ
lOnrsue voinţa de pace a popoarelor; (n G^mrrrraţi caracterul acestor declaraţii, dentale va atrage după sine sporirea chel- Consider c3 este inevitabilă o ciocnire ho- „Concepem posibilitatea folosirii bombe­ nucleară"...
pretenl, pontro ei este deosebit de nece­ ccDtruffrtiţi cciţirvulul lor Vo deveni lim­ ttadJitor mAHiare ale Angliei Numai ehel- tăritoare Va trebui să ducem războiul fâ- lor atomice în vederea sprijinirii trupelor (Dî«« declaraţia feldmarefalului Monl-
sar fă camufleze ţelurile 51 intenţiile ade­ pede c5 In i;-.:p cs de o^ înaltele tribune tuieiile pentoi întreţinerea trupelor eo- dnd uz de toate mijloacele ps care le a- noastre terestre Concepem de 1 temenea gomery, făcută la Asociaţia regală de
vărata ate şirira^anţycrr ţărilor lor. uiteroaţionaîe t-rg torente de jurămunte glere din Europa urmează si fie sponte cu ve.m ta dispoziţie in vederea obţinerii vic­ pcsib'ditatea folosirii bombelor atomice jtiinfe mtlilaze. octombrie 10541
Redacţia şl Adm ziarului Str 6 Martiei Nr fl. Telefon: iflB-189 Taxa plătită ta numerar cord aprobării Direcţiunii Generate PTT Nr 236 320 din 6 Noiembrie 1949 — Tiparul Intrerpr Poligrafică de Stat DEVA