Page 13 - 1954-11

I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢl-VA t
I N A C E S T N U M Ă R :

— Munca de achiziţii In raionul adtnei de toamnă (pag. 2-a) — Clteva sezîsări ale corespondenţi­
Alba se desfăşoară inevoios — Viaţa de partid —. Unde munca lor noştri (pag 3-a)
(pag 2*a) politică e subapreciată (pag. 3-a) — Nota adresată de guvernul sovie­
— Sfat agricol — Pregătirea (ami­ — Un mai maie Interes pentru tran­ tic guvernelor ţărilor europene şi
lilor de albire pentru iernat şi îngri­ sportul lemnelor (pag. 3-i) SUA. (ptg. 4-a)
— Filmul zilei — ..Ordinul Anna’
(pag. 2-a)
jirea lor
COMITETULUI REGlOHAlf.M R HIIHEDOARA SI Al SFATULUI ?mM REGIONAL (pag. 3-a) — O nouă contribujle la cauza păcii
(pag 4-a)
— Să facem cit mai multe arături
Anul VI. Nr. 92 (427) Joi 18 noiembrie 1954 4 pagini 20 bani
Tratarea concretă H O T A R Î R E A

a problemelor agriculturii — Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne

sarcină de seamă a presei locale şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ron în
cu privire la îmbunătăţirea aprovizionării cu material lemnos
Presa locală o cunoscut tn anti de după este dezvăluirea curajoasă şl criticarea
eJîberare o mare dezvoltare. In ţara noa­ ascuţită o Upsunlor şt greşelilor Impor­ a ţărănimii muncitoare
stră apar acum peste 90 de Oare ragto- tant In acest domeniu este nu enumera­
nsJle ţi raionale, In limba romlnl şi tn rea repetată a hpsurilor deja constatate Consiliul de Miniştri «ol Republicii Populare Romîne lue tn prrmire, din partea organelor silvice locale, su­ proiectul de regulament pentru administrarea $1 gos>
lunbc'Le mfnorltăţilOT naţionale Redacţiile şl analizate de Comitetul Centra) al par­
şt Comitetul Central al Partidului M un catar esc Ramfa, prafeţele de pădure destinate pentru folosinţa obştească dărlrea pădueUnr de folosinţă comunali
ziarelor locale au fost întărite ou cadre tid uliul, d remedierea lor tn regiune, tn 10 Pentru aprovizionarea ou materiale lemnoase a
ansltzînd situaţia aprovizionării ţăranilor muncitori cu a ţăranilor muncitori »i le va gospodări conform regu­
pregătite: pentru lunrătarH acestor redac­ raion, criticarea a tot ce împiedică lichi­ material lemnos pentru satisfacerea nevoitor lor gos­ lilor silvice bi vigoare, sub îndrumarea şi conte olul teh­ ţărănimii muncitoare pe anul 19SS, comitetele executive
ţii au lost organizate şcoli şi cursuri, pe­ darea lor şl, deci, mersul Înainte podăreşti, con stelă că volumul de material lemnos şi nic a) organelor silvice locale. ale sfaturilor populare comunale, prin comitetele de gos­
rioade de practică la ziarele centrale ; II Ziarul trebuie să combată cu hotărtre de atte materiale de construcţii ce s-au d«at ţărănimii 3 Comitetul de gospodărire a fondului silvic comu­ podărire a fondului silvic comunal, vor prelua spre tilaie
e-a dat sprijin pentru a putea învăţa din conservatorismul birocraţia, formalismul, rmmdtoare pentru nevoile gospodăreşti au crescut din nal Împreună cu organele salvlce locale vor delimita de la ocoalele silvice parchetele puse tn valoare st care
experienţa presei sovietico. In uâtimul inerţia, tendirvţsCe de tărăgănare, automul- en in an anual, din pădurile de folosinţă comunală, parcheteie se vw nul <pune in valoare plnă la date . de 15 decem­
timp. tn faţa redactorilor zLareăor looale ţumireo. Critica să pătrundă la cau­ Poţi de sarcinile ce decurg din proiectul de Direc­ destinate exploatării, vor întocmi aotele de punere tn brie 1934 Aceste parchete vor fl atribuite din supra­
s-ou ţinut conferinţa despre problemele zale, la rădăcinile lipsurilor. să stabilească feţele ce vor constitui pădurile de folosinţă comunală
tive ato Congresului afl 11-flea â) P M R pentru dezvol­ valoare, pe care le vor supune spre aprobare comite­
agriculturii, iar numeroase redacţii au fost răspunderile, vinovăţiile. să vizeze pe acel tarea agriculturii tn următorii 2—3 ani, aprovizionarea tului executiv al sfatului popular comunal şl le vor aduce Predarea parchetelor se va face tn cursul lunilor no­
Încadrate ou specialişti de oare depinde efectiv lichidarea lor iembrie şl decembrie 1954.
ţărănimii muncit oare cu material lemnos necesar ccn- la cunoştinţa ţăranii or muncitori din comună.
In prezent, dud porto du] mobilizează Regiunile Timişoara, Galaţi şi Arad au
stracţlitor gospodăreşti aie colectiviştdor, întovărăşi­ La stabilirea cotelor anuale de tăiere se va avea tn
ţoale forţele ta vederea creşterii puter­ rămas mult In urmă ou muncile agricole
rilor şl ţaramflor muncd/torl cu gospodărit agricole In­ vedere .tsjgia-area continuităţii exploatării pădurii în
nice a producţiei agricole, sporesc consi­ de toamnă Ziarele regionale „Drapelul 11. Se vind dm pădurile sfatului, ţăranilor muncitori:
dividuale este încă nesatUtUrătoare viitor
derabil rolul şi sarcinile presei locale. Roşu", „Viaţa Nouă" şi ,JlLacira Roşie 1 ' In vederea sprijinirii ţărănimii muncitoare pentru Exploatarea, scosul şl transportul miterlalelor lem­ a) Resturile de exploatare inclusiv arborii părăsiţi'
Proiectul de Dsective afle Congresului al s-au preocupat In oarecare măsură de cri­ obţinerea de recolte cit mei mari şl pentru dezvol­ noase se vor face cu respectarea regulilor silvice tn In parchete (tn picioare sau doboriţi) de către unităţile
11-Jfta al partidului cu privire la dezvol­ ticarea lipsurilor în munca organelor de tarea creşterii animalelor este necesar a se da ţără­ vigoare. de exploatare ale Ministerului Industriei Lemnului, Htr­
tarea agricultură in următorii 2-3 aut stat tn campania agricola Orltioa acestor nimii muncitoare posibilitatea de a-şl procura material Repartizarea cantităţii de materia) lemnos pentru il ta şl Celulozei, Ministerului Agriculturii p Silviculturii.
precizează aceste sarcini. ziare r-a redus însă foarte des numai la lemnos pentru construcţii gospodăreşti : o mal mare nevoile gospodăreşti «ale ţăranilor muncitori şl nevoile Centroroop gi ale sfaturilor populare regionale;
Ceea ce se oere aotzm presei locale este un Inventar al lipsurilor — „trebuia în­ bl Buturile, crăcite, zoburie din toate parchetele ex­
griji trebuie acordată tinerelor căsătoriţi de la sate obşteşti ele comunal or se va face de către comitetul
să trateze problemele dezvoltării agricul­ sămânţat atât şi s-a tnsămlnţat numai ploatate sau m ours de exploatare ale unităţilor arătate
(însurăţei) pentru Întemeierea de gospodării De ase­ de gospodărire a fondului silvic comunei cu aproba­
turii ţtmtnd eeama de condlţrile locale, să atît" sau „trebuia arat la adinaimea cu­ mal sus:
menea, trebuie create resurse locale de msterili lemnos rea comitetului executiv al sfatului popular comunal
ridice In mod competent probleme de cea tare şi SMT a arat miai la suprafaţă" necesar luarăritor de interes obştesc al comunelor La repartizarea masai lemnoase vor avea tatlietate c) Produsele lemnoase rezultate de pe păşunile Îm­
mai acută actualitate penta-u regiunea şi ş:a md Prea rar au fâou* aceste 2tare în­ In scopul aceste este necesar ca unele din acrie ţăranii muncitori eare au avut păduri ferecute tn patri­ pădurite, prin aplicarea prevederilor amena]amantelor
raioouJ respectiv. cercarea de a dezvălui cauzele adina! ele păduri sau parcele de păduri — treeute In patrimo­ moniul sfatului după anui 1948. silve-pastorale sau a studiilor de transformare, în cazu­
PCTrtru a face faţă acestor sarcini cafli- răsnînerii in urmă şt ale nemspectării te- niul statului după 1940 — din regoinUe de şes s> de Femeile văduve, copiii orfani, bătrînll şl alţii. căror rile clnd nu sînt întocmite asemenea amenajamente:
taliv noi, rtarefle locale trebuie să stu­ g util ar agrotehnice, de a analiza metodele dealuri, oare prin structura şl poziţia lor nu constituie ajutorare va fi botSrMă de adunarea ţăranilor muncitori, d) Materialele rezultate din' curăţirea- izlazurilor .de
de conducere ale factorilor răspunzători vegetale lemnoasă, eu excepţia retor de pe terenurile
dieze, să ctaooscâ amănunţit condiţiile ‘ masuve pădureţe de importanţă industriali şl care pot vor primi material lemnos, tăiat şl transportat cu spri­
Zale un adevăr cunostut, confirmat de supuse eroziunii, pe care tăterHe slnt interzise. Fondu­
looale de sol şl de climă, sâ studieze şl fi îngrijite si exploatate ou pofelbahlăţl locale, să fie jinul ţânarHlor muncitori din comună.
experienţă, că baza succeselor economice rile rezultate vor fi utiliwte pentru întreţinerea triatu­
eâ cunoască obteaharzle de prin părţile dete In administrarea şi gospodărirea comunelor situ­ îngrijirea, refacerea şi pana pădurii . comunale ie
locului — unele fiind rodul experienţei este munca pohtiră de partid şl că' o ve­ ate in apropierea acestor păduri vor face prin contribuţia în bani sau în muncă a ţăra­ rilor comunale
preţioase de decenii şl chiar de veacial rigă prineJpaâă a ridzcSru nivelului el In Avlnd în vedare cele de mal sus. Consdiul de Mi­ nilor muncitori care benafiokazfl de prevederile pre­ 12 Aceste materiale se vor vinde ţăranilor muncitori
ale oamenilor muncii de pe ogoare, de momentul de foiţă este îmbunătăţirea Con­ niştri sd RepuhTloa Populare Rom (ne şi Comitetul Cen­ zentei Hotărtri. . de către unităţile de exploatare, pe bază de tabele to-
care trebuie ţkmit seama, eătels rezultat du carii orgamaapîkxr de bază săteşti de tral al Partidului Munaltor erx Romt-n Contribuţiile vor fl stabilite de , adunarea generală tocritite de comitetele executive ale sfaturilor populare
citre comitetele raionale Totuşi ziarele comunale,
ai neştfionrţfej. al superstiţiilor, care trebuie a ţăranilor muncitori Ţăranii muncitori oare au avut
locale nu analizează mat deUoc desfăşura­ *
«distonate. p&duri ce au fost trecute b> patrimoniul statului după
rea muncii politice de masă, activitatea H o t ă r ă s c
In această direcţie e obţinut unele re- 13 Plantaţiile «aflate pe terenurile gospodăriilor agri­
comitetelor raionale de partid, nu arată anul 1848 sînt scutiţi de contribuţia în bani.
zuHaite. ^Lături de alte ziare locale, ziarul 4. Comitetul de gospodărire a fondului silvic comunal cole colective ee lasă în folosinţa acestora şi vor fl ex­
exjwienţa lor In munca de conducere 1. Se dă In administrarea p gospodărarea oomunelor
..Dobrogoa N«uă“ din Constanţa ZI arid pentru folorinţa ţăranilor muncitori, dtn fonda) fores­ lucrează sub Îndrumarea şl controlul comitetului execu­ ploatate cu respectarea regulilor silvice
a publicat articole de farirumare în apli- Datoria presei locale este să militeze cu tier ol sfatului, o suprafaţă de circa S;0 000 hectare tiv al sfatului popular oomunal, câruda 11 va prezenta Se lasă in folosinţa personală a ţăranilor muncitori
carea regulilor agrotehnice, scrise de in­ înflăcărare . .pentru transformarea socia- pădure MiriertaJuJ lemnos resulttal din exploatarea dori de seamă. plantaţiile rmd şi Izolate, aflate pe terenurile lor agri-
gineri da la staipuriite.. experimentata, I? ^Mstăţ-â agriculturii. Lupta trebuie deefă-
1 'acelor gospodă- Dt-asemâiea';-comitetul-de goapod&rlrev,a tendului rihdulcoleil-ctt dlliPJântaţiHei.afiate.Ja^oapefale .r.ccjţll'TT ;’t
alte arthtoftai lagiateroieuresltţătileăasocu'L ştotl v|$L ţiple. 1«ojjfc-xa'ui- i! • t/rfele™ vTÎ-\sbmufftal opiiipretehta rsâmastrlaJcnteTeride cSeamâeîctearKgricote, stecŞoiaoegtftâpliUStaţii -• -aS^bîp comiin
SW'aln;
turii dLnlâMg>x^stMerizădaqiotlcdeiefn^bţineO»W»lralart0e fi ^a5^d%ţ^ o ţgleft(VE^şt r : Vpla , neve; qnşteşti ale, c. faţa sdunârtl âei^rorelor ţpctuuilJr)rmdrititoniimâ caniuaădur^ • - sfatului
lată MlLO^tâEdictă^^aoobl^UWbSIer^Vlîtprăa’av^ftte^alfiiupt^^^ btieşil. ale comunwor . __
Pl&^e-.sgfUn f iP^^)i^%id«im^pepddQrgz2sp<pi&ira pădurii. 14.
aju{
z\t de U ~uMCA M "i* • '***nt - • StUvldvAtab^T, 1 > ML Tieteiliti ■ 1 Hvrm'r T .W,, AU format -prapriei^i fa su-.adun^ftn^RgaWfegdngftdAddlteaalsgioSteuseriie^a airfte-noprih^îndf^ri feHHtre r ?i : m^er^al pepinte-
oare-tratează probleme Importante ale dezbată conbftf asemenea probleSn» 1 Ark prafaţa J pînă lâ' 20’ heefare şi care aii. intrat in pateî- r cărui: an va awa loc şi alegereâ comitetului de gospo­ rele statului, pe {ârârrii muncitori, 'pentru ptmerea în
agriculturii dm regiune, pe baza situaţiei ge ni zarea muncit In brCgâaMe permanente, moniufl forestier aJ statuto» după anui 1948 dărire a fondului edvic comuna]. v-aloare a terenurilor lor degradate
$1 experienţei locale In articolul de fond lucrul după norme, evidenţa zdeJar^rmincS Mprastenul AgriotiHurJJ şi Sitei culturii, cu aprobarea S. Comitetele ■ executive ale sfaturilor populare comu­
intitulat „Să înlăturăm şsbloni&mul in şi a produselor, democraţia Infami, justa Ounctăiulul de Miniştri, poale sâ atribuie tnipivi de nale răspund pentru buna gospodărire a pădurilor co­
aplicarea regulilor agrotehnice", ziarul a alegere şi pregătire a cadrelor, întărirea păduri în suprafaţă de maximum 30 hectare, depărtate munale ÎS. Coml te tale regionale şi raionale de partid, pre­
arătat conoret ce foloase au avut gospo­ rad tihni SMT oa organizator al produc­ de motivele farasNere mari şi oare din punct de ve­ 8. Lucrările de împădurire se vor face potrivii pla­ cum şl organizaţiile de bază eăteştl vor trebui să des­
dăriile cere au looi ajutate sl ţină seamă ţiei agricole, Lupta tnvpofrpiva uneltirilor dere economic pot fl mal bine gospodărite, exploetatc nului tehnic întocmit de organele sfluice fa colaborare făşoare o temeinică muncă poli tură pentru lămurirea
de natura solului dobrogean şl, dimpo­ duşmanului de clasă, etc. împărtăşirea şi refăcute de către comitetele executive alo sfaris-dor cu comite Lui de gospodărire a fondufui silvic comunal maselor de ţărani muncitori asupra importanţei acestei
trivă, ce pagube a adus pe terenurile In experienţei comitetelor raionale de rartid popudare comunale. Ti sub îndrumarea tehnică a ocoalelor silvice, oare vor Hotărtri. care ore drept scop întărirea economica % gos­
pantă aplicarea mecanică, şablon, a regu­ gl a organizaţiilor de bază cure au avut Ministerul Agr!eu4turti« şl Silviculturii va stabili, rm- asigura, conteia plată, materialul de împădurire nece­ podăriilor ţăranilor muncitori şi îmbunătăţirea continuă
lilor de plantare la aceeaşi adtnclme a sur«case în munca pentru Înfiinţarea de prani cu comiteteJe executive ale sfaturilor populare sar. Planul de Împădurire va fl supus «probării comi­ » condiţiilor lor de viaţă.
cartofilor şl pomilor dnuctifert gospodării colective şi Întovărăşiri, a ex­ regionale, trupurile şi parcelele de pădure ce vor <1 tetului exeoutiv sl si-atulul popular comuna). 16 O atenţie deosebită vor trebui să acorde orga­
Nu toate ziarele locale au păşit însă pe perienţei unor comitete de Iniţiativă, cri­ atribuite comunelor; delimitarea pe laran a acestora 7. Transportul materialelor lemnoase ce fac obiectul pre­ nele şl organizaţiile de partid formării comitetelor de
aceasta oale. Mal slnt destule organe dc tica organelor de partid şl de sfat c.re se va termina pWiâ la data de 1 mal 1935 zentei Hotăriri se face potrivit prevederilor Decretului gospodărire a fondului silvic comunal In aceste comi­
presă regionale şi raionale oare continuă nu manifestă dragoste şi grijă faţă de 2 Pădumle date in administrarea şl gospodărirea nr. 201/1933 privind circulaţia materialului lemnos tete trebuie să fie afeşl ţărani muncitori cu spirit gos­
să trateze problemele agriculturii într-un aceste mJădiţe ale noului în agrlaibuna comunelor slnt supuse regimului de gospodărire sil­ 8. Comitetele executive ale sfaturilor populare comu­ podăresc şl care se bucură de încrederea maselor de
mod „general". Majoritatea articolelor noastră, criticarea acetona care tncadcă li­ vică. conform legilor fa vigoare. Ele se gospodăresc de nale sl comitetele de gospodărire a fondului silvic Comu­ ţărani
scrise de ^peoailşt* locala sau din minis­ berul corvsimţămtnf sau a aed ora care se comitetele executive aîe sfaturilor populare comunale nal vor combate, cu ajutorul ţăranilor munoteri. încăl­ Organele şl organizaţiile de p«artld trebuie să îndrume
ter m :ana „ înainte"-Oadova ca ţl închină teoriei .znarstihil de la rine" In prin comitetele de gospodărire a fondului silvic comunal cările prevederilor prezentai Hotărlri. a regulilor silvice în mod permanent activitatea comitetelor executive ale
tn zferele „Drumul Soaualismului”- construire» socAaflismfalul la sate, sînt sar­ alose de adunarea generală e ţăranilor munoiton din şl e măsurilor stabilite de adunarea generală a ţărani­ sfaturilor popuLare şi a comitetelor de gospodărire a fon­
Deva, „Flacăra faşuHui'’, „Voros Zâazlo" cini de oin9te ane presei looale Ziarele cormma respectivă. lor muncilor). dului silvic comunal in Ce priveşte repartizarea materia­
(Steagul Roşu) din Tg Mureş şt trebuie ei sprijine organizaţiile de partid ComJtevul executiv aii Statului popular comun ai, prin fl. Ministerul Agriculturii şl Silviculturii va prezenta lului lemnos, respectarea regulilor silvice şl efectuarea
altele — simt abstracte, rupte de con­ tn kidmmarea ţănamlor muncitori cu gos­ comitetul de gospodărire a fondului slilvic comunal, va Consvkulul de Miniştri, pmă la data de 1 Ianuarie 1933. la timp a lu or arilor de refacere a fondului stMc comunal.
diţiile şl nevoile locale, neşusţfaute podărie Individuală pe calea ®sool >ţiilor
măcar ou exemple din regiune saj slmpfle de producţie — care le dau posi­ Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Prim secretar al Comitetului Central al P.M.R.,
raion Acelaşi păcat il au şi multe mate­ bilitate să se ajute reciproc, să folosească OH. gheorghiu-dej GHEORGHE APOSTOL
riale proprii ale redacţiilor, cum este arti­ mijloace mecanizate, $& obţină, deci. re­
colul „Identificarea suprafeţelor şl pune­ colte mal mart.
rea In vaioare a «uiuror rezervelor de te­ Pentru a face faţă sarcinilor lor spo­
renuri, factor Important tn ridicarea »grt- rite. redacţiile trebuie să mobilizeze un Succesele primelor 12 zile Din adîncuri - tot mai mult cărbune Vizitînd expoziţia
outiurtii", apărut tn ziarul „Viaţa No*Jă"- l<arg activ de specialişti, pe care sâ-i con- Producerea a cit mai multe bunuri de
Galaţi. In acest articol, oare se întinde pe eudte şi care să colaboreze In zlor consum «popular, este o sarcina ce revine In abatajele minei Tebea, fa trecerea CONTRIBUŢIA ELEVILOR legumicolă
două pagini, nu există nici o referire la Ridicarea generală a nivehMui ziarelor şi fabricii „Ardeleana” din Sebeş socialistă continuă cu Intensitate Numă­ Un ajutor însemnat au primit minerii,
situaţia din regiunea Galeţi. Asemenea locale cere îmbunătăţirea conducerii lor de Ţlnlnd seama de această sarcină colec­ rul minerlior care lşl iau angajamente In ziua de 14 noiembrie, dm partea ele­ CU prdejui sărbătoririi Marelui Octom­
articole n-au un caracter mobilizator, către comitetele de partid respectivo Co­ tivul de muncitori şl tehnicieni de aci au sporite fa înteecerea socialistă este lnte-o vilor ţi ccrpufui didactic al Şcolii brie. in oraşul Petroşani, cornista de fe­
eficaorta/lea lor este redusă. mitetele regianafle şi raionale de partid depus multa străduinţă pentru îndeplini­ permanentă creştere Brigăzile harnicilor profesionale Gurabraza. veto ţi la mi­ mei a organizai o expoziţie legumicolă
Un mijloc principal de ridicare a tutu­ trebuie să Îndrepte atenţia redacţiilor spre rea şl depăşirea plaoului la produsele pe nă, pentru a împleti cunoştinţele teo­
ror comunelor, SiM.T -urilor, gospodăriilor ceea ce este mai important, spre proble­ care le fabrică. mineri Da vid Andron şi Huţan Gheorghe, retice cu practica Unii dm elevi, in acea fa Jocalul alimentarei de pe strada Anton
egriccfle de stat şl gospodarei or colectiv? mele vffaie ale muncii organizaţiilor de Astfel la producţia de bază — şepci — prin buna organizare a locurilor de mun­ ti. au făcut pentru prima dotă cunoştinţă Pann, unde au tosl expuse produsele ob­
la nivelul celor înaintate este populariza­ parbM. In momentul de faţă trebuie să fa primele 12 nUe din această lună co­ că şl prim apflcarea metodelor de lucru cu subteranul Fiind tmplrţ>t> pe grjpe, ţinute pe loturile individual? de barnl-
rea perseverentă. temeinică, a experienţei se pună in faţa ziarelor, ca sarcină ime­ lectivul şi-e depăşit sarcinile planificate sovietice — Voroşim şi Jandarm va — au cel peste 120 elevi, au ajutat minerilor să ctle gospodine Frumos aranjetă, cu o vi­
fruntaşilor în agricultura Aceasta nu în­ diată, lupta pentru terminarea şl depăşi­ cu peste I 460 bucăţi şepci. reuşit să-şi depăşească normele de pro­ obţină \frumoase realizări Ci au prestat trină bogata fa zarzavaturi. cons«arvt.
seamnă numai a relata despre succesele rea pLanuiui de fnsămtnţlrl şl pentru exe­ Aceste succese se 'datorase în .primul ducţie cu regularitate. Numai fa ziua de peste I 300 ore muncă voluntară fa sec­ compoturi, ele., expoziţia este vizitata rai­
tor, el înainte de toate de a arăta cum cutarea arăt urcior adinei de toamnă pen­ rînd muncii depuse de tovarăşii: Dresler toarele minei, atit in subteran ctt şl La ale de numeroşi mineri şi funcţionari dio
au munert şl muncesc fruntaşii pentru a ob­ tru pregătirea gospodăriilor de stat. gos­ Margareta, Denghel Agneta, Birâ Ana, 14 noiembrie, el au dat peste prevederile suprafaţă Demne de evidenţiat slnt de­
ţine aceste succese, cum înving el podăriilor coleatuve Şi S M. T.-urilor in Dumttraohe Ana şl Nemeş Ravefla, de la planului cu 20-31% mal mult cărbune sele II E, II F. me&anJeJ de nună şl II C, întreprinderile şl Instituţiile oraşului Pe­
greutăţile, cum învaţă dm proprio ex­ vederea lenţii, panmi îndeplinirea planu­ secţia confecţii care au obţinut frumoase Succese însemnate au obţinut şl gru­ electricieni de mină, oare sub cr-nducorea troşani şl de diferiţi oaspeţi.
perienţă şl din experienţa altora Aici lui de colectări şl achiziţii rezultate In muncă. pele conduse de fruntaşii in trecerii socia­ maiştrilor instructori Luea loan, Anca La organizarea acestei expozâţii s-au
este vorba ca redacţiile să facă pasul Pătnmzlnd adine în munca organelor De pildă tovarăşa Dresler Margareta liste Pim Teodor şl Băleanu Ignat ce lu­ loan, Pe&ruceen Liviu. Ig* Teodor ti al­ evidenţiat in mod deosebit gospodinei^ :
— greu dar neapărat necesar şl foarte lor de presă, onalizlnd-o periodic, reparti- ce lucrează la aplicat cozoroace, a reuşH crează fa abatajele-camera afle sectorului ţii. au dat dovadă de mult elan tineresc • Eudai Mana. preşedinta comisiei de fe­
Iruofaos — de la a arăta ce se face, la a zmd redacţiilor Cadre pregătite, veghind să readizeze un număr de 480 bucăţi, fa „t Aflai", obţfalnd depăşiri de norme intre Printre elevii cere au adus un aport
arăta cum se face Succese tn această di­ la perleoţionarea lor continuă, dlnd rprijlo foc de 375 ctt avea plamtfioat. Tovarăşa 26-30%, urmate de grupa condusă de frun­ însemnat la îndeplinirea plănuite de. ex­ mei. Marian Ana. Kovacs Irina, Kftfaer
recţie au obţinut, fa special, acele redacţii redaoţiHor In asigurarea edicact&ăţli sem­ Denghef Agneta de la Imbrăaat coz or OG ce taşul întrecerii socialiste Lupea N. Ou) Ni- tracţie a cărbunelui pe exploatarea noas­ Irroa. Takaro Iteiarra şl altele din cir­
care au deschis larg paginile ziarelor lor nalelor lor critice — comitetele de partid a obţinut un număr de 349 bucăţi fa loc colae) care lucrează in abatajul-fronUl din tră se află : Pop loan, Jurj Mihai. Jurj cumscripţia nr 4
frunterdor in agricultură şi i-au ajutat îşi vor crea ajutoare puternice în lupta de 28 S, ier tovărăşia Bl ră Ana a cusut cu sectorul „23 August” ce a înregistrat o Va site. Fetrică Gh.. Blaga Ltvtu, Zatroliu
să-şi împărtăşească ei Înşişi experienţa pentru dezvoltarea agriculturii 163 mp şepci mai mult declt avea In depăşire de 28%. şl alţii 5ERBAN CORNEL o preocupare or seama
Aşa su procedat, de pildă, ziarul „Pftelia"- plan corespondent voluntar A GOSPODINELOR
OhrJ şa altele (Articol de fond apdmt tn .Scînlela" De asemenea tovarăşele: Dumitmche
O trăsătură esenţială a preaot comuniste Nr. 3129). Ana şi Nemeş Raveca ce execută două Gospodinele din circumscripţia rvr 4 se
faze din procesul de producţie — tăiat Noi întovărăşiri agricole mal îngrijesc şi de creşterea anim dator
vata şi cusut etichete — au obţinut suc- mari şl mia de pe lingă casele lor Aşt-
A primit drapelul de secţie fruntaşă ceae însemnele Prima tăind vată pen­ Ca un rezultai al muncii politice de şî in comuna Burjuc şi satte StăneşM- fd. tovarăşele: Oliver Irma creşte pe
tru 956 bucăţi fa loc de 364 Iar a doua lămurire dusă de organizaţiile de partid, Ohaba, unde s-au format întovărăşiri de
Dezvolţind tot mol mult Întrecerea so- lie na care tn această perioadă a regizat cusînd etichete la 292 bucăţi mal mult tot mal mulţi ţărani muncitori se con­ creştere a oilor In primele două Întovă­ lingă gospodăria sa un număr de 6 glşte
ctarilstfi şl extmzflnd mertodefle Înaintate de o depăşire de normă de peste 80%, decH prevedea norma. ving de avantajele lucrării pămfatului In răşiri şl anume cele din Şoimuş şi Abu- fl curci mari, 40 pui de găină şi 2 porci :
muncă, coâectrvufl de muu rit an, tehnirie.il Datorită muncii însufleţite depusă de Sl la secţia plăpumî s-au obţinut fru­ Oprea Vilma, 75 pui de găină, Deac Ma-
şi Ingdien de la fiilatixra Lupeol, raionul intregid colectiv ol secţiei, secţia depă­ moase succese Aşa de plMă, echipa con­ comun coa, au intrat un număr de 42 familii, iar ria, 50 pui de găină şl Pentel Ana. Fi-
Petroşani, faptă pentru a obţine noi şi în­ nat a primi drapelul de secţie frun­ dusă de tovarăşa Haneş Mana, echipă tn Duminică 14 noembrie, In raionul llia în cele de creştere a oilor un număr de lip Eva. cresc de 1a 10-15 raţe şt dte 2
semnate suacese. In fruntea întrecerii se taşă", pe ftiatură care majoritatea sfat tinere utemiste, a au luat fiinţă patru noi fatovăr&şiri Inau­ 26 familii cu ISO oi. porci In felul acesta. înţeleg gospodinele
situează secţia depanat care şi-«a mhzat Locul) al doilea fa întrecere, este ocu- obţinut o depăşire de normă de 132% gurările, la care au participat şl nume­ Cu acestea, numărul întovărăşirilor din
sâ-şl. aducă contribuţia la ridicarea nive­
planul pe perioada 1 -1S noiembrie în pro­ -pat de secţia „fclafturâ" care pe aceivşi La asigurarea acestor succese au con­ roşi ţărani, muncitori care n-au d«zpus raionul Ula s-a ndloat la cifra de 24.
porţie de 102,3% fa această secţie, lu­ perioadă şl-a imteptinot pionul In propor­ tribuit din ptin şi tovarăşii dm celelalte lului de trai al celor-ce muncesc
cereri de intrare fa Întovărăşire, au arul Io curind vor fi inaugurate şl alte în­
crează brigada U.T M , din oare fac parte ţie de 102%. Din secţie fa mod deosebit secţii, oa fruntaşa fa Intoreeerea socialistă MARIA ÎORDACHZ.
ş> tovzrăşate Urvguru Eugenia şl 6 ari ha s-au evidenţiat tovarăşii Rit Fetru şi A- Luai Margareta de La secţia pisdâ, Ci ura loc to comuna Şoimuş şl satul Aburea, tovărăşiri agricole şl de dreştere a ani­ corespondovtă voluntară
Marja, condusă de utemflsfa Kiemen Iu­ tanase Constantin Joan de la atelierul mecanic şi alţit- unde s-au constituit întovărăşiri agricole, malelor.