Page 14 - 1954-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI tir. 92
■ ■' ■■ w

Munca de achiziţii în raionul Alba se desfăşoară anevoios Ne preocupăm L a e@ivî@m@6'ar@a Deîfarsei
de înmulţirea livezilor regimul de jaf şi exploatare. Tovarăşii
Elaborând Hotărârea cu privire la dez­ acest fel. aceasta se datoreşte faptului că gevaco opului şi O.RA.C.A n-au urmă­ S-au împlinit 14 ani de Va moartea celor
13 deţinuţi pcililicu revoluţionari antifas­ C-h. Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol.
voltarea sistemului de achiziţii, partidul şi o mare parte din cooperative se găsesc rit dacă prod/ucă-toriâ care au încheiat In urma prelucrării proicotului Direc­
cişti in frur/e cu unul din conducătorii I. Ghi'şinevschi, AJ. Moghioroş, Mircn
guvernul au creat puternice baze de apro­ sub plan. contracta de oreş'.ere şi îngrăşare de tivelor Congresului al II-lea al partidului
Partidului Corn un ost Rcimn, luptătorul Cansitantiinescu. Cliivu Sloie-j, Emil Ecd-
vizionare pentru oamenii muncii şi a ca­ Conducerile cooperativelor nu au ţinut animale. posedă animalei? contractate, şi în special a studierii capitolului V.
caîecest IIie Pietille, prinşi sub dărîmă- năraş, şi alţi conducători ai partidului şi
nalizat spre industria producătoare de ar­ scamă că desfacerile întrec procentual cu fapt care a făcut să existe contractări fic­ oare prevede dezvoltarea porni culturii şi
turiile închisorii Dclima in cutremurul ai poporului munoi/tor romîn închişi îa
ticole de loirg consum însemnate stocuri mu-lt achiziţiile. Cooperativa din comuna tive. De piildă, agentul contractant Brea- viLicuUiirâi, secţiunea agricolă a sfatului
din ncap*.ea de 9 spre 10 noiembrie 1940. Dcftoni au transformat acoastă închi­
de materii prirrv Acest fapt a făcut ca Mihalţ care la desfaceri pe luna octom­ zu Simion. de la O.R.A C A., a încheiat popular raional Brad, prin tehnicienii şi
Deşi în ajunul cutremurului conducerea soare intr-o adevărată şco'*ă de călire re­
nivelul de trai ad color ce mur.ces: să brie a atins procentul de 71,9%, 1a achi­ un contract ou chiaburul Dobirtă Ion pen­ inginerii săi, a trecut să analizeze situaţie
închisorii şi guvernul au fost avertizate voluţionară a cadrelor de partid, a dir-
crească simţiV>r * ar prciusole alimentare ziţii a realizat numai 52%, cea din Ighdu tru o vacă, fără insă oa acesta din ui mă pomicolă a raionului.
in nenumărate rînduxi asupra primejdiei zen-ioi şi curajului, intr-o universitate
fabricate şi date spre desfacere prin co­ cu 84,6% la desfaceri, are realizat la a- să posede animalul. La fel achizitorul Pe baza unui studiu temeinic a condi­
merţul de stat şi cooperatist, să fie mult chiziţîi planu-l abia în proporţie de 38%. cooperativa: „9 Mai" din Teiuş, Pătraşc-u ţiilor climaterice şi de sol, s-a constatat că ce o prezenta pentru viaţa deţinuţulor mar*ist-leninistâ. Ei citeau de pe foiţe
închisonTea şubrezită în urma cutremu­ strecurate pe furiş in închisoare, studiau
variate şi de calitate superioară. Exemple de cooperative ca cele menţio­ Vosiile, a con-traobat un porc cu chiabu- in tcr.te comunele şi satele raionului se
In raionul Alba, .problema achiziţiilor, nate, mai sînt -şi cele din comunele Vin- roaica Telşan Veromida. fără ca aceasta poate larg dezvolta .pomicultura. rului anterior, au res.pins categc-ric ce­ învăţătura lui Marx, Lngds, Lcnin şi
rerea de mutare a acestora Moartea ce­ Staliii, Istoria Partidului Comunist al U-
privită in trecut cu seriozitate şi răspun­ ţuil de Jcs, Ztatna, Teiuş şi altele. să aibă porouil contractat. Atit aceşti a- Pe de altă parte, numeroşi ţărani rr.un-
dere de către organele de partid şi de Lipsurile ce se fac cunoscute in munca chiz-itori necinstiţi, şperţari, care au în­ oiitori din satele şi comumcCe raionului lor 13 de-ţinuţi po'lifioi a cometi/tu-it astfel nbunii Sovietice, Documentele Partidului
stat, a înregistrat însemnate succese. In de aohizwţii şi contractăm din raionul şelat statul şi au făout pe placul chia­ Brad oare au înţeles importanţa extinde­ o nouă crimă monstruoasă a burgheza-mo- Comunist din Romînia. Citirea „Scânteii”
momentul de faţă insă, în ou-prinsul ra­ Alba, vizează in aceiaşi măsură atit or­ burilor, cit şi chiaburii sabotori, trebuie rii suprafeţelor plantate cu pomi, au fă­ şiorimii române îndreptată împotriva ce­ uega«le îmbărbăta deţinuţii politică, *.e
ionului nu poate fi vorba decît de reali­ ganele U.R.C.C. şi O.R.A.C.A., olt şi cele daţi pe mina justi/ţiei populare pentru cut propuneri pentru organizarea de pe­ lor mai buni fii ai poporului. dade-a noi forţe in lupta lor. De aci, din
Construită de cirimuirile bii.ghezo-mo- Dcftan-a, conferinţa de partid a comu­
zări izolate care simt departe de a ii sa­ ale putorii de st-at şi de partid Achizitori
a-şi primi pedeapsa piniere pomicole. Printre aceştia se nu­ niştilor întemniţaţi, ţinută in februine-
tisfăcătoare. ca Fc-stoc Dumitru, de la cooperativa „9 mără şi ţăranii muncitori din comunele şiereş.ti, duşmane de mearie a:le poporu­
Tot O.R A.C.A., neLuind măsuri de în­ lui munciitor, această BastâLie a Rcminiei martie 1938, sub conducerea tovarăşului
Nimeni nu poate contesta munca tova­ M-aâ” din Teiuş, Barbu Ioan de la coope­ Vaţa de Jos, Baia de Oriş, Crişcior, Riş-
scriere a anima/lelor ou numărul contrac Gh. Ghec-rghi-u-Dej, în plină teroare n re­
răşului Bunuman Gheorghe, achizitor rativa din Oarda de Jos, achizitorul de cuii-ţa şi altele. a fost destinată de la început mai ales
tutui, a dat posibilitatea ca unii dintre ca temniţă a „răsvrăti‘ţ.ilor M împotriva o- gimului burghezo-moşieresc şi a ascen­
principal, Radu Victori-a. magazioneră şi la O.RA.C.A. din comuna Mihalţ, au dat In urina acestor propuneri şi a studie­
contractanţi, să vîndă pe piaţă animalul siunii fasoismuliw in Rominia, trimite —
Berce a Ştefan achizitor permanent la dovadă de c'cmpleotă lipsă de răspundere rii terenului de către tehnicieni, secţiunea rîadui-rilor de jaf şi asuprire, a luptă­
contractat şi să Livreze in contul avan­ torilor pentru libertate, independenţă na­ scris mărunt, pe foiţe — un fierbinte me­
cooperativa ,,30 Decembrie 1947" din Alba în munoa ce le este încredinţată. agricolă a trecut la munca practică. Pen­
sului primit de la stat cu totul alte ani­ saj de salut lui lcrif Vissarionovici Sta-
Iuili-a, care au făcut di-n această coopera­ Nici tovarăşul Capra Hristache, direc­ tru lărgirea peprnierii existente de la 0,40 ţională şi o viaţă mai bună a ponorului.
male. lin, Partidului Comunist a! Uniunii Sovie­
tivă o unitate fruntaşă. Numai in luna torii! Agevaccopul-ui nu este străin de ha. la 6,50 ha., s-au luat măsuri încă din In cri a.proape 50 de ani, — de la con­
URCC a executat la rîndul sau o sla­ struia: aa oi in 1894 şl pină la prăbuşirea tice. „Ţie, dragă tovarăşe Slahn, cel mai
ootombne a.c. au fost achiziţionate de că­ lipsurile ce se mai manifestă in munca «toamna aceasta. As! fel, cîmpul întîi va
bă şi necauiificată muncă de îndrumare şi din nooptea cutremurului din noiembrie demn elev şt urmaş al marelui Lemn.
tre cooperativa „30 Decembrie 1947" — de contractări şi achiziţii din raion. Ne- cuprinde suprafaţa de 1,50 ha. cu '.03 000
control, iar sfaturile populare şi organi­ 1240 — intre zidurile acestea închisori au — se arătă in încheiere în mesaj — ifi tri­
7377 leg legume şi zarzavaturi, 2714 leg. fixeoutî-nd uin ccnt-roil permanent asupra, puieţi portaltoi, Iar cîmpud doi sirprafaţa
zaţiile de partid n-au sprijinit efectiv în­ fost închişi şi schingd«uiiţi sute şi sute de mitem salului fierbinte revoluţionar al
rădăcinoase, 1467 kg. roşii şi altele*, reuşind muncii referenţilor tehnicii la încheierea de 5 ha. cu 200 000 altoi de meri, pori,
deplinirea planului de achiziţii. conferinţei noastre şi te asigurăm de tot
in acest fel a înregistra o îndeplinire de contractelor cu producătorii, acestea a-u cireşi, nuci şi piersici. muncitoni, ţărani şi inteleotuiaJi, luptători
plan de 137%. De asemenea demnă de remar­ fost făcute in grabă, fără oa părţile con­ Pentru îndeplinirea planului de achizi­ De asemenea s-au luat măsuri ca acea­ de frunte ai poporului romîn şi ai mi­ devotamentul şi dragostea noastră în lupta
cat este activitatea desfăşurată în pro­ tractant? să fie pe deplin lămurite asu­ ţii, in vederea bunei aprovizionări a po­ stă suprafaţă să fie extu-n-să pină în anul norităţilor naţionale. In celulele Doftanei crîncenâ pe drumul arătat de tine”.
blema achiziţiilor de colectivul coopera­ pra situaţiei. Ba mai mult, cooperative pulaţiei cu produse alimentare şi a Indu­ 1957 la 11 ha. au murit conducători ai răscoalelor ţă­ Deseori seara, cLupă zile grele de acţiu­
tivei din comuna Benic, care tot pe luna ca cele din Almaşul Mare, Sin timbru, striei cu materii prime, Comitetul raional In toamna acestui an. se vor planta răneşti din 1907, luptători aâ muncitori­ ni, de proteste, înflămînziri, schinguiri.
octombrie şi^a îndeplinit pl-anul in pro­ Totoi şi altele, nioi nu au avut borde- P.M.R. Alba şi sfatul popular raional, tre­ 1.500 puieţi de meri, pori, cireşi şi nuci pe mii care s-au ridicat împotriva războiu­ com-umşUi de la Doftana, stînd fiecare
porţie de 215%. rouni pentru achiziţii. buie să ia UTgonte măsuri. pămintul ce-1 are in folosinţă întreprinde­ lui imperialist din 1914—1918, luptători in celula sa. la fereastra zăbrelită, orga­
Daoă în munca de achiziţii din raionul La fel ca tovarăşul director a-1 Ageva- M-iunoa politică trebuie întărită, iar in rea „Crişana" din comuna Ve.ţa de Jos, antifascişti, patrioţi şi prieteni sinceri ai nizau „sori literare”. Toţi stăteau nemiş­
Alba ies în ev-idenţă oarecare succese, a- cocpului,, este şi tovarăşul Ftorcaş Lu­ cadrul căminelor culturale, importanţa în­ iar I.G50 de .puieţi de către ţăranii munci­ Uniunii Sovietice, ai primului stat a! mun­ caţi, prinşi de gratii şi asCultlnd cu aten­
pol balanţa lipsurilor atî-rnă mult mai dovic — şeful servuoiului contractări şi deplinirii «plan/ului de achiziţii trebuie larg tori d-n acest raion pentru complecta rea cit oriilor şi ţămanilcr Aci a căzut ero-io ţie versuri înaripate, cîntece înflăcărate.
greu. Pllamuil la griu de pildă, pe trimes­ nchiziţii de produse vegetale — care n-a divez'rlor. infruintînd teroarea bes5ialâ a zbirilor din Legenda şi Doina Doftanei, cîntecul „Dof-
dezbătută. Să fie părăsit felul de a munci
tru! III a fost realizat abia în proporţie luat din timp măsuri centru recuperarea Nucul fiind umilii dintre pomii cci mai conducerea închisorii, Ion Fonaghî — iu­ tana azi petacce”, Cîntecul Haşului, şi
numai int-r-o direcţie (insămînţări, colec­ alte creaţii ale comuniştilor din Doftana,
de 35%, la porumb 47%, iar la legume şi avansurilor din contractările efectuate puţini pretenţioşi la climă şi sol, poate fi bit conducător al clasei muncitoare din
zarzavaturi pe luna octombrie numai 10%. cu ţăranii muncitori. tări) şi să ss cuprindă problemele in an- plantat in număr mare in raionul Brad România. Aci a lest ucis in bătăi şi apoi îi îmbărbătau la luptă. Auzmdu-le, cei
Şl dacă situaţia pe raion se prezintă in Servaoiul contractări de animale al A- sambilu. Pină în prezent, s-au procurat 250 kg. spînzuirat în celulă pentru a simula si­ de dincolo de zidurile închisorii işi dă­
nuciderea, Ion Mereniuc Ca urmare a ce­ deau seama şi ma-i mult că „doftaniytii”
nuci de varietate „sîbişei" şi 200 kg. so­
S F A T A G R I C O L iuri localnice, care vor fi folosite pen­ lor 3 ani de regim de exterminare la care păstrează cu demnitate îna-ltul titlu de
a fost supus în Doflana şi o schingiuiri­ comunist.
tru prelucrarea materialului sudiJor.
lor de la Siguranţă, a murit in spital
Pregătirea familiilor de albine pentru iernat şi îngrijirea lor Acum şi in spueiad după terminarea ară­ — în 1940 — un alt fiu al clasei munci­ Au trecut 14 an-i...
turilor adinei şi a desţeleniriler, preocu­
toare din Rominia. Boia Breiner, membru Figurile celor 13 revoluţionari omoriţi
parea de seamă a tehnicienilor şi ingine­
O pregătire bună şi din timp pentru Cind iernaren se face afară, familiile unui zbor de curăţire. Pentru a îndemna al CC al PC R. Aci şi-a gărit moartea, sub dărâmăturile Doftanei. printre care
rilor din cadrul secţiunii agricole, va fi
ierna rea faroiil)i»ilor de albine, garantează de albine vor fi împachetate prin aşeza­ matca la ouat, se va da intr-o ramă la in împrejurări asemănătoare, ccmur.islul Ilie Pinti'Ue, Andrei Prot, lanoş Herbac,
extinderea suprafeţelor plantate cu pomi I
păstrarea lor fără pierderi şi contribuie rea a două salldlitfţe cu paie laterale şi marginea ghemului de albine puţin sirop B. H. Berea, şi mulţi alţii. Sai-a Clenman, Ion Galuzinschi, Alexan­
fructiferi.
la dezvoltarea rapidă a acestora in primă­ una deasupra. Urdinişurile, vor fi micşo­ călduţ, apoi familiile se introduc din nou Dar nici teroarea cruntă, nici schin­ dru Niccnov, pictorul Paloş, Farladanschi.
-------o- —
vară. Pentru o bună lemare a albinelor, rate du.pă .puterea familiei (2-4 cm.) şi la adăpost. giuirile bestiale, nici regimul de extermi­ şi alţi dragi, continuă să trăiască mereu
trebuie să se asigure îndeplinirea urnă- umbrite contra razelor solare. Ier narea Rod bogat la cultura nare prin înfometare sau în celulele faî- în memoria oamenilor muncii din [* ra
Ajutorarea familiilor care n-au
toarelor aoarcUţii: afară se mai face şi în „cojoc'*. Pentru a- mocsai secţii .,H“ n-au putut stinge fla­ noastră, alături de atîtea şi atîtea fijuri
ceasta, stupii se aşează în două rinduri sfeclei de zahăr căra nădejde: celor închişi, în vid cri a de luptători de.frunte pentru libertatea
Asigurarea rezervelor de hrană lăsindu-se cile 10 cm. atit între -rinduri condiţiunî normale de iernat şi fericirea poporului Pilda lor luminoasă
Ţăranul muncitor Gavriloi Dumitru din cauzai clasei muncitoare, n-au putut frân­
cit şi intre stupi. In aceste intervale, se ge dorinţa lor fierbinte, hotărîrea lor nes­ este un îndemn puternic in munca şi
Iarna, cea mai bună hrană pentru «*1- Ajutorarea familiilor de albine în tim­ comuna Turdaş raionul. Orăştie, a semă­
pun paie, coceni sau frunze uscate, iar trămutată de a contribui de aci — de lupta noastră pentru traducerea in viaţă
bine este mierea strLnsă în prima jumă­ deasup-ra, stupii se acoperă cu scinduri pul iernii se face in raport cu Cauzele crre nat anul acesta, pe lingă alte culturi, şi o după zidurile închisorii — la lupta part;- a politicii partidului, pentru construirea
tate a ciulesulAJii principal. In acest scap, sau carton g-udronat pentru a-i feri de provoacă ne-linişlea lor şi anume : suprafaţă de 25 ari cu sfeclă de zahăr duiiiti .pentru salvarea independenţei pa­ socialismulvn şi apărarea păcii
se ridică din timp «ramele mărginaşe um­ ploaie. Pereţii din faţă se protejează eu — Cu faguri cu miere din rezervă, cu Pămintul în oare a fost semănată sfecla F. HORIA
de zahăr, fusese arat adine din toamna triei, pentru eliberarea poporului de sub
plute cu miere căpăoită şi se pun la un rogojină, lăsând loc pentru urdiniş. sirop din zahăir cu apă, (acesta dîndu-se
loc uscat pină la aranjarea cuiburilor pen­ in proporţie de I kg. zahăr la un Litru apă anului trecut In primăvară, el nu a mai
Cind ieiwrea se face în adăposturi, se
tru lerna-re. In cazul cind nu s-au putut recomandă ca înainte de aşezarea sfripi- şi turnat în celulele celor doi faguri mar­ făduty o nouă abătură pămîntului, ci nu­
41
asigura rezervele de hrană, se trece la ginali). mai o lucrare superficială cu prăşitoarea O „realizare nerăsplătită
lor, acestea să fie desinfeetate. Adăpostul)
compleotarea lor, dînd familiilor de ailbine şi' a.poi a semănat. Sfecla de zahăr a ră­
trebuie să fie uscait, să albe asigurată o — Cu pastă de zahăr şi miere (o parte
sărit de minune. Toată sămânţa a prins
porţii a clte 3-4 kg. miere sau sirop de miere lichidă şi 5 părţi zahăr pudră) ce După o frămîntare de durată şi după Şi, cum preşedintele Huţiu este un om
bună aerisire, o tenvperotură între 0,3
zahăr. Siropul se pregăteşte din 2 kg. za­ grade. se înveleşte in tifon şi se aşează deasu­ rod. Dar numai cu semănatul munca nu o groază de cercetări, Huţiu Lazăr, a care „ţine" la activ-italea culturală şi o
s-a terminat Harnic şi priceput cum este,
hăr şi un -li'tiru apă, în care se amestecă In adăpostum, stupii se vor aşeza la pra ramelor dindu-se 1,5 kg. odată. ajuns să rezc-lve una din cele mai greiie „sprijină", a stabilit acum citeva luni în
un gram de accid sailicrUc şi un gram de cel puţin 30 cm. deasupra podelei Fami­ La iemarea afară, se va prepara hră­ Gavriioi Dumitru a plivit buruieni 1 !? şi probleme ce iau stat în faţă de cind urmă, aşa cum a gîndit : „sala să fie fo­
sare de lămiie aceasta, pentru a preveni liile se împachetează numai int>r-o .parte ni rea ou pastă de zahăr sau miere zaha- a prăşit sfeola ori de cite ori a fost nevoie. este 'preşedinte -ni Sfatului popular in losită de ambele unităţi : bodegă şi că­
Nici o buruiană nu umbrea frunza de
zahani zarea. şi deasupra, iar pentru aerisire, urdini­ riziată. In cazul îmbolnăvirii albinelor de comuna Blăjcni, raionul Brad. Această min cultural". Să fie folosită aşa cum se
sfecla, iar în pământ rodul creştea tot poate ; chestiunea este că treaba să mear­
şurile rămân deschise pe o lungime de diaree, se recomandă efectuarea unui zbor problemă, de care s-a ocupat în mod
Aranjarea cuiburilor pentru iernat mai viguros, tel mai mare deosebi^ se datora unei nemulţumiri : gă strună...
2C-25 cm. împotriva şoarecilor şi a altor de ourăţire intr-o cameră încălzită la
dăunători, se vor astupa urdinişurile cu o 24-25 grade, sau in zilele Cu temperatură A sosit toamna — vremea culesului tu­ bedega din sat işi desfăşura activitatea ...De atunci şi pină acum, este adevă­
La iernare, în adăposturi, cuibul se va turor prăşi'loarolor. Şi-a scos din pămîr.t rat, treaba „merge strună”.
gratie. de plus 10-11 grade la umbră. numai intr-o singură cameră şi cu mo­
lăsa ou 1-2 faguri miai mult decît aco­ sfecla de zahăr şi Gavriloi Dumitru. A
Aplicând toate aceste reguli obligato­ bilier insuficient faţă de cerinţe. In sala festivă a căminului cultural îşi
peră aflbimele. In mijlooul cuiburilor, se îngrijirea familiilor pe timpul iernii cărat-o acasă şi apoi a cintărit-o: 6.70(1 Cum să facă preşedintele să scape de
vor lăsa «rame cu cel puţin 1,5 kg miere rii penitru întreţinerea şi îngrijirea fami­ kg de pe 25 de ari. La hectar, asta vine desfăşoară activitatea şi tovarăşa Buftea
liilor de albine in vederea iernatului, a- greaua povară, sâ rezolve şi această pro­
eăpăoiită, dar de o parte şi de alta, rame Pentru a împiedica umezeala, familiilor cam 27.000 kg Aşa recoltă n-a mai avu.l j blemă atit de „acută" pent ru Blăjend ? M-ari-a, directoarea căminului cultural şi
pioultoriii Ivan Ioan de la gospodăria a-
cu miere mai multă. de albine trebuie să li se asigure in tim­ nimeni în Turdaş. Gavriici Dumiriră c'iirc gestionarul bodegii.
gricolă cc-lectlvă Apoldul de Sus, Bogd in Mintoa „ingenioasă" a preşedintelui
In regiunea noastră, se recomandă ca pul iernii o aerisire potrivită. In cazul a lucrat pămintul după regulile ştiinţei, *
Emil de la gospodăria anexă Mintia, Ig­ Iluîiu, îndelungata frămîntări, cu nopţi
iernatul să se facă în adăposturi, iar dacă iernatului af2-ră, familiile se vor vizita a devenit fruntaş al recoltelor bogate.
nat CLprian de la gospodăria colectivă din nedormite, găsi cheia rezolvării acestei Credem că organele superioare nu cu­
nu dispunem de adăposturi, iernatul se odată la două să-ptămini, cu care ocazie Dar mulţumirea lui Gavriioi n-a fost
Benic şi alţii, au Teuşit ca in anii tre­ nosc această „ingenioasă" realizare din
poate face şi afară la locuri ferite de urdinişurile vor fi curăţate de albinele numai o mulţumire sufletească. El a pri­ probleme: căminul cult ural şi bodega,
cuţi să scoată din iarnă stupi puternici
vânturi. moarte, zăpadă sau ghiaţ-ă. In cazul ier­ mit pentru cele 6 700 kg. de sfeclă, 2.147 sîn-t în aceiaşi clădire : ce-ar fi, dacă, sa ; !a Blăjeni De aceea li se recomandă să ia
fără să piardă nici o familie de albine
Pentru a asigura o bună ie mare, tre­ natului in adăpost, se va controla la 4-5 lei şi a putut oumpăra la un preţ redus festivă a căminului cultural ar servi şi măsuri imediate pentru a răsplăti pe to­
zi'le temipsimtura şi umiditatea aerului Fiecare apicultor trebuie să ştie că o 43 kg. de zahăr, 20 m. de stambă şi 2.SCO
buie luate toate măsurile pentru repa­ bună iernare a albinelor este chezăşia re­ centru „activitatea" bodegii. varăşul preşedinte Huţiu Lazăr, cu... mă­
Familiile de albine vor fi scoase din adă­ kg borhot pentru îngrăşatul animalelor.
rarea corniţelor, astuparea crăpăturilor, coltelor mari de miere în sezonul viitor. „Geniala" descoperire : sală corespun­ suri imediate ce sint necesare pentru îm­
post in luna februarie ; în adele cind tem­ Fruntaş-ul recoltelor bogate Gavriloi Du­
etc. In felul acesta, ferim ghemul de al­ peratura aerului este de plus 9-10 grade IACOB PETRU mitru, a hotărît ca la anul să seme cu zătoare, mobilier din belşug, aerisire per­ bunătăţirea muncii culturale.
bine de curenţii reci. la umbră pentru a le ajuta la efectuarea tehnician apicol sfeclă o suprafaţă şi mai mare manentă (m»i lipsesc cite un geam) etc. G. TATARU
Să facem cit mai multe arături adinei de toamnă caniSinj buni. Şi vă spun imediat de ce. arătură superficială, adică la 10-15 cm nuse seama de agrominim şi lucrase pă-
Mai întîi insă. vreau sâ pun citeva între­
mîntul aşa cum apucase din bătrini.
Cind a fost să bage sămînţa in pămint,
bări : a dat doar ou grapa, apoi a semănat La — Nioi eu nu-s de părerea lui Ştef. s-a
Prcwectu! Directivelor Congresului al adîncă de 25 cin., este recomandată pen­ pede şi înfrăţeşte bine. — Măi, Ştef, dar ia spune tu, cind -oi oîteva zile, porumbul a răsărit. Nici un ridicat Mana Ioan, preşedintele gospodă­
fl-ilea al partidului cu privire la dezvol­ tru sfecla de zahăr, cartofi şi legume Agrominimul recomandă ca cdată cu făcut arătură adincă ? fir de buruiană nu era pe tot ogorul. riei colective di«n Şibot.
tarea agriculturii in următorii 2-3 ani, a- Arătura adîncă se face atit pentru in- arătura adincă de toamnă să se dea pă- — Păi, se inlrir.ge, primăvara. Arătura adincă de toamnă o distrusese. — Niici eu, a sărit preşedintele gospo­
rată că datoria de frunte a ţăranilor săminţărvle de toamnă, cit şi pentru cele minluiluii şi îngrăşămintele naturale. A- — Şi anume cind în primăvară, in ce Mai târziu, cind porumbul s-a făcut de dăriei colective din Vinerea, Hcndola Pe­
muncitori in perioada actuală, este ridi­ de primăvară. Este bine însă, să se ştie cestea, trebuie băgate chiar sub brazdă, lună ? praşilă, Iancu Avram l-a prăşit, dar fără tru. Noi, nu numai că am făcut arătura
carea necontenită a producţiei agricole, timpul cel mn<i prielnic cind putem face pentru a putea fi acoperita de pămint. adâncă de toamnă, aşa oum a spus tov.
in scopul satisfacerii cit mai depline a oceste arături Timpul se stabileşti şi Lucrînd cum prevede agrominimul şi inginer, dar am însămânţat porumbul in
nevoilor de trai a«le oamenilor muncii. ducă starea de umezeală a pămîntului, şi făcind arătura adîncă d? toamnă, gospo­
cuiburi aşezate în pătrat şi recoltă c'a a
Pentru împlinirea întocmai a acestei da­ după planta pa care o vom insămînţj dăria colectivă din Şibct a obţinut a- noastră n-a mai avut nimeni. Am cules
torii patriotice, proiectul Directivelor în­ Perioada cea mai bună, este atunci cind proapa 3.000 kg. porumb-boabe la hectar
mai mult de 3.000 kg. ,po«rumb-Jjoabe de
drumă ţăranii muncitori spre aplicarea pămintul esîe reavăn. şi 1.400-1 600 kg grîu la heotar, gospoJă-
pe un hectar. Anul ăsta, noi colectiviştii
to.t mai largă, in lucrarea pămîntului, a Dccă nu respectăm această îndrumare, ria colectivă din Geoagiu, 2.900 kg. floa­ am făcut din nou arătura adincă de toam­
metodelor agrotehnica avansate Cu sco­ şi facem arătura cdîncă pe un pămint rea soarelui la hectar. De asemeni, nu­ nă, iar griul l-am semănat in rinduri în-
pul de a ajuta oamenii muncii de la sute uscat, atunci riscăm să compromitem re­ meroşi ţărani muncitori au cules recolta orucişate A şi răsărit, Să-l vedeţi, e o
în însuşirea metodelor agrotehnice avan­ colta, pentru că pămintul arat pe timp bogate datorită arăturilor adinei. frumuseţe. Des şi înalt...
sate, ziarul „Drumul Socialismului” în co­ secetos, rămine c i mulţi bolovani şi nu N-au fost de acord cu Ştef Vasile nici
laborare cu Comitetul de partid al raio- riiînge cantitatea suficientă de apă. Vorbesc colectiviştii şi ţăranii Crăciun Vasiie, nici Văideanu Avram
nukij Orâştie şi secţia agricolă a sfatu­ Arătura adîncă pentru însămînţnnile de (Bebi), nici Herlea Silvi-u şi nici Ceilalţi
lui popular raional, cu organizat în ziua primăvară, nu se grapă, ci rămine în muncitori care au mau vorbit. Toţi au combătut cu
de 14 noiembrie la Şibcî:, o consfătuire brazdă crudă, pentru ca îngheţul şi dez­ exemple dm practica lor, metodele înve­
despre importanţa arăturilor adinei de gheţul s-o mârunţeascâ. Conferinţa tov. inginer agronom Kcmo- chite după care a lucrat Ştef.
toamnă. In sala festivă a şcolii elemen­
Arătura adincă se face cu plugul cu rodeanu, a fost ascultată cu mult interes. Pină la urmă, şi Ştef Vasule a recu­
tare din localitate, unde a avut loc cons­ Mulţi ţărani muncitori şi colectivişti şi-au
antilpuip'iţă. In lipsa acestuia, se poate e- noscut câ nu a muncit aşa cum trebuia.
fătuirea, au fost prezenţi peste 70 de co­
xeeuta şi cu un plug obişnuit In cazul di<n manrfestat imediat dorinţa să vorbească şi Ce-i drept n-a spus-o în consfătuire, dar
lectivişti şi ţărani muncitori din Şiboi
urmă însă, brazda trebuie să fie cit m:ii să-şî spună părerea despre arăturile a- la cei ciţiva ţărani muncitori care st- a-
Balomiir şi Vinerea. Conferinţa despre
îngustă, pentru a uşura munca animalelor. dînci de toamnă. flau in jurul lui, tot le-a spus :
importanta arăturilor adînoi de toamnă
Esie important să executăm arătura Primul a luat cuvinbul ţăranul munci­ — Fraţilor, m-apuc de treabă virtos.
a fost ţinută-de tov. inginer agronom Ho-
adincă, pentru câ aceasta dă posibilitatea tor Şlef Vasile. Văd că mai trebuie să învăţ meseria de
morodeenu Ştefan Pe marginea conferin­ Fotografia de faţă reprezintă un aspect din timpul demonstraţiei practice.
pâmintului să înmagazineze cantitatea de — Părerea mea, a spus el, este că lu­ agricultor. M-am convins de asta.
ţei au avut loc discuţii Dăm msi jos Inginerul agronom rîomorodeanu Ştefan, dă explicaţii participanţilor la consfă­
ipă necesară dezvoltării plantei, pentru că crurile nu slau chiar aşa după cum ne-a Consfătuirea a luat sfîrşit după amiază.
textul prescurtat aâ expunerii îovirăşulu tuire, asupra felului cum trebuie executată arătura adincă de toamnă şi insem-
distruge buruienile, ajută la înmulţirea vorbit tov. inginer. Pe pămintul meu, a- Şi dacă n-ar fi urmat demonstraţia prac­
Homorodea-nu, precum şi discuţiile ţâre. nătaiea ei in sporirea recoltei.
microorganismelor (bacterii sau flin-ţe rătura adîncă nu-i bună Nu-I bună şi tică cu un tractor K.D 35 şi plug cu trei
ailor muncit ori.
mici care ajută la hrănirea plantei), a- pace. Spun asta, pentru că eu am păţit-o. brazde, poate că ar fi ţinut oină seara
jută la combaterea dăunătorilor ca insec­ Am arat adînc şi am semănat pe pămân­ — In mai, că doar atunci am semănat să-i facă muşuroi La fel la a doua şi la sau pînă târziu, noaptea.
Cuvinlul inginerului agronom
te, şoareci, etc. Arătura adîncă mai este tul acela, în primăvară, porumb. Ce Cre­ porumbul. a treia praşilă. Astă toamnă, el a recol­ *
.mportantă pen/tru că uşurează mult lu­ deţi că am cules in toamna asta ? Mni — Atunci e olar, se linişti Iancu A- tat... Discuţiile purtata în consfătuire au a-
După dezmiriştit, prima şi cea mai im­
crările din primăvară. Pe un pămint arat nimic. Porumbul a fost prea rar, mult vram. Aţi nuzii tovarăşi? In mai... Păi — -Şi ştii cit am cules astă toamnă măi rătat că oamenii au înţoles importanţa
portantă lucrare a pământului, este ară­
adine tcamna, primăvara, nu mai cote din el s-a uscat, iar rodul a fost slab cum să se facă porumb cind ari primăvara Ştef ? 5.500 kg. porumb-ştiiuleţî de pe un arăturii adinei de toamnă şi contribuţia
tura adâncă de toamnă. In ger.eroi, ea se
necesară o altă arătură, ci numai o lu­ Aşa că părerea mea, repet, este că ară­ şi sameni în maî ? Uite cum am făcut eu.. 'nectar. Atitia, da. Aşa porumb n-am m^i ei însemnată in sporirea recoltei Intere­
face la adâncime3 de 20-25 cm Pentn:
crătură de suprafaţă cu cultivatorul, pră­ tura adîncă de toamnă nu-i bună... Şi Iancu Avram a început să povestea­ avut nici eu şi nioi alţii dim sat. Şi asta. sul pe care ţăranii muncitori l-au mani­
plantele păioase (rrîu, orz, secară, eic.) :
şii oa rea sau o grapa mai grea. Imediat in sală, toţi oamenii deverură foarle scă cum a lucrat el pămin-tul. Mai intii, a pentru că am făcut arătura adîncă. Aşa festat faţă de cunoaşterea temeinică a
araiU'xa se execută la adîncinv a de 20-22
după ce air. dat c:i cultivatorul, prăşitoa- atenţi. Mulţi se reţineau cu greu să nu doua zi după seceriş a dezminţit. Apoi că tu, ar fi mai bine să nu mai lucrezi metodelor agrotehnice avansate, ne ara«tă
cm. Pentru plantele pTăşiioaie (floîiuea
rea sau grapa, putem trece la inrămînţat sară la vorbă Cind Şîef Vasile s-a aşezat a 3-4 săptămini, a făcut arătura adincă pămintul după metodele moştenite din bă- dorinţa lor de a-şi perfecţiona necontenit
ooareO'ui, porumb, etc.), arătura sr. face la
Astfel, însăminţarca se poate face încă pe bancă, Iaiwu Avram a şi sărit: ,n 20 om. Pr imăvara, cu o lună în linie de Irîni metodele de lucru, pentru a smulg*, pfl-
aditncir«5ea de 23-25 cm. Arătura mai in musiul zăpezii tind planta răsire re­ — Eu nu-s de aceiaşi părere cu Şief !n?ăm în tarea porumbului, a mai făcut o Ştaf s-a ruşinat. Intr-adevăr, el nu ţi­ mântuflul tot mal multe roade.