Page 15 - 1954-11
P. 15
Nr. 92 DRUMUL SOCIALISMULUI ^ag. 3
100 de ani de la moartea A aparut
V I A Ţ A D E P A R T I D FILMbL ZILEI „ORDINUL AN NA-
lui Anton ?ann „ nstrucioru! do pionieri *
4
Unde munca politică e subapreciată Filmul „Ordinul Anroa" ce rulaază astăzi dâdnl viaţa La un bal al nobilimii este
S-au împlinit de curind 100 de ani de la cinematograful „F-ilimon SLrbu" din invitat şi Modest Alekseovld cu soţia sa FevLrtâ ediLstă de CC al UTM
Comuna Hâşdct este numai la 4 km stzuns de oameni: cîţiva membri de partid, ia moartea scriitorul ui Anton Pann, urul Deva este realizat de către studiourile In speranţa că va ciştiga bunăvoinţa su» nr 11 — luna noiembrie — 2954
de oraşul Hunedoara Majoritatea băr ciţiva agitatori, două trei delegate de fe dintre cea dinţii folclorişti romini. sovietice cu prdeju! comemorăm a 50 de peavorilor prezentîndu-o ps Anna soţiei
baţilor din comuni lucrează la Combina mei ca : tovarăşele Irla Klara, SLănculea Poet şt pov.nstAtor de talent, Anton Parol ani de La moartea lui A P. Cehov. aveazuilufl, Modest Alekseevici vine la bal S u m a n
tul meSîlurgic „Gh Gheorghiu-Dej" dm Klara, Galfi Etdlka pe care le tramba s-a apropiat cu dragoste de creaţiile După nuvela cu acelaşi nume a mate- Datorită frumuseţii sale. Anna obţine Moştenitorii lui Octombiie
Hunedoara, şi tn acelaşi timp au ţi olte lează peste tot .şl In fiecare zi populare, adunindu-le şj preluciindu-le cu ■lui Cehov, cineaştii soviehca au reuşit să Ia bal un strălucit succes. Zeci de admi AGHl MAHLER - Sâ legăm întreaga ac-
un petec de pamînt ce-l lucrează împreu Organizaţia de bază UTM e aproape multă griji Pe lingă calendare, culegeri realizez® o operă de arti de maie va ratori prentre oare şi bătrânul Cneaz, ro tiviteie din şcoală de lupta oamenilor
nă cu familiile lor Aşa stînd lucrurile. Iţi inexistenta. Sint in sat utemiştii ca Peto de cinteze şi versuri populare, prelucrări loare In film. sint subliniate şl reliefate iesc în Jurul ei Ca urmare a succesului muncii
Mine să cireri că aiot munca -politică se îosif. Galfi Samoolă care nici cotizaţiile în versuri sau in proză ale dlleriteJ-rr cu măiestrie viciile societăţii burgheze p< soţiei sale Modest Alekseevici ooţine in B CARAGIALE — Si vorbim pionierilor
desfăşoară La un IrraJt nivel Şl totuşi in nu şi le-au plătit de ari de zUe Se cărţi- populare, Anton Pann a scris lu care Cehov a reuşit să le prindă şl să le sflrştl „Ordinul Anna". despre prima Ier datcrle — învăţătura
realitate faptele arată altceva. Plenul de creta nd organlziţiei de bază, Munteanu crări originale ca : „Fabule şi istorioare"'. prezinte In cele 10 pagmi ale nuvelei sale Atrasă insă de virtejuj petrecerilor. M e cititorii
colectare l'ă data do 10 noiembrie la po losif, fiind angajat de 7 luni ia Combina „Culegeri de proverburi sau Povestea Pe scurt acţiunea se desfăşoară astfel: Anna uită cu totul de tatăl e>. un re sa CODREA MARINESCU - Adunări czr«
rumb şt cartofi cit şi plenul la arături tul metalurgic „Gh Gheorghlu-De) ,> , nu Vorbii", „O şezătoare La ţară sau Călăto După moartea mamei sale, Anna Lilca zbatea întir-o neagră mizerie ajută la învăţătură dar nu lecţii
le adânci de toamna sînt realizate In mod se moi co-isidoră secretar De otita timp ria lua Moş A'lbu"- profesorului Petr Leonticviol rflmvne cu Filmul prin prezentarea unor siluzţii a MAFIA BUCUR - Vă scriu despre mun
nesjAisiâcâftoc feţi de po-stbiMâţile ares raionul U T M nu s-a glndit ză facă Editate In volume separate sau adunate cei doi fraţi mal micn, Petea şi Andriuşm unor ecene de amănunt concretizarea trâ» ca moo
tai comune Caro sint czuzele râmineril în alegeri parţiale pentru alegerea unui se In antologii lunrănle lui Anton Pann se De supărare, tatăl lor încearcă să-şl săuirila tepcce ele clasei conducătoare, ale Sd întdfdm din experienţa eomsomotuful
urmă ? cretar nou in comuna Hâşdat Nu s-a bucură, în inii regimului de democraţie înoce duxenca in vin Fund ameninţaţi cu aristocraţiei şi ale elementelor pirazitare A LaPTEVA — Si credem pionieri ac
Dacă Întrebi pe irui şi pe alţii, ris- glndit deoarece subapreciază munca po populară, de o largă răspîndire in rându vinzarea lucrurilor dm casă pentru ne care trăiesc pe lingă ea Slugărnicia ca- tivi şl plini de înljiativâ
pur-îul va fi diferit ; dacă ii Întrebi pe litică la sate rile cititorilor de toate vlrslole Tirajul plata datomlor, singura soluţie pentru sal ras'ensUcă color ce vor să parvină este GHEORGHE STOI AN - Colectivul d-
tovarăşii de la alaiul popular raional, res Munca deputaţilor şl activitatea mem total a) cărţilor lui Anton Pann tipărite varea întregii familii este căsătoria Annei ilustrată pnn scena în care ferecat şi emo conducere tn fruntea activităţii inte
pectiv pe tovarăşul Inginer Ranta cfieor- brilor dz partid din sfat nu s-a discu în aceşti tu depăşeşte 100 000 de exem eu un om avut. .Anna acceptă acest com ţionat de vizita cneazului venit sâ-i vadă resante a unităţii
ghe şeful secţiei agricole, el iţi va răs tat rvxiodată In organizaţia de bază. E plare promis, c&sâlor^idu-se cu Modest Ale- soţia, Modest Alekseevici îngeriunchi.izâ in **» CaleLidar literar
punde că nu e ruoi o rămînec» In urmă şi normal să nu se discute deoarece se Anul trecut. Editura de stat pentru lite k-saevjci un funcţionar bătrin şl urît, dar faţa inailtulia personaj, b desface şoşonii Poate fi intrarupfâ acHvititea ll-
ia Hăşlat, ei stau bine. numai telefonul cretarul organizaţiei de bază şi secre ratură şi artă a publicat o antologie in fcirLe băgat. şi, uitind sâ-l mai lase J09, ii strânge cu nerJor naturallştl?
statului popular fiind defect, nu pot ra tarul sfatului popular comunal sint unul două volume, în cîte 25 000 de exemplara Singura dorinţă a lui Modest AJelcsse- dragoste la piept Mai tlrz.u cind In rfir- ŞTIRI
porta situaţia cinică. Dacă ii întrebi pe şi acelaşi prin urmara cine exocutâ şi cupnozlnd pe Ungă „Fabule 0 Iston-xare” v:a este să Le înaintat în slujbă şi să ştt obţine decoraţia mult viaztâ. Modest AURELIA ŢtRLEA — In primul an de
tovarăşii de la raionul de partid, pe to cine controlează - sarcinile ? Comitetul ra şi „Povestea Vorbii" fragment:» din ..Noul obţină „Ordinul Anna distincţie acor Alekseevid — îndoit de mijloc trece prin limba rusă
varăşul Maieu Nicclce, spre exemplu, ional de partid Hunedoara admite exis Erotocnit", „Hristoltta", • „Heruvico-ehino- dată ds ta- pentru .merite deoiebite". saloanele cneazului nelndrirtind să se în Momente de teamă din muncu la
dlnrul spune că sint puţini membră de tenţa unor asemenea situaţii în mai multe rtlrar", „îndreptătorul boţivilor", „Versuri D arm La aceasta oLnă de vanitate l! drepte înainte de a ajunge la uşi de ie Meleagul copilăriei — cîntec
partid la Hăfdat şi de aceasta merg cam orpaiuzaţii de bază din raion, lucru com sau cIntere de stea". In momentul de face să Le slugarnic şi si se linguşească şire
slab treburile plect greşit, deoarece dară nu e olne să faţă, la ESPLA este în pregătire o mo pa Lingă toţi cei ce erau mat puternici Acest om slugarnic şi plecat in faţ9
iragâ la răspundere pe membrii de partid nografie despre Anton Pann. precum şl ca ei siăpînilor exclamă plin de răutate : „Acum
Căuşele trebuia căutate insă nu în Un răspuns mincinos
din organizaţiile de masă atunci munca volumul „Cântece de lume", cuprinzând un Zilole trec. una după alta la (cl de am să hotărăsc soarta oamenilor".
situaţiile sfatului popular, oi in activita
politică şi culturală lîncezeşle. bogat material muzjcal şl iconografic. In breste şi sarbede pentru Anna. pînă clnd Filmul trezeşte In Lmmt revolta :mpo>
tea Iul şl nu în numărul membrilor da Nu se poate spune că tovarăşii de la pLanul de perspectivă al Editurii se pre un eveniment viae iă-i schimbe de la râ- trlva camemlor .avuţi şi meschini In rvr 21 al ziarului „Drumul Socialis-
partid ei în falufl cum dinşn muncesc, în comitatul raional de partid nu merg pe vede apariţia culegem „Povestea Vorbii", rr.ulLeT a fost publicat foiletonul: „Un
administrator de cantine".
felul cum organizaţia de bază tră teren la Hâşdart Merg, însă numai de în ediţie festivă In răspunsul tnmis ziarului, aemr.at de
In colecţia „Biblioteca şcolarului" a Edi
ieşte viaţa şi In felul cum ea este aju cînd s-a Început campania ds toamnă. turii Tineretului eu apărut reJe mai de A f o s t o d a t ă . Munteanu Petru, directorul întreprindem
InzuTVte. treceau luni pînâ să vină vreun
tată de către comoftet/ull raional de partud seamă opere ale lui Anton Pann: „Povestea 703 conatrucţn din Petrii a, de Dum seu
activist de la radon Acum. tovarăşul Colţurile roşii au sarcini deosebit de pcmsîbiilă a colţului roşu Deşi au trecut
să-şi desfăşoare activitatea. Vorbii" in două ediţii, totalizind împreună Cheorghe, contabil şef, de Cupşin Ale
Boureanu Ştefan prim-secretarul comite importante în go^odătoile agricole co 8 luni de oind este responsabila colţu
Organizaţia de bază dm comuna Hăş- tului raional de partid trece oe la Hiş- un tiraj de 32000 de exemplare $: „O şe lective Ele trebuie si orga/vizeze tememic lui roşu, tovarăşi Lupşi nu ştie că tre xandru. şeful serviciului de cadre $i de
dat. nu-şi trăieşte însă viaţa aşa cum 1 dat chiar de mei multe ord pe săptâmîna zătoare la tară" In 23 000 de exemplare activitatea cullural-educaiiivS in rindu- buie sâ oibe un plan de muncă şi un Nandrea Vasde, secretar al comitetului
sindical de întreprindere, nu se recunoaşte
trebuie Eo la datia de 1 noiembrie Inel Singurul lucru de care se Interesează este Edl'.ura Tineretului pregăteşte o ediţie -rile ţăranilor colectivişti, pe care îi aju cclceliv al coltului roşu în cadrul îîiruia tăierea porcilor de la gospodăria anexă,
procentajul la colectări, procentajul la ilustrată a oparei . O şezătoare la ţiră" tă să-şi însuşească ştiinţe agrozootehnică, fiecare să riipondă de cile o ramura de
n-a avut pian de muncă întocmit pentru precum şi o ediţie a povestaru „Nartratin pentru petrecerea organizată ia Peştera
insamînţlri, procentajul la arătcjri adin ccntiibujnd astfcţl U creşterea producţiei activitate. Astfel stînd lucrurile, ea mun
trimestrul IV. Prelucrarea proiectului de Hogea" cu ilustraţii de Marcalo Cordescu Bolii De asemenea, directorul Munteanu
ei de toamnă, etc Dar, felul Cum cgricole. ceşte singură b voia intimplăhil
Directive ale calul de al 11-lea Congres el (Agerpraş) In regiunea noastră avem multe col Patru, nu vrea sâ recunoască iolosJiaa
duce organizaţia de bază munca de Dacă penă acum Consiliul de condu
partidului s-a făcut numai pe data de lămurire, felul cum se foloseşte campa ţuri roşii oare au dcsluşurat o muncă rod cere ol gospsdăxiei şi organizaţia de bază maşinilor întreprindem pentru organiza
rea acestei petraceri, precum şl a altora
2 noiembrie Singura preocupare o orga nică în rîndul colectiviştilor s-au complăcut in situaţia aceasta, ele
nia de toamnă pentru întărirea întregii Mai sint insă şi colţun roşii care nu de acest gen
nizaţiei de bază in campania de toamnă \fifiti şi at>ona)i-vă la darul trebuie sâ se trezească dm emor|ire
munci de partid, nu intră in preo duc md o eoUviLale, niuilţumindu-se să După părerea tovarăşului director Mcn-
a cansiiUn't — o Instruire a ceOor 10 Activitatea cultural-educativă nu tre
cupările tovarăşului Boureanu. Mal e « existe numii ou numele Aşa. de pildă, buie şi nu pcate b ruptă de munca ec- teanu Petru, foiletonul apărut In coloa
agitatori şi trimiterea lor pe twen ou timp acum pentru muncă de lă- *1 S cî n t e I a colţul roşu al gospodârlai egricole colec Icotuviştalcir Colţul roşu trebuie sâ aibă nele ziarului nu a fost un Îndreptar In
problema coleotârtlor. In prea mică mă munire ? — obişnuieşte să apună tovarăşul tive „Drumul lui Lcntn" din comuna Hla, un colectiv închegat, format din rândurile muncă; critica nu esle justă şi prinopia-
sură eu fost îndrumaţi agitatorii si popu Boureanu. Or. ştiut ea te că toomal ceea organ al Comitefu'ui Central al nu da^Jăşoavă nici o activitate de luni colectavlşUiLoir fremtaşi, care să desfăşoare lâ : „ou m-a ajutat" a afirmat directorul
larizeze avantajele lucrăn-ţ pâmlntului de sile Tovarăşa Luipşa Malxlda işi amin o activitate multilaterală «i cit mii rod întreprinderii, uiiorma/ca ziarului au fă-
ce ns cere p-zcîMul. nostru acum şi în Partidului Muncitoresc Romîn teşte cu plăcere de activitatea bogată cul-o camenl „răuvoitor:", care caută sâ
după normale agrotehnice, folnştnd ca Poete acţiunile, este munca de lămurire desfăşurată In trecut, clnd aveau echipă nică. De ace» trebuie si se treica cit „dezbine" unitatea noastră de construcţii
exemole pe acel gospodarii din 'sat oare Oampania de toamnă, trebuie folosită de Abonamentele se primesc la de dansuri, cor ţi echipS de teatru cu nvai de grabă La lormcrc3 colectivului La cercetarea faptelor, lucrurile 6-ou
de muncă, in cadrul căruia fiecare să
pe ba2a acestora au obţinut recolte bo către toate organizaţiile de partid pen toate oficiile poştale, factorii care au dat programe frumoase şi în alte primească sarcini concrete, răspunzîcd pe dovedit tocmai contrariu. Conducerea în
gate tru a larrg-i şi adinei cit se poate mai mult poştali şi ciifuzorii voluntari gospodărit ismuci de activitate. treprinderii este pe deplin vinovată.
Io Iarna trecută la colţul roşu a t*me-
Măsura ps care directorul Munteanu a
Căminul cultural, agitaţia vizuală şl ce munca de convingere, această metodă din întreprinderi şi instituţii — ţiornt şi cursul agrozootehnic pe care Secţia cuiLtioralâ a rai an uni ui lila are tar luat-o, indepărtînd dm întreprindere ps
leilalte metode indicate de partid nu sint ■permanantâ şl mult încercată a parti l-au urmii ti de zl 32 de colectivişti. tina de a indruma şi controla indeioroa- un muncitor care a îndrăznit" să afişez»
pe munca colţurilor roşii Gospodăria
folosite cu eficacitate. Directorul câml- Tineri şi virstzuai se adunau aici la cor la gazata de perete articolul cu pricicts.
dului agricolă colectivă din Ilte este la 100 dc
ruduî tovarăşul Manta Ntcolae nefiind Este necesar ca In raionul Hunedoara Rectificare eul de citit, asculbînd cu emoţie pov.^tos m. depărtare de secţia culturali raională este o caracteristică a metodelor „opera
tres la răspundere uu dopuno ntcl o acti să se treacă neîntirziat la întărirea mun In numărul 91 al ziarului „Drumul Eo- hu „Murea Cocor” admirînd no acel ti- De aceei acLiviştiw secţiei culturale tre tive" de muncă sie sile
năr îndrăzneţ şl urtnd din suflet -pe ho-
vitate. cii de partid in organizaţiile de bază să olalismulu)' 1 a apăVu/t In pagma dou-t foi ierut Cristea, poreclit „tred nasuri". buie ii treacă mi; des ne la gospodâne Manifestarea acestor lipsuri la Conduce
Organizaţia de bază trebuie orientată teşti. Este necesar ca activişti) comitetu letonul „Intrundreu" de la Podenj". Şi dică In trecut a fost o activisto şi atunci clnd trec. să Îndrume concret rea Întreprinderii 703 construcţii d n Pe-
treia ie datoreşte In primul rînd biroului
In colora a doua e acestui foileton,
in sprodal' Înspre întărirea activităţii or lui raional dc partid eâ »e ocupe in mod ultima frază dm al doilea aliniat se va bogată la acest colţ roşu. acum ou mai colectivul colţului roşu. nu 6ă se mulţu organizaţiei do partid care s-a complăcut
mească cu cîlevi obscuviţH, făcute la
ganizaţilor de misă Acest luam nu s-a permanent (nu po eampanu) de munci dtd : „ Renunţi insă şl se mulţumi dsar este Aceasta se datareşte In primul rind repezeală cum a procedat tovarăşul Stoi in situaţia da a lăsa să meargă lucrurile
făcut Din această cauză organizaţia de de poriid la sate să sbrige cit îl ţinură plămlnii : .fraţi» consiliului de conducere organizaţiei de chiţo'.u Miroaa in vizite făcută dc curând de la sine, de a nu trage te răspundere pe
bază luoiează cu un mănunchi foarte res- K ARD A IRMA lor" !... bază şi tovarăşei Liupşi Marilda respon Tovarăşul Stoichiţoiu. aeful secţiei culţi- comuniştii cu munci de răspundere din
sabili colţuiua roşu. care se mulţumeşte cadrul Întreprinderii. Da atitudine de ne
role, susţine că singur nu poate să cu-
să trăiască doar cu amintirile acestei ac păsare din partea biroului organizaţiei de
pnndfi munca Lucru just Dzr aceasta
tivităţi. partid, a dat devedâ Saîciuc Pândele, se
nu l-a împiedecat ca atunci cind s-a depla
Formaţiunile artistice de cor, teatru şi
mai mare interes pentru transportul lemnelor dansuri s-au destrămat Pe la bibliotecă, sat b colţul roşu din Iha să stea mii cretar ai organizaţiei de psrLd, Cupşan
Alexandru şl PeLrovic! losif membri In
foarte rar se mai abate cile un cituloi mult timp pentru ca la plecare sâ ră-
Larma e aproaac Pa erectele munţ.lcr se O cauză cî duc» ia nerealizarea plinu Munca unilaterală desfăşurată d» untle m-înâ situaţia reiolvală In felul acera biroul organizaţiei de bozâ care nu pun
Din cola M de famLLn exuztente in gos-
profilează deja o minLe uşoară de nea lui de tra-iTireri a ler.mricr de foc, aste •laturi populare ccmunale şi raionale, podâno, doar 23 de cititori s-au găsit ; este adevărat că ar tace vizite mii pu- in practică raci hotărârile organului su
Pufine zile au mai rămas pîziă cînd ză şi aceea că nu s-a dat atenţia cuvenită trebuie să ta sflrşlt. Nu s» poate admite si aceia mai mult pe hlrtie A trecut muili ţine. însă munca ar li mult maj rodnică perior şi nici pe a lor propriu
pada se va aşterne peste tot,' acoperind repzrâni drumurilor spre gurile de expîoo- ea în urma delăsării unor luerătorl ai l:'nvp de cînd coreul de cilii nu mal des Comitetul rajcn2l de partid, are sar- Deşi Comitelui raional de partid Petro
ogoarele şl pădurile De pe acum. multe '.zre. care în urm-a -ploilor au devenit inac sfaturilor populare, a dezinteresului şi ne- tiu să con trateze felul cum îşi duce şani cunoaşte slaba activitate de te In-
întropnndori raportează că şi-au terminal cesibile Icfr-o asemenea stare se găsesc cuneişterii problemelor ce trebuie urmă făşoară nici o activitate. Responsabila col munca secţia culturalâ raională şi să o Iropnnderaa 703 construcţii, totuşi, pinâ
pregătirile pentru iarnă drumurile rajonaile şi com’ainale de pe trz- rite pentru a duce in mod arman ins la ţului roşu motivează toate aceslen pnn : tragă serios te răspundere pentru Su In prezent s-a mulţumit sâ înregistreze
,.Mu vin oamenii ".
Ce menea muncii se aprovizionează d:n seul Clopo'.ivj, Cura Zliîna, Haţeg-Dem- bun sfirşit toate sarcinile ce le stau în Rădăcina acestor lipsuri porneşte de la perficialitatea cu care efectuează. In spe doar. lipsurile manifestate tn cidru! a-
timp cu alimente, şi cele necesare, mal ruş-Lun^a Cernii şi Orlştioara de iios- faţa. oamenu muncii rS r/u Le aprovizio faptul că tov. Lupşa MaLlda nu ştie cen cial, munca de îndrumare cestei organizaţii, fără să La măsuri con
ol-ab Insă stau cu lemnele de foc Deşi. Făierag. naţi cu lemne in cantităţile prevăzute. trat ce atribuţii sre în calitate de res- A CARANFIL crete în această direcţie Comitetul ra
in mare parte, tăiatu!. fasonatul şl tras- Sfaturile ppr-’-^re comunale nu se pze- Au trecui- ÎS zile din a doua lună a ional de parCnd nu a respectat hotărârea
apropiatul se află la un aivel Imit. to coupâ o'e u'.illzaraa transportului' ou ate trimestrului IV In timipul favorabil ce Birouil Politic al C.C al PMR care
tuşi transportul lemnelor se desfăşoară laje proprii In comuna Demzuj, raionul a mai rămas, e9îe necesar să se dapună prevede ca tn termen de H zile de te a-
o muncă mii susţinută, pentru a recupera Cîteoa sezisări ale corespondenţilor noştri
sub orice crelică La gurile de exploatare Haţeg, spre exemplu, (preşedinta tr.v. Pă- parlţie semnalului critic, cel criticat este
exi9tă Însemnate cantităţi de lemne de duxeanu loin) otjt crumui-ile, cit şl tran- restanţele de lemne râmase în urma tran care au înscris ps fiecare muncitor cu obligat sâ răspundă organului respectiv
toc, dar proasta organizare a transportu sporlul lemno’cr se gţtne îfitr-o cltuaţi* sportului defeetuos. In corespondenţele trimise zurzlui de măsurile -luate
din ceCe mal grale Numai In sabu-1 Şiei nostru, oamenii munci: din industrie şl produsele alimsnlarc necesare pentru Iar
lui, deAnteresul manifestat 1n aeeostă di Sî se utilizeze la maximum maşinile de
sî'zu mii da metri steri de lemnz. făcu a de pa ogoare ne arată cu Îndreptăţiţi nă A venit insă luna noiembrie, iarna
recţie de unele organe, face ca depozitele tranrpcrt, precum şi transportul cu atela- hate la uşă, iar „tztelele pronr.iţâ'o're” Din sala tribunalului
fi tranrportiaţi mindne, tuccoralc ce la obţin pe calea
să fie de multe ori goale jeile prepni-i O atsnţlo deosebită trebuie
Planurile de transport pe Irim. IV au îndeplinirii hotărârilor partidului ;1 gu stau uitate Int/r-ua serur al tovarăşului
Sint raioane In care transportul se des acordată antrenării ţăranilor muncitori Delapidatorul a fos! condamna!
îc»t-întocmită superficial de către comi vernului ncslru In ele sa arată eroismul Todea de la Sfatul popular raional Hu
făşoară ou intensitate, .planul fiind depă proprietari de utilaje pentru respectu-aa
siile de tnanspcrl de pe lingă unele sfa cu care înfrunţi! cţclaxii căldura dogo nedoara. caro nu-şi mu aduce amints de
şit. Aşa de pildă, raionul Alba ;i-a înde planului de transport, stimulării şi popu Zilele trecute. Tribunalul regional Hu-
turi populare ra.onale Li parchetul Ho- ritoare a CLiptoirelor. dLrze.-iia hi:ti ; r':oc această problema Deşi «c-zlsaţl în nenu
plinit planul ds transport la lemne de larizării celor fruntaşi Un mare ajutor nedoara-Deva, a respins recursul incul
şorod. raionul Haţeg, ce aparţine de mineri care înving greutăţile din adin- mărate rânduiri, lovorăfn de La szcţu cc-
foc in luna octombrie. In pirporţie de poate da ţărănimea muncitcare la repira- patului Stoica Simion din Petrila. raionul
» F.E.T. Simoria. s-a planificat transportul curi, hacrisia ţăranilor muncitori şi a tu mereislâ a sfatul oi popular raiccial. nu
peste 120%, Brad 142% şi Hunedoara rea drumurilor Ea va participa Ia acea t:-u luat nbi o măsură pentru aprovizio Petroşani, care fusese condamnat de că
lemnelcr cu atelaje proprii, cu toate că turor muiicstorJor onstiţi din regiune.
202,53% Nu in toate raioanele insă, situa stă acţiune, dacă organizaţiile de partid nare-a cete» din Gh*lsr cu cartofi şi alte tre Tribunalul popular ai raionului Pe
ţia se prezintă la fel, Raioanele llaţag drumul era accecbU pentru cam oane. şi sfaturile pcpulare vor şti să o atragă, Pe lingă aceasta însă la redacţia noas Plzncnte. mulţumindu-sc doar să prcmilă troşani Is 8 ani închisoare pentru delipi-
Prost şi-au organizat munca de îrans-
Mia, Sebeş şi Orăştue, n-au reuşit in luni pert şi unele întreprirdon locale ce au să o îndrume şi să o cundueă tră sosesc şi corespondenţe care vorirsc Dc aceea. întrebarea corespondentului Pel- darei sumei de 24 245.25 lei. din cire a
trecută ntci măcar sâ-p îndeplinească pla sub tutelarei lor exploatări lorestueze In» Unmdu-şi eforturile in direcţia lichidă despre ldpaunle ce se manifestă In unele rr.uş este pe depUn Juslăfioata şi cei in dovjs ulterior sumo de 4 000 lei Funcţia-
nul de -transport. Comitetele exeraîave ale trepvinderoa „Vasile Roailă" dm Haţeg, rii răminerii în urmă a transportului lem sectoare de activitate Aceste corespon cauză, sâ răspundă cu măsuri concrete nînd tn calitate de gestionar la beroja
staturilor populare raionale, cit şi comi denţe eu un ascuţit spirit critic — rod el Jieţ-Loneu, ce aparţine ds cooperativa
are de preriit ddontelor întreprinderi dm nelor de foc. muncitorii forestiere, ţăranii muncii politice desfăşurata de organiza
siile de transporturi de pe Ungă aceri e orespondentul Stanca Simlon. a „7 Noiembrie" Petroşani, Inculpatul a con
regiune o cantitate de 1.318 m sten lemn muncitori şi organele de conducere vor ţiile de bază.
sfaturi ei-au orientat activîtatşu nunul în C rata că filiala cooperativei „Diete" sumat in intervalul de timp de la 1 ia
de loc Prin felul defectuos In care a fost putea ss:gura populaţiei muncitoare lem Redăm mai joi unele eezisărl făcute oe
direcţia campaniei agricole de toimnâ, ne priM»tă aeeisli laturi, s-a ajuns ca pini core&pcndenţli noştri, cu scopul de a aju dm comuna Geoagiu Băi. eris mai mult nuarie 1933 la 13 septembrie 19S3 mărfuri
gii jiod In mod nepM-mis problema trans La 10 noiembrie, să fie predaţi abia >1 m ne {pentru izmă din belşug te pe cei care au lipsuri în muncă: închisă, iar atunci cind este deschisă nu din role gesliunete prin organizare de che
furi. fără ia achite contravaloarea lor
se găsesc nici cele mal necesare articole
portului lemnelor. , steri CIBIAN AUREL ca : petrol, chibrituri, sare, etc Acest lu Plin respingerea recursului, sentinţa
leulUva V ic tor lz, muncitoare, scrie
ciu ee expilcă arin (aptul că gestionarul dată de Tnburvilu! popular ralonel Petro
N despre proasta îngrijire care se ob şani a rămas definitivi n executorie
In primele 10 zile servă în s’aţiile C F R Sunena, Deva ş> filialei — Stoica Simian — nefiir.d
PROGRAMUL FILMELOR Hunedoara Sălile de aşteptare ale i'ce*- centa-otat de organele sale superioare, : şi
Hamicu muncitori de la fabrica de tor staţh nu sint curăţate ţi aerisite eu isce de oap fără a se îngriji de -iprov:- Sa se ş t i e c ă . . .
„F1L1MON STRBIT-DEVA : 22-29 XI „PROGRESUL"-SESE5: 22-24 XJ „Cal hlrtie „1 Mai" Petreşti, raionul Sebeş lunile iar sala reateurantulu: din S>- rion'srea fi'ialei cu artioole de care au ne
„Felele dm Pisţi Spania", 29 XI—S XII cin Kromtadt", 25-23 XI „Veslitoral vre- incirajaţi de succes2)e obţinute in între meria, este m&turali. parcă intenţional, voie ţăranii muncitori Mai mult. gestio Este necesar ca secţia de Invăţirr.înf
cerea desfăşurată in cinstea zilei dc '< narul Stoica nu cunoaşte mei plinul de a Sfatului popular raional din H.ueg. să
.Soldatul Victoriei". munJor not", 29 Xî -l. Xll „Stepau Ra- tn fiscare zi pe Ia orele de prinz. cînd o
Noiembrie, continuă să ducă cu aceriaşi parte din călători tcemai servesc mira resdaccre şi achiziţii al Lllalci urmărească felul cum directorul şc-ilii ele
zin".
„VICTORIA"-ALBA 1ULIA : 22-24 X? hotârire şi pe mai departe siaigiu în- Inchipu ţi-vâ ce bine te simţi eind vezi Pentru aceste lipşuri, în aceiaşi oi,'su mentare din comuna Toteşîi, Poci Ti-.ron.
„POPULAR-HAŢEG: 22-24 XJ Ste-
„Cavaleroi Stelei de aur". 23-28 XI „Sol trecoru sooiâliste. plufcnd deasupra farfuriei cu sirpă un ra se fac vinovap şl usvazişii dm con ajutS tinerele cadre didactice in vidirsrea
;n Razin", 25-28 »XI . Mizerabilii seria Prin iplicarea malodelor i.-aintjtă jo- ducerea ccoperativei „Dacia", care, deşi lor profesională Aceasta, pentru a :ace
datul de Oţel", 20 XI-1 XII „Ceaprori praf corrvpact ce Iţi îneacă nu numai supa
La" 29 XI -l XII „Proletara" . vietiic; muncitori ca Matei Gheorghe, dar 8» oările. Lucru! acesta dăunează să sa găsesc numai la o distanţă de 4 km sâ inţclesgâ şi tovarăşele pucles-iire
„STEAUA R05IE"-BRAD: 22-2« XJ Biscă Mana II. Şi alţii da la secţia sor nu trimit mărfuri şi nu controlează mun Bandan Elecnora şi Ciulai Mana cs io
„VASILE ROAJTA r, -ORAŞTlE: 22-24 nătăţii călătorilor §eiu staiulor vib'.te.
,,P« malurile Vcigăi de jos. pe malurile tare pe pruna decadă i acestei luni au trebuie să răspundă acestei semnalIzJri ca gestionarului amintit faţa eleuitcr e necesar a fe prezinte 1a
_if „Lupta pentru viaţă", 23-28 Xl „Pe obţinut o îndeplinire de pdan de la 203
Volgăt de mijloc", 23-23 Xt „Aventură la critice prin fapte adică, să ia toate mă Lipsurile scmn-ilcie de tovarăşul Sti.i- lecţie cu plan
enpJe, cîntului", 29 XI-1 XII „Duşmn- la 230% Lucrlod !î confecţiooaree cy- ca, îşi au râjâren.1 şi In slaba muncă de 4r
Marienstrdt", 29 Xf-1. Xll In noapte,’ surile ca pi viitor in sălile de aşteptare
rui". nelelcr. tovarăşele Seuca Marii şi Se rontrol şi îndrumare care porneşte chior Căminul cuUuraJ oin satul Piolişî.
de ajun a anului nou". ghedi Liza îşi depăşesc nomele zilnic cu tă domnească curăţenia de la UR.CC Orâştie
,.UJLAN1A‘‘-TE1US: 24-28 XI . Necha- nu are ntei o activitate In schimb .ire
40—30%. e ce a'.itoa promisiuni şl tărăgă Pentru înlăturarea acestor lipsuri şi a geamuri sparie, uşi fără încuietori, «cu-
„ALEXANDRU SAHÎA ,r -PETRO;ANI : nesai". D
Pc jjilieafia fabrică pianul ds pî pri nai!? Aceasta este întrebarea pe rJtora care se mal manifeată in unele penş stricat şi pereţi avariaţi
23-29 XI. „Inun: ricastrâ".
„DOJA"-ILÎA : 25-28 XI. „Brutarul Im mele Î0 zOe ale lumn in curs, a fos-, ras- care şi-o pune tovarăşul Pelmu» Nieolac retosre de activitate, este necetir ca „întreţinerea” acestui imobil ;e dato-
„1L1E PINTILi::’-SIMER1A : 12-24 X! pura lului". Lirat în proporţie de ICS.63% In frunie ss gîndindu-se La aprovizionarea muncitori cei vizaţi să facâ o analiză temeinică reşta preşedintel-in Slatulu-i popular al co
siluzaeâ brigada utemlstâ cc.idu.- i di to şi să la măsuri concrete care «ă ducă
Vio ţa în Citsdel25-28 XI „Concertul „MINERUL"-ZLATN A : 22-24 XI „Ser lor din Ghelar Încă de la inepp'jtuJ lunii munei Toieştl. tovarăşului Danciu Cornel
• maieştraor arte^ Ucrentienc". 29 Xt,»l barea spavUvă u tincîC-'.u! - .-2?-23 XI virişa Tulelea Susana do ia sccţio sor- septembrie, sirviolul administrativ al mi la rezultate bune El vor trebui aa de care era o „preocupare de seam.1" pentru
i re. care a obţinut o îndenimi’;; - ’. ar
acum înainte sâ înlocuiască fărSgâno ila
XII „Cumpăna". „AşTeaptă-mă", 29 XI -l XII „Dcuă lumi" mei in proporţie de 212% nelor din Gheţar, a întocmit tabele in ji promisiunile, cu faptele cultumli'zreo ţăranilor cinstiţi du acest
531