Page 16 - 1954-11

I
Pe - 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 92
9

Nota adresată de guvernul sovietic O nouă contribuţie la cauza păcii
Nota guvernului scvletfc adresaţi la vernul sovietic pune din nxi In faţ9 gw- vernul sovietic a propus examinarea re-
guvernelor ţărilor europene şi S. U. A. 13 noiembrie guvernelor Urilor europene ,:asreJor europene necesitatea creării unui iragarii trupelor de ocupa pe de pe terito­
şi SU A., reprezintă un document de mare
cistern de securitate ln Europa A9tfcJ
riul Germaniei de est şi vest precum
valoare internapoiulâ prin care statul guvernul sometic arată că: „cveirea In şi precizarea efectivului S< armamentului
MOSCOVA (AgerpTW) — TASS transmite: victime omeneşti fi uriaşe distrugeri materiale, se jnpune ne­ sovietic aduce o nouă contribui ie la slă­ Europa a unui sistem efaciect de rec an­ lubirot genurilor de politie ln Germania
La 13 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe al URSî cesitatea de a se crea un astfel de sistam de securitate ln Eu­ birea inoerdiru Ln relaţiile popoarelor eu­ tet* colectivi, bazat pe eforturile unita sie răJinteani cîl şl occidentali In Note sa
a adresat ţărilor europene co oare URSS Intrepne ralalr ropa la care să paria mp* toate statele europene indiferent de ropene ţi la asigurarea unei securităţi co­ tuturor statelor europene, ar înlesni po- din 13 nooembne, guvernul sovietic re­
diplomatice note ou ccciţinut identic ale guvernului sovneti.- crînduirea lor socială ţi de stat Crearea unul astfel de sistem lective in Europa eibditatea reglementăm problemei gar- vine asupra acestei probleme, arâtlad din
ou pr.vire la convocarea unei ocnî&nnţe pe întreaga Europă de securitate colectivi In întreaga Europă ar da o bară trai­ Guvernul sovietic, ca întotdeauna sincer mene. In acest caz ţ-ar înlătura pnnci- nou că numai pnn aplicarea acestor mi­
în problema creării unui aştern de sscurttote colectivă In nică pintru «elaborarea paşnică a tuturor stelelor europene ţl interesat ln rezolvarea pe cale pâţrtici palul obstacol existent astăzi ln calea re- şun se va ajunge la unificarea poporului
Europa Notele sînt adresate ambasadelor şs legaţiilor din ar garante securitatea lor naţională prin asumarea unor obli­ a problemei securităţii europene, ta Nota s, ta tatii t ii uzutăţii germane, obstacol eire-şi german, la înlăturarea pnn urmare a pri­
Moscova ale următoarelor etate: Franţa. Marea Britanie gaţii de a reglementa divergenţele care se ivesc intre ele ya sa din 13 nooembne, propune ţânior eu­ găseşte expresia in planurile de trans­ mejdiei unui nou război
Austna, Albania, Belgia, Bulgaria. Ungaria, Republica Demo­ cale pasmeâ. iar In cazul ivirii unei primejdii pentru pac* sau ropene, indiferent de oriftduixea lor so­ form ire a Germaniei occidentale intr-un Guvernul sovietic propuntnd in Nete
crată Germană. Oiancta. Orecio. Daniamarca. Islanda. Italia aj Încălcării păcii — să se Întreprindă acţiuni unite, printre ci Aii, precum şi S U A., convooarea In stat mtUterist p de atragere a ei In gru­ sa adresată ţlnlor europene ţl S U A con­
Luxemburg, Norvegiik Foltmt*. Romlova, Turcia. Finlanda care ţl militam Împotriva agresorului cursul acestei luni a unei conferinţe In pări militare agresive". vocarea unei conferinţe La 29 noiembrie
Cfhoekrvad-a. Elveţia, Suedia Iugoslavia, precum $i ambasadei Crearea ln Europa a unui sistem efiaent de securitate co­ care să se aaguze pe calea tratativelor In recente aa Notă, adresată ţârilor eu­ la Moscova sau Pana. subliniază că a-
Statelor Unrîte ale Americiu lectivă, barrt pe eforturile urnite ele tuturor statelor euro­ securitatea europeană Guvernul sovietic ropene. precum şi S U A ca ţi in note ta mlnarea acestei conferinţe nu trebuie să
Această notă este adresată de asemenea 51 ambasadei Repu­ pene. ar Înlesni posibilitatea reglementării problemei germane adresează o notă similari şi ambasadei din 23 octombrie adresată puterilor apu­ îlbfi loc, deoarece ln cursul Lumi decem­
blicai Populare Chunezo al cirai reprezentant a foat mvstiat să In arest caz s-ar înlătura principalul obstacol existent astăzi Ropublzou Populare Chinete al cărui re­ sene, guvernul sovietic arată că prin brie unele state europene vor încape exa­
partiolp* la conferinţa i-urmenţianartâ. în oalirtat* de observator ln calea restabilirii unităţii germane obstacol care îţi găseşte prezentat a fost Invitat si participe în ca­ semnarea acordurilor de la Londra jl Pă­ minarea ratificării acordurilor d* la Pa-
Publicăm mai jos textul notei adresate de guvernul URSI expresia in planuiule de transform ore a Germaniei occidentale litate de observator rut se dă £zîu liber milltarişfîlor dizi Ger­ ns O eventuală ratificare a acordurile*
Cuvomulua Franţei înfcr-un stat militarist şi de atragere a ei ln grupări miliare Convocarea acestei conîennle este cu mania occidentali In ceea ce priveşte in­ de La Paris ar Incemna împiedicarea re-
atlt mai sinceri cu cit de foarte curlnd tensificarea cursei înarmărilor. Astfel, ln znlviru problemei german© şi pnn ur­
..Guvernul souietlc consideră necesar să dedare guvernului agresive
au fort semnate atît la Parts ctt ţi 1-9 prezent, In Germania oeddentală este In mare ar ameninţa pacea ln întreaga Ha­
Franţei următoarele: Pantau a Înlesni posibilitatea realizării unui acord corespun­
L-a 23 octombrie a c. la Paris au fost semnate acorduri cu zător Intre statele intere sale. Uri unea Sovietică a făcut ia în­ Londra acorduri cu privire Îs reinamii- curs de formare o armată car* întf-un vi­ rapi
privire la Gecmruo occidentali. Semnarea acestor acorduri a ceputul anului curent, la conferinţa de la Berlin a miniştrilor rea Germaniei occidentale. Aceste acor­ itor eit mai apropiat va aWnge cifra Note guvernului sovietoe din 13 noiem­
Ceri praeedîtă de conferinţa de la Lxndra a calor nouă ţâri, al Afacerilor Externa ai URSS, SU A , Angliei ţl Franţei, pro­ duri prevăd atragerea Germaniei Oen- 500 000-520 000 oameni; axmită care va brie a fost primita cu mult interes de
cărei participanţi au căruţ de acord osupna unor măsuri sepa­ puneri cu privire la principiile fundamentale ale „tratatului dentale atlt la gruparea rruilătarâ a Atlin- dispune de mari uzutiţi de aviaţie şi de popoarele europene care sLnt sincer Inte­
ticulul de Nord olt şi in gru/parea militari tancuri cit fi de stete majore militare resate In restabilirea unităţii poporului
rate în problema germană general european de securitate cdleoldvâ In Europa". Propu­
oare este Sa curs de formare sub denumi­ propru Toarte aceste pregătiri \n vederea german pe cale paşnici şi democratică ţi ln
IncăLeindu-se acordurile Internationale existente ou privire nerile cu privire la eroarea in Europa a unul sistem de secu­ rea aşa-zisai „Uniuni a europei occiden­ creării unei armate vest-germane eu loc asigurarea unei securităţi colective tn în­
La Gerrr.-nj. acordurile de la Paris prevăd refacerea milrito- ritate colectivă au întlmcrnat o afiîudine favorabilă din partea tale" al cirui caracter agresiv nu sa deo­ sub directe conducere a generalilor ger­ treaga Europă
rirmulun Ln Germania occidentală, crearea unor forţe armate unei seni de state europene Ele au intimpinat de asemenea sebeşte cu rumic de eed ai „oomurutăţll mani sub a căror condurere a fost irmala Alături de celelalte popoare europane
veri-germane 31 atragerea Germaniei occidentale ln grupări sprijinul cercurilor Largi ale opiniei publice, atlt dan statele defensive europene", Ca şi in celeilalte hitîeristă In tfmpul ce&ui de al doilea care năzuiesc spre o pace trainici ln
militare ale unor anumite state, opuse altor state ale Europei europane ale căror guverne nu si-au exprim at încă atitudinea note adresate puterilor apusene, guvernul război mondiali. De asemenea, ln Nota so­ Europa, pcporul nostru sprijină propune­
Tn Germania occidentală se erea2â o armată care în timpul faţă de ideea securităţii colective ln Europa, oîl şl din acele soviete condamna şl de data aceasta ca­ vietică se subliniază că pnn acordurile rea guvernului sovietic de a avea loc U
cel mize scurt urmează să atingă un efectiv de 300 000—S20.CDO state ale căror guverne aiu refuzat să sprijine propunerile fă­ racterul agresiv al constnAumJ de grupări semnat* separat la Londra ş| Paris, r«- 29 noiembrie conferinţa cu scopul împie­
cernerii ţi oare va dispune de mari unităţi de aviaţie ţi de cute Pînâ ln prezent, după cum se ştte nu s-a reuşit să se militare opuse una alteia Formarea a- vanşarrilor vest-garmani U s-a descris dicării ie noi ciocniri militare intre ste­
tancuri, precum ţi de 9ta1e majore militare proprii Încă de pe realizeze înţelegerea necesară Intre ţările interesate în această cestor grupări militare ou poate duce de- drumul intensificării product)*» de ar.n-a- lele europene. Poporul romin nu va uite
aoum militeniţtil german! nu ascund faptul că efectivul armatei Importantă problemă. Or. Interesele asigurării securităţii po­ cît la încordarea relaţiilor dintre stits'.e ment Denlânţuirea unui nou război sub niciodată ctt de mult a avut de suferii
veri-germane. stabcUt de acordurile de la Londra ţi Pari*, el poarelor europene cer ca Europa să se dezvolte nu pe calea europene şi prin urmare la ciocniri răz­ directa oonducere a acestora va H eu elit de pe urm3 dezlănţuirii primului ţl oelui
îl ccnsideră doar ca o bâză pentru dezvoltarea unor forţe nefastă a restatxi'Lrii militarismului german şi » constituirii în boinice oare nu Înseamnă adtceva dectt mai primejdioasă ou olt In mdizu'le lor ie de ad doilea război mondial, cffte viaţi o-
armate ţi mal numeroase Armata veri-germ ană se creează Europa a unor blocuri militare de state opuse unul all/tuia, cn pe pierderea a mti de vieţi omeneşti Gu­ află posibilitatea folosirii armei atomice meneşii au lost pierdute
sub conducerea acelor generali germani oare au comandat calea creării unul sistem de sezuritat* pe întreaga Europă, ba­ vernul sovietic, In nenumărate rinduri a Urviunee Sovietici precum şl Loart* cele­ DI este hotârtt, oa alături de U R.S.S.
armate -httlerisLă în anii celui! de ol doilea război mondial ţl zat pe luarea în considerare a intereselor legitime ale tuturor propus penteu înlăturarea unui nou răz­ lalte popoare iubitoare de .pace, condazrvni ţi de celelalte popoare Iubitoare de pace
£ju fost complicii agresiunii fasciste şi al Instaurării slngeroa- statelor Europei, mari ţi nuci. boi în Europa crearea unui sistem de se­ cu hotărlre semnarea acestor acorduri cure oin Europa, să lupte pnn orice .nijloace
•eo .noii ordml" h'/tteriste în ţările europşre Planurile pregătite de conferinţei* de la Londra ţl Paris de ouritate la oare să ia parte toate popn»- sfnt o piedică In calea unoficânli naţio­ la împiedicarea dezlănţuirii unui nou răz­
Acordurile de La Londra $1 Paris dau mină liberă mi'lîtarişll- restabilire a rmQll9rirrmilut german $1 de atragere a Germaniei rele Europei indiferent d* orînduirea lor nale a poporului german Pentou restabi­ boi, să lupte pentru instaurarea unei pld
lor $i revanţaralor din Germanii occidentală ţi Ln ceea ce occidentale re militarizat* in grupări militare nu pot să nu Com­ soedală In Nota sa dui 13 noiembrie, gu­ lirea uzutăţii naţionale a Germxniei, gu- trainice Intre toate popoarele din lumo
privaşi* producţie neingăduiită de armament For|ele armate plice situaţia dîn Europa înfăptuirea acestor planuri va pro-
ale Germaniei occidentale capătă de asemenea posibilitatea de vooa ln mod Inevitabil agravarea relaţiilor dintre atatele euro­
a dispune printre armele lor de arma atomică, ceea ce sporeşte pene, mtentilioarea cursei înarmărilor şl sporirea considera­ Cuvîitfarea rostită de Nehru la DeShi Plenara C. C.
cu mul/t primejdia unul război atomic distrugător !n Europa bilă pentru popoarele din Europa a poverii cheltuielilor mili­
Acordurile susmenţionate prevăd atragerea Germaniei oeci tate In legătură cu aceasta va 5 cu totul fire&c dacă popoarele DELH! (Agerpres). — TASS pentru rezolvarea problemelor lor El a al P. S. U. G.
dentale remlliterizate ln noua grupare militară ln curs de În­ europene iubitoare de pace vor h nevoite să La măsuri noi pen­ După cum transmite postul de rad;o văzut că ln unale privinţe India a obţi­
jgheb»** sub forma aţa-zisei ,,Uniuni a Europei occidentate", tru eslgunane.i securităţii lor Delhl, ln dimineaţa zilea de 13 ooiambrle nut rezultat* importante în alte privinţe BERLIN (Agerpres) — A.-DU. : V
precum ţi în Mccul nord-atlantic, al cărui caracter agresiv o Pentru a preintdmiptna o asemenea oomplicare a sfOuaţlel din primul manistru Nehni a luat cuyîntuJ La — China Cea de a 21-a plenară a OomlteVjluJ
mui fost semnalat în repetate rîndurl de guvernul sovletdc. Europa, care agravează primejdia de război, trebuie luate toate Del hi, la pnma oon f arin ţi de presă după Lndia, a declarat in continuare Nehru. Central al Partidului Socialist UnJt din
Toate acestea dovedesc că ln ceea ce priveşte Germania oc­ mâsuinJe ce pot contribui la Stabilirea unuj sistem de securi­ întoarcerea din vizita făcută la Pelon nu doreşte să urmeze orbefte un anumit
cidentală se jaromovează o politică cane nu este compatibilă tate colectivi tn Europa ţJ pnn aceasta le micşorarea încor­ Nehni a împărtăşit impresiile sale despre iiatem de guvernare, Ea doreşte cu ar­ Germania, care s-a deactus la 12 noiem­
mei ou sarcina Întăririi păcii în Europa, nlal cu sarevna restabi­ dării In rela&de internaţionale. China doare să înveţe de la alţii. Indiî poete brie la Berlin, şi-a încheiat lucrările
lind unităţii naţionale a Germaniei înfăptuirea acordurilor de Pomndnd de La aceasta, guvernul sovietic consuderă ci a de­ După părerea lui, pentru Chine de să brute multe de la Europa ţl S U A., dor La prunul punct de pe ordinea de zl,
le Londra ţl Paris ar însemna că unificarea Germaniei prin venit 'nooesorS convocarea, fără noi amlnări. a unei conferinţe astăzi şînt caracteristici următorii doo ea poate de asemenea să înveţe mult* de W. Sloph a făcut o comunicare cu pri­
ţinerea unor alegeri libere pe Întreaga Germanie ar h sacri­ a tu/tunor statelor europane care doresc să pariiolpe la ea factori : Ln primul riad poporul chinez de la Rusia 5». Ln special, de la China, deoa­ viră la activitatea Biroului Poiific el CC
ficată de dragul planurilor actuale de refacere a militarismu­ preoum ţJ a Statelor Unite ale Ameneil, în problema oneăriJ multe rraiioane trăieşte ln condiţii de rece problemele in faţa cărora să află In­ al PSUG In perioada oare a trecut de
lui german — acest duşman de moarte el popoarelor Europei, unuî sdstem de securitate ccOeotivâ în Europa pace, legalitate şl ordine ; ia al doilea dia sint foarte asemănătoare cu proble-
inclusiv ol poporului german însuţi. Recuri o sein d răaounderea deosebită caro revine sUtelor — rind. în China- există sentimentul naţio­ male Chinei ţl India tvnde să folosească la cea de a 20-a Plenară a ComitetuA'-d
Animat de dorinţa de a Înlesni rezolvarea problemei restabi­ membri permanenţi al Consrtiulun de Securitate ai O.N.U. — nal Poporul chine: vede că imessa lui experienţa Chinei. Central.
lirii unităţii Germaniei, guvernul sovietic a prezentat propu­ pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, guvernul ţară este în prezent unită, stă pe amln- In timpul conferinţei de presă Nehru La puncta) doi de .pe ordinea deri —
nerea de a se examwis problema retragerii imediate a trupelor rovlefcc consideră că este de dont ca Repubkce Populară Chi­ două pjo'.carale şl se poarte apăra Nehru a declarat câ a fost invitat in mod ofi­ „Îndeplinirea hcrtâririJor ceflui d* a) 4-lea
de ocupaţie de pe teritoriul Germaniei-de-est şt 1 de vest Tot­ neză să trimită )a această conferinţă un observator. a sublimat că, tn tâmpul vizitei sal© tn cial să viziteze Uniunea Sovietică, Nehru Corvgrce al P S U G. şi sarcinii* oare ie
odată. s-a făouJt propunerea de a *2 preciaz efectivul gj arma- Este de La sine înţeles ■ că- Neoare stat participant la confe­ Chrjia. al a comparat mereu condiţiile dJn a adăugat ci este fericit de a avea prile­
mentul tuturor genurilor de poliţie garmană atlt din Germania rinţa susmenţionată trobute să albă posibiditetee de a face această ţară cu condiţiile din Indii, pre­ jul să plece acolo, dar nu ştie oînd va pun după adogemJe populare"—a prezen­
răsăriteană efit ţi din Germania o cad antei ă Guvernul sovietic propunerile pe care îe consideră necesare tn legătură cu pro- cum şl metodele faloa&rte de cale două ţări putea face aceasrtă călătorie. tat raportuj W Ulbricht
consideri oa 51 pună acum, că aplicarea acestor măsuri ar con­ blama tn discuţie. La dezbaterile care au urmat au luat
tribui la micşorarea încordării 1n Europa Guvomul sovietic propune ca o astfel de conferinţă să fie parte 33 de persoane.
Acordurile de la Londra fi Paris sînt incompatibile 00 trata convocată la 29 noiembrie a c La Moscova sau la Paris A 65-a aniversare a primului ministru al Indiei
tul framzo-sevietic de alianţă ţi anistenţă mutuală din 1944 ţi Amînarea convocării unei astfel de conferinţe nu este indi­ NEW DELHI (Agerpres) — La 14 no­ ministru al Indiei In primele pagini, oa­
eu tmatabul anglc-sovietic dun 1942 de Colaborare si asistentă cată. deoarece tn luna decembrie va încape deja in unele ţtTi iembrie poporul indian a sărbătorit cea rele pubLică mesaje de felicitare primite Plenara C. C.
mutuală tn perioada de dună război, tratate cure prevăd adop­ europene examinarea problem£j rabticăru acordurilor de la de a 65-a arwversare a naşterii primului de Nehru din partea Iul G M MaJenkov. al P. C. Francez
tarea de măsuri comune pentru a nu admite posibilitatea une- Paris O aîtfel de ratificare ai complica în mare măsuri 1n- ministru Jaivaharlal Nehru Cu această preşedintele CtmsdiuiLul de Miniştri al
noi agresiuni din partea Germaniei. ireaga situaţie din Europa ţl ar submina posibili late a regle­ ocazie a avut loc pe stadionul naţional
mentării problcma’or europene nerezolviate ţl, în primu) rlnd Uniunii Sovietice, Ho Şi Mjn, preşedin­ PARIS (Agerpres) TASS
Guvernul sovvekc a mai atras atenţia statelor oare poarb" din Dalbi o mare adurore la care au par- Plenara Comitetului Cantrai al Partidu­
.1 problemei germane. tele R D Vietnam, ţi a luă Qiu En-lal,
răspunderea pentru reglemente nea problemei germane asupra LuaLpart pesLe 100 000 de persoane lui Comunist Francez a ascultat şi discu­
primejdiei serioase pe cane o implică reînvierea militarismului Propunerea cu privire la convocarea la 29 noiembrie Iz Presa indiană din 14 noiembrie consa­ premierul Consiliului de Stat el R P tat raportul prezentat de EUanne Fajcm
ln Germania occidentală 51 atragerea acesteia din urmi în gru Moscova sau Paris a unei conferinţe pe întreaga Europă in cră pagini întregi aniversării primului Chineze membru in BatouJ PoLitfc, cu privire la
părî militare Consbitrutne3 unor asemanaa grupări mdl/tare elf □ roblema creării unui sistem de seouritate colectivi în Eu­ sarcinile redaoţlei ziarului „L'Huroanită''
unor state opuse altor state europene duce tn mod inevitabil ropa este împărtăţiti ţi de guvernul Republicii Populare şi la măsurile ce trebuie luate de partid
aţa cum a aralat-0 experienţa Islorieu. ta agravarea relaţiilor Polone şi guvernul Republicii Cehoslovace, cu care guvernul Declaraţia unui fost fruntaş al opoziţiei pentru difuzarea Lui
dintre ale şL în uillrtmâ instanţă, la război Aşa a fost In ajunu* rovietic s-a consultat în prealabil din Bulgaria Plenara a adoptat o rezoluţie tn care
primului război mondial, oînd au fesl oneste două coaliţii mi­ Guvernul URSS a trimis note similare tuturor statelor trasează câde pentru Îmbunătăţirea mun­
litare de state opuse una alteia Aţa a fost ţi în ajunul celui dt europene eu oare U R S S ane relaţii diplomatice Uniunea SOFIA (Agenpres). — Agenfia Tele­ acestuia în străinătate, de Ntkola Pertkov, cii 2iarulul „L'Humanite" şi a dJuzării
.a) doilea răzbeu mondial cind sub egida Germaniei hitleriste Sovietică pometfe de la faptul că invitarea sftatedor europene grafică Bulgară transmite: A. Ftavilov scrie: Lirua poktacă greşită şl sale.
a fost constlift/uita o grupare militară agresivă date s-a contrapus cu oare U R S S. nu nre reiaţi 1 diplomatice ar putea făcută de Ziarele bulgare au pubUoart declaraţia activitatea duşmănoarâ care reieşea din
afltor sbate nevocte în cursul războiului, să-ţi un^iecă forte» şuvamede Fran|ei, Angliei sau SUA e&re întreţin relaţii di­ făoută de A6en Pavilov, fost frontaţ ol această linie a conduceri Uniunii popu­
pentru a niiposta agresiunii hîffleriste. plomatice Cu aceste ţări opozrtţiel lui NiWola Pelkov, Agenţiei Te­ lare agrare din Bidgama, condusă de Ge­ P E S C U R T
Pentru a evita o astfel) de situaţie eînd Europa devine !n Guveomuî sovietic va fi recunoscător guvernului Franţei legrafice Bulgare mele şi N. Pelkov, ducea spre război civil
mod periodic arena unor războaie sîngeroase şl pustiitoare pentru comurucarea cu privire la ,participarea sa la susmen­ In declaraţia sa inlilulatâ ,,Tn pas cu şi la amestecul srtaâin Ea a fost însă zdro­ • La 14 noiembne, o unitate navală a
oare provoacă popoarelor 9t>a<telor europene multe milioane de ţionata c'onderintă pe întreaga Europă poporul, pentru bonele patiried", A Pav- bită. Armatei Populare de Eliberare Chineze a
lov scrie printre altele : Acesl sfîrşll tragic m-a dertenmLvit atli scufundat vasul de război clankalşist
După 9 aeptembne 1944 americano] ş! ?e muie crtt ţi pe o 6erle de alţi condu­ „Ttajwjng" de 1 430 tona, înarmat du trei
englezii i-au încredinţat lui Gemeto misi­ cători oi opoziţiei. s« spune In declaraţie, lunuri de calibrul 36 mm care se cMa
Ecoul Notei sovietice în legătură cu convocarea unei conferinţe unea ca la întoarcerea sa în Bulion a sa să revizuim în mod radical activitate 1 IMr-o misiune piraterească ln golful
scandeze FYontul patanoUc antiAasmst în noartiră. Taîciou. Intre insulele Daceo şl Iuşjd
pe intreaga Europă in problema asigurării securităţii colective frunte cu Partidul Comunist Bulgar, să Ca rezultat al acestei anaăize, sene A
submineze alianţa dintre muncitori ţi ţă­ PaVlov, eu şl alţi colegi aj mei din opozi­ • La Helsinki s-a deschlo, In şale Mea-
FRANŢA oficiale »merioane „recunosc că s-ar pu­ POLONIA rani, tă grupeze toate elementele opozi­ ţie em găsit cetea justă tn dezvolt/irea suhalli. o expoziţie de artă populară ţl de
tea ca Nota guvernului sovietic ,'â zibă ţioniste. inclusiv burghezia reacţionară şi vieţii sociale şi ne-am orientat spre co­ ertâ aplicată a RSFSR
PARIS (Agerpres) - TASS ecou in opune publică franceză $1 poate VARŞOVrA (Agerpres) — (ntr-o co- ofiţerii ţarului, să le unească şi ;ă lup** laborarea cu puterea populară a Frontului La inaugurarea expoziţiei au fost de
,ŞMraa despre propunerea guvernului in opinia pubflacâ din alte ţări De aseme­ f Aspondeniţă din Varşovia, naruJ „Pravda" împotriva rolului conducător ol Partidului patfiotfe In frunte cu Partidul Comunist faţă Kekkonsn, primul ministru al Fin­
U R.$.S de a se convoca la 29 noiembrie nea. aceste cercuri, referlndu-se ia atitu­ scrie pnntre ajtele că opinia publică c:n Comunist Bulgar, Împotriva prieteniei Bulgar, sprijinirea aJianţei dintre rmnei- landei, ViroLainen, ministru Afacerilor
la Moscova sau la Paria o conferinţă pe dinea adoptată de guvernele occidentale Polonia democrat-populară a prinul cu o Bulgariei cu Uniunea Sovietică împotriva tori şi ţărani, susţinerea tuturor măsurilor Externe ţl alţi membri ei guvernului.
întreaga Europă In problema asigurării faţă de propunerile sovietice anterioare cu deosebită satisfacţie ţi aprobare Nc . gu­ transformării ţăru noastre pe baze socia- folositoare poporului şi înlăturarea tuturor • In cadrul unui interviu acordat unui
securităţii colectave 1n Europa s-a lăspin- acelaşi caracter, Iţi exprimă îngrijorarea vernului sovietic adresată ţârilor euro­ liote. pentru a crea un guvern care să greutăţilor ţi slăbiciunilor ln tnch&ier* corespondent a) agenţiei egiptene de m-
dil repede ln Franţa că Nota sovietică paze să se adreseze di- pene, precum ţl Statelor Unite ale Ame- ducă In Bulgaria politica imperialiştulor declaraţia cupnnde o chemare adresată forma|ii „Misr-Presa" primul ministru al
Ziarele „Le Monde' $1 „France Soit" au ieot popoarelor din ţările respective". rlcii, în care re propune convocarea unei imencano-englezi tuturor foşblor adepţi ai opoziţiei,- tuturor Libiei, Mustafa Ben Halim, a declarat că
pubkcat un rezumai al Notei sovietice Referindu-se la ecoul produs de m-ole conferinţe pe întreaga Europă in vederea In continuare, după ce cutează fapte do­ emigranţilor de a-şi revizui vedenie, de a ..Libia nu doreşte să adore la pactul
adresate guvernelor ţârilor europene Zia­ o/opunem sovietice ln capitalele ocxadt.i- creării unuu sistem de secundat* coleocivi vedind linia politică proamenLcană ţi pre- se întoarce în patrie şi de e-şi jIuji cin­ turco-pakislonez sau Ls oricare alt paot
rele subliniază că guvemufl sovietic consi­ îa)«\ observatorii pobtaol declară că cercu­ ln Europa. engleză şi activitatea antipopulară a opo­ elaborat de ţările ocoldentului Guvernul
deră că a devenit necesară convocarea fără rile guvernamentale din Storkholm „pri­ In zalele de 13 ţi 14 noiembrie, posturiJe ziţiei conduse de Gemeto, iar după fuga stit poporul. Libiei, a continuat primul ministru, •£
noi aminârl a unei conferinţe a luUnror vesc o conferinţă ca cea propusă In ultima de radio din R P. Polonă au transnrs pronun|â împotriva parbalpăni La orie*
statelor europene care doresc îl participe Notă sovietică drept o măsură ce trebuie In repetate rlnduri textul complect No­ Destituirea generalului IXaghib fel de pact militar".
La ea precum şi a SUA, tn problemî încercată In vederea destinderii tensiunii tei sovietice La 14 noiembrie, ţoale zia­ • Agenţiile de piesă enunţă că la 12
creărij unui sistem de securitate colectivă :nterQaţiana3e". rele centrale ©u publicai Nota la loc de CAIRO (Agerpres) — TASS tează că „după cum se declară In cercu­ noiembrie a sosit la Hongkcmg, In dn«zo
ln Europa Ziarele erată, de asemenea ca frunte sub tii-Mun mari
GERMANIA OCCIDENTALA Se anunţi orfidal câ La 14 noiembrie rile diplomatice din Londra, conflictul spre Pekin, un gru? constituit din 15 oa­
guvernul sovietic consnderl că esle de Sprijinind cu însufleţire noul pas în- „Consiliul revoluţionar de conducere sl care durează aproape de uo an dintre meni de afaceri britanici care vor Jirfa
dont ca Republica Populară Chineză tS treprans de guvernul 6ovjetac, muncitorii,
BONN fAgerpres). — Agenţia France Egiptului, a adoptat hotârirta de a deştj- preşedintele Muhammed Naghib şi juots R P Chineză ln vederea promovării
tranatâ la această conferinţă un obser­ lărazui, oamenii de şbmţă ţi culturii din
i’resse anunţi că, referindu-se la Note tui pe generalul Muhammed Naghlb „din militară a a Uns faza critacă In urma re­ schimburilor comerciale între cel* două
vator Polonia populară deolarâ că crearea ur.ui
guvernului sovietic din 13 noiembrie. Deh- toate funcţiile deţinute de eî“, adică din centei Încheieri a acordului anglc-egip- ţin
Redind conţinutul Notei sovietice, zia­ sistem eficace de securitate colectfvă eu­ funcţia de preşedinte al Republicii şl pre­ tean cu privire La viitorul bazei englete
rul „Le Monde" subliniază că ritfficarea îer, vicepreşedintei© partidului liberal-de- ropeană corespunde intereselor fundamen­ şedinte aJ ..Consiliului revoluţionar de dun 2ona Canalului Suez. • Conducerea Partidului Comunist Ita­
mcerat (al dedea mare partid din ccall-
zcondurilor de )a Paris ou pnvire Ia mi ţla lui Adenauer), a declarat că „se Im­ tale ale poporului polonez ţl ale tuturor conducere" Potrivit une! păreri larg râsplndite, ge­ lian a comunicai că ln urma ca mp mi ei
U Lan za rea Germaniei occidentale ar corn In cercurile ziaristice s* declară câ lui neralul Naghib a luat o atitudine potriv­ naţionale pentru fondid ziarului „Urata"
pune o examinare foarte serioasă a No­ popoarelor europene s-su strîns eCR.N.O.hOO lire Aoeostâ sumă
pJtca in mare misuiră iivtneaga situaţie Ir, Naghib 1 s-a fixat domldiu forţat nică prevederilor acordului realiuat ia lu-
Europa şi ar zădărnici posibilitatea regie tei sovietice". ,£a constituie — a adăugat Noua Notă a guvernului sovietic este In comunicatul oficial se spune ră con­ iie ic urm? tratativelor dintre primul ml- 9 fost strhuă ir. derure do roi mai cîteva
mentiriJ problemelor nesoluţlonate, îna­ Dehler — o dovadă ci sovieticii vor să larg comentată de posturiJe de radio din ducătorii organizaţiei secrete „Frăţia mu nişo-u Nasser şt ministrul d* Război el «ăptâmlnl, Ir. pofida persoruţulor.
inte de toate a problemei germane facă tot ce Je stă tn putinţă pentru e evite Polonia Comentatorul de la radio-ul po­ sulinenî", lusef TaJaat ţi fbrahim At- Mani Brit&rui, Anthony Haad • Li 15 ooiembri*, preşedintele Elsea-
* un al treilea război mondial" lonez subliniază îndeosebi uriaşa însem­ Taib, „arestaţi în dimineaţa udei le 14 Se spune eă generalul Naghib considera hower a înaintat Senatului ccordurlle de
noiembrie", au confirmat existenţa unor condiţiile acorduiui acceytat de ..Consiliul la Paris cu privire La înarmarea ma­
OUenhauer, jefui partidului soriil-de- nătate pe care o prezintă faptul că Note
PARIS îAgerpres) — Nota guvernu­ legături Intre preşedintele Naghib ji con­ revoluţionar da conducere" prea favora­ mei occidental* Intr-o scrisoare alătu­
mocrat. a subliniat de asemenea că „Occi­ sovietici oferi posibilitatea de -i parti­
lui sovietic din 13 noiembrie a produs ducerea organizaţiei „Frăţia musulmană" bile pentru Anglia Organizaţia „Frăţie, rată Eisenhowe* c«r« ..sfatul şi consimţi-
un puternic răsunet 1n întreaga lume dentul nu poate să respingă pur ţi sim- cipa ta conferinţă futuro' statelor euro­ LONDRA (Agerpresl — Observatorul musulmană" a-a pronunţat de asemenea mlntul Senatului" pentru rafilicarea arar*
Agenţia Unfted Press anunţă eă cercurile pdu propunerile sovietice". pene fără excepţie agenţiei Reuter Stanley Priddle reV-- împotriva acordului anglo-egiptean". durilor.
fledacţb şl Adm zîarulul Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 183-109. Taxe plătită ln numerar con! aprobării DlrecJIunU Generate P.TT- Nr. 236 320 din 0 Nolembriel949 — Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA