Page 17 - 1954-11

' I I

IN A C E S T N U M Ă R :

a)
Cileva observaţii oritiee pe margi ritmul desţelenirilor. (pag. 2 — intimplări şi oameni re nu sc pot
nea „Concursului liter-jr“ din luna Informaţii de partid: Să asig'uiăm da ivilării (pag. 3 a)
buna desfăşurate a fnvăţămîntului — Guvernul Republicii Cehoslovace
august. (pag 2'i. 3 3 şi «l-a)
de partid (pag. 3-a) sailută şi sprijină propunerea Uni
Cum se face pUnlarea pomilor
înfrăţiţi in muncă (pag. 3 unii Sovietice (pag- 4 a )
a)
(pag 2 0) Cîleva aspecle ale muncii unui — Succesele oamenilor muncii din
In raionul llia trebuie mlensiiical S M.T. (pag. 3 R, P. Albania (pag. *1 a)
a)
0 nouă dovadă a grijii partidului şi guvernului Răspunsul guvernului R. P. R.
faţă de ţărănimea muncitoare la nota guvernului U. R. S. S. privitoare
Prt>i£otial de Directive ale calui ce 0l La repartizarea de materiale lemnoase,
11-lea Congres al PMR, cu privire la ţinîndu-se cont do prevederile hotirinl, la convocarea unei Conferinţe europene
dorvoltima agriculturii ia viitorii 2-3 or), comitetele executive ala sfaturilor popu­
erează măreţe parspactive de dezvoltare lare vor acorda întâietate ţăranilor mun­ Guvernul Republicii Populare Romine confirmă primirea notei De aceea, guvernul R P.R. consideră problema apărării picii şl
întregii noastre economii Loc de frunte In citori oare au avut păduri trecute in pa­ guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Soclatlste referitor la con a asigurării securităţii colective in Europa ca o problemă de inleres
proiectul de Durectivo U ocupă creşterea trimoniul statului după 1948. De aseme­ votarea in jiua de 29 noiembrie la lUoscuva sau Paris a unei Con vital penlru poporul romin, ca şl pentru celelalte popoare ale
producţiei Ia hectar, sporirea ţeptzlulul nea se va ţine seama de a se da sprijin lerlnţe europene eu privire la crearea unui sistem dc securitate Europei
de an Im ile şi ridicarea productivităţii a- femeilor văduve, orfanilor, bătrimlor. a colectivă In Europa. Guvernul P.P.R. este in toiul de acord cu guvernul U.R 5.S. că
cestora, lărgirea volumul ui construcţiilor căror cantităţi de lemne se vor tăia şl Guvernul Republicii Populire Romine împărtăşeşte punctul de pentru a pruintîmpina înrăutăţirea situaţiei in Europa şl creşterea
gospodăreşti ale colectiviştilor, intoviri- transpar La ou concursul ţăranilor munci­ vedere al guvernului sovietic asupra pericolului serios care se creează pericolului de război, trebuie luate toate măsurile necesare in ve­
şiţilor şl ţiranHoir muncitori ou gospodă­ tori din comuni, atest lucru hotărîndu-se In Europa ca urmare a semnării acordurilor de la Icndra şl Paris derea stabilirii unul sistem dc securitate colectivă in Europa sistem
ri) individuale. în scopul obţinerii, in In adunarea acestora. cu privire la militarizarea Germanici, crearea onor forţe armate ale care să ţină sesma dc interesele legitime ale tuturor «talelor Eu
a_-iii ce urmează, a unui belşug de pro­ încă in cursul lunu noiembrie ş» decem­ Germaniei occident,ik şi atragerea Germaniei occidentale in grupă­ ropeî. «nari şi mici, şi la care să participe toate statele europene,
duse vegetale şi animale, pentru indicarea brie a acestui an, în vederea aprovlzionâ- rile militare ale unor state ca Uniunea vest-curopeană precum şl indilercnt de regimul lor social şl dt slat
continuă a bunăstării celor ce m.unce.c rii tu materiale lemnoasa a ţărănimii Blocul Atlanticului de Nord. In consecinţă guvernul R.P R declară că este gata să participe la
pe ogoare şi a întregului nostru popor muncitoare pe anul 19ŞŞ, oo nu tetele exe- Punerea în practică a acestor acorduri potrivnice intereselor păcii conferinţa in problema creării unui sistem dc securitate colectivă In
muncitor cutivo prin comitetele da gospcdănre a In întreaga lume. intereselor tuturor popoarelor Europei, inclusiv Eurnpj, a cârd convocare neintirzială este propusă in nota guver­
Faţă de cerinţele de materiui lemnoi fondului silvuc comunal vor prelua spre poporul german, va avea ca rezultai Inevitabil înrăutăţirea relaţiilor nului sovietic, la care să la parte toate statele europene Care doresc
mereu descinde ale ţăranilor muncitori tăiere do La ocoalele silvice pnrelicîde Intre «talele europene, intensificarea goanei înarmărilor şl creşterea aceasto. precum şi Statele Unite ale Amcrîcli, şl consideră de darii
si pentru a se asigura traducerea în fap­ puse In valoare şi care se vor mai pute primejdiei unui nou război aducător de noi vărsări de singe şl dls ca la această conferinţă. Republica Populară Chineză să şl trimită Fruntaşul în producţie Ebert Nlcolae
te a sarcinilor ce decurg din proieotul de in valoare pînă la data de 13 decembrie trugcrl de valori materiale şl culturale observatorul sflu est« strungar şi inovator la Atelierele
Directive, partidul şi guvernul analizând 1954, parchete ce vor fi atribuite din su­ In cursul ultimelor 4 decenii. Rominia a suferit de două ori con Guvernul Republicii Populare Romine este de acord ca susmen­ C F.R. Simerlo Aplicând metodele sovie­
sprijinul aeord3t ţărănimii in acest sens. prafeţele oe vor constitui pădurile de fo­ seanţele dezastruoase ale formării de blocuri agresive în Europa şl ţionata conferinţă să aibă loc la 20 noiembrie la Moscova sau Paris. tice Voroşin şl Kolesov, el a reuşit pen­
In scopul ecoperj-ii necesităţilor gospo­ losinţă comunală ale politicii de cotropire a militarismului german Bucureşti. IS noiembrie 1954 tru a 22-a oară să-şi depăşească norma
dăreşti, au constata*, că acesta o-sle încă Odată cu preluarea de către comune a lunară cu 80—90%.
necorespunzător şi nu este în pas cu lar­ suprafeţelor de pădure, organizaţiilor <je Pinfi in martie a c a calificat La locul
gile posibilităţi de dezvoltare create ţără­ partid, sfaturilor populare ca şi tuturor ds muncă pe tovarăşii 1 Ivanov I„ E-bert
nimii In anii regimului de democraţie ţăranilor muncitori, le revin sarcini de Şi-au achitat obligaţiile Ârăllura adîneă mi-a adus A., Dan I., Teodonescu si Dooncâ. care au
populară seamă. Pădurea pe lingă faptul că repre- faţă de stat devenit oadre preţioase pentru atelier
Holăriraa Consiliului de Miniştri d alntâ o mire bogăţie, este în acelaşi timp recolte bogate de porumb Inovaţia „dispozitiv pentru inele ael-
Numneroşi ţăziini muncitori, crvnptionţi da
HP.R. şi a Comitetul un Central al PMR o podoabă a patriei noastre şi un faotor IndatoruUe patriotice ce le au ţaţa de bah' 1 , l-a răpit mult dm timpul său liber
recent elaborată, vine ţi dă o dezlegare de seamă în îmbunătăţirea climei De stat, şi-aiu achitat cu cmtAe cotele dato­ De multe ori, stau şi mă gîndesc le/ de cind pămintul meu produce mai multe Scopul lui a fost ca inovaţia sâ reuşrască-
favorabilă acestei probleme. SfO.OOO ha. aceea, oamenii muncii de la sate, îndru­ vremurile trecute şi le compar cu «‘Ole recolte Cu flecare an mă conving tot mal Astăzi, această inovaţie" este adoptată gi
pădure din fondul forestier al statului se maţi de organizaţiile de partid şi dc stat, rate statului t>3 care le trăiesc acum Cită deosebire mult despre foloasele mari ce le am Je de Atelierele C F R Cluj
Exemplu de acest fol slnt ţăranii mun­
vor da in administrarea şi gospodiriiee au datone de o îngriji pădurea, de a o citori doi comunale Răcflştia, Peşttş şi B3- întine traiul de pe vremea cind ţara asta pe urma lucrării pământului după meto­ In prezent are dzjpusă la cabinetul teh-
comunelor. pentru folosinţa ţăranilor feri de stricăciuni şi de a depună toată cia din raionul Hunedoara, care pînă în mindră şl bogată era clrmuită de moşieri dele ştiinţei înaintate : şi de aceea caut să n-ic inovaţia : „dispozitiv special pentru în­
muncitori, pentru unele nevoi de ordin rîvna pentru a O spori- prezent şi-au predat toate cotele din pro­ şi capi'Lilişrtx şi cel de azi, cînd u»te con­ lucrez întocmai cum ne învaţă ştiinţa călzitul cu motorină".
obştesc ale comunelor ; o mare grijă fiind In acest cens la stublilirea cotelor c- dusele animale şi vegetale dusă de clasa muncitoare aliată cu aai Anul acesta, de pildă de pe suprafaţa IN CLIŞEU : Fruntaşul în produoţie
acordată sprijinini tinerilor căsătoriţi de ivuaJe de tăiere se va proceda în aşa fel De asemeni, ţăranii muncitori din co­ ţăranii muncitori de (1.68 de ari ce am avut-o insămînţată Ebert Nlcolae la locul său de rmirvcă.
la sate, pentru ca aceştia să-şi poată în­ incit să se asigure continuitatea exploa­ muna Romos şi Almaş raionul Orăştie. înainte, noi ne amaram z'vMe şi tru­ cu porumb, am cules şi am dus acasă 7
jgheba gospodării. tării păduni In vuJ/tor, îngrijirea, reface­ şi-au predat pini acum produsele de grîu deam de cum se desprimăvăra pînă ce că­ care de porumb, cane echivalează cu 5 600
rea şi poza păduni făcindu-se prin con­ dea zăpada, pe a vor «a chiaburilor din sati kg. Iată cum am reuşit sâ obţin belşu­ O iniţiativa preţioasa
Pădurile comunale se constibuue din şi floarea-soarelui 100%. iar la porumb au
tribuţia bănească sau în muncă a ţărani­ ca să ne agonisim ceva bucate pentru i ne gul acesta de recoltă : Avind îndrumarea colectivului tehnic al
pădurea sau parcelele de pndun eire au realizat 02%.
lor muncitori oe beneficiază de prevede­ înşira viaţa de pe o 2) pe alta De pe încă din toamna trecută mi-am pregă­ filaturii Lupcni. secţia răsucit a cunoscut
format proprietăţi in suprafaţă pinâ la " * '
1
20 ha şi care au intrat în pabrimrmjufl rile hotărârii. bucăţelele noastre de pămînt de cele moi tit terenul oe aveam de gînd să-l în«ă- un sprijin efectiv la reducerea timpului
statul Uj după anul 1<H8 Hotărirea mai prevede ca plantaţiile Au terminat araturile multe ori nu scoteam aproape nimic, pen mlziţez cu porumb Am făcut o arătură a- de oprire a maşinilor pentru descăroat (de
mici şl izolate, aflate pe teritoriul ţăra­ tru că aveam vito şi unelte de muncă dincă de la .cm , tngropind totodată băle­ la 3 ore in medie la 30 minute) Iniţia­
Mmi stenii Agriculturii $1 Svlvicidă arii adinei de toamnă
nilor muncitori, mu cele situate la eape- slabe şl lucram pămintul aşa oum ne-am garul de grajd ce-l Impră;tiasem înainte tiva constă dm ajutorul dat de membrii
cu aprobaTca Consiliului de Miniştri, poa­
tde terenurilor lor. să fie date în folo­ Mut le comune <Jm regiunea noastră au pomenit din moşi-stmămeşi De pe p5- de a face arătura. Astă primăvară, cum brigăzii, muncitoarei care efectua des-
le să atribuie trup’ura de păduri în supra­ s-a zorintat vîrful brazdelor, am dai cu
faţă de maximum 50 ba., depărtate de ma­ sinţa personală a acestora De asemonea terminat arăturile adinei de toamna Aşa mintui meu nu culegeam niciodată mu cflTcarea maşinii de răsucit coivus ş» bi-
sivele forestiere mari şi care, din punct plantaţiile afflate pe terenurile gospodări­ sînt comunele Răcâşta. Peşuş şi DScla, mult de 000-000 kg. porumb la hectar, grapa peste întreaga suprafaţă Peste iar- conus Prin ajutorul primit, s-a reuşit ca
ilor colective vor fi administrate şi ex­
Oă. arătura a degorat, iar cind am gră-
de vedere economic, pot fi mai bine £oî ploatate de acestea în scopul acoperirii din raicnul Hunedoara, care au terminat $i acela era de calitate slabă Pumin- pat-o, s-a mă muţit bine. lucru care a fă­ timpul mori la această maşină să fie în­
podănte, e*piloat»te şi retăcute de cGlre în Întregime pianul arălimlor adinei tuJ nu rodea pentru că pe aceiaşi bucată lăturat. iar secţia să producă pe lună cu
propriilor neceşltiţi gospodăreşti. Comunele Geoaglu, Cioara şl Vinerea de loc, ani de-a rindul nu cultivam altceva cut' sa păstreze cit mai multă umezeală. peste l 400 kg mai multă mătasă, pro­
comitetele exeouttve ale sfaturilor popu InsSminţatul l-am făout de timpuriu Pt
In curlTid. în adunări generale, ta co­
Tare mune se vor alege comitetele de gospodă­ din na ionul Orăşiio, prin buna organizare decît porumb ; terenul nu-1 îngrăşam ni­ ductivitatea muncii crescind simţitor, pa­
ciodată, Iar despre ogor sau arătura a- "cind'au înfloriri spinii, porumbul. 1 meu era
Pe lingă pădurile care se vor da in ad­ a muncii, au depăşit p]2r.ul ara’lurllor ralel" eu' el crescind 51 «alariiie munci-
rire a fondului silvic Organizaţiile de adînci cu 64 hectare dineă nici nu se pomenea ImămînţatuJ răsărit Toate lucrările de întreţinere le- tearelor
ministrare* şi exploatarea comunelor, ho-
partid trebuie să desfăşoare In acest sens Comunele Buceş, GrişcJor şl Vaţa de jos nu-1 făceam nici odată înainte de a în­ am făcut după cum scrie la carte. După Râsucitoarea Toderuţ Otilda a reuşit ca
tăiirea mai prevede şi vinderea din pă­
o susţinută munca politică. Flecare cm o) din raionul Brad. prin repartizarea justă flori spinii, pentru ci aşa erau datinele ce a răsărit porumbul, l-am grăpat pentru numai în schimbul Jin ziua de 14 no­
durile statului, ţăranilor muncitori, o în­
muncii să fie convins de marea impor­ B atelajalor şi folosirea lor la maximum bitrineşt». a sparge pojghiţa ce se formase din cauza iembrie sâ dea peste sarcinile de plan cu
tomnate cantităţi de material lemnos pro­ ploilor şi penlru a distruge buruienile
venit din resturile de ex-ploaLare, iniusiv tanţă a hotăririi ca şi de necesitatea de au ajuns sâ termine la timpul prevăzut a- Acum. de clnd la cirma ţării sînt mun­ Prăji iul l-am făcut fără muşuroi şt de mal 100% mai multe fire de mătase bine ră­
arborii părăsiţi în parchete, apoi buturile a alege In aceste comitete pe cei mai rât/urile adinei de toamnâ citorii şi ţăranii, viaţa noastră S-a schim­ multe‘ori. Acum, la cules, munca mi-a fost sucite Tot în acea zi muncitoarea Suciu
zocunle $i crăcile din parchetele exploa­ buni dmtie el, pe cei maj do incredere Exemplul acestor comune fruntaşe la a- bat. Am primit pămînt de la reforma a- răsplătită înzecit. Ravoca a înregistrat o depăşire de '.91%,
mai plini dc iniţiativă si de dragoste
tate sau in cura de exploatame In acest rălurile adînci de toamnă a fosl urmat grară şi cu ajutorul statulid, noi ţăranii lntrecindu-şi. cu mult prevederile planu
pentru avutul obştesc. O-rganiaiţiile dc Pentru a obţine recolte şi mii bogate lui Muncitoarele Frăţean Lctiţia şi Siiket
sens sfaturile populare vor întocmi tobele. de mulţi ţăran» muncitori din comunele munoiton, putem să obţinem recolte bo­
poirtid sin.t chemate de asemenea a în­ în anii viitori alături de mîi mulţi ţă­ Matilda iu obţinut depăşiri de norme cu­
tmJnd cemt In mod juât de necesităţile gate despre care nici nu puteam visa
druma munoa comitetelor executive, pen­ Romos, Teliuc, Ribiţa şi altoie, care sînt rani muncitori dm comună, mi-am unit prinse între 63-92%
fleiOÎcei gospodării altădată
tru ea prevederile hotărârii <ru privire la pe punotiul de a-şi realiza planul arătu­ pămintul In întovărăşirea agricolă Slnt E CHISU
Sprijinită cu ma/tarial lemnos, ţărăni­ îmbunătăţirea aprovizionării cu material Sîntem acum îndrumaţi 8 1 ajutaţi de sigur că aol vom obţine producţii şi mai corespondent voluntar
mii muncitoare I se creeze condiţii favo­ rilor adînci de toamnă agronomi să lucrăm mai bine pămintul
lemnos a ţărănimii muncitoare să fie în mari de porumb şi chiar la celelalte
rabile pentru complectaneo inventarului • după metodele agrotehnice înaintate Ei
tocmai dusă la Îndeplinire plante, pentru că prin smlre am desfiinţat
gospedăre&c ce posedă, lapl care-i va ţnr- In contul lui ianuarie 1955
Matunloir populare li se încredinţează Conferinţe în folosul ne alută să scoatem de pe pămintul nos­ râzoarele tar arătura rdîncă acum o fa­
rr^ie sft crească mai multe animale, sâ
spre administrare o mare bogăţie o po­ ţărănimii muncitoare tru recolte bogate. cem cu tractoarele la 22 cm Rezultatele obţmute lună de lună în
lucreze mai bine pâmSntul şi, legat de a-
porului. Ele trebuie să o folosească In Despre însemnătatea lucrării pămintului cursul acestui an, de către munoioni <i
reasta, să obţină recolte din ce in ce mal mod raţional pentru ridicarea pe o tjea.pt ă In ultimul tâmp filiala S R S C.-Deva a COLCERIU IO AN (lui loanl
sporite desfăşurat o activitate bogată, «po-ezem/tînd aşa cum cere Ştimţa agrotehnică, mi-am ţăran muncitor din comuna Şoimuş tehnicienii întreprinderii 402 de transpor­
mai înaJtâ o economiei gospodăriilor ţâ- raionul Iha turi Hunedoara, au făcut ca din 2iua 1e
Hotărvrea privii oare lo Îmbunătăţire 3 i\smilor muncitori Sfaturile populare tre­ numeroase conferinţe în faţa oamenilor putut da scama mai bune in ultimii ani. 20 noiembrie ac., colectivul acestei Între­
■n pro vizionării ou material lemnos a ţârfl- buie sa ceară, ori de câte ou au nevoie, muncn prinderi sâ lucreze în contul ulei de >0
nwnu muncitoare, prevede şi modul in care sprijinul organelor silvice, atît pentru o O atenţie deosebită a fost acordată con- ianuarie ISSS
nu comite graşeli în exploatarea păduri­ .ferinţeJor cu caracter agrozootehnic, ţi­ Un nou cartier cu locuinţe individuale In mod deosebit s-a evidenţiat tovară­
se vor gospodări pădurile ce se vor a- nute in faţa ŞâranUoi muncitori pentru a-o
tribul comunelor In adunări generale, ţă­ lor cit şl pentru lărgirea acestora prin ojuta sâ cunoască metodele agrotehnice şul Sevast-ţa loan, conducător auto, care
ranii muncitori îşi vor alege comitete de noi plimbaţii. Lucrările de impădurirf se înaintate. Aşia de pildă în sala căminului zilnic a realizai cile două norme Condu­
cătorii auto Fotea Vasile şi Dumitru P3-
gospodărire a fondului silvic, care ver vor face potrivit planului Întocmit de cultural din comuna Zanv tov. Popescu curaru de asemenea au utilizat la maxi­
munci sprijinite şl îndrumate de comita­ organele silvice şl aprobat de comitetul Aîe a .prezentat conferinţa: „Experienţa mum timpul de lucru
executiv aJ sfatului popular, comun il. or­ sovietică ajutor preţios pemtru aplicarea
tele executive ale sfaturilor populare, că­ pregetului Directivelor Congresului ol
rora periodic le vor prezenta dSrl de «eo­ ganele silvice locale asigurînd contra II-leo al PMR ou privire La dez­ Constructorii muncesc
plata lucrărilor şi malenaluJ dc împădu­
nii anupra activitaţjj lor Dări de seamă, voltarea agriculturii în următorii cu spor
remesvnaj. se vor prezenta de asemeni rire necesar. 2^3 ani", Un moire număr de ţă­
De cileva zile a început să ningă $1 -
de către comitetele de gospodărire a Noua hotărire, expresie a mani griji pe rani muncitori au ascultat aci, cu viu in­ mnleaguriJe hunedorene Cu toate aceste*
fondului silvic In cadrul adunărilor gene­ care .partidul şi guvernul o acordă ţeră teres conferinţa prezentata La sfirşitul pe şantieralo de construcţii ale locuinţe­
nunii muncitoare, trebuie întocmai res­ oepumcriii, mai mulţi ţăran» muncitori au
rale ale ţăranilor muncitori pus întrebări asupra unor probleme DC rare lor muncitoreşti şi a altor ertllicu soelal-
Com/etelc de gospodărire a fondului pectată Fiecare ţăran muncitor trebuie nu le-au înţalee pe deplin in timpul exjpu- culfuraie din Hunedoara. Teliuc st Ghe-
silvic, luând In primire din partea organe­ să se simtă mobil)nat a da tot concursul ner'n Asemetnea conferinţe s-au ţinut şi lar — lucrul continuă. Conducerea Trus­
lor silvice suprafeţele de păduire destinate comitetelor execrutive 51 comitetelor de tului 4 construcţii Hunedoara a luat ma­
în alte sate ca ; Nădiştia. Hăşdat, Buru­ zuri din timp de a (i lermiruito staţiile
faJas&rvţji obşteşti var d^imdta anual par­ gospodărire a fondului ai'lvic pentru com­
iene Şi altele. de încălzire a agregatelor depozitarea ma
chetele destinate exploatării, vor întocmi baterea oricăror încălcări, făcând in ace­
In zaua de 14 noiembne, s-au prezxsntat terialelor necesare pe şantiere, precum şi
a ol ele de punere în valoare a acestora laşi timp din prevederile hotărîru, punc­ repartizarea hainelor călduroase pentru
de asemeni 15 conferinţe despre: „Ară­
care, după ce vor 11 aprobate de comitetul tul de plecare sora ncJ victoru in lupLa muncitori şi tehnicieni Condiţiile acestea
turile adinei de toamnă".
executiv aj efatulku popular renpcotiv, vor pentru sporirea producţiei agricole, jxn- au făcut ra munca să se desfăşoare din
L aduse la cunoştinţa tuturor ţârr,mior tnu ridioarea bunăstării tuturor celor ce ptin ; multe brigăzi dc ipecialiLate «i com­
munczton. Ajutor frăţesc plexe reuşesc să obtmă rezultate fru-
mnase
Colectivul Teatrulun de Stat „Valea Jiu­ Brigada cnmplezâ a zidarului Hladek
lui" din Petroşani, a răspuns cu însufleţire Petru de pildă, care lucriază la clădirea
Raiooul Sebeş fruntaş la colectări
chemării lansate de Teatrul M'iuni că pal-Bu­ noului spital, reuşeşte ca prin apticorea
In urma muncii de lămurire desfăşurată de organizaţiile de partid cureşti, iuînd sub patronajul său gospodă­ metodei sovietice Orlov da zidăne r. pidă,
ţi slalurîle populare, colectiviştii, înlovără«i|ii $î ţăranii muncitori cu gos­ ria agricolă colectivă „Drumul Socrialis- să execute aLLn»c în medie cu S mc de
zidărie mai mult decît prevede planul
podării individuale din raionul Sebeş şi-au îndeplinit In întregime oblîga- ■mulm" din comuna Riu-Bărbat. Angajamentul zidarilor este de a ter­
jîile (aţă de stat. In felul acesta, Teabrul din Petroşani a mina clădirea în roşu piuă la 3(1 decem­
Planul de colectare pe întreg raionul a fost îndeplinit la griu în pro- inrhejat un contract cu gospodăria colec­ brie a c
porjie de ?00°/e, porumb 10S°/o, floarea-soarelui 100%, alle boabe l02 B /o, tivă în oare se amîajcazâ să sprijine co­
cartofi lOO^/fl, ceapă 100®/i, lin lOOVe, total carne 103 o /o, carne de porc lectiviştii in ru'dioarea nivelului lor poli­ Despăgubiri plătite de
100®/e, lapfe de oaie 101% şl la lină 10)%. tic şi cultural Totodată, prin instruotori- A. D. A. S.
artişti, vor ajuta echipa artoslică la pregă­ In 2iua de 14 noiembrie a c ţăranii
tirea programelor şi vor înzestra biblio­ Hottrirea partidului şi guvernului cu privire la ajutoarele materiale Şl băneşti muncitori din raza comunei ftia au primu
Expoziţie de produse alimentare semi-industrializale teca cu un fond bogat de cărţi. acordate dc că'tre jtat oamenilor muncii pen uu a şi tunslrui case individuale, a tăcut ca drept despăgubiri pentru calamităţi la
Conducerea cooperativul „FiiLimon Sîr- turi a reuşit să dea spre consum oame­ După încheierea contract/ului în sala I in comuna Simeni, jg apară un nou cartier ou locuinţe moderne produsele vegetale peste 46000 lei
bu” din OrăjtiiB, a organizai de cuiind nilor muncii eproape două vagoane de căminului cultural din Rîu-Bărbat 3 ur­ Clădirile din noul cartier, sini prevăzute cu camere spaţioase, bucătărie, eulnar, tl- Prmtre ţăranii muncitori care au pri­
o bogată exipcaiţie de produse atimentare produse Alimentare sub formă conservată mat un frumos program artistic prezen­ j mari şi alte dependinţe Pinâ in prezent £-au mulat in casele lor proprii muncitorii cele' mit despăgubiri se numără tovarăşii ;
6emiindiesLria)iziaţe din fructe şi zorzj Printre aceste produse sîn/t: siropuri, ge­ tat de artiştii Teatrului de Stat „Vaite 1 /işti cu : Lucaci Inşii Irunlaş in întrecerea socialistă ia secţia V-a vagoane. Clsmaş Tnpa lfian ; Crişar» Alexandru. Pavel Au-
muri, patru sortimente de vinuri, compo­ ! Victor, Banclu Gheorghe, muncilor tîmplar la secţia V-a vagoane şl BrinzS lozetina tal 5' mulţi alţii, cărora li s-au înmânat
voturi Toate produsele care au trecut peste
turi şi murături Jiului" in cinstea rolcotiviştilo» fruntaşi , Inneţlnnară. de către delegatul A D A S -ului drept
leceaarul pioţii, zu fost conservate Har
Cro2a /ost/ şî H. Foghel CAnAVOIU VICTOR IN CLIŞEU : O parte din corpurile clădiriloi terminale şi unele care sini in curs de despăgubiri sume de bani care v»ar!32ă In­
oioul colectiv al sec; ei fructe $1 zarzava­ core^>on^eaţi voluntari corespondam voluntar a se leimina. 1 tre 406 şi 524 lei,