Page 18 - 1954-11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 93

Oum se face plantarea pomilor In raionul llia trebuie intensificat Prin gospodăriile colective
ritmul desţelenirilor
| Una dlm sarcinile (trasate ptr-in opitn- ză pe acelaşi parle a tutorelui, de oblced Brigada zootehnică
iU V a) protectinlui Directivelor Confre- către nord Dacă solul este sărac, este In flecare raion din regiunea noastră 3.50 ba din cele II planificate In aceeaşi
Uiul el Ll-lea al P M R. cu privire ia dez- bine să se adauge în groapă clte B-10 kg odată cu tanmnerea lnzăminţărilor de stere se găseşte comuna Br&nişco. care Schimb dc păreri — Noroc mâi Luca Am auzii că eşti
oWareQ agritfolhini Un următorii 2-3 ttnl. do gunoi de graOd bine putrezit care se toamnă, atenţia principală a ţârarulor nu a ajuns sâ desţetefte^o 5 pmfi acum. şelul nostru
sîo nviruxra suurafeţeJcrr pomicole şl vitl- amestecă CU pâmintui din groapă muncitori s-a îndreptat in ducerea la în­ dan suprafaţa de €0 ha. cu cit este plani­ — Tovarăşe preşedinte nu mal putem
ale. Pomul nu se plantează prea o dine ; ca deplinire a planului de colectări arături ficată. decU 10 ha lăsa vitele in voia soartei. Avem multe — Nu jelui, ci brigadierul, II răspunse
! -P^m epzcifurut salului şa oliznai, regiunea regulă de care trebuie să sc ţină seama adinei de toamnă şl desţeleniri de noi Deci nu-i de mirare faptul că situaţia şi Lrebuso să le îngrijim bute Luca
teren ura. desţelenirilor în o cest raion se prezintă — Aha, brigadierul Şl ouftt îţi placa
liunsdoara înhruneşbe toate condiţiile pen- este ca punctul de altoire ce face legărtura — Şi după părerea ta, EudralS. ce tre­
pu oul/tu-ra pomilor fructiferi, avlnd su- Intre portalAol şl altoi 94 file la nivelul In raionul IMa. ou ocazia prelucrării pro­ atit de slab buie afl facem 7 grajdul ?
•narfeţe desbu-l de întinse cu livezi pomi- suprafeţei golului pe .terenuri plane şi cu iectului Directivelor Congresului el ll-lea Pentru intensificarea lucrărilor de des­ — După părerea mea. trebuie să înfiin­ — Drept să-ţi spun nene Mfhal, nu
Ue. In prezent, pepinierele Ce stat pro- 10 pînâ la 15 cm mai jos, in terenuri-de ol partidului, numeroşi ţărani muncitori ţelenire, este nevoie ca tehruoienli agri ţăm brigada zootehnică. Asta-i singurul piea-mi place
juc material sidltcxr pomicol Ce calitate pantă Le plantările dn toamnă nu se mai eu fâout propuneri preţioasa, în legătura coli şt Jectoratele S R S C din raionul mijloc ce 3ă avem un sector zootehnic — Cum! Sări bătrînul
il da preţuri convenabile Plrin măsurile aplică udat/ul, pentru că 6okd este umed c-u puxnerevj In valoare de ncn teronuri La lila, să ţină cit mal multe conferinţe in bun. — Nu-mi place am spus Gite, gunoiul
uate de Ministerul Agriculturii şi Silvi­ După plan tonei *e face un muşuroi In ju­ început, s-a ponut cu multă Însufleţire faţa ţăranilor muncitori in care să dezbată — Brigadă zootehnică, zio»? Nu-i lucru l-al strins în colţul âla. Ieslea nu-i destul
ul lorii, oamsculor muncii caro doresc sl rul pomilor, lor ramurile din coroană mi în ceasta muncă. Din cauză că nu a exis­ o seamă de probleme din proiectul Di­ râu Dar po cine punem brigadieri Ne da cu-rată, dai ovăz prea mult cailor .
d2nbaze pomi, li se vor distribui materia) sa fasonează, urmând ca lucrarea sA se facă tat însă. o Îndrumare şl un control efi­ rectivelor Congresului al II-lea al partir trebuie un om priceput, nu-i aşa 7 — Ascultă mâl. tu să nu mă înveţi pe
Editor pomicoli direct pnn srfaUcvle popu- Un primăvară Se face apoi legatul de tu­ cace, din partea orga ne Lor de partid si duiul, şi in speria! problemele legate dî — Bineinţolea Eu oreă câ s-o găsi vre­ mine. Cind am -început ©u sâ îngrijesc de
ane ocmiunale. tore, oare trebuie să aibă capătul de sus de stat reaotufle, activitatea practică de sporirea necontenită a producţiei agricole unul in gospodăria noastră... Ei ce zici oai, tu nici nu erai po lume Auzi 71
Plirtiarcî pomilor trebuia făcută toam- La 20-25 cm mal jos docit prima ramură desţelenire a pAmîn/Uurilar nefolosite, a De asemenea, in munca de popularizare facem brigadă zootehnică 7 — Aud numai câ matale al râmas toi
> cu cel puţin două rijrptirndril Înainte de de pe tulpină. rămas mult în urmă. a proiectului Directivelor Carvgreşuiul al — Păi să facem mii Budralo, dai la obiceiurile alea de-atuncl Asla-I râu,,.
nesiiraa gerului. Pentru Înfiinţarea und Pentru a feri pomii de iepuri, care (rod Pini în prezent; In arest raion s-au des­ IMea al partidului, trebuie amttrenate co­ — Tovarăşe preşedinte, gîndeşte-te nu­
lectivele de redacţie ele gazetelor de perete
lveză trebuiesc făcute unele -lucră rl pre- coaja, se acoperă tulpina cu beţe de floa­ ţelenit abia 112 ha. mai La cîte foloase o să avem dacă in- 51 Luea începu să-1 oonvlngâ pe Heln-
(âfctaaire. In primul rlr.d trebulo ca tere­ rea-soarelui, coceau de porumb sau rhif. ComltetuL raionali de partid aia nu con­ p cetăţeneşti de La sate, care să publice flinţim această brigadă. Nu mal vorbesc rich de ce e bine să fie grajdul curat, de
articole despre ţjnpozOanţa desţelenirilor.
nul pe corn se face plantaţia, să fie fa­ acolo unda se găseşte. In cazul cind *e trolează şi nu Îndrumă în suficientă mă­ Sfatul popular ral cm al (preşedinte (Chl- dc îngrijirea an im al ol or, dc folosirea lor ce Ieslea trebuie curăţită, de cc c bine
să se dea cailor ovăzul cu porţia Pinâ la
vorabil ciiturli pomilor Ponţii praleri un fac carryzlcctări de goluri in livezi, le sură sfatul popular raional, care, nu fo­ ciudeanu loanj are datoria eA îndrume sfa­ tn mod organizat, de producţia maxe pe urmă. bâtrtnul a recunoscut câ-i mal bine
^ecen mol alinii, dorbul de bogat, caro plantare se fac aceleaşi lucrări care e-au loseşte afectiv pe teren tehnicienii Şl In - turile populare comunale pentru a folosi care o s-o avem do aşa cum spune brigadierul
şS le asigure crortarou şl rodirea. înainte enumerat La înfiinţarea de livezi noi. ginerii secţiunii agricole Stalul populai la maximum atelajele ce le au ţărani) — Ho mâi, ştiu şi ou ce e 6 brigadă — Parcă eu nu ştiu lucrurile astea mâl
iîe .plcml'it, «ero.nul se ară Ia 3S-40 cm. $1 Practica pomicolă, a dovedit că plantările raional, nu trage la răspundere pa unii muncitori, In munoa de punere în valoare zootehnică $tiu că o să fie mal bine în­ Luca 7 Dar, ştii cum e omul, îe mai lasă
odată cu arătura sc îngroapă şl gunoiul de toamnă dau cele moi bune rezultate la tehnicieni oum este inginerul Sălăjan grijite animalele, că o să existe zâspun-
de grajd lain-e putrezit, care a fost împrăş­ prund ere şl au o influenţă Şt asupra dez­ Petru, care duce munca do ta ren In fugă a noilor terenuri. dere mal mare, oo n-o e9 le mal ta Cine pe ttnjalâ.. Dar de acum. ai sâ vezi I
tia! ti prealabil pe icron Po terenuri In voltării ulterioare a pomilor. şl nu dă îndrumare concretă ţăranilor Sfaturilor populare domumale le revine vrea şi cind vrea oa eâ-şi facă treburile +
pantfi p&miniul se ară lisând benzi Lner- Cînd se plantează toamna, rădăcinile muncitori oum trebuie să Lucreze. obligaţia de a plan lirica, în munca de des­ personale Ştiu aste Mă gindesc numai
ţeleniri, toate «teLaJede ce se găsesc tn co­
bate, per.'.aui ca şi prevenim spălarea so- pomilor se regenerează mod repede şt por­ O altă Llpeă oase contribuie la rămâ­ mună, pentru termin ax ea cit mol grabnică 16 ocne sâ fie brigadier Oamenii neobişnuiţi c-u un brigadier
lullai fertil de către ploi neşte creşterea mal din «mp, lucru care nerea In urmă a îndeplinirii planului de — Treaba oala, eu zic s-o hotărască zootehnic, se supărau ctnd acesta I© făcea
se face mai greu La plantările din pri­ a acestor lucrări. adunarea generală observaţii Dar plnâ la urmă au înţeles cS
■ Dup5 executarea acestor lucrări, se face desţeleniri, este nefolosirea la maximum Numai muncind cu toată pneeperea sl
măvară* — Că bine zici Adunarea generală i-c 0 bură brigadă zootehnică, foloseşte mult
un plan do plantare, trasîndu-se drumurile a atelajelor existente In raion folosind Just atelajele, raionul llia va
principale şi aleile In viitoarea livadă. Pentru plan tăriile din toamna aceasta, Aşa de exemplu comune FUimon Sîrbu. reuşi să-şi îmbunătăţească munca şl să hotărască Ctnd Judecă mal mulţi iese gospodăriei ;l s-au pus pe treabă. Au în­
Următoarea lucrare este pichetarea, adică sfaturile populare nalonaje pnn secţiunile lande preşedinte aJ sfatuluu popular este termine la timp desţelenirea întregii su­ treabă mai bunS ceput sA îngrijească mal bine arUmftlel© şl
[fixarea locroiul unde se va planta flecare agricole au luat măsura pentru Identifica­ tov Bodaa Nloolae, ane peste 312 atelaje prafeţe de pămint mefoloslt încă * au (rvsMozat pentru hrăni rea lor In timpul
|pam, flxlndu-s<? îooufl pnn plcherţl (ţăruşi) rea terenurilor de plantări, făcutul gro­ şl nu a desţelenit ctedt o suprafaţă de S EDGEN Peste tt'teva zile, tn gospodăria colec­ lemll două vagoane şi Jumătate de porumb
Distanţele de plantare variază In raport pilor fl aducerea materialului sâdlloz po­ tivă din A potoul de Sus raionul Sebeş furajer amesleodt ou floarea-soarelui, au
jcu specia. In gonarol : elo încep de Io 5-6 micol In aceaslă acţiune, s-au evidenţiat s-a ţinut adunarea generalii. Majoritatea strina 9 vagoane de sfeclă furajeră mart
romanele lila, Hunedoara şi Alba care au Nereguli la cooperativa din Clinic cantităţi de fin şl altele. Animalele slnt
meiirt la piereid şl se sfiracac ou 8-1C me- membrilor au hotărlt înfiinţarea brigă­
luat din timp măsuri pentru reuşita tr> hrănite la oro fixe, grajdurile şl cote­
Itnl la măr şi 10-14 metri la nuc. Po te­ zii zootehnice tar ca brigadier a fosl ales
bune condiţiurn a plantării pomilor, La Munca pentru achiziţionarea produselor muncă de convingere pentru schimbarea ţele sini curate, lor îngrijitorii răspund
renuri plano, iplnhetoareo sa poate fiare in Luca loan
fe), o acţiune bine condusa a losl din vegetale şi animale se desfăşoară nesatls- Lud pe porumb. de buna Iot îngrijire De asemeni s-e re­
(patinat , sau dreptungluu, iar pe pantă
partea secţiei L 7 CFR Deva şl a secţiei făcător la oocperatlva din Chin ic ralonlil Vină In munca de achiziţii la coopera­ Mic inventar glementat folosirea anlmaldor de trac­
ise preferă ; plchetat/ul în ahmoonz (pomul
dnumuri naţionale din ■regiune, care au Sebeş. Atei lupte se dă pentru îndepli­ tiva din Cileic are şl tovarăşul Ghilu ţiune tn scopuri parsonale
lecupi un vârf al unul triunghiu e-chilate A doua zl. după alegerea lui oa brlga-
făcut deja grepale şl nu adus materialul nirea valorică şl nU pa sortimente a pla­ Gheorghe, vioepreşodunte, care răspunde daar zootehnic, Luca Ioan s-a dus să ie Brigada zootehnică a început sâ tră­
iial). săditor, Lnesplnd plantatul.
Dupfi pichetat, urmează f&outul gropl- nului do achiziţii De pildă, pînâ acum direot de treaba aceasta. El e taro scump in primire animalele gospodăriei iască o viată organizată, oare aduce
De feluO cum se fac plantările pomilor s-a achiziţionat numai 7C% din pten floa- la vedere. Atunci cind este căuitat de ţă­
|oor. CenIrul-fiecărei gropi, trebuie sâ co­ — Sâ 0611 ca o să ai o gospodărie mare, multe foloaao gospodfiriea şl personal co-
IrucUfen şl cum se respectă aceste reguli, r ea-e oarei ui abra 10% perumb, Iar lo ranii muncitori veniţi să-jl valorifice pro­
respundă ou pichetul In regiimea noastră ua spus socotitorul. -Notează : 17 vaci, lectiivl şUJor
depinde In mare măsură prinderea Lor. păsări, cartofii şl alte produse, nu s-a rea­ dusele, nu e de găsit nicăieri Din acea­
'se recomandă ca gropile să fie de formă IA cai 2A boi, 11 scroafe şi 2 vieri, 30 de
Multa unităţi socialiste din regiunea noas­ lizai nici un procent. Mânui a fost depă­ stă cauză, o cantitate de 400 litri ulei A trecut o lunS
I pătrată cu dimensiunile de 1.20 m lăţime purcei, 863 de ol Inatară do aste, 11 oa­
tră. au reuşit în toamna anului trocut 9ă şii numai la struguri şf nud sorit pentru comerţul de Initlmfonare n-a
şi 0.70 m adinoime. meni în brigadă şi toate construcţiile: într una din zilele lui noiemhrio, în bi­
planteze un număr mare de pomi avlnd Preşedintele oooparal/itrei iov. Ţiroga (ost Încă distribuită în întregime
I 14 făcutull gropailor, trebuie avut in ve­ o prindere de 00-9S . Aceste lipsuri grave în activutatea coo­ grajduri, saivan, cotele... Eu îţi doresc roul socotitorului era mare gălăgie Se
dere sâ nu se amestece atraturde de pă­ Gheorghe Justifică această neîndepUmire succes strînteseră acolo mulţi colectivişti Mulţi
Aşa este gospodăria agricolă de stat pe sortimente o planului, epurând că ţă perativei din Clinic se mal datorase şl
mânt din groapă. Ele trebuie aşezate de — Şl eu aş vrea să am succes Dar şi din brigada zootehracâ
Apolduil de Sus. care a plantat In toamne narii l muncitori simit de vin 5 pentru câ faptului că atit preşedintele Tlzo^a Gh.,
o parte şi de elita a gropi), In aşa fel, in­ asta râmine de văzut-
anului 1933 suprafaţa de 30 ha cu pomi. nu vin gâ-şl valorifice prin cooperaKvă vicepreşedinte Ghilu Gheorghe şl toţi Cel­ SocoMtoruJ, tocmai terminase de cal­
cit Ia plantara cel saos din fundul gropii obţlnlnd o prindere de 85-90% ; sau gos la] ţi salariaţi, nu muncesc organizat, nu După ce luă In primire tot Inventarul culat veniturile gospodăriei pînâ tn ziua
să poată ft PU9 la nl/velufl rădăcinilor po- surplusul de produse. Ca să spună aefest brigăzii zootehnice, Luoa pomi spre gra]d
podSrla agricolă colectivă din Ungurei lucru e uşor Dar tovarăşul preşedinte şl colaborează şl rvu cor spnijmul sfatului
mdîor După ce gropile «-«au lăcnit. se trece
care prin buna aplicare o regulilor dc achizitori.*, n-au făcu! aproape nimic popular «au a organizaţiei de bază. Ai ajuns şi (u şei — Oile, cîte kilograme de telemea şl
ia fixarea tu tont) or, care vor susţine po- caş zici că e vîndut gospodăria noastră 7
plantare, a avut pe cele 7 ha. plantate eu pentru atragerea ţăranilor muncitori spre Este necesar ca in viitorul cal mal a-
mU tlnerri In primi) ani Tutorii se Dac d? — Tovarăşe Luca, tovarăşe brigadier, — 6.900.
paml de diferite varietăţi o prindere de valorifica rea produselor prin cooperativă proplat sâ se punfl capăt acestor nereguli
obloni drn lemn de esenţă ture şt «te 08®o ■ Ba mal mult, unele mărfuri sosite pentru şi să so ducă o muncă ausţirvută pentru stal puţin, te rog — Şl cîţl bani e primit
bine cm partea ce via sta in -pâmlnt sâ fie Luoa Ioan care pornise spre grajduri,
Pentru a Intensifica această muncă, e&le comerţul de întimpdnaire, au stflţ în coo­ îndeplinirea planului do achiziţii pe sor­ — 30 500 lai. Dar noi am mal vîndut şl
pirtltă aau impregnată ou oarboUneu se opri nemulţumit. Ştia c«-l va spune
nevoie de mal multă preocupare din par­ perativă multă vmeme fără ca ţlmmJ timente Preşedintele, vicepreşedintele şl 1 249 kilograme de lină pe care am luat
Se trece apoi Io pregătirea pomilor pen­ tea sfaturilor populare comunale, a orga­ nvunoltori din comună să ştie do existenţa achizitorii, trebuie traşi la răspundere cel care l-a oprit 30 400 lei şl 155 de purcel pe care am luai
tru plantare Se tnflftturft rădăcinile vătfi-, nizaţiilor- UTM şl a organizaţiilor de pio­ lor şl sâ aducă produse pentru schimb pentru felul defectuos cum tşl duc munca, — Ei ce vrei 1 aproape 33 000 lei
mate. şl ca scurtează la 38 cm rădăcinile, nieri . Grăbind ritmul .plantării la tUnpu) iar agatul popular şl argcrtlzaţla de bază — Cal, tovarăşe brigadier; am nevoie
Aşa ,s-«a lntîmplat ou o .cantitate de 100 — Nu mai spume
principale Celelalte rădăcini se tale ou prevăzut, asigurăm oamenilor cantităţi kg. de zahăr din care 30 kg. trebuia schim­ să-t ajute mai mult De asemeni, UBCAD de col — Glie «ici pe hlrtte, negru pe alb se
altt mai scurt, cu cdt stnt mal subţiri Se mărite de fructe bat pe porumb Tovarăşului preşedinte Setoeş este necesar să la de îndată mă­ — Caii astăzi merg la arat Nu putem grăbi să arate socotitorul.
mocirleec apoi, şl se plantează după un CATAVELA STEL1AN lnglnea suri de îndreptare a situaţiei do da coo­ intlrzla cu arăturile de toamnă
plan pe spedii şl varietăţi Pomii se aşea­ şl ADAM JOSir tebnklan ‘Tiroga Gheorghe l-a fost mai uşor s3 perativa din Cîinlc — Bune, dar eu şi nevastă-mea vrem — Da, aşa-l, recunoscu curiosul
tacă, deci! să aducă La cunoştinţa ţărani­ NEGREANU NICOLAE să mergem la târg, mâl Luca Cu ce sâ Luca Ioan stătea mal la o parte $1 di­
plecăm ? scuta cu preşedintele şl cu BudrjlS secre­
lor muncitori aorirea zahărului şi sâ ducă oorospondenvt voluntar
Unde duce birocraţia fi nepăsarea — Cu orice, numai cu caii gospodărie' tarul organizaţiei de partid
nu. N-o 3ă lăsăm noi e rituri le ca <â te — Eu zic sfl popularizăm în Zjar pe
AoUm şase luni, Oa flYilstul 4 construcţii nei de utuJaj a trustului ; tov. Raduly lo- plimbi tu la tîrg Heinrich Mlhai şl pe Wlllngher Andrei
din Hunedoara au fost aduse noşte Coco- fcif, şeful bazei de u/lilaj, spune că dis Colectiviştii din Şibot au arat adine 54 ha. — Păi . Ei «Ini cel mai buni oameni din brigada
motîve tl® C F de linie Îngustă, du saniptele sale nu reiese că locomotivele er — Nici un păi Am spus zootehnică
După terminarea recoltării culturilor de
scopul de a se Îmbunătăţi transporturile fl Intrat In posesia bonei de uplaj. iar tov. toamnă ji e InsâminţArHor, colectiviştii apus că imediat co va fl erată întreaga Cel care ceruse caii se supără
Intonne pe şantierele trustului Inginer Oprea Vasila, mecanicul şef al dm Şlbot şi-au îndreptat atenţia spre suprafaţă de pimînt planificată, vot în­ — Ai ajuns şl tu şef mJ Lasă câ mai — Bu\e. dacă zici tu. aşa aS fie. câzu de
cepe pregătirile de iarnă : vor face opri-
Scopul pentru cane au fost aduse loco­ trustului susţine acelaşi lunru acord preşedlnlole
executarea arăturilor adinei de te iran fl torile de zăpadă, vor repara unele adă­ vorbim noi
motivele însă. nu a fost atins, aceasta nu Din toată această „ploaie de adrese" Ajutaţi fiind şl de tractoriştii de la SMT Luca plecă fără sâ-1 mal asculte Cind — Şl eu alnt dc acord, alse Budralâ
pentru ci Locomotivele nu or fl necesare, reiese câ locomotivele nu apsuţin nimănui Orftştle, el au arat pinii la 15 noiembrie posturi ale animalelor, vor transporta fi­ Işi dădu seama că nu procedase bine. că Apoi discutară despre vutor, dexpre
e> din cauza neglijenţei condamnabile e cS ele, au Ieşit din patnmoruul Întreprin­ la o adâncime de 20-22 cm., o suprafaţă nul şl celelalte furaje in apropierea graj­ trebuia să slea de vorbă cu omul să-l unele lipsuri care mal aint tn brigadă ji
unor bir o creţi şi formalişti oare văd re­ derii 3 construcţii şl că baza de utilaj nu de £4 ha. In curînd, şi celelalte 13 ba durilor jaentru uşurarea hrăniril animale­ convingă câ interesele gospodăriei sini despre oamanl.
zolva naa prrohLpmalor numai In Mrţna- Ic^e preluat neara/te încă, vor fi terminate. lor în timpul Iernii şi se vor pregăti pen­ mal presus de cele personale nu-1 mai — Ascultă mâl Luoa. 11 Spuse la urmă
gfjle în care s-evu îngropat Aceasta totală lipsă de răspundere, ma­ Intr-o convorbire cu preşedintele gos­ tru sărbătoarea împărţirii veniturilor găsi „Plnâ dc seară, tot 11 găsesc' 1 , gîndi Budralfi Tu te-al îndreptat mult >i con­
Intre mecanicul şef al trustului, baza de nifestată de txrocraţtj de mai aus, se res- el. „Trebuie rleapărat sfl-t iâmura*c. Greu duci bine brigada Dar tot mai vorbeşti
utilaj şl Întreprinderea 3 construcţii, cir­ Iringe tnsâ asuţxra locomotivelor oare de podăriei colective Mara Toan, acesta a pentru anul acesta. se mai despart unii oameni de obiceiuri uneori dâ sus cu oamenii Caută să te a-
culă de o bună buoatâ de timp adrese luni de zile stau in ploaie p noroi, de- vechi Dar se vor despărţi'*. proph mai mull de ei, «3-1 înţelegi şl să
şi para-adrese, din care reiase că nici umil eradlndu-ee HirocraţU insă nu le văd Abonaţi-vă la ziarul „Pentru pace trainică, penlru democraţie Cu glndurllc aetoa, Luca intră In graj­ te înţeleagă Asta-I principalul pentru ca
din aceşti trei factori rvu-şl asumă răs­ Noi intrabăm : pînâ cind atâta birocra­ populară", organ al Biroului Informativ al partidelor comuniste dul cailor brigada eă aducă şl mal mtzlte foloiso
punderea asupre stării In care se găsesc ţie şl nepăsare Inţi de bunurile poporu­ şi muncitoreşti. gospodinei Şl ecum, hai să mergem câ
'locomotivele De exemplu, tov. TYattnor lui 7 Lasă, nu ma invăja Iu pe mine ne aşteaptă lucrul.
Abonamentele se primesc la ţoale oficiile poştale, factorii
Alexandru, direetoml întreprinderii 3 con- GH GHERMAN Henrîeh Mlhai, bătrînul Îngrijitor toc­ — Hal I
rirucţi spune c3 a predat locomotilvale ba­ corespondent voluntar poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii — mai fesei a un col GH PAVEL
De-a lungul veacu­ In acest scop c-au tă orvalizâ a unora din poeziile cele mal De odată, acest cadru, general şl targ SI pentru visul omenirii
rilor. sufleiul omokirf Cîteva observaţii critice pe marginea creat cele mai favo­ reunite: se înguslează şl se precizează Subit, pen­
a fest In perminpnţă rabile condiţii depis­ Tovarăşul Troian Pilimon, ln cele 30 de tru a scoate cit mal viu ln evidenţă, sal­ PoeaJa, „Ostaşul Sovietic" pnvitâ tn an­
însetat de bucuria Concursului literar"din luna august tării şi promovftrJ ti­ strofe ale poeziei „Ostaşul Sovietic 1 ' ne varea copilaşului de către viteazul soldai samblul el, sau prin prizma fragmentelor
de a trăi Dragostea » nerelor talente Prin prezintă în cudorl calde şl vil portretul sovietic : citate, după cum om arătat in cele de mal
de viaţă s-a miru- aceasta se urmăreşte unul ostaş’ care — In toamna anului 1947 Odată, ştiu că pko dc fum sus are multe calităţi Alături de aceste
feeiat sub aspect© multiple Omul a sim­ datorită impetuozităţii talantului lor au atragerea in cimpul literar a unul număr — salvează uin copilaş de sub dârîmălu- Urla văzduhul ca furtuna caJltăţl are Insă şl unele llpaurl Vom
ţi! nevoia să-şi exteriorizeze aceaslă dra­ râ2bl! totuşi. Talentul §1 îndrăzneala, Îs dLn ce în ce mal mare de poeţi şl pro­ nle cuprinse de flăcări ale unei oase bom­ Cu aceasta Intrrăm în partea doua e sublurtia cîteva dintre ele :
goste, s-o facă cunoscută tutorcu Una dm costat insă in numeroase cazuri surghiu­ zatori Presa, teatrul, cinematograful, pă­ bardate smulgindu-1 din braţele mamei pneriel ■ o căsuţă — este bombardată — — Pentru a contura şi dezvolta tema
căile cele mai largj $ accesibile externe - nul .sau viaţa şl nu prea arareori şl una trund din ce Ln ce mat adine In lumea moarte. strivind sub ruinei în flăcări, o mamă cu propusă, nu ar fi fost nevoie numai de­
xlzârii sentimente]or omeneşti a fost a-rta şi alta SA ne amintim de Bfilcescu, de satelor. Astfel, multe talente din rindu) Figura soldatului sovietic Situată pe un copil ln bra(e cât de 30 de Btmofc întregul conţinut de
Omul şl-a ounorstizat avîntul o rea tor în Caragiole. de Emlrcscu, de Puşkin, de poporului gu un fot mal Larg prilej flâ-Şl primul plan el poeziei este conturată cu Iată că ua brav soldat sovietic, se a- idei şl Imagini al poeziei ar fI putut fi
culori, in sunete, in marmură, In granit Lermontov, de Taraa Sevcanco al de mul­ cultive înclinaţiile fireşti şl «3 le afirme măiestri©: vînlă tn fJAcflrt şi, cu sacrificiul propriei cuprinse Ln cel mult 10—ÎS strofe ln a-
dar mal ales In cuvinte Arta cuvlntului ţimea tuturor scriitorilor, mari şl mlol. a fără nici un fel do Impedimente aau dis- Jur împrejur pămint scornit Bale vieţi, salvează copilaşul din braţele ceat tel, poezia «IştigLnd tn concentraţie,
a fost mai Ia indemlna oncuj şl este una căror existenţă fi fost dintre cele mal tra­ crunrtnări In coloanele numeroaselor atare Sl aumal case răsturnate . mamei moarte şi -aer ti sporit efectul
din cele mol veohl şl rAapîndite arte. Rit­ gice datorită confillcvulud Izbucnit Intre şl reviste, de toate genurile, re apar as­ $i rusul care mra zlmbit Versul al treilea din următoarea strofă — Gradaţia, a Ut a Imaginilor dit şl a
mul valurilor, a] oceanului, ©1 securii a conştiinţa lor şl conduceroa politică a tăzi Ia noi în ţară Cercurile -literare 9int Privvndu-mâ cu bunătate oare rezumă în numai patru cuvinte ceea sentimentelor şl ideilor, nu este sulicent
tnflluemţn! gronullua omului. Este neîndoiel­ epocii respective şl ole un factor activ ln cunoaşterea, edu­ c.e as ta esenţial in întreaga această a doua de lămurită. Poezia are mai mulle mo
nic cS unull drn cele mai esenţiale ele­ Pentru prima oară tn Lstoria omenirii, carea şl promovarea tinereilor talente Dar mi-a *câpat doar un suspin parte a poezieL este plin de căldură şl mente culminante, toate fiind cam de
mente poetice — niitimu] — s-a năcut in Marea revoluiţie cult orală din Ţara So­ Tot 1n acest scop ln presa noastră se Şi-o lacrimă a-a scurs fierbinte plasticitate ; aceeaşi intensitate
cîmflTu] muncii. Rima, un alt element, care cialismului precum şl cate din ţările de pot vedea destul de des anunţate con­ Pe mine rusulun hlajin lai sovieticul viteaz — In multe cazuri tovarăşul FiUmon se
x-a născut mult nvaj tirziu — soră bună democraţie populară, au pus capăt aces­ cursuri luterane cu teme indicate eau ta Ce mâ-ngrljea ca un părinte Intrind po sub dâTÎ/nâturâ mărgineşte La O rimă ieftină : substantiv
a celui dinţii — e da! avînt £ prospeţime te! stări de lucruri, reuşind si facă din alegere. le ji zinînd Knpd obraz cu substantiv sau verb cu verb :
artei cuvănlulu! Ln «cu-rgcrea veacurilor literatură, descătuşată de eub tirania ba­ SI simt blajinu-i chip, rămas Imfogerxtia mea făptură Cind avioane, bombordînd.
şi a mileniilor, rapsozii, seinii, irubaduil! nului şl a cfLasel dominante, un aliat sin­ Si/tuindu-se pe aeeasită lointes spre» e încu­ Tn lnunâ n socotim cel mai realizat vers al acestei Voiau oraşul si-1 îngroape,
barzii lâutonf. au eiqimmot sentimentele cer, ln lupta pentru construirea unei vieţi raja şl pune ln lumină candelele ln for­ pcezil. El r\u rezumă numai dragostea c- Sărmana mamă, fremurlnd,
oroprii sau coleotive. Ln Imagini arbistlee din ce în re mal bune mare din cuprinsul regiunii Hunedoara, Iar \n senlnale culori mulul pentru am. Pnn căldura cu care M-a strins la pieptul el, aproape
Numele unora dintre aceştia s-a păstrat Pentru prima oară în Istoria omenirii, 71 arul „Drumul Socdaltemului", a deschis Revăd albastra Iul privire este formulat ne lasă sâ ghicim că ,re­ sau :
pini astăzi Numele altora s-a pierdut fără In cinstea celei de a 10-a aniversări a eli­ Problema tipicului este bine rezolvată datul neştiut pe nume" are şl el aoasă un
scriitorului din aceste ţări II este asigu­ berării patriei noastre da către glorioase Eu n-oş putea sâ povestesc
urmă. cum fără urmă s-a pierdut tn nu- Privirile alba5tire. chipul blajin, rimbetu) copil. In pieptul viteazului simţim palpl-
rată o existenţă ou adevărat omenească Armată Sovietică, un concura literar pe Dar Ştiu că viaţa ce-o trăieic
mercas» cazuri atit numele cît şi opera plin de bunătate, nu-1 caracterizează nu tind inima caldă de tată
şl o preţuire dm plin meritată. temele: 1 Prietenia romlno-sovietteă, Ml-a dat-o el...
multor poeţi valoroşi ai diferitelor po­ mal pe eroul acestei poezii, ci reprezintă „Omul". în sensul cel mai înalt al cuvin-
După eliberairaa ţării noastre şl dobo­ 2 Realizări ale regimului de democraţie — Unele comparaţii sini improprii. Dc
poare ale lumii. Din sinul mulţimilor s-au trăsăturile esenţiale ale portretului ftalc luluv, ,comunistul" ln toată splendoarea
rârea dictaturii antoneaclene, literatura din populară din patria noastră ;l 3 Lupta exemplu „mal viu ca viul". Putem corn
ndicat Insă mereu alţi şi -alţi stegari ai şt moral el soldatului sovietic în general lui şî „tată" cu toâtă căldura şi măreţia para adjectivul viol. Adjectivele viu şl
ţara noastră a pornit — şi ea — po un pentru pvce
poeziei — cunoscuţi şl necunoscuţi — oare Sub raportul conţinutului preria tova­ sa omenească, alcătuiesc o armonioasă u-
drum nou Câlăuzindu-se de învăţătura mort nu prea suferă insă comparaţie Nu
au dinte! dragoste©, natura, patria şi prea Pină La închiderea concursului au sosit, răşului FiUmon a© împarte tn trei părţi : nitate Ln persoana acelui- erou care (aşi
marxJsT-lenlnlstă. Literatura noastră par- putem — de exemplu — spune despre
adeseori suferinţele strins legate de exis­ la redacţia ziarului, aproximativ 2oJ de Prima, care formează Introducerea şl de sub dârimătxrri stringind lingă obraz două păsărele moarte de frig cS, una e
îlcupă Sn mod efectiv la transformarea poeaiii, din ţoale colţurile regiuni).
tenţa unor orînduwi sociale nedrepte Tn serveşte drept cadru pervtm a doua. evocă făptura însângerată a unui copilaş pe care mal moertâ declt cealaltă, sau despre un
cele mai multe cazuri condiţiile obieatova continuă a «ooctăţii Partidul Muncitoresc Unele din piesele trimite ou dovedit vremurile turburi din preajma anului acum vl vede pentru prima dată om Iiiât dc tren. cS e foarte mori
au fost Insă vitrege p&ntru cei cu îndi Romin aconto toată atenţia făuritorilor maturitate talent y> o justă orientare 1944 ! Dm partea a treia a poe*te se des­ E adevărat câ poeri* ore multe cali­
naţio literare, pentru care motiv abtea te- aeeJed -lăteratun) oare oglindeşte La un Lnelt ideologică Altele, dimpotrivă, s-au dove­ Cînd SU'b câilolie de duşman prind unele concVurii. strins legate de cea tăţi, LnsS cu putină bunăvoinţă şi un «rurnp
Gemea frumoasa noastră, ţari de a 10-a -aniversare a eliberanl patriei
Iunie de vaioane nu jl-au putut aduc" nivel artistic, revoluţionarele transfor­ dit puerile minore, superficiale de transpiraţie tn plus, o parte dm lipsuri
noastre : ar fi putut f| înlăturate, din capul locului.
contribuţia de come ar fi fost în stare, la mări economice, politica, socinle şi cultu­ Spre a veni In ajutorul tinerilor sunu- Atunci pe tatăl meu ee-L drag Cfţl sovietici, dlrjl erot.. In poezia „Cînlec pentru o in|m„ :tn3-
marea cauză a progresului omenirii Alţii, rale din ţara noastră tort, vom fac© ln cele ce urmează, o scur­ L-eu dus OU Sila ta armată SI-ou da*, viaţa pentru noi r&’ f , lovorâşul M_ Caro»n/i| evocă ligura