Page 19 - 1954-11

Nr 93 DRUMUl SOCIALISMULUI

INPORMAŢIl DE PARTID fiisemnârl criKce
Citeva aspecte ale muncii unui S. M. T.
re in loc să muşte din păonint brazde proas­ Intîmplări şi oameni
Unii harnici, a ţii delăsători
pete, deseori, ou stei ţa pene.
3 I Despre munca multor tractorişti de la Nu odată e-a încercat el fie aduşi Îs ce nu se pot da uitării
SiLT. Aba luila, colectiviştii şl intovă- realitate aoeşti dai tovarăşi.* Dar oricare
Intre 10-Jfl noiembrie, pa măriara termi­ prima lecţie; sau cele din comunele Grl- rfişiţli din raioanele Alba şl Dia, vorbesc au fost Întrebările ce Li s-eu pus privitor Multe lucruri Interesante se pot petrece oU pe-âci sâ-ml răminâ „ataşul" ln „solo".
nării campaniei do tcnrnnâ. s-au deschis ceu şl Sin timbru cure nu amlnat de două cu stimă şl dragoste. $1, cum sfi nu vor­ la lipsurile Lor, al răspund prentr-un veş­ ta viaţa umd om: plfioutc, sau neplăcute. Chemai pe Ioni bac!, care, cu un cleşte
lo sato&e.şl cormanele raionului Alba 18 ori cursurile. bească ? Cu tractoarele lor, mămuţe cu pri­ nic reăren : „da ! oul... nu I... nu T... Cmd Multe lucruri interesante s-au petrecui, izolat, după o muncă de vreun sfert da
cursuri serale s&teşitt And acesta, numă­ cepere, tractoriştii acestui SMT au răs­ o vorba să-şi recunoască lipsurile, slnt pot zice, şl ln viaţa mea ; dar cei mal In­ oră, reuşi să-mi facă lumină şl să-mi pu­
rul cureuirJofc serate fiăteşli din raionul Zn ziua de 10 notamhrie a.c„ Comrtalvfi turnat ani La rlnd brazdele, din sare să- zgtodţl (de aceea am spus că etnt scumpi teresant, cel mal neplăcut, mi s-a pe­ nă astfel aub priviri vestita camevfi pen­
Aibă s-a dublat. orăşenesc da (pantid Deva a analizat fehiJ mJnţa şl-a subt hrana rodind dta belşug la vorbă) trecut lntr-una dta zilele săptâmlnll tre­ tru „băieţii cel simpatiei". Nu am talent
•Fnunale şi-au Început activitatea cele cum re desfăşoară tnv&ţămintifl de paxlid In această toamnă o parte din tracto­ Spre deosebire de cel doi despre care *rn cute, la Petroşani. Ia desenări, mărturisesc sincer acest lu­
din comunele Fenoş, Cistel şl Ouldu de to oraş Dto nopariifl ptrw«ntot precum şl riştii de la SMT Alba luăţa ou pornit, oa vorbit, este toverăşuă inginer Ananie , Aveam acolo de rezolvat unele proble­ cru, dar, vă voi spune câ patul era
JOe. Ln aceste comune la lecţia l-a au din dtacuţille puritate â reieşit câ ta uneta şl altădată. La muncă cu multa hotărtre. loan £) Iţi spune imtUe şl mărunte, dar me; şl cum pentru aceasta trebuia să complect răvăşii, „împodobit" cu două
fost presanţi mejontaOca cursanţilor; esos orgnrduaţU de bază atlt preocuparea pen­ Arest Lucru este ogjUncnt de remltatete ob­ păcatul este, că ou prea poţi să culegi stau citeva zile, m-am fiind* să trag La cearceafuri aproape negre, ou o faţă de
ce dovedeşte ci cogc'nlaaţiiito de bază de tru a asigura frecvenţa, ctft şi oQLtAaioa ţinute. Tractoristul Lupşa loan, de pLldi, oeva concret din zisele sale. hotel pernă la fel oa cearceafurile şl cu o Saltea
akd au ţinut seama da fexsarierea cutrstn- lecţiilor ce se predau este neaatiafăcâ- dm brigada VUI-a, ce munceşte pe lere- Răspunzând de ra&Uzarea planului de Încă, de cind făcui primul pas înăuntru, umplută ou cel mult 2 kg. de paie.
ţflor de bberud lor ctxnnLmţâmfirU. toare. nu] C.A.C Dia, cute nvtavârla staţarnll. EA producţie al staţiunii, de exploatarea por­ mă şl tn/tfmpinâ sfidător, .in came Mfi (atonei îngrozit spre Ianl baci. A-
Astfel, ta Fahrlaa de teracotă, Spital, şl-a îndepLnl/t planul pe campooto ln pro­ cului de maşini şl tractoare al acesteia, şl oass", dezordinea, nepăsarea {l pustiu)
Ofganlraţta do bază din comuna CLu- cetea, fără să se arate deloc surprins des­
gud a desfăşurat in tlmpufl osmpsmlal de „I Mal", CaoliLer şl eIIoîo s-ou făeat şl în porţie de 103%. $1, aa Lupişa loara, do\»- de ag>Haarea întocmai a regulilor agroteh­ „Neplăcută primire". Îmi făcrul socoteala. pre nestăpânita mea reveiitâ, se aşeza fru­
toajrvnu o rodnici activitate şl în ceea ce acest an Însoriarllle pentru cursuri ln mod <Und răspundere pentru soasia reaătedor nice. tovarăşul inginer Ananlo înţelege o Apo). ca să-ml dau curaj adăugri: „de muşel pe o mairglna de pat şl începu a-ml
priveşte pregSlîiroa anului şcolar Tn 1n,vi- mecanic, din „ofiahi", cauză pentru a-ire din anul viitor, u muncit şl tractoristul le (ace pe toate acestea dm blraaşul său, faipt rrrai bine e aă începi rău şl să termini spune-
Kodeanoa loan fia GAC, Bentc şl AJbu
tăminju) de partid. Drept rezultat, toa- ln muâto cercuri frecvenţa est» extrem de de care nu S-ar rup», rari mort. bine, declt Invers" Partea rea însl a tos* — Iacă, eu eram sigur că aşa se va
slabă. Mal mult, se IntfmpM cazuri c£nd loan la O A.C „Pefofll Sondor" din Deva „Am cutreierat întreaga rază de ccţi- Că ln cazul de care eu spun, rău om în­
fărâ ! do tovariştl dare au fost înscrişi ln InUmpta. Dar spune-mi şl dumneata ce
chiar propagandiştii Hpsesc de la cursuri. Primul şl-a realizat planul pe campanie une", spune tovarăşul inginer Antole, dar ceput şl tot rău a mers ptnâ la capă)
cursul seral în luna octombrie, au mal ce­ pot să fac eu singur? Avem şl noi un şef
Poate fi arătat Ln acest sens cazul tova­ ln procentaj de 96%, Iar al doilea de 78%. unde a fost şl ce anume a făcut, nimeni
rut biroului organizaţiei de bârfi ti fie ...Încurcat şi neştllnd 1ftcb«rro e-o apuc, la regiune căruia de otad a fost numit la
răşei Nedalcu Mari a, pcopagncdieij ta La SMT Affba lulia însă, slnt şl tracto­ r.u poate şti Face „totul" dar tnră ur­
tjdmişi îa cursuri, tm număr de 0 ţărani începui a mă uita iscoditor pe coridoare, noi, nu l-am văzul faţa. I) şllu doar din
cursul de economie politica, oare a lipsiM rişti oase cuprinşi de o Inexplloabflă mcfl- me ! tasta muncă).
muncit or J. pe srărl, prin unghere In sftrşit, tată, efi auzite. Se spune că li cheamă Gobecz
de' ta leoţd lirei săptimlnd Consecutiv. efune, atol aUiţl a pleca ochii aut ln faţa Ultimui cu vin t, ţinem aâ-L adresăm to-
în scopul Snarmârll propagandiştilor cu zării răsărind după un colt o fetişcană Ferdmand Habar nu ere de noi.
In urma dirouţliloc purtate în jurul ce- membrelor gospodăriei eau Bnlovăxâşlril . varăşukui Duşan Miron. directorul SMT-
problemele ce decurg din proiectul Sta­ durdulie eu părul rnplotH ta cozi, care. ...Despre modul cum am dormit, sau,
feratutiri, Comiterlul orfijenesc de pariW pe oara o deservesc, cit şi în faţa 1ov-ră- uiuA din Alba lulia.
tutului Mcx&fitoa* şl al proiectului de Di­ ffirfl a-mi ds răgaz de vorbă, mă şl luă mal bine zis, oum m-am chinuit ln noap­
Deva, a adoptat o hotărî re menita să îm­ Şllor 4or mal harmd Aşa este canuţ Uvc- — Tovarăşe Duyan Miron nu mai co­
rective al o aolul de ah U-4ea Congres el ta primire: tea acela, cocoţase că nu-l nevoie să vă
bunătăţească această stare de lucruri. Ho- toriştelor din brigada I-a, condusă de to- coloşi TlpsurDâ celor pe care trebuie să-l
P.M.R, coleottvul cabinetului de partid — Ce cauţi măi, tovarăş^ pe alea? Nu Informez. Vreau doar să spun că m-am
tărirea printro altele, obligi pe tieouire vwfişd Hadn Dtonlsle, care e realiait dto condu ol Nu te încărca cu păcatele altora.
dlri Alba Tulită a ţinut ln faţa propigwn- membru din Comitet, să rfispundi de în­ plan ebt® 40% sau c celor din brigada Ţine moi blno frinele şl ta măsuri pentru ftll eă Instrucţiunile trimise nouă de că­ cui cot îmbrăcat şi aste spre norocul meu,
dişUlor referata kii'JtrAsde: „Democraţia tre tovarăşul Gobecz, „şeful" de la regiune, deoarece toată noaptea am avut de a mă
treaga aotivotate a cdte unul cere sau 1 V-a, condusă de tovar&gul Ţăranu Ala- ca S.M.T.-ul pe care-L conduci să fie Ie
Irvtezml de (partid", „lraâtul tuiUu de mem­ curs. Pontau remedierea LLpsurdor oe s-au xMidru, care n-a trecut de pracaatajd Înălţimea chemării aaJe. Interzic Intrarea „clandestinilor" ? lupta cu şoarecii oara se plimbau prin
bru de partid", etd Cabinete! de partid a comis ou ozazta rectmtâril oavsainţflor, de 40%. — Foarte bine, II răspund, dor eu nu cameră ce pe cine ştie ce bulevard otn
întocmii şl un plan de referate pe teme comittaul orăşenesc va forma dtava CO- Unora li se cuvin cuvinte de cinste şi sin! „clandestin", eu vreau o cameră. vreun regat şoricesc. Ce n-aşl fi dat să fl
ega-lcoCe caro urmează ai tis ţlmile ln faţa leollve care vor sta de vorbă ou fiecare Laudă tar altora... „treziţi-vă din rmor- La adresa unor „gospodari'* — le, to rog, să nu te lnUn2l ta discu­ ■ putut avea ia Îndemână, numai pentru lq
propagandiştilor de^Strâ tehnicienii ste- oursani ce a lipsit, pentru a vedea cau­ ţealB, codaşUar". Qîte am spus despre SMT-ul din Alba ţii, Sin tem ln întrecere (se şi vedea) şl caua, minunata turbincă a Iul Ivan şi să
ţ'.el «®nxS£e'a sfatului popufiar raional zele ce-4 determină să nu participe ta In- luBâă şi totuşi n-am terminat. N-om ter­ dumneata al venit atd să ne ţll cu pala­ strig odată aşa sănătos .«p&şol-na" şl sS
Cu toate acestea, din eauzn lipsei de văţămintasl da pariul De asemeni, ln ve­ Despre unii tehnicieni minat, pentru că interesat de falii txm vre. PofUm te rog afară I Pentru cameră, văd cum sa vlră acolo toţi şoarecii, Iar
k^drumure şl contrai din psirtea Pornita'-v- derea unei mal bune ajutorări a propa­ vil de seară ta 7, etnd soseşte Tanl boci. deasupra Lor să-! mal văd virtndu-sâ Şl
Iul ralMSal de pârtid, mal ek\t totuşi uncie gandiştilor se va forma un colectiv de Soump la vorbă şi «iab la troibu La xint eagurote condiţiile de trai ele celor portarul pe tovarăşul Gobecz Dar, daci n-am a-
organizaţii de baril în acest raion, c* re i’O tovarăşi, dintre propagandiştii cel mal SMT Alba lulia tale IngtoemT msoanlc ce muncesc In aceasta unitele, om dat şl De la sine ioţeJos, ci ln faţa unei ese- vut-o, ce puteam să fac, a trecut şl aşa.
nu ad ocupă i; ide ajuns de mobDlzsraa brr,e pregătiţi, osce vor conduce samlnâ- şef. Hoaţa Nlooiae Se suceşte, se-nvlr- pe la cantină. monea „politicoase" primiri, m-am supus De oum s-a făcut ziuă mJ-am iuot de
cuarsenţLlar la cursuri Aşa este da pifldl riiile permanente cu propagandiştii, scrrrl- toşte prin staţiune fără nici un spor. Iar Si vezi eici oameni 1 Soit Franoiso con­ imediat şl em incvput a cobori ccărde urgenţa bagajul şi pe alcî Jl-e drumul.
cea din comuna Totul, undo numai jumă­ nartl ce vor începe la dada de 25 noiem­ dacă-i întrebi cere este motivul pentru tabil şi Preja Ştefan gestionar. AmJndoi epro Ieşire Nu m-am oprit dedt la Deva. Vroiitn
tate din Cel însorişi au (fost presanţi la brie. oare ateflte®ul este ln dezordine şl de ce, „gespodâri" fă«râ pereche. toţi-mă dta nou întors la 7 jeara, aşa neapărat eă stau de vorbi CU mUJt do­
parte din Inventar etfi în ploaie, iar mij­ cum mJ s-ffl 5/pua, Spre marea mea bucu­ ritul şJ aşteptatei ps La Petroşani, Gobecz
OanWtte, to dezordine, carnea se trans­
rie, mă intilnii şi cu Ian! baci, ce) sin­
Ferdinand L-om căutat, am tntreboL
loacele de transport o zi merg, o ti stau par Li Invektă înlr-o pinză tnehlglealcă, în gur în mfiaură de a-ml satisface dorinţa Toţi t) cunoşteau, dor nimeni nu ştia
înfrăţiţi muncă tovarăşul mpirtoT Roadă Intr-o paetiffi de loc să fie adusă în ladfi căptuşită cu ta­ — lard bac!, începu) Imediat după ce ra-mJ spună cu exactitate Unde se află.
om „nevănovet" iţi răspunde:
„El, şl darâ-1 aşa, ce pot eu să tac V bla gaivanizană. cum avea sarcina cantabi­ ne dădurăm bună scara, aş vrea o cameră. De abia ta urmă totuşi am putut afle
A trecui o Jumătate de an, de oind la caliciile tehnice, rentatanţia materia]dor — Se face tovarăşe, dar cum o vrei Am aflai că tovarlşui Gobeca e „toarte
propunerea organizaţiei de bază O T M. de calcului roţii or dinţate, geometrie plană, Lipsa de răspundere, corrypfleclul aezto- lul Şolt FTvancbe, Iar pregătirile pentru in..... solo" sau cu., „ataş" (fuaeae ta ti-' ocupat" şl atunci l-am Inţfles pe deplin.
ki I.C.S. Hunedoara s-a constituit prima ele. Cursurile erau frecventate cu multă fores pentru evului statului şl pentru buna iartlS sirii Despus de slabe. nereţe un pasionat motocicList). Omul îşi face oasă şl prin urmare nu se
secţie a tineretului! ; aceasta a luat fiinţă pjficare de ţkieri, fiindcă lotul lin occe dealăşurare e muncii In SMT Alba Iuda Ftoi s-au procurat 2-3 cepuri pentru — Pâl In „solo" vreau Ioni baci, de­ mal poale ocupa ş! de alto cose, de mun­
în atellecul de strungfirie mecanică. Aici iov. Szoloşl le ptreda, îi înflăcăra de care suferă dngtoeruJ mecanic şed, este buţrie unde avea să se pună varza la oarece „ataşul" mi l-am lăsat acasfi, la ca de teren, de repararea |l amenajarea
lucrează rin ori de mal multa naţiooilitfiţl: Strădania muncii depusă de tînărul ma- o boală foarte nrvdăipsMoare Contaminat şl murat, aceasta ara gata să se strice, iar Bucureşti diferitelor hotele, sau mal ştiu ou ofto site
romffni, maghiari, germani, etc Cu foţii ghîar Botfriay SVandsc. strungar de Inelf] plita să lo veni ln manie ori or doi că ră- — Ehei, tovărâşelule — Inee^u Iun» asemenea lucruri supărătoare Fără în­
formează un colectiv de muncă bine În­ oafiflnare^ caro aplică cu succes metoda în grea suferinţă se găseşte şefu] &a ate- baci furat da amintiri — frumos oraş Bu- doieli că nu Să vorbim cinstit şl lâsrâ
chegat de oşchtare Intensivă a metalelor după Mer Rusu Gdieorghe, care, nu este zi în dăcirioesâle se păstrează ln map, era gata eureştiu) ăsta. N-am mai fost prin el de patonă. s5 fim obiectivi. De ce 3& ne apu-
Oricine or vtflta «eofia mecanică a ti­ metoda sovietică Kolesov, aiftturl de li- oare eă albă o Imagine olari a cotor ce să sa încingă şi acestea. cm) da zde. Pe atenei sa umbla prin el căra şl să invuiuun pa un biet om cere
neretului. ou siguranţă va Iaca cur o,rin ţă n&rul rwrtin Unguireanu Aure), germanul are de făoud Nu odată a-a toUmplat ca Dacă cantina este seu nu aprovizionată, cu tramvade trase de cai Ml-a duc amin­ nu are altă vină deeit acela efi nu-Şl i."ce
ou tov SzcflQşI Oheorghe, un om do vir­ Henman Mihol şl ceilalţi tineri al scoţiei, pe muncitorii ddn atedder oă-l apuce ere ao* brebul să ştie şl şeful contabil BudJş- te... datoria. A critica • foarte uşor. Dar la
ata nujloodtx cu nrlşc&sA domoajo dar si­ care de asemeni lucreeiă după metode noi să 89 pună cineva In situaţia tovarăşului
6 fără să ştie cu de se vor îndeletnici to teanu Romuhia Dar ţ»-eî gAolt-o Tovară­ — lartâ-mâ, Ianl baci, că îţi întrerup
gure. Pa tovarăşul SzOldşl M găseşti cri- de munca, a făcut ca (planul de producţie Gobrcz şl să vedem pe unde va scoate
aLua n peottvfi dtn cauză că cel doi „şefi" şul Budlşteanu nu cunoaşte nimic dun amintirile, aş vrea Insă efi ştiu cum stau
clnd, fie Unduind mtmoa sbmagViriJor, fre- al secţie) să fie depăşit ln medie j.o pe­ cămaşa ? Credeţi cumvc câ e atât de sim­
slnt străini de organizarea muncii. Puşi toate ecestea, Iar dacă 11 triticâ cineva, ou camera ?
zoriflor şl raboto rllor, fio dimd indicaţii rioada Lunilor mal-ootombrle 19S4, cu 80 — Ira mal omule, câ iute mal eşti Dar, plu SS încerci a lega lumea La ochi, să
vreunul Wnftr mal nou în. meserie asu­ la suită. alături, oiginarul mecanic şef Roată şl şe- răspunde scurt şl categoric: „lăsaţi-mfi to de fapt, ce mă mir Aşa „e" bucureştenJl te prefaci câ pleci pe teren şl In reali­
pra foluiut oum să execute, o.,operaţie moi Intre tinerii seoţkl s-a sudat o frăţea­ (ul de atelier Rusu, li prinde de minune pace, eu slnt tinăr şl nervos". tate, sl mergi acasă să-ţl vezi Unlşllt de
grea la strung, fie „citind" vreun desen scă prietenie şi o col Abonare tovărişeiscî. proverbul: „cian e tAireul şl pdstoLul". Cel ce muncesc le S MT.' Aibă Iulit, cer 3 Aşa era şi Ileana pa care am cundscut-o „construcţia personală", fără să al habar
au cind am fost ultima dată prin capi­
cu o nouă comandă de luorâri Ei îşi cer sfaturi unul aHuita. re coosuMfi Diar dacă „beteşugul" de care suferă a- „gospodarilor" de la cantină ai-jl priveas­ tali. Locuia pe strada Chiparosul... o cu­ că o mulţime de case naţionalizata a^esp-
Tovarăşul Szoloţl «le şeful seoţlel de asupra ccăar mal noi m'ocedee de muncă, noşti 7... tl cu groază venirea Iernii, din cauză t3
ceştt ded tovarăşi le-ar oaura dureri pe că munca cu toata răspunderea. Iar ca)or
tineret. Acest ocn modest şî vrednic, «ste se ajută reciproc. Strungarul Weber Con­ — Pe Hrana 7, . o cunosc, lani baci. cd de la I.L.L. (întreprinderea de Lo­
care eă de eimlă numai el, n-ar U r/mlc „ttoart şl nesnraşl", aă-şl găsească ităptol-
usvul dm cei mai buci, mriştrl mecanici stantin de pildă, avea nevoie de un chir- cum să n-o cunosc: una mică, patanfl, cuinţe şl Localuri) nu eu luat nici o mă­
al sectorului şl ştia cum sa se apropie nec pe rulmenţi; cum tovarăşul Şlpoş Rău este insă, că le sămt şl alţii. Le sfmt rea de atne şl sl fie nul interesaţi ln a-şl veselă foc .. suri pentru o fl reparate 7
de osmani, sJ-l mobilizeze ta lupta pen­ loam lucra ln alt schimb, aceste I i-a îm­ şi întovărăşi ţii din Totol. coledlivlştll din duce le bun eflrştt auribuţlunlle ce le au — Vfid că eşti im băiat „simpatic", risc Nu, In nici un caz nu-l un fleac. Acest
tru sporirea producţiei ^efta secţtal este prumutat cu plăcere. . Teluş şl Obreja şl alţii, unde tractoarele SABIN POFESCU moşul — pentru asta am aă-ţl dau o ca­ lucru II poate confirma cu toată convin­
de noţkmalllate maghiară. Tov. Murdare Colectivul secţiei de tbnairel ln frunte meră „prima", pe care n-o dau deeit nu­ gerea şl tovarăşul Gobecz. Numai el. să­
ştefan. Dinu Nicolae şl Doliu Nlcolae sini cu şeful el este Înfrăţit nu numai tn mai „băieţdor simpatici". racul, şlie de cîffi „dlbâole * trebuie l-i dis­
rom Ini, fii dc ţăcăni muncitori oare ou ve­ munca de zl cu ti. Echipa de volei a sec­ Şcoală nouă la Acmar Bucuros de slluaţla Ivită, tahâţai tn gra­ pună pentru a munci in felul tn Care
nii să se califice in meseroo dc rtrunsatf ţiei a fnv-jns anul acesta aiprenoc toate bă chete de la camera U — cea «pedală munceşte, pentru ca să subordoneze In­
EL au fost elevii comunistului Szoloşi. echkpale cu care a Jucat Ţărordl muncitori din satul Acmar, ra­ tind din munţii Sebeşului, lemnul ne­ tr-un mod stil de nopermia Interesul co­
Astăzi, aceşti tir.zri rrvîmmesc cu pricepere cesar penteii construcţie. pentru „băieţii simpatici" — şl-o luai La lectiv celui persooaJ
Datorită muncii poUitîre de masă ch>6ă ionul Orăştie, eu construit prin nviziuta fugă pe scări in sus. Deschisei uşa şl în­
rizrun®uirfl . Alţi şapte tineri, termină ln
ln rindul tteeriioc, de grupa de partid şl voluntară şl cu 6prijlnu) băneec ol sec­ De asemeni, au prestai munci cu bra­ cepui a căuta comutatorul; voiam să a- ... In tot cazul eu. fiindcă n-am reuşit
curlnd cicreunlle d9 calificare Şl aceştia, organizaţia de bază UTM. secţia t1narel/J- prmd lumina încercare zadarnică „EL să-l găsesc pe acest „scump la vedere"
au căpătat primele noţiuni ale meseriei lud este fnmlaşă in întrecerea sociaJdvtă. ţiunii regionale de invăţămlnt — fond ţele toţi ţărani! muncMorl din sat. In drăcie", im< zisei eu, e vorba după cum şef ol I L L, ce poartă nusnele de Gobecz
tot de Ta tovarăşul Szoloşl. oentraUrat — un local de şcoală cu 7 da­ fruntea lor au stal ţăranii Ghermjn Nl-
Aici, chnîlangii nu au loc. re vede sl dorm „1a nesru". In sJirşit, dă­ Fordinând, vreau si-l recomand călduros,
O perioadă de timp. şcolile de califi­ Călit la lumina învăţăturii partidului, te — Internat şl cantină pentru elevi, pre­ codim, Biaga loan, Corone Traian, Co­ dui cu mina peste nişte sîrma, dar. nici că atunci etnd „întâmplarea" îl va duce la
care din Întreprindere n-eu avut cursuri eolectAvui secţiei de tineret de ie secto­ cum şi locuinţă pentru directorul şcolii rone G Gawilă, Mlolăuş Gheorghe, Mo- hu le atinsei bine că, sării înapoi ce ars. Petroşani, sa tragă neapărat ta hotelul
goşan L, Bulbucan Traian şi alţii unde am dornul eu. Si-l spună acolo lud
Tinerii neoaUfUoaţi aveou nevoie de tanelo rul Atohone centrele I C S Hunedozra a In munoa de construcţie a acestei clă­ Aprvued în grabă un chibrit şi cercetai
In ziua de 14 noiembrie ac., noua şcoa­ Ioni bael, eă e şl el unul care Iaca porte
explicat! teoretice, pentnu Însuşirea me­ depăşit planul de producţie pe luna oc­ diri, eu dapua mult Interes ţăranii mun­ Si vid ce se Intlmplase Cu mare spahnoă
lă din Acmar e fost derchisă. In ea vor văzui că ta loc de comutator era un cu! din rlndul „băieţilor sîmpături" şl atunci
seriei. Tovarăşul] Szoloşi o iniţiat un curs tombrie ou 14%, iar pe prima Jumătate citori : Popa AndronJe, Stan .Nlcoixe, Bar- Învăţa carte copieconstructorilor ei. înfipt Intr-un mănunchi de slrme ne- fără îndoiala că se va putea bucura din
voluntar de patru ore pe sâplămînă, unde a lunii curante, planul de asemenea este Juca lac©6, care au prestat cu oarele M1CLEANU AUREL I ratate. plin de o ospitalieri cazare ■..
preda tânenJar din secţia sa, noţirnl de cu mult depăşit peste 150 zile muncă voluntară tnănspor- corespondent voîimtar — Iacă, mă socotii eu Îngălbenind, era POMPE! COST1VA
lui VHcş. erou afl ota&ai muncitoare din Strofa aceasta, culminlnd ln versul el Uroaţ pe vîrf de sUncă, la poala cfirun- tistice, sfătuim pe tovarăşa Mariana Dar cu „sfatul" ne-mpăcăra. Pin-acum, In asia dată, etc.
Valea J Iutei doilea, subliniază puternic ideda esenţială taior rămăşiţe feudale de lîngi Deva, o- Bucur să „dUUiiască", şl să „constru­ Ori ne fa» eă plecăm 7 Alte expresii slnt nejusufloate şl cu „Iz"
Ftezia cuprinde numai 10 strofe Sub o poeziei : măreţia jarlfel lud V|toş Ga- chilar uimiţi al poetului, II eo deschide iască" cu mal multă răbdare versurile sa­ La acestea, ţin ţarul l| răspunde indignat: de mahala:
raportul ccncentroţM esta muh maJ rea­ vrilă. o admirabilă panoramă „de jos din văi. le. pe viitor. Sfătui, plnâ una alta Sfatul din Dta. frate.
lizaţi deott cea a tovarăşului Fildmm, Versurile cefe mal realizate sub re­ pinărn Partogul naos”. Tovarăşul Sfeta lostf ln satira „Necazul Nici nu ştie unde-» balta. Jur cu laba pe butuc
despre caca am vorbit mal înainte De ta pari artesbc, sirvt urmă toarele : Pe-aci aduse Ursu Nkcotae broaştelor" critică sfatul popular raional Iar In concluzie : Acseoşl „mar/d" ca-n Burfttc.
prima la ultima strorfi, poezia are rezo­ Naf ştim ce-ndrăgeai tu pa oind Ţăranul dan Aibac — valuri de moţi dm 11», care nu aie nici .un led de preo­ Toată, ceata, după sfat sau:
nanţa ddlfeatfi a umed romanţe. Poate tod- In zlio frumoas» de mal, Să poarte cu boieri şi grafi bătaie... cupare pentru a seca o baltă „foarte bine A pornit ln marş forţat Clne-l ştab pe la rafon
mal pantmi aceasta autorul i-a şi spus Mereu mul mihnlt ţl-aminteai Privind La zid urile cetăţii biruite de vre­ conservată" spre oare se îndreaptă un în­ Spre orăşelul ou glrLa, etc., ele. .. $T altoie
„Cttntoc pentru o inimă Uniră". Că şl tu eşti om pe pămlnl me, sufletul autorte/ui tresaltă, de bucuri» treg popor de broaşte, şerpi 9 | ţjnţari, Versul e sprinten şi rima bogată, spon­ Cu toata aceste lipsuri 9atlra este reu­
Doşl de un oonţtnut mult mal sobru, Aceste patru versuri, de o rară simpli­ câ vremurde crunte, cind şerbii şl refiugtaţi din balta de ta Burjuc, recent tană. Ironia fără a fl grosolană sau Jigni­ şită şi place Tovarăşul Sfeta este solici­
uneia versuri ne reamintesc muzicalitatea tate oriJsbcă emoţionează adine robii erau consideraţi orice afară de os­ „asanată* 1 de sfătui popular din locaLleate toare este totuşi usturătoare şl tăioasă. tat să continue a scrie ln această direc­
„RondriuriOor Iul Mfecsdonsehl" Poezia ere însă şl unele lipsuri. man) au apus pe vede. Ceea oe II determină pe tovarăşul Sfeta Lipsa de concentraţie, ea de altfel ta ţie 1n care, In afară de lichidarea ttzpsr-
De exemplu versurile : Bucuria vieţii noi este exprimată în foatf să scrie acest .^articol" aşa după cum majoritatea poeziilor prezentata la con­ flckaJttăţil, nu-l )tpso$le nimic spre a ne
Din vremuri trecute, cernite — In primul vers dtn stzofa a doua lip­ vţrsiHtae: însuşi ne arată lo adresa către redacţia curs. oste una din dlflolenţole esenţiale da lucrări bune
Mal aînf la Lupenl, lînpd Jiu seşte o silabă Slnt liber «I stăpîn pe aceste locuri ziarului „Drumul Socialismului", este „sce­ ale satirei Ceea ce s-a spus in cele peste Şfc
— Personiflcaraa : „tn care au intrat de Undo atîta stnge s-a vărsat, na căderii ln „baKă" a tovarăşului învăţă­ 100 de vorsurl s-ar fl pulul cuprinde In
.. ..vibrează de aceeaşi armonie oa v-er- După ce am analizat citeva din poeziile
ruşine, trei ptoanţe", este artificială, (so­ Pe unde-rn vremi trecute, mll de fodhri tor Enescu de la Mintia şi a unei tova­ mal puţin de jumătate, atîtea.
siffle unuia dn coîe citeva „rcndcAuri" sta cele mal reuşlto prezentate la concura,
cotind câ tovarăşul M. Caranfil cu fâlen- Ţărani robiţi 1a lupta au chemai răşe de la Ula". Rima oare tn generai este bogată, so­
rozelor, de MeczdcnscAl: vom trece in revista şl citeva din cele
turi de oare dă dovadă In restul poezie! Ce azi pe-eceste locuri clocoteşte Poezie începe prin evocarea bălţii de la nori. plăcută, prraLntâ Insă şt unele lip­
Mal sînt Încă, roze, mal 9lnt mai nerealizato Câteva numai (alese abso­
ne-or fi putui oferi o personificare mult E slova minunată, slova vie, Burjuc (care după rit se pere, in prezent suri daioobă uoei nedngiduita superficia­
$1 tot pwîumite şi ele ... lut La întâmplare) pentru că, spre regretul
mal reuşită). Ce despre noii oameni povesteşte nu ar mal exista) In culori vil. lităţi.
„Cînteoujl bikmel tinere" ore trei părţi nostru sânt multe.
bine distonate. Uncie rima oa ,tortă“ şl „poartă" slnt Ea opune de Costache o ţel and La Burjuc pe lingă hri/fâ, Iată ritavd esifel de rime nereuşite: Tovarăşul Chipar, In „Odă lui 23 Au­
în prima sint evocate Cele trei găuri praa ... aproximative. Or despre Haidu veşnicul miner S-a InUns de mult o balUă butuc — rup, baltă — s-anali, copii — aci gust" începe aridei:
făcui» Ln zjd da gloanţe!o oara, l-au ră­ — Nacl compararea găurilor din zid cu Etc---- Şl s-au adunat eid spun — drum, ete. Zece ani ac împlinesc
pus pa CavrUfi Vitoţ: jvăatureli de efimaşe" nu este dintre cete Poezia se încheie cu următoarele versuri Şerpi, broscoi şl broîşte mfet Grija pentru rUm, vădită în Cea mai Zece ani de In făpturii
care slnt cele mai realizate dto punct de
Iar prin curţi la gospodari.
Din vremuri towuite, caoruto, mal fericite. Nasturele de câmaşe suge­ vedere artistic : Zbor divizii de ţînţari. mare parte a poeziei, nu se manifestă Insă .Azi toţi cu încredere păşesc
în mod consecvent. Lată unele versuri cu
Mal slnt la Lupenl, ItngB Jiu rează ceva fără prea multă Importanţă, Slăpîni pe-a noastre vreri, zidim, zidim, Intr-o zi, Insă, Spre fi ţării înfloriri
Trei găuri, adine sfredelita ceva bîna). Urma unui glonte oriei) de O ţar fi mindră, fericită, nouă... Nişte oameni s-apucară o silabă ln plus : ...şl sflrşeşle Ln felul următor -
In zid scorojit, cenuşiu. „rotundă şi fină" ar fL mal ales dacă, a Si-ntx-un glas de contrabas Glorie, ţie Armată Rov»e
Sl-o viaţă, fir ou fir ne împletim,
In partea a doua este evocai tn culori trecut prm trupul unu) luptător, unul Seniufi, cura e plouru) de rouă Să le facă via ţa-amară Lşl la acuma bun rămas Căci tu ne-al eliberat
Căci dădură, toţi un Iureş
deosebit de calda şi omenaşti, chipul Lui prieten, dştigâ proporţii uriaşe. In general poezia nu prezintă prea mul­ Şi porniră, baite-n Mureş. seu : Recunoştinţă tn veci, ţie
Vita®. Lipsurile acestea sinet Insă mici în com­ te calitlţi artistice Aceasta nu din cauză E foarte firesc, deci, că toată „populaţia" Rămll cu bine prieten afat Pentru tot ce tu ne-al dat
Fiindcă balta ne-a secat.
St im Vrtoşe, frate Oavrilă, paraţie ou părţile pozitive că autorul ar fi lipsit de talent, căci ver­ bălţi! să fie cuprinsă de panică Iată ş| un lucru neverosimil : Regretăm câ. 1n afară de călduroasele
Că dnag ţi-o fost irisotui plin , Credem că, dară. tovarăşul Caranfil <art suri ca aceste : Spiritele se liniştesc Insă repede clei — La llia, toţi la gîriă I sentimente pentru Armata Sovietică, nu
ŞL rimbetuU aald de copdă frimînla, aluatui acestei pocăi, concan- Băitrlne ziduri, mărturii cărunte. un ţin ţar aduce o veste bună : Strigă tare o şopirlfi. putem sublinia aii element pozitiv in
St ţflfnea... pohand ou vin. trlndu-d şi mai mul! „CSntecul inimei ti­ Mă uit ia voi ; stol un copil de şerb — Eu pe-un fir de telefon, Ii întrebăm pe tovarăşul Sfeta ti te şo- poezsa tovarăşului Chiper.
In partea e Hreia, formali dirztr-o sln- nere" — In colaborare cu un compozitor — In suflet simt tăria unul munte Aurii eă La raion Pueril şl pe aJocurea şchiop este şl scri­
ţură strofă, jindul poetului se rclnlozrce ar putea ferma una dtn cele mal populare Şî-n slnge agerimea unul cerb. Undeva, tot Ungă gară,' plrle a văzut ln viaţa Iul prin diferite sul tovarăşului Stoica Cornel
bălţi sacale şi nesecate?
a zidul sCnedalrt de gloanţele ucigaşe t romanţe ale muncitorilor dm regiunea Hu­ ...dovedesc cu prisosinţă acest lucru, De o frumuseţe nară. In poezie s-au strecurat (tot din negli­ Peste rulnl trecut-au tureii
Nu-s ştarse, aşj ou rămas nedoara cît mai ales pentru faptul ci nu o fost Se-ntinde-o gîrlă ţaţă jenţă, fireşte) ş» unele forme gramaticale Căutători de glorii
Să-l deîe istoriei glas, Poozln „Ecouri" a Marianei Bucur este frămtntată de ajuns spre n-şl limpezi tema Foarte bine conservată defectuoase: Dar în Tara Romlnească
Adine sfredelii!2m perete. un fel dc msdilaţle in geniul meditaţiilor ş) conţinutul O broscuţă şchioapă întreabă Ir,să cu în­ 2bor divizii de ţînţari N-au găsit victorii
Trei găuri, o srfinLă pecete lui Cirteva sau Gr Alewandrescu. Avind In vedere posibilităţile reale ar­ grijorare : sau: fCon/iiiuarn tn pap. d-a)