Page 20 - 1954-11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 93
■ . ■ ■ ■ »— ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Declaraţia guvernului R. P. Polone Declaraţia lui Oulles Succese ale oamenilor muncii din R. P. Albania

cu privire la nota
în legătură cu convocarea la 29 noiembrie a. c. a unei conferinţe Muncile agricole de toamna sini pe terminate
pe întreaga Europa, propusa de U. R. S. S. sovietică Pe ogoarele Albaniei insăminţărîle de giunile Dibra. Durres şi Kukes, planul de
WASHINGTON (Agenpres). — TASS toamnă sînt în plină desfăşurare. Potrivit arături a fost în mare parte depăşit iar
VARŞOVIA (Ageoprcs). — P.A P. trans­ se pronunţă pentru rezolvarea paşnică a tărirea apărării şi securităţii ei. Răspun­ transmite :
datelor publicata de Ministerul Agricul­ planul de incămânţări este pe cale de a
mite declaraţia guvernului R. P. Pol cne în problemelor europene şi dacă pot să con­ derea pentru o asemenea situaţie ar pujr- Luând ouvmtul la o conferinţă de presă, turii al R. P. Albania, pînă la 9 noiem­ fi terminat.
care so spun©: firme acest lucru iprin adoptarea propu­ la-o atunci statele oare au contribuit la
secretarul de stat Dulles a dat de înţe­ brie in întreaga ţară s-a arat 87% şi s-a Luorătorii de la gospodăriile agricole de
Guvernul Republicii Populare Polone nerii cu pnivire In convocarea unei con­ restabilirea militarismutlui german agresiv. les că S.U.A. se pregătesc să respingă pro­ •însămânţat 73% din întreaga suprafaţă stat şl din S M.T.-urt, membrii cooperati­
s-a adresat in reperate rânduiri guverne­ ferinţe consacrate problemei securităţii Guvernul Republicii Populare Polone punerea Uniiuniii Sovietice privind convo­ prevăzută in plan. La gospodăriile agri­ velor agricole de producţie şi ţăranii cu
lor marilor puleri şi stofelor vecine ou colective in Europa. Tergiversarea nu este de părere că propunerea cu privire carea la 29 noiembrie a unei conferinţe cole de stat, sarcinile de plan au fost în­ gospodărie individuală muncesc cu avint
Germ?jn.ia pentru a găsi căi care să ducă poa-te fi cu nimic justificată, întrucât ra­ la convocarea la 29 noiembrie a. c la în problema securităţii generale europene. deplinita în întregime, iar la cooperativele sporit pentru a întîmpina cea de a 10-a
la asigurarea secu-iităţii in Europa şi re­ tificarea acordurilor de la Paris ar crea Moscova sau Paris a unei conferinţe pe Fără a aduce vreun argument serios pen­ aniversare a eliberării Alburiei cu Înde­
glementarea paşnică a problemei ger­ o situaţie ale cărei urmări ar fi primej­ întreaga Europă în problema securităţii agricole de produoţie şl gospodăriile in­
tru a fundamenta poziţia S.U.A., Dulles dividuale ele sint în curs de a fi înde­ plinirea înainte de termen a planului de
mane. In declaicţiJe din 9 mantie ac. şi dioase pentru destinele Europei. colective în Europa, cuprinsă în nota gu­ însămânţurl.
8 august a c., guvernul Republicii Popu­ Este absolut evident că dacă în urma vernului sovietic din 13 noiembrie a. c., s-a limitat să declar© că „din punct de plinita. In anumite regiuni cum sînt re­
lare Polone a sprijinit cu căldură idee a ratificării acordurilor de la Paris planu­ vedere practic este imposibilă o întrunire
creează o posibilitate reală pentru regle­
securităţii colective în Europa formulată rile reînvierii militarismului german ar la Moscova sau Paris în răstimp de două
mentarea problemelor legate de rezolva­
de Uniunea Sovietică. mira în faza realizării, guvernul Republicii săptămâni".
rea paşnică a problemei germane şi de
Guvernele şi paria mentei e statelor eu- Populare Polone ar fi nevoit ca împreună
roproe răspunzătoare de destinele po­ cu alte guverne să examineze problema întărirea colaborării paşnice internaţio­
poarelor lor trebuie să hotărască dacă de adoptării unor măsuri îndreptate spre în­ nale. Şedinţa Camerii Populare
a R. D. Germane

Guvernul Republicii Cehoslovace salută şi sprijină BERLIN (Agenpres). — A.D.N. trans­
mite :
propunerea Uniunii Sovietice La 16 nouembrie a avut loc la Berlin
prima şedinţă a Camerei Popul-a re a Re­
PRAGA (Ageirpras). — CETEKA Poporul cehoslovac a cunoscut bine ade­ este crearea unui sistem efioace de secu­ publicii Demoonate Germane, constituită
La 16 noiembrie a avut lcc o şedinţă a vărata faţă a militarismului german El a ritate colectivă în Europa, bazat pe aju­ în baza alegerilor din 17 octombrie 1954.
comisiei pentru afacerile externe a Adu­ cunoscut bine perfidia lui Ne-am convins torul reoiproc împotriva agresiunii, pe res­
Şedinţa a fost deschisă de Otto B-uch-
nării Naţionale a R. Cehoslovace, la care din proprie experienţă de eficacitatea tu­ pectarea reciprocă a intereselor statelor
witz, cel mal în vârstă deputat al Ca­
s-a disoutiat propunerea guvernului sovie­ turor a şa-nu mitelor garanţii. Nu inoape mari şi mici, pe egalitatea lor in drepturi.
tic de a se convoca o conferinţă pa în­ nici cea mai mică îndoială că şi azn o De aceea, guvernul cehoslovac sprijină merei. El a subliniat că alegerile din 17
treaga Europă, în vederea creării unui Germanie occidentală militaristă, ou toate chiar de la început întru totul propune­ octombrie au fost ou adevănat democratice
sistem de securitate colectivă in Europa aşa-Tumuţeta „garanţii" şi „îngrădiri" va rea guvernului Uniunii Sovietice cu pri­ şi libere; ele au demonstrai voinţa po­ Muncitorii agricoli de la Fermei de Stal „Ivaklt Terova", aplică experienţa soule-
proceda la fel ca şi in perioada dintre cele vire la încheierea unui „tratat general tică tn agricultură.
Comisia a adoptat un apel către depu­ porului german de a construi o Germanic
două războaie, atunci cînd va dori acest european de securitate colectivă", care
taţii parlamentelor europene in care, după iubitoare de pace, demodată. In foto: un tractor artnd ogoarele fermei.
lucru în interesul înfăptuirii planurilor urmează să creeze premisele necesare pen­
ce salută hotărârea guvernului R. Ceho­
agresive ale militarismului vest german tru rezolvarea problemei germane pe baze A urmat alegerea prezidiului Camerei
slovace de a participa la conferinţa pro*
puşâ de guwemul sovietic/, se cere parla­ Poporul cehoslovac, a declarat V. Siroky, paşnice, precum şi pentru o dezvoltare Populare. Preşedinte al Camerei Populare 11.150 kilograme orez la hectar
mentelor ţărilor occidentale să refuz» ra­ dispune de toate premisele necesare pen­ largă a relaţiilor paşnice intre toate ţă­ a fost ales în unanimitate Johannes Diec-
tificarea acordurilor de la Londra şi Paris tru a apăra independenţa şi libertatea mi­ rile. km-a-nn, deputat din partea partidului li­ In R. P. Albania condiţiile climaterice kg. orez la ha S-au obţinut recolte bogate
nunatei sale patrii Guvernul Republicii Cehoslovace, ex- sînt foarte prielnice cultivării orezului. In şi în regiunea Elbasan. In 80% din ore­
In cuvinitiaren sa, Tosti/tă în şedinţa co­ ber democrat. Pir im vicepreşedinte al Ca­
primînd voinţa poporului cehoslovac, ţsa- cele mai fertile regiuni ale ţării se con­ zarii recolta la ha este ou 100-1.500 kg
misiei, Viliiam Si-roky, primul ministru aJ Guvernul Republicii Cehoslovace, a sub­
lută şi sprijină cu bucurie propunerea merei Populare a fost ales Hermann Ma­ struiesc canale de irigaţie pentru spori­
R. Cehoslovace, a expus punctul de vedere liniat V. Simoky, declară cu toată serio­ Una un Li Sovietice de a se convoca la 29 tern, deputat din partea PartiduQui So­ rea recoltei de* orez. mai mare decit în anul trecut. Ţăranul
al guvernului cehoslovac asupra noilor zitatea că dacă luoruriile vor ajunge la în­ muncitor Fuat din satul KonispoLi, raionul
noiembrie la Moscova sau la Paris o con­ cialist Unit din Germania ; vicepreşedinţi A început strângerea recoltei din anul
propuneri ale guvernului sovietic. făptuirea acordurilor cu privire la rerm- Delvina Tatni, a obţinut o recoltă record,
libairizairea Germaniei occidervtale, de co­ ferinţă a tuturor statelor europene care al Camerei Populare au fost aleşi E. Gol- acesta In raionul Berat întreaga recoltă
Poporului cehoslovac nu-i este indife­ doresc să participe 1a ea, precum şi a a fost 9trinsă Cooperativa agricolă de fără precedent în Albania: 11.150 kg orez
mun acord cu toţi aliaţii şi prietenii săi
rentă problema securităţii lui proprii, pre­ S.U.A., în problema oreănii unui sistem denhairm (partidul creştin - d em o crai), H. producţie „Poşenies" a obţinut cîte 2.500 La hectar.
şi împreună cu aceştia, el va întreprinde
cum şi a păcii în Europa — a spus Viliam de securitate colectivă în Europa. Homann (.partidul naţional democrat). G.
toate măsurile necesare pentru asigurarea
Siroky. Poporului cehoslovac nu-i poate fi Guvernul cehoslovac, a spus în înche­ Gotting (Uniunea creştin-democrată), Crete
şi întărirea securităţii lui. Guvernul ceho­
indiferentă nici soarta popoarelor din iere V. Siroky, se adresează in mod insis­
slovac consideră că este de datoria tutu­ Groh-Kummeriow (Uniunea sindicatelor
Europa occidentală şi în special soarta tent tuturor statelor europene chemîn-
ror pcpoarelor europene să facă totul pen­ libere germane), Wilhelmine Schirmer-
poporului francez, cu oare sînitem uniţi du-le să contribuie oa conferinţa din 29
tru ca dezvoltarea Europei să nu meargă Piroescher (Uniunea democrată a femei­
aill prin legă buri istorice cit şi prin legă­ noiembrie să devină cu adevărat o con­ I
turi ouituinaile şi politice Noi avem interes po calea agravării încordării ci, dimpo­ ferinţă pe întreaga Europă, oare să des­ lor), F. Ebert (Reprezentanţa populară a
ca Franţa şi celelaQte ţări vesteuropene trivă, pe colea atenuării ei. chidă calea spre pace şi securitate in Eu­ Marelui Berlin).
să trăiască în pai., şi securitate. Nu înoape îndoială că singurul drum just ropa. Membrii Prezidiului Camerii Populare,
in frunte ou J. Dieckmann, au luat loc
la masa prezidiului.
Ecouri la nota sovietică adresată guvernelor ţărilor europene şi S.U.A. Deputaţii Camerei Populare au trecut
apoi la examinarea chestiunii numi rin pri­
R. P, CHINEZA vire Ia convocarea unei conferinţe pe în­ S. U. A.
mului ministru al Republicii Democrate
ţepa ga Europă şi este gata să trimită la
PEKIN (Agerpres). — China Nouă această conferinţă un observator al său NEW YORK (Agenpres). — Intr-un ar­ Germane. Preşedintele Camerei Populare
Ziarul „Jemminjlbao" publică un arti­ ticol redacţional consacrat notei guvernu­ J Dieckmann, a propus ca Otto Grote-
lui sovietic, ziarul „New York Times"
col de fond consacrat notea guvernului IUGOSLAVIA wohl să fie numit prim ministru al Re­
sovietic. subliniază două chestiuni: „In primul publicii Democrate Germane. Deputaţii au
rînd propunerea de a se ţine o conferinţă
Eforturile permanente şi consecvente ale BELGRAD (Agerpres). — TASS aprobat în unanimitate această propunere
U R S.S., scrie zianufl, îndreptate spre Ziarul croat „Viesnik" a publicat un ar­ internaţională la o dată concretă" ; în al Case de locuit în construcţie la Tirana.
doilea rînd faptul „că in cazul ratificării Următoarea şedinţă a Camerei Popu­
soluţionarea paşnică a problemei ger­ ticol intitulat „Nota sovietică", în oare
mane, unificarea Germaniei, transfor­ subliniază că în ultima vreme, în relaţiile acordurilor de la Paris, membrii blocului lare a R D. Germane va avea loc la 19
marea ei Intr-un stat democratic şi internaţionale s-au produs schimbări care sovietic vor fi nevoiţi să ia măsuri no) noiembrie In cadrul acestei şedinţe, pri­
iubitor de pace şi crearea unui sistem fac cu putinţă ca soluţionarea problemelor pentru asigurarea securităţii lor". mul ministru al R D.' Germane, O. Gro­ Creşte numărul instituţiilor medicale
de securitate coleotnvâ în Europa au gă­ litigioase sa nu mai necesite măsuri mili­ In general, tonul presei burgheze ame­ te wohl, va supune spre aprobare Came­ In R P. Albania, alocările pentru ocro­ Instituţiile medicale duc o luptă hotă-
sit o largă aprobare şi un larg sprijin tare, ele puţind fi rezolvate, în primul ricane, care consacră articole şi comen­ rei Populare noua componenţă a guver­ tirea sănătăţii oamenilor muncii cresc an rită împotriva bolilor contagioase. In anul
în rândurile opiniei publice din ţările eu­ rind, prin tratative diplomatice. tarii noii note a guvernului sovietic, nului republicii şi va expune programul de an. Anul acesta pentru nevoile ocrotirii 1951 a fost organizată in ţară o reţea de
ropene. Agresorii americani şi acoliţii lor Este cert că tratativele diplomatice au oglindeşte atitudinea profund ostilă a cer­ 6ănătăţii s-au cheltuit aproape de 40 ori servicii de inspecţie sanitară de stat a că­
dat în ultimul timp rezultate pozitive.. curilor guvernante din S U.A. faţă de se­ guvernului. mai multe mijloace decit in anul 1938. Nu­ ror sarcină este de a preveni bolile con­
oare depun toate eforturile pentru a tran­
N-ar trebui respinsă din capul locului nici curitatea colectivă în Europa. Toate co­ mărul înstit/uţitlor medicale a orescut de tagioase cu ajutorul vaccinărilor şi a altor
sforma Germania occidentală intr-un fo­
o posibilitate care ar putea să fie îndrep­ mentariile oaintă să justifice înarmarea cit Situaţia din Tunis peste 30 ori in comparaţie cu perioada măsuri profulaotice.
car de război in Europa, se tem însă de tată cît de cît spre lichidarea diferendelor mai grabnică a Germaniei occidentale şi dinainte de război. In Albania funcţionea­ In R. P Albania se acordă o mare aten­
această năzuinţă unanimă a popoarelor în Europa şi spre o consolidare europeană încercările imperialiştilor amenidani de PARIS 17. (Agerprce). — ză 49 spitale, aproximativ 1.300 policli­
a-şi impune voinţa prin politica „de pe ţie pregătirii cadrelor medicale înainte
Europei spre securitatea colectivă şi în­ Fireşte, un eventual consimţământ la con­ Presa pariziană relatează oă la 80 lan nici şi ambulatorii, ciinoi sanatorii T.B.C de eliberare, în ţară exista o singură şcoa­
poziţii de forţă".
cearcă să înăbuşe glasurile ce răsună din vocarea conferinţei nu înseamnă încă asu­ de oraşul Tunis ou avut loc mari ciocniri şi zece dispensare. In trecut nu se acord-a lă de felceri. In anii puterii populare au
Intr-un articol redacţional intitulat nici un fel de atenţie ocroti/nui sănătăţii
:e în ce mai puternic in ţările europene marea obligaţiilor de a renunţa la măsu­ între unităţile militare franceze şi un fost înfiinţate .şase şcoli de felceri, o şcoa­
„Răspuns Sovietelor 1 ’, ziarul „New York mamei şi copilului. In ţară exista o sin­
în favoarea organizării de tratative cu rile de precauţie existente şi la progra­ Times" scrie: „Preşedintele Eisenhower a grup de tumisiem înarmaţi. In timpul cioc­ gură cosă de naşteri. In prezent, în ora­ lă tehnică sanitară şi opt şcoli medii teh­
Uniunea Sovietică. mele de securitate proprii. Pe lîngă acea­ prezentat senatului acordurile de la Parii nirii au fost uoişi 20 de tumsieni. şele şi satele Albaniei funcţionează aproxi­ nice sanitare serale. In afară de acestea,
în ţara funcţionează şcoli de surori medi-.
Poporul chinez, declară In încheiere zia­ sta, conferinţele diplomatice nu constituie cerîndu-i să le studieze şi să le aprobe Potrivit relatărilor presei şi In Alger mativ 90 oase de naşteri şi tot atîtea cen­ cale, şcoli de moaşe şi cursuri pentru ridi­
îndată ce acesta se va întruni din nou în
rul, nu numai că este interesat să fie pace ele oare cea maj bună metodă de cu­ domneşte o situaţie încordată. In murvţii tre de consultaţii pentru mamă şi copil carea calificării lucrătorilor sanitari. Nu­
ianuarie. De fapt, scrie ziarul „New York
în Asia, dar el este de asemenea interesat noaştere a adevăratelor intenţii şi ten­ Auros continuă operaţiunile militare ale mărul lucrătorilor sanitari a orescut de
Times", acest luoru poate ti considerat ca Pe lingă spii/tale au fost înfiinţate secţii de
să fie pace în Europa. De aceea, el spri­ dinţe ale unei părţi sau alteia, precum şi un prim răspuns oficial la noua propu­ trupelor franceze care folosesc maşini pediatrie. A fost organizată deservirea peste şase ori în comparaţie cu anul 1933.
jină fierbinte propunerea U.R.S.S ou pri­ de verificare a propriilor îndoieli ? nere sovietică". blindate şi aviaţie. medicală a copiilor în şcoli. (Agenpres)

Cîteva observaţii critice pe marginea Va tace să nu-mi fie greu de gimnaziu — ceea ce ar echivala cu PJE C3 U R T
al nostru n-a a/vul la bază deoît trei clase
Să verific
„Concursului literar“ din luna august Executarea testamentului meu şcoaia elementară de azi — dar a fo9t ® Ocupindu-se de teroarea oare dom­
unul din cele mai admirabile modele de
Cum adică ? Post mortam ? Mare taraă
pentru legile obieotive ale naturii. autodidacţi din Literatura universală. neşte în Guatemala, săptămânalul „Tri­
(Urmare din pag. o-a) Tovarăşul Popa ne-a înştiinţat că ver­ şi scoţînd pe nas panglici cu formule •uma­
Analiza bucăţilor trimise s-ar putea în­ încercările acestor tovarăşi le salutăm bune des Nations", relatează că diotitarul
surile sînt scrise recent- Nouă ne vine să nitare :
„Dativul etic" este greşit întrebuinţat tinde încă pe multa pagini Socotim însă cu drag pentru puritatea sentimentelor OastîUo Ar mas a adus înapoi la conduce­
credem că sînt reminescenţe din „copilă­ Eu
şi sună fals: că atit din părţile poziitive cît şi din cele lor, dar le criticăm pentru superficiali­ rea poliţiei ţării pe şeful poliţiei secrete.
rie".
An de an îmi izbeau valul... Las ţie şi clasei muncitoare negative — prezentate in coloanele prece­ tatea ou dare au fost realizate. Jose Bamabe Linatres, care şi-a creiat o
Veşti din ţară
s au : Conţinutul testamentului meu dente — tovarăşii care iubesc sincer aria Dacă mulţi tovarăşi au trimis lucrări tristă faimă încă pe vremea dictatorului
.. .Iar dun lămpi şi felinare
Ba s-au prins de frunte meşteri Oare asigură o viaţă înfloritoare. cuvîntului vor putea trage unele concluzii, Jorge Ubico. In memoria multor guate­
Ce le-avem ca moştenire înfiripate în pripă, alţii, au trimis lu­
Ţărmii să-mi unească... Ce uşor se poate asigura o viaţă înflori­ aşa că ar fi de prisos să mai continuăm crări vechi oare nici de cum nu s-au pu­ malezi este încă vie „specialitatea" lui
Becuri mh le schimbă locul
Tovarăşe Stoica eşti tînăT ; străduieşta-te toare, după tov. Rainer. Unii din participanţii la concurs se vor Lunares le a smulge declaraţii în cursul
Cu-a partidului zidire. tut situa pe tematica specificată de con­
moi mult Poezia cere transpiraţie; nu Acest testament miraculos ne face să descuraja, poata, citind aceste rânduri.. diţiile concursului. interogatoriilor ou ajutorul celor mal
Nu prea înţelegem oum din lămpi şi
uita » ni-1 Închipuim pe tovarăşul Rainer ou bestiale metode ca şocuri eleotrice, seu-
felinare, becurile schimbă locul cu zidirea Alţii, în urma criticii ce Ii s-a adus, vor Socotim potrivit şi aducem unele ori-
Tovarăşul Nicolae Cristea ne trimite un redingotă, joben, mănuşi albe şi cravată ■ fundarea timp îndelungat in apă etc.
pairtâduiluii. prinde aripi. Aceşti tovarăşi sint invi­ tici însăşi redacţiei ziarului oare a for­
„ciclu" de poezii foarle frumos caligra­ roşie, adică în una forma top a unui so* „întoarcerea sa, scrie „Tribune des
In poezia „Ţie, draga mea, Mărie" auto­ taţi să continue mulat condiţiile concursului în termeni
fiate Din păcate calitatea artistică este ciad-demoorat de dreapta. Nations", este considerată pe bună drep­
rul face o precizare interesantă : ★ insuficient de precişi. Publicarea con­
invers proporţională cu e&tetuoa grafică. Dacă tovarăşul Rainer prLntr-um tes­ tate ca o dovadă că regimul lui Casti'llo
Spice galbene de aun curau luu ou numai o lună înainta de ter­
Cităm două strofe din „Flori de mac" tament poate asigura o viaţă înfloritoare Din felul in dare s-a organizat şi s-a Armas este decis să utilizeze moi curînd
Cresc de la pămint... desfăşurat concursul se desprind o serie men o socotim de asemenea oa o lipsă
Azi jucăm o horă mare era bine să se fi născut Cu oîteva veacuri metoda represijnudor decit metoda con­
şi e bine ca o face pentru că altfel citito­ a redacţiei şi oa o oauză a superficiali­
In a zecea melodie mai înainte. Omenirea nu ar mai fi suferit de concluzii, unele pozitive şi altele ne­ vingerii".
rul şi^air putea închipui că spicele au gative. tăţii celor mai multe poezii
Pentru-a ţării eliberare atlt.
crescut te miri de unde. In încheiere socotim nimerit şi propunem ® Societatea de aviaţie „Dornier" a ter­
Şi o mare prietenie Mai departe egocentrismul câştigă ac­ Mulţimea poeziilor înaintate pentru con­
Am fi dor ut ca in locul celor peste 300 curs ne dovedeşte, de pildă, că în cupnin- ziarului instituirea anuală a unui astfel de minat pregătirile necesara pentru relua­
cente profetice:
de strofe să ne fi trimis tovarăşul Ioam concurs oare să fie insă, anunţat cu cel rea fabricării de avioane militare Direc­
Cita nu făcurăm noi sui regiunii sînt mulţi doritori de a-şi în-
Popa numai trei strofe, dar bune. Copii I puţin trei luni înainte, care să aibă o te­ torul uzinei „Domîor", Fizeo, a declarat:
Cu ajutorul vast frăţesc, ceroa puterile şi a-şi îmbunătăţi calita­
Tov. Oneu Lia în „Poemul minei" ne Prin voi prevăd’ (eu) apropiatul viitor matică mai variată şi mai bine definită şi „Vom folosi orice posibilitate ce nl se va
Am ieşit din greu război tea scrisului.
prezintă unele imagini cam lipsita de călă­ Pe oare-1 aşteaptă cu mare dor la care fiecare participant să nu aibă oferi pentru a fabrica din nou avioane".
Liberi, cu tot neamul românesc. Faptul că la acest concurs au .participai
rită te : Omenirea întreagă. un mare număr de muncitori, ţărani dreptul de a se prezenta de cît cu o sin­ După cum se anunţă, uzinele „Dornier"
Dacă tovarăşul Cristea Nicolae prezin­
Cu ochii şi subţi Iar după ce „testamentul" in unele ex­ muncitori, funcţionari, activişti culturali, gură lucrare, spre a se pune astfel frînă au şi produs în Spania franchjstâ un nou
tă la concurs numai un „ciclu" de poezii.
Şi ieşiţi din orbite presii lipsite cu totul de orice logică ca : - măcar într-o oarecare măsură — ten­ avion militar de legătură de tip „DO-25".
Ion Popa Stănileşti ne trimite un întreg elevt, învăţători, profesori, etc., dovedeşte
sau : V-am spus că el este putere dinţei spre superficialitate a unor to­
volum. că într-adevăr in patria noastră cultura • Agenţia France Presse anunţă că la
Picuri de apă măruntă Care uneşte caloriile gândirii umane varăşi.
Inlrucit lucrările sint scrise într-o for­ devine tot mai mult, de pe o zi pe alta Î6 noiembrie amiralul Arthur Radford.
Şi rarii... etc. sau: întrucât concursul a scos la iveală multe
mă „accesibilă" maselor, tovarăşul ţine un bun al întregului popor. preşedintele comitatului mixt al şefilor de
Ştim că in fizica nucleară se vorbeşte Oare măreşte materia gîndirii nume noi ale unor amatori de literatură,
să fie oît mai înmânunobiate intr-un ca2 stat major al S.U A, a sosit la Rabat. In
despre apa grea De apa deasă, saoi rară sau: Materialul trimis mai dovedeşte însă. propunem organelor competente organiza­
de eventuală publicare. cursul vizitei pe care o va efectua in Ma­
n-am auzit îmcă. Fiţi azi polenul rodnic zilelor mele, etc din partea multor tovarăşi, necu­ rea unui cerc literar, în cadrul căruia to­
Fiindcă nu pot fi publicate în întregime roc, amiralul Radford va inspecta bazele
Tovarăşul Rainer Ioan în „Testament" Se transformă într-o .egolatrie" de na­ varăşii să poată fi ajutaţi în mod direct,
publicăm un „mănunchi" de cîteva strofe: noaşterea celor mai elementare pro­ militare americane şi franceze din acea­
dovedeşte o dulcegărie sentimentală, ief­ tură cu totul metafizică: efectiv şi în permanenţă.
bleme de literatură. Acestor tovarăşi ţi­ stă ţară şi va avea întrevederi cu ofiţe­
Primdvara-n sat la noi tină. Simt că mor, schimbîndu*mă în ghiaţă întrucât socotim că traducerea în faptă
nem să le atragem aten/ţia că singur ta­ rii americani şi francezi din Maroc
Ca o zînă din poveste Poezia mai păcătuieşte şi printr-un au­ Dar voi să-mi daţi cuvîntul a unor asemenea sugestii este posibilă,
Cercurile ziaristice din ţările arabe fac
Peste munţi şi peste văi tentic egocentrism Pe primul plan al Că veţi respecta testamentul lentul, penare în mod vădit destul de mulţi rugăm redacţia ziarului „Drumul Socialis­ o legătură între călătoria lui Radford în
Primăvara mult dorită poeziei se află „eul" tovarăşului Rainer Universul va fi mormîntul meu îl posedă, nu este sulicie.il. Tuturor acestor to­ mului" să ia asupra sa ouvenita iniţiativă. j Maroc şi evenimentele ce se desfăşoară în
A sosit iarăşi la noi. plutind intr-un fel de ceaţă miraculoasă Universul creator şi veşnic viu varăşi le amintim că cel mai mare poet Z VASILE prezent în Africa de nord franceză.
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Marile, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 236.320 din 6 Noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr, Poligrafică de Stat DEVA