Page 21 - 1954-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :

— Să ne pregătim temeinic pejrtru — Au terminat arăturile adinei de • agitaţie (P a 2- 3 )
tacni (pag. 2) toamnă (pag. 2) — Toii aşteaptă (pag. 3)
— S M.T. Oriştie trebuie să lupte pen­ — Lenin şi Stalin despre Întrecerea — Sesiunea Consiliului Mondial a!
tru realizarea planului pe feluri de socialistă (pag. 3) Păcii (pag. A)
(pig. 2)
lucrări
ORCAN At GflMfTETUtI REGIONAL RM R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPtILAR REGIONAL — Note externe — Cazărmi în loc de
— Să se dea o mai mire atenţie între­
— Combaterea şoarecilor de cîmp
(Pag. 2) cerii între brigăzile artistice de şcoli (pag. 4)
Anul VI. Nr. 94 (429; Joi 25 noiembrie 1954 | 4 pagini 20 bani
Un puternic imbold Răspunsurile lui V. M. MOLOTOV

pentru mărirea producţiei la sfecla de zahăr
la întrebările corespondentului ziarului „Pravda“
hotărire a Ccn&ilkiJul de Ml- putea cumpăra totodată 67 300 kg. borhot
nljtiri al RPR ou pcivire la contractarea pentru hrana vitelor, plătind ctte 10 lei MOSCOVA (Aoerpres). — TASS transmite răspunsurile lut V M. Afolotou, minis­ ÎNTREBARE: Cojsjderă oare posibil guvernul sovietic să se ajungă la un aco/i cu
afeoleA de zahăr, prevede o serie de mă­ tona. trul Ajaeenlor Zxteme ol U.R.S.S., la o serie âe Intfebdrl referitoare la politica ex­ alte ctete In problema ge/mană ?
suri clire au droţ-t scop stimularea şl în­ terni, puse de corespondentul ziarului J > ravda r '. RĂSPUNS : Da. el consideră icest lucru posibil. Posibilitatea reallză/ll unui acord
Hotârlrea constitue un puternic imbold
curajarea prcdxizălorUor de a mirt pro­ există lărl doar sl poate dacă loale puterile Interesate vor II de aeord că sarcina principală
pentru ţăranii muncitori care se unesc In ÎNTREBARE: Cum apreciaţi dv». ecourile dio slrăioătale la nota guvernului soviehe
ducţia Med ci de zahăr Ia hectar, in scopul şl Imediată este restabilirea unităţii Germaniei şl nu «militariiarca unei sau allei părţi a
aroocatii de cultivarea sfedei de zahăr şi din 13 noiembrie cu privire Ia convocarea unei conferinţe pe întreaga Europă In problema
unei bune aprov>iijan4r.i a oamenilor mun­ in întovărăşiri agricole. Ţăranii muncitori «ecurilătii colectiv* In Europa ? Germaniei. Bine înţeles că o Germanie unită nu trebuie să He un rial militarist. Germania
cii de La craşa şi sate cu zahăr trebuie ră se unifice ca stat Iubitor de pace şl democrat In aceasti situaţie. Germania va
asocraţ! vor primi in plus In mod gratuit
Pentru a bVmvta cointeresarea materiali RĂSPUNS: Se ştie ci o serie de stele europene şl-au exprimat deja atitudinea lor Intra |o lamltla popoarelor europene egale in drepturi şl va ocupa locul său Important In or-
oiţe 20 kg. zahăr pentru flecare 10 tone
a producJtor'Icir de a cultiva pa suprafeţe de sfedă de zahăr, adică in total clte 70 ItvorabHă laţi de propunerea cu privire la convocare* unei conferinţe pe întreaga Europă ganlzarea securităţii colective In Europa. Astăzi problema se prezintă astfel : ori Germania
întinse sdealâ de zahăr, Hotârlrea stabi­ In problema securităţii colective In Europa, tăcută de guvernul rovletlc, împreună ru guver­ occidentali va II transformată Intr-un elit militarist, aşa cum se prevede In acordurile de
kg. pentru fieoaro zece tone de sfeclă de
leşte pa ItngA preţul fixat ce se plăteşte zahăr predată. Iar întovărăşirile agricole nele Poloniei şl Cehoslovaciei. Alte riale eurooene nu şl-au exprimai inel atitudinea laţi I* Paris, ori dezvoltarea Germaniei occldz riale, ca şl a întregii Germanii, va urma altă
peotmi un kg., şi o serie de avantaje fi vor primi In plus in mod gratuit, eite de propunerea eu privire la conferinţă. cale, calea păcii.
Înlesniri Astfel, producătorii primesc In treizeci kg de 2ah ir pentru fiecare zece In ce priveşte poziţia guvernelor S.U.A- Angliei )l Franţei, acestea nu au răspuns Remililarlzarea Germanici occldenlale va bara calea spre neunlllcarea naţională a Ger­
mod gratui/l 30 kg de zahăr pentru zece tone de sfeală de zahăr, adică In total încă la nota sovietică. Dar daca am Judeca după declaraţiile făcute de persoane oficiale, maniei. Dimpotrivă, renunţarea la remililarlzarea Germaniei occidentale va netezi calea
teme de sfeolă predată 35 kg. statală de clte 60 kg. de zahăr pentru fiecare zece reiese d guvernele ţârilor amintite adoplă o atitudine negativă laţi de această propunere spre un acord cu privire le reunlllcarea Germaolel Intr-un stat unit. In acest rar s-ar erea
Medlă de zah&r; 3 300 kg borhot umed tone de stenii de zahăr predată. Se creează Impresia ră guvernele acestor lărl nu numai că se pregătesc sl la atitudine posibilitatea pentru reatlrarea unul ie«rd cu privire la tinerea unor alegeri libere pe în­
de sdeiă pemtru flecare zece tone de sta- Pe lingă evantajUle acordate, Holărirea impohivj acestei propuneri, dar şl ci sa străduiesc in tel şl chip sl împiedice convocarea treaga Germanie, pe bară de vot secrel şl cu asigurarea drepturilor democratice ale popu­
dă pred&ta La preţui da 10 lai tona la des­ laţiei din întreaga Germanie.
stabileşte de asemeni şi o serie de obli­ uneJ conferinţe pe Int/caga Europă. In acest scop se exercită o presiune puternici esapra
tinaţie De asemenea stat scutiţi de preda­ gaţii pentru producători Ei slnt obligaţi altor ţări europene, asupra parlamentelor lor. a partidelor lor politice şl a onor oameni po­ Totodată guvernul rovtellc consideră ca Şl plnâ acum <ă retragerea Imediată a trupe­
rea cotelor obâigatorM pentru suprafeţele sa luarcze bine p Im Intui şi la timp. să litici. Din ecourile apărute reiese cl cercările largi ale opiniei publice din Europa, şl nu lor de ocupafle din Germania răsăriteană şl oeeldentală — aşa cum a propus govemul
cuStav^te cu Sfeclă, şi se bucură de avan­ facă arături adinei de toamnă, aleg iod nucral din Europa, au înţeles sensul propunerii cu privire la convocarea conferinţei pe în­ sovietic — ar contribui In marc măsură la apropierea celor două părţi ale Germaniei şl
tajul fl prin sprijinul statului,, primesc pentru cultura sfeclei de zahăr terenurile treaga Europă. ta rezolvarea sarcinii de restabilire a unităţii Germaniei.
îngrăşăminte chimice pentru care produ­ cela mal prielnice. Această propunere are drept scop să nu admită ca unele ţări europene sl fie opuse ÎNTREBARE: Cum apreciaţi afirmaţiile potrivit căroro ratificarea acordărilor de la
cătorii vor plăti numai 50% din valoa­ Paris nu va împiedica In viitor tratativele Intre puterile occidentale şi Uniunea Sovietica
Sa recomandă, ca terenurile pentru cul­ altor ţări europene, atunci dnd este vorba de Interesele menţinerii şl întăririi pădi In Eu­
rea lor, iar restul de S0% va îl suportat cu privire la problemele europene ne/eglementate ?
tura sfeclei de zahăr să fie alese unde se ropa. 0 asemenea conferinţă pe întreaga Europă, In cadrul căreia llecare stat ar pules sl-şi
de stat Primesc In mod gratuit tasacto- RĂSPUNS: Asemenea alternaţii reprezintă o încercare de a Induce In eroare opinia
pot face Irigaţii, deoarece prin irigaţie, spună părerea şl sl prerlnte propuneri in problema securităţii colective In Europa, nu poate
limgieideJe şl aparatura necesară com­ publică.
sa pol obţine producţii de 2-3 ori mol aduce prejudicii nlclunol stat iubitor de pire. dar poate şl trebuie sl roulrlbule la întări­
baterii dăunătorilor culturilor In cazul Este cu neputinţă să nu se vadă ci ratificarea acordurilor de la Paris va complica In
mari De asemenea producători! slnt obli­ rea păcii şl la micşorarea încordării Internaţi opale. „
cina acestea âsA atacate. mod serloa situaţia din Europa şl va submina posibilităţile existente de reglementare a pro­
gaţi să folosească Îngrăşăminte chimice Re de altă parte, renunţarea la o asemeoea ;or:terin)i pe întreaga Eunpl nu iioale
Un stimulent puternic pentru contrac­ blemelor europene nerezolvate şt Io primul rlnd a problemei germane.
şl maşinile tn buzre condlţiura, să Între­ să nu prejudicieze Interesele picii In Europa.
tanţi este şl faptul că U se pune La dis­ Remlllfa/lzarea Germaniei occidentale şl -onlllcarca Germaniei pe baze paşnice şl demo­
poziţie In mod gratutt maşini de semănat ţină oULUvra de sfeclă de zahăr tn timpul In loc sl conlrlbule la convocarea conferinţei Pe întreaga Europă ta problema securi­ cratice smt Incompatibile. Tratative eu privire la unificarea Germaniei nu pol avea sens de­
de cătae unităţile contractante Totodată. vegetaţiei oplidnri toate regulile agroteh­ tăţii colective In Europa, guvernele S.U.A., Anglie) şl Franţei se străduiesc In tel şl chip ci! cu condiţia ca S U.A., Anglia şl Franţa să renunţe la politica lor de remllitarirare a Ger­
prod-urăJocvlor care lnchee oontnaete pentru nice. sl recolteze şl să predea la locul de sl împiedice eonvoea/ea unei asemenea conferinţe şl sl obţină cil mal repede ratificarea maniei occidentale şl de includere a ei in groplri militare şl să se întoarcă pe calea care să
cultivarea sfeolel de zahăr ce se află La recepţie întreaga producţie contractată, acordurilor de la Paris. Prin aceasti, ele vor să accelereze remililarlzarea Germaniei occi­ asigure dezvoltarea paşnică a Germaniei, prevăzută In acordurile Internaţionale existente
distanţe mai mari de S lan de gară 11 se sortată pe callliţi dentale şi atragerea el in astfel de grupări militariste ca „Uniunea Europei occidentale" şl De ale) se vede rit valorează afirmaţiile ci ratificarea acordurilor de la Paris „nu ar împie­
Organizaţiile contractante au datoria sfi blocul nord-sllenQc.
W3 plăti transportul pentru distanţa de­ dica” tratative ulterioare intre puterile occidentale şl Uniunea Sovietică asupra proble­
ducă o susţinută muncă politică in rin du!
păşită, coofown tarifelor In vigoare Con­ Ele Ia: declaraţii pretinzlnd tl planul de creare a unei armate vest-germaoe de SCO 000 melor europene nereglementate.
tractanţii sJnt avantajaţi £ pnn fatpul că colectiviştilor, întovărăşiţilar şl In riadul de soldaţi Şl atragerea Germaniei occidentale «militarizate In grupări militariste ar putea
ţăranilor muncitori pentru îndeplinirea ÎNTREBARE: Cum apreciaţi declatiţlUe apărute In presa ţărilor occidentale In care
vor primi credite In bana pentru proou- contribui U promovarea oldi In Europa. Este oare de mirare ci nimeni nu crede acest lu­ se pretinde ci propunerea Uniunii Sovietice cu privire la convocarea la 29 noiembrie a
rarea de unelte agricole, maşlrvl de semă­ pianului de contraalâri In termenul cel cru ? Majoritatea covirşltoare a oamenilor Îşi dă seama dt pe acum ci aceasta nu este UDfci coolerloţe pt întreaga Europă stabileşte un termen piea scurt pentru pregătirea aces­
nat spre fcăostnţă In mod gratuit şi alte tnal scurt, astfel, ca producătorii fă-şl rales care duce spre menţinerea şl consolidarea picii, cl calea care duce la pregătirea
tei conlermţe ?
unelte- poată pregăti terenul. Tot odată slnt obli­ unul nou rlrbol in Europa.
In regiunea noastră, slnt largi poeibâli- gate de Hotkrire să asigure din timp Prin urmare. In cazul dnd se va ajunge 1* ratiflea/ej şl aplicarea acordurilor de la RĂSPUNS: Guvernul sovietic a prezentat propunerea de a se convoca conlerlnţa pe
uţi de cultivare a deda de zahăr, de­ producătorilor seminţele necesare. '■Rarls cu privire la «militarizarea Germaniei occidentale şl atragerea el In amintitele gr o întreaga Europă la 29 noiembrie, dat lllud ră In decembrie începe deja examinarea pro­
oarece sini mulţi producători care au alş- plrl militariste ale statelor oeeldrolale, In Europa va II creată o nouă situaţie, care va blemei ratificării acordurilor de la Paris
Ţăranii muncitori dm reghmea noastră Totodată este necesar să reamintim ca proiectul Tratatului general european cu pri­
li&at experienţă In anii trecuţi dn ce pri­ însemna o agravare a primajdlel de război. In această situaţie, ţările europene iubilour
veşte această oiAtară Ţăranul muncitor slnt dornici de a încheie contracte cu or­ de pace vor trebui sl se glndească la noi măsuri pentru arlgurarea securităţii lor. întreaga vire la crearea unul slitem de securitate colectivă în Europa a lost prezentat de guvernul
sovietic încă la conlerlnţa'de la Berlin şi cl acest proiect a fost dat publicităţii cu nouă
LI dam Ntstor Petru din oomuna Slmarii ganizatule eocnomlce Acest Lucru s-a do­ răspundere pentru Inteţlrea cursei înarmărilor ţ| creşterea poverii cheltuielilor militare su­ luni )n urmă. După rum se ştie. propunerea de a se convoca o conferinţă pe întreaga
saAwA Sculeşii zvsiorwd Hunedoara, este In vedit din experienţa andor trecuţi. Tre­ portat* de popoarele Europei va reveni acelora care astăzi refuză organizarea securităţii co­ Europă peolru problema securităţii colective In Europa a lost făcută de guvernul sovietic
al patffătea arv de cănd cultivă această buie doar o Intensă preocupare din par­ lective In Europa şl, In loc de aceasta, Impun popoarelor vest-europene refacerea militaris­ acum patru luni — la-28 Iulie. In recenta sa.notă, guvernul sovietic n-a tăcut decît să pre-
mului german ca planurile sale revanşarde «u privire la un acu război.
plantă Prin experienţa dobînditS el a tea organizaţi Bor de partid şl a sfaturi­ clrete termenul convocării acestei conferinţe.
In cr priveşte Uniunea Sovietică, ea consideri necesar sl avertizeze ci acordurile de Fireşte că s-ar polei cădea de acord şl asupra unei alte date dt convocare a conle-
reuşit oa in acest mi sa scoată o produc­ lor pqpuflare pentru şpnlmlrea ozganlza-
la Paris servesc pregătirii unui nou război in Furopa Organizarea securităţii colective In rinţel d« întreaga Europă daci S-ar amina examinare* problemei raUltciril acordurilor de
ţie de 29 000 kg. sfeclă do zahăr la hec­ pflor comerciale să realizeze planul de
Faropa este singura cale care corespunde Intereselor consolidării păcii la Rărit.
tar. La fai. coleotxvlştti din Hâzău au reu­ contractări Trebuie de asemeni oa organi­
şit să obţină 26.000 kg de sfeclă de za­ zaţiile de bază, organizaţii® U.T.M., de­
hăr la hectar Asemenea rezultate au ob­ putaţii sfaturilor populare şl comisiile de
ţinut $i alţi ţărani muncitori din regiu­ femei, să d&sdăşoare o largă muncă de lă­ H O T Ă R Î R E A
nea noastră şi ei sdnt mulţumiţi de feihil murire In rlndul ţăranilor muncitori pen­
cum le-a fdet răspfl&tită munca.- tru a le arăta avantajate ce te au tn urma
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne
Atenţia de oare se bucură gospodăriile incheerli contractelor
agrioede ooAectlve, întovărăşirile agricole ComAeteâe raionale de partid, organiza­
şl asooUţlde de cultivatori de afectă de ţiile de bază $1 sfaturile populare, trebuie privind contractarea sfeclei de zahăr
zahăr, <hn partea guvernului nostru, se re­ e§ privească problema ridicării produc­
flectă cu putere şl in această Hotăzirv ţiei de sfeclă de zahăr, precum şl problema
Peoi.'U a te obţlno o producţie mărită de sfeclă de uhăr, prin 4 Toţi cultivatorii prevăzuţi la punctul 3 vor primi avansuri şâ predea la locul de recepţte şl la termenele stabilite canti­
GoapodSj-iUe care tnchee contracte pen­ tneheerii contre ridlor intra producători şl după cum urmează din cantitatea de zahăr cuvenită :
cointeresarea producătorilor caie deţin terenuri corespunză­ tăţile de steclă de zahăr prevâau'.e tn contract, curăţite şt
tru ouLUvorea sfeolel de zahăr, primesc In organele ecrmomooe aa o problemă de duoâ executarea arăturilor adinei de toamnă — 2 kg. la ba.; sortate pe calităţi
toare, precum şi pentru speoiaUzarea producătorilor pentru cu!
piue 50 kg. zahăr pentru fiecare zece tone primă Importanţi Lor te revine sarcina de după Inslmlnţarea atedel — 4 kg la ha.; 6. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, împreună cu Minis­
llvaraa acestei plante;
de sfeclă de aahfrr predată, adică vor primi a lămuri ţăranii muncitori pentru a în­ In scopul asigurării materiei prime necesare industriei za- după măsurarea suprafeţei contractate şl executarea praştiei terul Industriei Alljieotare, prm organele lor locale vor alege
100 kg. zahăr pentru fiecare zece tone de cheia un număr cit med mare de contracte zăiuluî, ta vederea unei mal bune aprovizionări a populaţiei a S-a — 4 kg. la ha. pentru cultura sfeclei de zahăr locurile cete mai potrivite —
şi Jn primul rlnd acelea aşezate tn lunci, pe Ierburi pro­
După predarea sfeclei, restul de zahăr cuvenit producători
sfeoiA predată Dacă luăm de puldâ o gos­ panttm cultivarea sfecle! de zahăr pe su­ cu zahăr; lor se va livra de fabricile de zahăr, cel mai ttrelu plnă La 1$ funde şi roditoare.
podărie colectiva care Inchee contract penlru prafeţe cît mal întinse Consiliu) de Miniştri al Republicii Populare Romloe decembrie. Cunosclnd ci irigarea culturii de aieclă de zahăr dă pro­
ouftUvarea a zece hectare ou sfeclă de za­ Ţărani mu/vdtori cu gospodării agricole ducţie îndoită şi tntieită, penlru această cultură se vor alege
5. Gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şl
hăr pe termen mai lung şi obţine in me­ individuale, colectivişti, întovărăşiţi, în­ ţăranii muncitori cultivatori de sterii de zahăr ce te vor aso terenurile care se pot uşor Iriga.
H o t ă r ă ş t e :
die o recoltă de 25 tone 'a hectar, va. rea­ cheiaţi olt tnal multe contracte cu supra­ cla — care vor încheia contracte pentru cultura steclel de 16. In scopul măriri) producţiei la hectar, prin executarea
liza un venit de 7S.OOO lei şl va primi gra­ feţe dt mal mari pentru o ouiKtvva sfeclă I Ministerul Industriei Alimentare va putea contracta sie zahăr — pot primi prin sacuriatete Băncii Agricole credite de arături adinei de toamnă şl inslmînţări tăcute la timp şl
tuit 3.300 kg zahăr Această goqxxjăirle va de zahăr. cla de zahăr prin fabricile oale, ou gospodăriile agricole indivi­ Ieftine pentru procurarea dc maşini de semănat, răvltogl, cul­ de buni calitate, S.M.T.-urlte.vor organiza brigăzi speciale,
duale. asociaţiile de cultivatori de sfeclă de zahir, întovără­ tivatoare. pluguri, grape, prăşltoare şl altele, tn condiţii avan­ cu ajutorul cărora vor sprijini pe contractanţii producători de
şirile agricole şi cu gospodăriile agricole colectiv*.. tajoase. sfeclă de zahăr pentru aceste lucrări
2. Preţul de contrariere a sfeclei de zahăr re stabileşte la Ţăranii cultivatori asociaţi pot primi creditele prin asociaţie tl. Fabricile de zahăr contractante vor asigura plata s|e-
Raionul Hunedoara a Tndaplinif planul 2.500 lei penlru 10 tone penlru rel ce vor încheia contracte pe De asemenea, ţăranii cultivatori de steclă de zahăr rare rleJ de zahăr tn termen de maximum IS zile de la predare şl
un an de /11c. vor încheia contracte Individuale pof primi credite penlru pro­ \ct livra zahărul şl borhotul cuvenit producătorilor.
la colaotaraa produsalor agricola ;i vegetale Cultivatorilor cerc vor încheia contracte Individuale de lun­ ducţie şl pentru procurarea de unelte agricole ca pluguri, prl- 12. Contractarea sleclei de zahăr *e va tace pc bata con­
gă durată (3—3 ani) pentru cultura iledel de zahăr li se va şlloare, cultivatoare şi altele. tractelor tip. elaborate de către Ministerul Industriei Alimen­
In raionul Hunedoara, membrii de parlid, deputaţii şl organele de colec­ plăti preţul dt 3.000 tel pentru llecare 10 tone de sfeclă pre­ 6. In scopul ob|!nerli unor recolte din ce fn ce mai mari
tare, au desfăşura! o Intensă muncă politică şi organizatorică In rindul jă- dată, dacă vor («ntracta şl Msămlnţa cel puţin un hectar. la hectar la steclă de zahăr şi pentru a spori veniturile gos tare, In conformitate cu prevederile prezentei Hotărlri şl avi­
zate de către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Co­
ranllor muncitori. Ca rezultat al acestei munci, planul de colectare la pro­ Asociaţiilor dc cultivatori de eleriâ de zahăr întovărăşirilor podăriilor agricole colective, întovărăşirilor agricole şi asocia­ mitetul âe Stat penlru Colectarea Produselor Agricole
dusele agricole şl vegetale a fost îndeplinit. agricole şi gospodăriilor agricole colective li se va plăti are ţiilor de cuJMvatori de steclă de zahăr, etotul va acorda eoes- 11. Ministerul Finanţelor va lua măsuri ca fabricile de za­
laşi preţ penlru cel puţin 10 hectare. tora orejtte şi materiale, precum şi ajutor tehnic, penlru a-şl
Pînă In ziua de 22 noiembrie, planul a fost îndeplinit în proporţie de organiza s ! steme de irigaţie acolo unde *ln< condiţii natu­ hăr contractante să primească la timp creditele necesare pen­
X Producătorii care var tneheis contracte de culturi penlru
100®/o (a grlu, porumb, floarea soarelui, alte boabe, cartofi, carne, lapte, şt rale pentru aceasta. tru contractarea sleclei de zahăr. “
alecla de zahăr cu fabricile Ministerului Industriei Alinte,v
lină. ?. In alară.de avantajele prevăzute mal sus: 14 Comitetate executive ate staturilor populare: a
tare vor benelirea de următoarele avantaje:
Printre prim'i care şl-au achitat în întregime cotele către stat, au fost co­ vor primi In mod gratuit: asociaţiile dt cultivatori de sfecli de zahăr vor primi In vor sprijini şi îndruma In raza lor de activitate organeJe.fa­
lectiviştii din Rapoltul Mare şl membrii întovărăşirilor agricole din satele 50 he- zahăr pentru 10 tone de steril predată ; plus, In mod gratuit, clte 20 kg zahăr pentru flecare (0 ton* bricilor contractante şi pe producătorii de slctlă de zahăr
Sfeclă de zahăr, adică in total vor primi cile 70 kg zahăr
Băcia, Crîstur şl Sîntandrei Exemplul lor a fost urmat şl de ţăranii munci­ 25 kg jlmtnţl de şlerlă de zahăr per hectar; pentru fiecare 10 lent dc steclă de zahăr predală ; pentru realizarea planului de contractare;
vor primi ; prin organele lor agricole vor îndruma producătorii In ve­
tori dîn comunele Peştlşul Mare şi Hăjdat. întovărăşirile agricole vor primi in plus. in mod gratuit,
3 500 kg. borhot umed de steril pentru llecare 10 tone de derea executării la hmp şi In bune condiţii a lucrărilor agro­
cite 30 kg de'zahăr, penlru flecare 10 tone de steclă de za­
afectă predată, la preţul de 10 tel tona. franco staţia de des­ tehnice.
hăr, adică In total vor primi clte 60 kg- zahăr pentru flecare
tinaţie ; 10 lene de afectă de zahăr predală. 1& tnceptnd cu contractarea pentru anul agricol 13$V să-
Rezultate cu care se pot mîndri penlru semănatul steclel tabrldle vor pune la dispoziţie ma­ gospodăriile agricole colective vor primi fn plus. In mod mtaţa de sleclă de zahăr se va contracta de citre fabricile de
şini de semănat in med gratuit; zahăr din cadrul Ministerului Industrie! Alimentare.
gratuit, clte 50 kg. de zahir pentru (iecare 10 tone de tferlă
Intre locuitorii comunelor Lăpuşnic şl e fost realizat ta Întregime, executtnd a- producătorii vor fl sprijinit! de unităţile contractante In ob­ de zahăr, adică in total vor prim) clte 100 kg. zahir pentru 16 Pentru asigurarea transportului de sămtnţă de sleclă
Dobra dui raionul Eja, exIsLS de multă răturl pe o suprafaţă de 360 ha. ţinerea de îngrăşăminte chimice, cu o reducere de S0% din llecare 10 tone de steclă de zahăr predată. de zahăr, îngrăşăminte, lnsectofungic.de şi a sleclei dt zahăr
vreme o Întrecere in ce priveşte termi­ preţ; se repartizează, peste plan, Ministerului Industriei Alimen­
Ţăranii muncitori din Lftpuşnic, Iji dau £ Producătorii contractanţi sini obligaţi sl tnsămlntez* cu tare, pentru fabricile de zahăr, un număr de 30 autocamioane
narea cit maj de vreme a muncitor agri­ vor li scutiţi de cote obligatorii penlru suprafaţa cultivată 6(edâ de zahăr întreaga supralaţă contractată, folosind In în­
seama despre importanţa ar&Urrflor adinei ru steclă de zahăr; de 3—4 toi.e
cole. Nici unit, rucri alţii, au se Lasă între­ dta anii trecuţi, dar, mal bine şl-au dat tregime cantitatea de săml/iţl primită ; 17. Dlsporlţlunll» prezentei Hotirtrl se aplici începlnd cu
cuţi La începutul fiecărei campanii prin­ In cazul atacului de dăunători vor primi, penlry combaterea aă facă la timp şl tn bune condiţii lucrările necesare cultu­ contractarea sleclei de zahăr oenlru anul agricol 1955,
seama în toamna acaasta, otnd au cules acestora, Inseclotunglcidele necesare. In mod gratuit, din partea
tre Lăipuşnicanl e de ajuns să se audă rilor de sletll de zahăr, aplidnd măsurile agrotehnice cores­ 16 îndeplinirea condiţiilor contractuale este obligatorie pan
în medie cite 4.300 kg pammb-ştaUeti la organrlor Mlnliterulul Agriculturii şl Silvlcolluril orln uni-' punzătoare ;
vorba câ cineva U ehiamă 1a întrecere, că hectar. lăţite contractante, precum şl aparatura necesari ; aă loloscascâ îngrăşăminte chimice şl naturale peolru a ob­ (ru ambele părţi; cazurile litigtaase dintre ele se vor solu­
toţi se prind intre el care mai de care să ţiona conform prevederilor legale tn vigoare. •
Printre cel oare ou terminat primii ară­ contractanţi) care transportă steclă de zahăr de la o distanţă ţine o producţia mare şi de bună calitate;
termine dt mal repede şi mai bine mun­ mal mare de S km., socotită de la comuna pe al cârd teritoriu In caz de ivire a atacului de dăunători, să anunţe Irosite! 19. Dispoziţiunile cuprinse fn Hotirlrea Consiliului de Mi­
turile, stal ţăranii muncitori Gostaia Au­
cile agricole. se alli cultura sfeclei de zahăr, vor primi pentru distanţa ’ organele agricole şi cele contractante, pentru a se lua măsuri niştri nr 11/1954, Hotirtrea Consiliului de Miniştri ar. 961/1954,
gusto), Moise Ladisiau. Motae Cheorghe şl
Aşa, înLrecondu-se urni pe alţu, cel din depăşită, preţul de teaniporl conform feritelor legate tn vi­ sâ fie ajuta|l tn combaterea dăunătorilor — şi să aplice în­ piecum şi orice alte dispoziţluni contrare privitoare la con­
alţii, care au obţinut In media 4600— tractarea sfeclei dc zahăr se abrogă.
Lipuşnlc sînt tot ta frunte. Fruntaşi au goare. drumările date de organele In drept;
6.300 kg porumb la hectar.
fosrt ta msămlnţâri, fruntaşi sint şi la
Bucureşti, 20 noiembrie 1954. Preşedintele Consiliului de Miniştri D'rector genera! adj. a! Treburilor
arăturile adinei de toamnă şl la predarea GOŢIU OCTAV1AN
GH. GHEORGHIU-QEJ Consiliului de Miniştri
cotelor Plari/1 arăturilor adinei de toamna corespondent voluntar
DINA ŞTEFAN