Page 22 - 1954-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 94
■■ ■ ---------L
Să ne pregătim temeinic pentru iarnă A apfirut 1 Combaterea şoarecilor de cimp

Lupta de clasa Producţia egricslă esle dijmuită de nu­ clrăvitoaie ;î pentru om Şi pentru animale,
meroşi dăunători aj culturilor agricole este necesar a se lua următoarele măsuri
Cu scopul de a ajuta ţăran ii muncitori la punerea în practico a prevederilor proiectului Directivelor Congresului al de prevenirea accidentelor
Organ teoretic şl politic o) Comitetu­ care cauzează pierderi insomrwte econo­
lt-lea a! PMR cu privire la dezvoltarea agriculturii in următorii 2-3 ani ţl la aplicarea întocmai a minimelor agrozooteh­
lui Central aJ Partidului Muncito­ miei, noastre naţionale Dintre aceştia, un In echipele ce se vor forma pentru
nice în pregătirile de Iarnă, redacţia ziarului „Drumul Socialismului", tn coloborare cu Comitetul de partid al raionului maro pericol II constituie şoarecii de cîmp
Sebeş fi cu sfatul popular raional, au organizat In ziua de 21 noiembrie la oospodăria agricolă de stat din Apoldul de Sus resc Romtn Şoarecii se pot combate pnn următoa­ combaterea şoarecilor nu ver intra copil
o consfătuire cu terna: „Cum să pregătim fi să îngrijim pâmintut, vitele, pomii şl pitic In timpul iernii". Referatele prezen­ Seria a V-a. anul XXXIV. Nr. 11 rele mxHoaca practice: sub 16 ani, femei gravide 6*u care alăp­
tate de tovarăşii ingineri: Socol loan. felul secţiei agricole a sjaiului popular raional. Hanga Dumitru tehnician zooteh­ noiembrie 1854 tează.
nist şi ianuşevlcl, inginer ;el, ultimii de ta gospodăria agricolă de stal Apoldul de Sus, au /ost ascultate cu mult interes Sumar : Combaterea pz cale mecanică Muncitorii foloadţl la ecesle lucrări vor
de către colectivişti. întovărăşiţi, ţărani muncitori, activişti de partid şi de stat, din majoritatea comunelor raionului Sebeş purta salopete, încălţăminte şl vor avea
Discuţiile purtate pe marginea referatelor, au /ost bogale şl au scos la iueală alt! exemple bune cit şl o seamă de lip­ Editorial: Să Întărim şi să apărăm — Executarea arâtunJe-r adinei pe toate nasul şi gura legata cu o cirpă udă De a-
suri tn ceea ce priveşte pregătirea pdmlntulut. a viilor, a pomilor şl a vitelor pentru Iernat Cons/ăfuirea a fost urmată dc proprietatea socialistă, izvor al bu­ terenurile caire n-au fesă imsămtnţate şi semenea Lucrătorii din aceste echipe, nu au
nei stări a poporului sini bbere voie Să mănvncc roci să fumeze in tim­
demonstraţii practice organizate de gospodăria de stat Apotdut de Sus.
V. Enache : Despre acţiunea legii eco­ — Distrugerea buruienilor me asigură pul lucrulm, iar la termmarea acţiunii se
nomice fundamentale a socialh- hrana lor vor spăla bine pe mi Ini ou leşie şt săpun.
Pregătirile de iarnă in rimp şl In ovăz, etc la întimplare şl se pun Intr-o de stat din ţaţe noastră, hrana animalelor mului în economia naţională a — Curăţirea Imediată^ a terenurilor ce Acţiunea de combatere a şoarecilor pe
gospodărie cutie cu nisip umed Trebuie avort grijă In (impui iernii este alcătuită dm furaje R P R. pane, coceni de porumb lulpml de floa­ cale chimică, so va desfăşura sub supra­
ca distanţa dintre boabe să nu fie mai fibroase, grosiere şl suculente, din con­ G- Gafe.* Despre categoriile dialecti­ rea -soareiuă. varză, sfeclă şi alte legume
Du.pâ prezentare! referatelor, la cuvint vegherea organdor locale, pe care sfatu­
mică de un centimetru. După aceasta, se centrate de porumb boabe, ore, ovăz, ma­ cii materialiste şi studierea lor. care constituie hrana şl adăpostul şoaTe-
s-au înscris numeroşi rmmei/tori al gos­ rile pqpulare sint obligate sâ le anunţe
acoperă ou un vas. iar după opt zile se zăre. din concentrate Induci riale ca şor­ Gh. /osub : Subordonarea aparatului cHor
podăriei de sta\ coLficUvIptl şl ţărani don timp
face numărătoarea boabelor încolţite. turi şi târiţe. etc-. Iar raţiile sini întoc­ de stat din S U.A de către mono­ — In pepiniere ^ plantaţii pomicole,
mvmcttori DlscuţiMe au fost vil ţi dnte- Pentru o evite otrăvirea afum ale Lor şl
Dacă din cele 100 boabe au încolţii 90 mite pe cap de animal Atunci clnd unul pol un trebuie executată înconjurarea sau lega­
i-eianle Cei care au vorbit, au dat exem­ pisărilor se vor pune tăbliţe cu inscrip­
atunci săminţa eare bună Nu *e admite dintre furaje lipseşte et trebuie înlocuit rea pomilor cu paie precum şl săpatul în
ple concrete afli! din practica lor, cit şi RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE ţia „teren otrăvR" in toate părţile hota­
inslnunţarea seminţelor cu procent de ou altul cu acelaşi conţinui in albumină jurul lor v
din cele văzute tn alte gospodăriri co­ CITITORILOR rului unde se desfăşoară acţiunea Ani­
Inediţi re sub 80% Seminţele acelea nu dlgestlbiJă. „Prmtr-o hrănire naţională a
lective sau individuale. Au luat cuvintul Combaterea pe cale chimică malele vor fi fante de a Intra pe /.ceste
sin* bune pentru Insăminţărl şl trebuie animalelor, noi am obţinut pină la 20 li­ Ce este comerţul «e Intimpinare şi
Dăjnian Mihat preşedintele G A. C din feranun.
schimbate la baza de «recepţie tri Lapte pe zi de La o vacă”, a încheiat oare este rolul lui în dezvoltarea Combaterea se poate face nnn prăfulre
Daia Rominâ, Skbu bReoLse din Boz, Brîn- Şoarecii sau clonBe moarto se vor in-
O atenţie deosebită au dat vorbitorii şi inginerul Hanga. schimbului de mărfuri dintre oraş ou următoarele substanţe otrăvitoare: er-
xesem Gheorghe preşedintele Sfatului popu­ gropu în pămint pentru a nu fi minoate
reparării utilajului agricol şi păstrării Iul Alţi vorbi ton au arâtal apoi cum tre­ şi sat. sonitul de calciu, arseniabul de calciu şl
lar dm Miercurea Laica Gheorghe. pre- In timpul iernii buie curăţat corpul animalelor prm ţe- Răspuns Ia întrebările editorilor tn de animale.
şedmUJe G A C Apoldul de Sus, Comşa ,,Aşj cum a lăcuit gospodăria colectivă sălare şl p?rJe»e, necesitatea ca anima­ legâturâ cu dezbaterea proiectului arsenlalul de plumb In timpul acţiunii de otrăvire, elinii
I de ia gospodăria colectiva din Girbova Statutului modificat al PMR Tratarea cu arserat de calciu se face vor £1 ţinuţi legaţi Lar porumbeii sau alte
lele să dbă Intoideauna un aşternut cu­
şl aiţil. din Doblrcj. a rpvis Lnsinerut Socol Ican, rat şl sâ fie plimbate in fiecare zl pnn uitrebusrjţindu-1 simplu sau in amestec păsări vor fi ţinute închise tn timpul
care are pe cimp şi acum o semănătoare
Ca primă lucrare pregătitoare pentiu CRITICA Şl BIBLIOGRAFIE cu cenuşă sau pulbere de drum cernuta, otrăvirii şl 2~3 zfle după otrăvire.
larn8, vprî- II au sublima* neeeaMaite» şi o tocătoare de nutreţ. Iar preşedintele curte C Ahlip: P M R — conducătorul şl adăugindu-se două părţi ersenit de cot­ In organizarea acţiunii de combatere a
gosoodărici, Zidu Gheorghe, nu se îngri­
transportări: urgente a cocenilor de po­ Mal multă atenţie pomilor şl viilor organizatorul luptei poporului pen­ au şi o parte praf sau cenuşă uscată. Din
jeşte să le aducă in remize, sau aşi cum ţoareoflor sarcina de seamă ce le revine
rumb şl floarea-soarelul de pe clm?, pen­ tru construirea socialismului („Re­ acest preparat, se introduce cea. 5 grame
fac mulţi ţărani muncitori care după ce au Referatul tovarăşului inginer lanuşevici organelor agricole raionale şl comunale
tru a elibera terenurile şl a putea tace zoluţii şi hotărirl ale CC al PMR, tnir-o galerie (gaura) cu unul dm unmă-
făcut arăturile Îşi Lasă plugurile la vota in legătură cu lucrările de îngrijire a po- este de o trece Imediat la Identific,nea
arătura adlncâ dc toamna Au fost aspru loarele mijloace :
Snt!mip!ăr!l. neverificate, nerepxratc şi ne- m'lar şl viilor înainte de s intra tn iarnă voi. IT IBS! —1953”) — Cu ajutorul unul prâfuitor de spate, tereniuinHoT atacate de şoareci pe care fă
criticate conăârilide de conducere ale gos-
adăpeetate. nu trebuie să se mai Intim­ şi in Umpcd iernii, a tratat pe larg şi cu la care se scoate lopăţira de prăfuîre din no aplice combaterea, de a afabili proce­
oodlriidcxr colectave dui Miercurea. Do-
pi e“. multe exemple concrete telul cum G.A.S. deul de combatere, de a asigure apara­
blrca şl Data Rom Ini, care n-au luat mă­ virful lancel
Au mai fesă criticaţi pentru lipra de Apoldul de Sus şi alte gospodării colective Au terminat arăturile adinei — Cu ajutorul unei linguriţe, cu care tura şl matorialeJe necesare, dlt şt de a
suri penbru transportarea tuturor coceni­
gnjă (aţă de utilaj, gospodăriile colective şi individuale fac aceste lucrări Discuţiile se ia pulberea şi se introduce în galerie organiza echipe tn comunele şl satele unde
lor de pe oimp şl n-au lermuwt arătu­ de toamnă
chn Miercurea şi Sebeş precum şi unii pe marginea referatului au fost de ase­ — Cu ajutorul unul şomoiag de fîn uscat, urmează sâ se aplice combaterea Tot­
rile adinei. ţărani muncitori din Cilnie Vingard, ele
S-» arătat apoi necesi/tatra săpă-rM şan­ menea la un înalt mveJ letinlc «i de un Gheorghe Oneo potrivi cu grl)3 talpa i mu lat in pulbere de arienii de calcru In- odată au datoria să instruiască muncitorii
ţurilor de scurgere a apelor ce băftasc pe Ced care au vorbit au arătat că verilio&rea, ascuţit spirit critic Mulţi dintre partio- troducindu-se In galerie din echipe asupra modiihil de folosire' a
ru.irarea, ungerea şi păstrarea utilajului plugului $1 strinse şuruburile Isprăvise, substanţelor şi aparatelor
pâmlntuole semănate O atenţie deose­ panţil ki consfătuire, au discutat acest re­ După introducerea acestor substanţe în
eÎTtil condiţii de seamă pantnj executarea odată cu începutul Inserării, treaba ce)
bită î-a .acordat reţln&rll zăpezi! pe ară­ ferat prm prisma prevederilor proiectu­ galerii, aceslea se acoperi cu pămint prin In urma apticărll combaterii pe cale chi­
la «vmp a lucrărilor de primăvară. lui Directivelor Ccmgresudud ad ll-len, sub­ mal de seamă din ziua aceea : curăţirea şi
turi şl pe pămtotixrile semănate în toam­ apăsarea ou piciorul In acest fel putem mică, organole tehnice agricole slnt obli­
Pariicţpanţii la consfătuire au acordat ungerea atelajelor şi adăpost'uea lor pen
nă Aii* preşedintele gospodă/nei coleotive liniind lărgirea sectorului pomicol şl vt- constata eficacitate) tratamentului. gate să urmî' ^asca afticacital râ tratam;-..-
o mare atenţie şi deschiderii cursurilor Iru tot timpul iernii.
dsn Data Ramină Dâmian Mihat, cit şl lleo) Combaterea şoarecilor cu arsenkit de tutui. In cazul eînd au mai rămas In via­
agrozootehnice Ei au subliniat necesita­ Brinzesru Gheorghe, preşedintele Sfa­ Aşa face Onea in licoare an Cum s-au
Sirbu Nlcolae din Boz şl alţii, au arătat caloiu şl ansenial de plumb se face pron ţă mai mult de 30% din numărul dăună­
te) antrenării a cit mai mulţi colectivişti tului populîr din Miercurea, Comşa 1 din sfirşit munoite de toamnă şi inaihte de
A facerea parazApzzilor este necesară şl pc5fuuo3 galeriilor şoarecilor in felul ară­ torilor se vor lua m_.uri pentru repetarea
şl ţărani muncitori la frecventarea lor. Girbova. Dămlan Mihat din Daia ftemină a cădea lapoviţa. desface fierăria plugului,
■mdrumăfflde date de referat sini bune Ei tat mai sus', totodată se poate face şl pri- acţiunii
şi aJ|it, au cTiiloat cu d6prime noglija- o curăţă şi o unge bine, apoi pune grln- fuirea culturilor atacate, foţosindu-şe
au arătat că para2ă/pezlle trebuie aşezate Sfaturile populare comunale au datoria
Animalele trebuie să albe o îngrijire deiul şi adăposteşte plugul sub şopron,
de-a cumtexiyuJ direcţiei violului domi­ deosebită in timpul Iernii rea de către unii ţărani muncitori $■ unele lingă rotile şi grapă, toate sclipind de cu­ Iţirăfuitoarele existente la secţiile agricole să sprijine acc»stă acţiune, de a antrena
nant, parvi(ru a reţine zăpadă cit mai gospodării colective a livezilor şi vwlor răţenie. raionale cit mal mulţi ţărani muncitori în acţiu­
multă Vorbind din experienţa lor. el au DLsoutlnd IngrtJtrHe antalelor In tâm­ S-a ţrătal că deşt timpul de îngropare * Anuf ăsta, şopronul luJ Onea şl-a promit Măsuri de precau(ic nea de descoperire şl distrugere a şoare­
subJirvtat că oprirea zăpezii se mai poate pul lemtl, numeroşi colectivişti şl ţăran! viilor a Irecuit, atit gospodăria de »tai cit mai dm vreme, „oaspeţii iernii". Deoarece, materialele folosite la comba­ cilor de cîmp.
face şi prim-'diguri de zăpadă $i prin tă- muncitori care au lu»A cuvintul, au sub­ şl gospodăria colectivă din Apolduil de Cea dm urmă treabă, au fost arăturile terea ps oale chlmkfi a şoarecilor sVnt ing chirilA vionela
văiugixea iotfaşji a zăpezii. liniat ca una dintre condiţiile dc bază, Su6 şi unii ţărani muncitori, n-au termi­ adinei pentru ir.sâmînţârile de primăvară
Vmrfailartl »au arătat apoi Importanţa pregătirea şi prepararea canUlâţUcw ne­ nat această luorare de bază pentru feri­
Iransportarti | gunoiului de grajd pe cimp cesare de furaje şi repararea adăposturi­ rea viţei de vie de gcTuirile iernii. Ei au Bătaie de cap l-au pricinuit şl astea
Spre sfirşttul primei jumătăţi a Iul no­
îl aşezarea 4in in platforme pe marginea lor. Preşedintele gospodăriei colective din explicat că îngroparea viilor trebuie fă­ iembrie. planul Insăm In ţărilor la grîu, fu­ jliesKtcrtştjnea,'
tartaMos-. Ai fost dată ca examplu bun Apoldul de Sus, Luea Gheorghe, a ară­ cută cu paie. sau cu pămlrjt sese îndeplinit
go^-xxjaria de stat din Apotdul de Sus, tat că unmînd indicaţiile proiectului Di­ A mal fost erttioală conducerea gos­ „Te asLîmpărâ de-acum bărbate — l-a ABĂTURĂ ADIMCA k TOAMNĂ,
care practică isLstemul de aşezare a guno­ rectivelor Congresului al II-lea, eî s-)u podăriei colective dm Girbova care a ne­ spus nevasta lui Onea — că doar ţl-o tstgi Yidaj'ca &tulă (’iOioae^dtegsr)
iului de grajd In platforme străduit să asigure animalelor pe timpul glijat complect lucrările de tăier* şl stro­ fi"
„Importanţa trena pori Arii in timpul lenr- Iernii o hrănire cit mai consistentă' In * pire a pomilor ş» învelitul lor pentru a-l ■ Onea tocmai venise de la eâmin II stă­
nti a gunmiuilui de &rajd. pe cimp şi aşe- vedereo sporirii continue a produci iei. .El-, feri de Iepuri şi alie rozătoare ruiau încă "tn memorie cuvmfele- Ingineru- iHMptfy JlfaftfMCsfiUl :"V *
zarea lui Vn platforme, a spus preşedin­ •a expkoat cum s-a insUozat In gospodăria Discuţiile au subliniat necesitatea acor­ lud ce conierenţiase: ,,Fârâ arături a-
tele gospodăriei colective din Apoldul de lor carvUtatea de 2 vagoane şl Jumătate dării atenţiei cuvenite sectorului pomicol dlncj, nu putem trage nădejdea roadet o- ‘-'SflCiftnciMARat
Soa, Luea Gheorghe, constă in aceea că de porumb furajer tocat amestecat cu co­ şi viticol. In perioada aceasta, Inafară de gcareltu ls uisârrunţărde de primăvară"..
depozitat astfel el Lşi păstrează calită­ ceni de floarea-soare)ui, tn gropi special Îngroparea butucilor. In vil trebuie fă­ „Nu, nu — tşl vorbi s-e-şi Onea — tre­
ţile de Îngrăşământ oină primăvara clnd construite Alţi vorbitori printre care şl cute arături, trebuie strtnse frunzele şi
buruienile care protejează microbii unor buiesc făcute arăturile",
se Lmţrrâştoe pe tarla Şl noi am folosii agentul veterinar din Unsurei. AJbu I Toată seara 1-a clcâti! nevasta, dar di-
acest sistem pe pămintu) pe care am se­ de la staţiunea de mantă din Sebeş şl Com- bob periculoase ea mana. trebuie cărat mineaţa, Onea a alecat totuşi la arat şl,
mănat In primăvară porumb, şl. recolta a 9a 1 de 1» G A C. Girbova, au cnHcal gunoiul şi început luoruJ de cnnlecţio- nu era singur pe nîmp. Zeci de pluguri se Un/ha
foit de peste 4 000 kg porumb-şMtulerfl la lel/uJ cum unJi ţărani muncitori şl unele nare a parllnr. care primăvara vor fi tran­ înşirau de-a lungul brezdelor reavâne şi
hectar". gospodării coleoUve se îngrijesc de anima­ sportaţi tn vie In sectorul pom.icoL lu­ abuninde. înogrind cu liecare zi mal mult,
VorbUond au»dezbătut şl lucrările de lele pe care le au De pildă, gospodăria crările din perioada actuală slnt: Inveliree
lamă ce trebuie executate tn fiecare gos­ colectivă din Data. Romlnă care deşi a pomilor tineri cu slut, coceni de porumb, ■ olindorea holdelor Avtndu-se In vedere faptul că sfecla de zahăr e o cvltută principală, de mare
podărie colectivă sau Individuală Brln- construit o maternitate model şl un grajd beţe de floarea-soarelui sau spun, tile- Spre sfirşitul sfiptiminil, arăturile a- Importanţă, producătorii acestei culturi, trebuie să se pregătească încă de pe acum
?escu Gheorghe, Comşa I şt alţii, au sub­ nou, totuşi mal are animale cărora nu le nle d* rănire şl &Lroţ>irvle pomilor bâ- dinci din Brad şt cătunele aparţinătoare, pentru a obfine rec oile bogate
liniat Importanţa pregătirii seminţei pen­ slnt asigurate condiţiile de ad&postire In trfni, slrtngerea şl arderea crengilor us­ s-au isprăvit 240 ha fuseseră arate in ve­ Este necesar ca pe toate terenurile destinate culturilor sfeclei de jahAr, să se
tru însăminţăriie de primă vară Sâmînţa Lm/pud Iernii Cei care au vorbit au ară­ cate şi a frunzelor, omizitul, etc Pămintid derea insătninţărilor <le primăvară, iar IS execute arături adinei la adincime de 2S—2t> cm. Prin executarea arăturilor adinei,
trebuie moJ tnlli sedeoţiemată, apoi depo­ tat că vinovaţi slnt şi tovarăşii de la sfa­ pe oare avem livezi tinere, trebuie arat hectare deaţelen'ile. Rodise, deci. munca înlesnim solului acumularea de mart rezerve de apă din ploile ce cad toamna şi pri­
zitată tn magazii încăpătoare, uscate, bone tul popular raional, care n-eu acordat a- acum toamna. măvara, cit fi din zăpadă. Totodată, arătura adinei distruge duşmanii animali şi ve­
aenMte, luminate şt făta dăunători (găr­ tenţia cuvenită construcţiilor In gospodă­ * colecrivedor de agitatori, a corpului dl- getali şt pregoleşle hrana necesară plantelor. Aplicarea îngrăşămintelor minerale
găriţe. şoareci, etc.). Au fost criticate gos- riile colective S-a amintit apoi ci o slabi După arm-iză, a avut loc demonstraţii dactid. e comisiei de lemei ?i a tuturor fi naturale pe terenurile ce sc cultivă cu sfeclă de zahăr, pe lîngă faptul că măresc
podăiuHe colecttve dtn Dobtnoa şi Dala îngrijire se d« vttelor şl In G A C Gir­ practice de felul cum trebuie exocutale celor oare preţuind timpul prielnic, lup­ produefia de sfecla la hectar, fac ca şl procentul de zahăr sâ crească cu 0,s—)
Romlnă care au depozitat seminţele In ca­ bova, Iar sfatul popular din Utvgurei ma­ tăierile de rărire, răzxurea şl stropitul taseră pentru terminarea, planulftl ară­ la sulă Sc recomandă ca odată cu arătura adincă de toamnă, să se bage sub brazdă
mere şi Vn straturi groase, Iar cartofii ou nifesta un total dezmteres faţă de Ingri- pomdor, precum şi de foluJ cum se face 15—2(1 tone bătegor şi 200—300 kg. super fosfat, IDO—)S0 kg. sare potasfeă şi 201—
fosl lăsaţi mai multe zile în ploaie Ca ixma reproducătorilor o bună îngropare a viei pentru limpid turilor adinei şi e desţelenirilor înainte 2S0 kg. azotat de amoniu. In cazul clnd nu avem aceste îngrăşăminte chimice, se dă
exemple bune au fast citate gospodăriile Vorbind dm experienţa gospodăriei de iamu La demonstraţiile practice au dai de data lixatfi o cantitate mal mare (2S—3f> tone) de bălegar de grajd (a heefar.
colective din Apdldib de Sus şt Kanul Stat. numeroşi tehnicieni şl muncitori expliciaţli Inginerii Baclu Alexandre şl Gheorghe Onea. Ilie Herţzo, Nicolae Anul ocejfa. colectiviştii dtn Hărău. a plicind toate regulile agrotehnice de îngri­
de Jos. caro au aJes mai inl/tl cartofii de care au Urat cuvintul, au arătat că adă­ Minciună Serglu de ta gospodăria de slM Stingă, Lazâr PArău şi Constantin Co- jire a sfeclei de zahăr, au obţinut cantitatea de 26 000 kg. ia hectar, ţăranul munci­
sămînţă şi numai după aceea i-au depozi­ postul animalelor pentru Urrypul de Iarnă Apoldul de Sus. A urmat apoi vizitarea rindo — aceştia au fost fruntaşii arături­ tor L ndaru Nistor Petru, din comuna Stmona, satul Său Ieşti, o obţinut de asemeni
tat pentru i&mS în’ magazii bine 'aerisite, trebuie sâ fie cu o temperatură Intre adăposturilor de aoilmaJe, e pivniţelor, a
usoate şi fără şoareci -f 8 şi -f 12 grade, s6 fie lurrvnoere. Iar renuzrior de atelaje, ele., unde de ase- lor adinei, din Bnad şi cătunele aparţi­ 29.000 kg. sfeclă la hectar.
Văz(nd avantajele noi acordale prin recenta Hotărire a partidului şt guver­
Tot In legătură cu selecţionarea şl păs­ umiditatea să nu întreacă 85% la taurine meavl s-au dat lămuriri concrete viaUrato- nătoare.
trarea seminţelor, s->a amintit că in tim­ Şl 1S% Va cabaline nlor Seara, parUctpanţll La consfătidre au O nului cu privire Iu contractarea sfeclei ie zahăr, un mare număr de ţărani mun­
pul iernat trebuia Încercată puterea de S-a discutat ap ol felul cum trebuie hră­ vizionat filmul „Cavalerul stelei de aur". Utemişti înflăcăraţi citori s-au asociat pentru cultivarea sfeclei de zahăr, Încheind contracte de lungă
durată (2—2 ani) cu unităţile contractanfc.
germinaţie e sentinţelor. Gospodăriile co­ nite animalole Inpmenil HarJga Duml- Colectavtştll, ţăranii muncitori şl ceUaJţi
lective şl Întovărăşi rile tac acest lucru t/rxj, ră^punzlnd unor întrebări pe margi­ pariac*»nţi la consfătuire, şi-au exprimat Pentru transportul cerealelor şi a celor­ Oameni ai muncii de pe ogoare, cultivatori de sfeclă de zahăr.' Pregătiţi cu grijă
prin Laborator. Goqpodindle individuale nea referatei lua. a subl uniat din nou ne­ mulţumirea pentru sfaturile preţioase pc lalte produse agricole rezultate dm preda­ terenul, faceţi cit mal multe arături adinei de toamnă, Iar odată eu arătura băgaţi
Insă. trebuie să facă încercaroa de ger­ cesitatea tvrămrll raţionale e animalelor. cane le-au primit şl dmunţa ca arifofl de sub brazdă cantităţile suficiente de bălegar de grajd.
minaţie a seminţelor în felul următor: Se El a spus că Jn Undumea Sovietică, şi după consfătuiri să rmj fie organizate rea cotelor, s-a muncit mult Nu era uşor
iau 100 boabe dtn sâmlnţa dc gnu, orz. exemplul sovhozul or şl In gospodăriile GH PAVEL să dovedeşti misie de kilograme de grlu,
porumb, cartofa şi alte boabe, pe care ţăra­
nii muncitori le duoe»u zilruc la bazele de
S.M.T. Oriştie trebuie să lupte pentru realizarea planului pe feluri de lucrări recepţie Nu era uşor să stai □ şt noapte j «n CH£R€SKA c/.V-â
In realizarea cu succes a sarcinilor ce dlnci pentru Insăminţărl din 2 234 h&ntri Suc Iu Nicotae de la brigada II!-o şl trac La volanul unul autocamion, să înfrunţi J M mir,cub (corelatti coo'A)
shau In faţa agriculturii un rol importuri contractaţi a realizat numai I 001, La (ngă- loristiil lovănescu Ga vrii fi de la brigada drumuri te desfundate, ceaţa, vlntul şi plo­ <| SlHMii muUR£ucAuci>x
il au S M T.-uxde Ele, au datoria să folo­ mlnţărl din 290 hantrl, a executat 160, iar Io. ce lucrează in raianuil Haţeg, pe Ungă ile JJ,pgreched&?
VfCOCULAVA gflO.U
sească dtn plin utilajul agricol cu care la arături adinei de toamnă din 1973 han- faptul că merg tirzlu.ta lucru. Iac şl ară­ Si totuşi s-au găsit oameni înflăcăraţi, T RâCmA Huf4rţ/'\
sini înzestrate Dacă facem insă, o analiză tri abia au reali nat 725 Restul luorărilor turi de proastă calitate, Iar In timpul lu-
a muncii SMT-mrltor din regiunea noa­ şi In spectal desţelenirile, <aiu fost execu­ eroM de multe ori H se opresc tractoa­ stăpiniţl de un adine sentiment patriotic, | 3oo7‘)
stră în campania de toamnă, vedem c8 re­ tate făta a se inrheia contracte. In felul rele pe brazdă, pentru că nu le îngrijesc care au învins toate aceste greutăţi şt şl-au
zultatele obţinute slnt sub posibilităţile acesta «mole gospodări colective şl întovă­ conform normativului Muncind astfel, ei îndeplinit cu cinste sarcina încredinţată hOCÂMCI TÂLPĂ ~f}\%
lor De exemplu, S M T. Orăştie, deşi pini răşiri, care au încheiat contracte cu S.M.T., n-au realizat din plan decil 40% Utamtşrti demni, phind de viaţă, crescuţi .P^S££L
acum se situează In fruntea celorlalte sta­ au iniirziat cu muneOe agricole de toamnă De lipsurile ce exisLă la aceste brigăzi şi educaţi de partid, tinerii şoferi Popa N flCÎAuATÂ' SmAilAU ^
ţiuni din regiune, totuşi, pină in prezent Vina principială, pentru taptid că nu se se fac vinovaţi şi Bordei Dunutru meca­
abia a reabsat 68% din sarcina de plan respecta reaLzjrea planului pe feluri de loan. Sa*u Gheorghe şi Paraschivcscu Tu- ^ bucată
nic de sector şi Herbei Ştefan agronom de
Lipsa cea mal mare ce se manifestă La lucrări, o are in primul rlnd conducerea dor de la I.C.S Hunedoara, coiwinşl de Im­
sector, care Vn loc să se Intereseze de buna
SMT Or ăştia, osie «ceea cl nu se ţine staţiunii, in frunte cu Inginerul agronom întreţinere a tractoarelor şi de efeoUurea portanta transportării la timp şl fără pier­
eoni de realizarea planului pe feluri de Av-ram loan şl agronomii de f-eotoare. lucrărilor de bună calitate, se plimbă toată deri a produselor cadeotate enre sMozurl
lucrări In cadrul acestei staţiuni sinf bri­ care nu au cerut brigăzUor de tractoare ziua gurâ-cascâ prin Haţeg sau spre magazlde cantinelor muncitoreşti, GoM CAUSTICA'
găzi de tractoare care ţl-au dopăştf sarci­ tâ execute lucrările conform contractelor (COREL ATI 4 100 V.)
na de plan, dar cere nu s«j ţinut cont de încheiate Sini multe aazxiri, clnd unii trac­ Faptul că munca In cadrul brigăzilor de precum şi de faptul că munca lor Întă­ \IUAK (XM
realizarea planului pe feluri de lucrin con­ torişti au făcut arătură la o gospodărie şi tractoare, se desfăşoară defectuos, se da- reşte alianţa olasei muncitoare ou ţără- i9L (corelaţia 100%)
torcşte In mare parte, muncii politice ce
form contractelor Încheiate In această au lăsat-o negrăoată şt nelosămlnţatâ. ounoa muncitoare, au stat zi şl noapte la
e aproape inexistentă Secţia politicii din
•ÎUixţie este brigada 2-a de tractoare care (gripalul şl însimlnţalut slnt lucră»-! mal cadrul staţiunii este descompletată Incfi volanul aufooamio&nelor şi au transportat IR7/W twmkAc
şi-a realizat sarcina de plan In procentaj pretenţioase), iar ci au plecat cu trac- din campania de vară- Gu U T M -Iştii de în moi puţin de 7 săptămîru mal mult de Qy (CORELAŢIA 100%)
de 100%, Insă planul pe feluri de lucrări toaraie in altă parte pentru a face arături Ia brigăzi nu s-au ţinut şedinţe educative 70 vagoane de cereale, legume, porumb, Cim CAUCIUCATi jW
a brigăzii rvu a fost realizat dectt in pro­ ou soopuJ de e realiza cit mai mulţi han­ carto!! şl alto produse ^gergehe (corelani Zoo?,)
sau de analiză dm primăvară, de clnd au
centaj de 82% trl plecat din staţiune. Fapta patriotică a acestor trei utemljti
O lipsă şi mai mare in această direcţie Neraatizarea planului dc lucrări pe sta­ înflăcăraţi, esle demnă de tonta lauda. -yopiNcrmr^w
se manifestă la brigada l-a şl a IlI-a care ţiune, se «nai datoneşte şl Indlsdpltnei care Folosind din plin întreaga capacitate de Ei se pot mindri că au ajutat aproviziona­ - ; ppraihi (OorclAtiz 1oo?.)
abia au reottaat 56% din planul pe campa­ există (n "îndu'l unor tractorişti, mecanici lucru a tnactoarelor. cH şl timpul ce mal ) .■ , \ CtAACHT rY\W
rea pentru iarnă o oamenilor muncit ce i ,■ ■ (CORfLAiiA2orj%)
nie. iar pe feluri de lu«5râri numai 36% şi agronerm de sectoare Din lipsă de con­ esle favorabil pinfi !a îngheţ, fi M T Orăş-
NefinJnd cont de reaJizarea planului pe trol pe teren din partea conducerii sha- 1le poale îndeplini planul pe feluri de produse agricole, că au indreptâţtt încre­ ^ SOCANCi TALPA'..
feluri de lucrflrl, «taţiunea nu s-a putut a- ţitnui, unii tractorişti nu încep lucrul pină lucrări ji In special !a arăturile edinci şl derea partidului şt a organizaţiei UT M o e rechj^^((OReiAr/A£ooz)
chita cu cinste de obligaţiile ce Ie-a avut pe la orele IO. tar seara pleacă de desţeleniri care le-a dat aceasta saronâ
faţă de contractanţi Astfel, la arăturile a- vreme de ta cimp De pildă, tractoristul DIîMEA DAV1D Să le urmăm exemplul