Page 23 - 1954-11

Nr. 94 DRUMUL SOCIALISMULUI

Din partea Comitetului Central Să se dea o mai mare atenţie întrecerii T o ţ i a ş t e a p t ă . . .
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între brigăzile artistice de agitaţie Odată cu începerea campania de colec­ artistică, care aşa după cum se ştie s-a
şi a Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. tări a produselor agricole de toam.lâ. uni­ afirmat cu putere in concursurile ante­
întrecerea intre brigăzile artistice dc tetele regionale trebuie să sprijine mal tăţile culturale dm regiunea noastră, au rioare, fiind premiată pe ţară. a fost des­
.Vi Q SCO VA (Agcişjrcs), — TASS transmite următorul comunicai al Comitetului agitaţie, care a fost iniţiată, sub îndru­ mult comitetele de întreprindere in orga­ fost chemate să spnjlne din plin înde­ trămată
Central al Partidului Comunist a) Uniunii Sovietice şi al Consiliului de Mlmşlri al marea partidului, de către Consiliul Cen­ nizarea de bngăza artistice-de agitaţie plinirea a Castor saixjinj ce stau în faţa Această „rodnică activitate" este bine
U R S S . : tral al Sindicatelor in tmmestru! IV al Sint multe întreprinderi ca uzina elec­ partidului şi guvernului. cunoscută de către secretarul organizaţiei
anului 1954, constituie un prilej de în­ trică Brad, „Simion Bâmuţiu" Alba, fa­ In general căminele culturale şi biblio­ de bază. Negrită Ion şi de bine ce o cu­
Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şl Consiliul de Mi­
fiinţare a noi brigăzi artistice de agitaţie brica de spioi-Alba, fabnea ,,11 Iu.iie"- tecile din regiunea noastră au folosit noaşte, tovarăşul Negrilâ e cit se poate
niştri al U R.S S anunţă cu adinei durere rA la 22 noiembrie 1954 a încetat din vla|ă
şi de îmbunătăţire a activităţii celor e- Oriştie, unde organele sindicale tărăgă­ toate formele de activitate culturală, pen­ de convins că la ei munca culturală mer­
Subit, la New York, eminentul om de stat, membru el Comitetului Centra) al Partidului xistente. nează de pe o a pe alta problema în­ tru mobilizarea ţăranilor cinstiţi în în­ ge cum s-ar zice „pe roate" El „Ştie"
Comunist al Uniunii Sovietice, prim-locţlltor al Ministrului Afacerilor Externe al U.R S 5., Pînâ in momentul de faţă, au 1ast în­ fiinţăm de brlgăza artistice de agitaţie de plin ova cu succes a acestor aaxeioi Pe că cercurile de citit funcţionează in con­
deputat in Sovietul Suprem al l.R.S.S, academician — tovarăşul Andrei lanuarevid fiinţate in regiunea noastră un nu­ In alte întropnindeui s-®u înfiinţat bri­ Ungă ceJe multe, a căror activitate a diţii bune ; „ştie 11 că alfabetizarea merge
măr de 31 brigăzi artistice de agitaţie sută ia sută Toate aceste „ştiute" p; care
Vlşlnshl. găzi artistice de agitaţie, dar acestea nu fost rodnică, mai sint însă cămine cultu­
Multe din aceste brigăzi au dat numeroase sint ajutate de comitetele de mtrepruidore rale care n-au întreprins nimic In acea­ tovarăşul Negrtiâ le Înşiră mindni pe
COM|7 f T UL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST spectacole la locul de muncă, in între­ pentru a putea să-şi îmbunătăţească re stă privinţă, unele, oare au muncit intim- degete, dovedesc cu prisoşinţă Insă, că
AL UNIUNII SOVIETICE prinderi sau la staţii de radioticare, popu­ pertonu. Asemenea comitete Sint la com­ pJiter, iar altale asemănătoare şi-au con­ nu ştie nimic, că nu se interesează, că nu
CONSILIUL DE MINIŞTRI larizând rezultatele pozitive obţinut; ţn binatul metalurgic „Gh Gheorghiu-Dej" tinuat, liniştite, dormutarea dă pe la cămin, că nu-1 sprijtneşle
AL U.RS.S muncă, combătind in acelaşi timp absen­ şl altele Un asemenea ciman cultural care a des­ Iată de ce nu ştie el Şl tot ca el nu
ţele nemotivate şi birooratismul care In­ Una din cauzale care fac să avem re­ făşurat o slabă activitate in susţinerea a- ,.ştie" nici preşedintele şi nici secretarul
ii ează bunul mers al producţiei sfatului popular, care din „grija" mare ce
CondoleanjeJe colegiului şi colectivului lucrăforilor Astfel, brigada artista că de agitaţie de la zultate nt^atisfăcăloare in problema bri­ cestor sarcini, este şi cel din comuna Do- o au pentru cămin, tolerează de luni de
bra raionul Plia întreaga activitate a a-
găzilor artistice de agitaţie, este faptul că
din Ministerul Afacerilor Externe al U. R. 5. S. Filatura Lupemi, a cărei responsabil este unii preşedinţi de comitete sindicale, cum cestuia se reziumă numai la vizionarea de zile ca bihlioteca acestuia să stea tirJ bi­
tovarăşa Puscaxu EmuLia. a prezentat perle bliotecară Tovarăşa Suclu Eugenia, fosta
este tovarăşul Horea de la fabnea ,,Vi­ filme
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: varăşului Andrei lanuarevici Vlşinski, prim- 12 spectacole, majoritatea In faţa mun­ dra" Orăştie, tovarăşul Farca* de la in- Această stare de lucruri se datoreşte bibliotecară, eşleaptă să predea şl nu ac­
Colegiul şi colectivul lucrătorilor din Mi­ locţiltor al Ministrului Afacerilor Externe al citorilor din întreprindere Lrepnndsre® 401 construcţii Hunedoira şl mai multor cauze Prima şi cea mal Im­ tivează Tovarăşa Lâscău, care «e spune
U R S-S., reprezentantul permanent a! Uniu In niua de 29 octombrie, ziua schimbu­ că ar tJ fost numită în locul lovarăjei Su-
nisterul Afacerilor Externe al'U.R S.S. sini a- alţii, socotesc că această problemă este portanta, constă în grava lipsă de interes
nii Sovietire la Organizata Naţiunilor Unite, lui de onoare în cinstea zulei de 7 Noiem­ numai a responsabilului cultural şl nu a ciu, aşteaptă să preda şi nu activează, Ur
dine îndureraţi de încetarea din viaţă a to­ şi exprimă condoleanţe tamiliej defunctului. brie brigada condusa de minerul Ţurlui ce este acordată acestei instituţii de cul­ ţăranii munoitorl aşteaptă să citească şl
Ioan a obţinut cea mai frumoasă realizare întregului comitet sindical Acest lucru tură, tncepind de la bibliotecară pînâ la nu au ce.
tace ca munca culturală do masă in Q- preşedintele siatuiul popular şi pînâ la
Din partea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pe mină, djnd 127 tone de cărbune peste ceste întreprinderi să fie dusă în mod secretarul organizaţiei de partid Iată dar, cum toată lumea aşteaptă Tov,
plan Brigada artistică de agitaţie a folo­
spontan şi neaxată pe problemele concrete Opimoaru şi ceilalţi activişti culturali de la
şi a Comitetului Central al P. C. U. S. sit acest prilej pentru a populariza munca de producţie Ln I octombrie, a (ost numit ca direc­ regiune aşteaptă „dări de seamă" care să
bravJlor mineri, ţrvtîmpinind la ieşirea din tor de cămin cultural, tovarăşul Danou le povestească de realizările de Jos. Tov.
De asemenea nu peste tot comitetele
MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: şut brigada tovarăşului Ţurlui, în cinstea sindicale colaborează cu comitetele U.T M. V-iarel. care a acceptat cu multă bucurie Dancu, directorul căminului cultural, aş­
Consiliul de Miniştri'al U.R.S.S. şl C C. al P.C.U.S. hotărăsc: căreia, a prezentat apoi un program ar­ care ar putea da un sprijin efectiv la mo această frumoasă muncă de răspundere teaptă să vmă cineva să-l îndrume lft
1 Să se constituie o comisie guvernamentală pentru organizarea funeraliilor Iul tistic. Din păcate însă, această bucurie, acea* muncă, cei de la sfatul popular comunal
A I. Vlştntkl, compusă dfn M. G. Pervuhln (preşedinte), A. A. Gromibo, K. P. Corşenlm Pe lingă populari sarea rezultatelor po­ bxlizarea tineretului In brigăzile artistice enluaasm al său. manifestat la început, a aşteaptă să audă numai bine despre cămi­
A F. Gorkin şl M A lasnov, zitive In producţie^ brigada artistică de de agitaţie. pălit şi continuă să pălească Lovindu- nul cultura], iar bibliotecarele, se aşteaptă
Un rol de seamă ti au colectivele de
2 Sicriul cu corpul neînsufleţit al Iul A. 1 Vîşlmbl să lie adus la Moscova. | agitaţie de la U R U M Petroşani, prin se dc greutăţile începutului, s-a oprit ; s-o una pe alta şi nu so mai Lntîlnesc. O vină
colectivul său de creaţie, a pus în reper­ creaţie de pe lingă brigăzile de agitaţie opnt şj a început a aştepta să vini ci­ serioasă Ln are artă stare de lucruri o
toriu materiale pnn care a criticat i.s- care au sarcina de a redacta materialul neva „de sus" ca sâ-i arate practic ce poartă şi torară$ul vicepreşedinte al sfa­
In Adunarea Generală a O. N. U. pru lipsurile drjt întreprindere, aşa cum cti aspecte pozitive şi negative Din cauză are de făcut Aşteptarea lui Insă, a fost tului popular radomal Ilia, Vasta Ghsor-
a fost inactivitatea corului, neplonlflcirea că uneile organizaţii sindicale nu acordă zadarnică, deoarece nimeni nu a mers pe ghe, care ştie doar să afirme cu emfază,
NEW YORK (Agerpres). - TASS trans-, Adunării Generale. Van Klelfens, a întrerupt toată atenţia acestor colective şi nu le
mile: şedinţa de doliu şi a exprimat condoleanţe şedinţelor, etc Deosebit de Interes-int a sprijină în munca lor. acestea, nu scot cu la el să facă acest Lucru El continuă să cum că el răspunde de munca culiurall,
La 22 noiembrie Adunarea Generală a fost spectacolul dat. prin care brigada ar­ aştepte şi acum. doar, doar.. dc procesul de învăţămlnt şl de orice altă
Guvernului Uniunii Sovietice, delegaţiei so­ tistică de agitaţie a arutical administraţia curaj la Iveală lipsurile dm întreprindere, problemă culturală din raionul Mia. Io
O N U 5i-a întrerupt şedinţa plenară pentru pentru a nu fi priviţi râu de conducerea Tovarăşa Popa Sa via, de la secţia cud-
vietice şi poporului sovietic In legătură cu pentru faptul că nu a luai măsuri de pro­
a cinsti memoria şelulul delegaţiei U R $ S., tecţie împotriva gaxaîor de la secţia tur­ întreprinderii respective Aşa, spre exem­ ticrală a sfatului popular regional, e drept cazul Dobra, (ărorui muncitori li mulţu~
A I. Vlşinski. care » decedat! PreşoJintele această piarde/e. ' , - plu. la Filatura Lupeni eoîectivul de crea­ că dă mai des, dar nu pe La căminul cul­ mese călduros pentru „grijă" şi aşteaptă
nătorie.
, La administraţie am reclamat ţie alcătuit dm tovarăşii : Popa Ioan, tural ci pe acasă (tovarăşa este din Da- cu nerăbdare Îndreptarea lucrurilor De
Reclamaţi® s-a notat Georgescu Mircanu. Han Ioan. ocolesc lip­ bra). Iar ceilalţi activişti ai secţiei cultu­ altfel şl cel din Ilia tl mulţumesc pentru
Si-n borou s-au mormtntat", etc.. a
Congresul al XlI-lea spus brigada artistică de agitaţie. surile in loc să le combată cu tărie Din rale, fiindcă iu casele prm oile părţi, foptiil că biblioteca sătească din centrul
această cauză repertoriul brigăzii este ge­
raionului, mai bine de brel luni stă în­
n-au , motive" şl, prin urmare, n-ici n-su
neral, fără aspecte dvn procav.il de pro­
Da clteva 2ij)e după spoctaeol. adminis­
al Partidului Popular Revoluţionar Mongol traţia a luat măsuri de protecţie împo­ ducţie şi lipsit de xpintul critic dat dedoe pe-acolo lată dar paitru ce chisă, fiindcă n-are bibtlo-teoar, iar ln ca­
triva gazolor Pentru îmbunătăţirea activităţii brigă­ nimeni nu s-a gîndlt să „coboare" oină la litatea ce o deţine, nu ştie „precis" cine
U LAN BATO R (Agerpues). - TASS tul oamenilor muncii faţă de partidul lor,
Congresul a] XIl-Lea al Partoduil/ui despre prietenia frăţească dintre popoa­ La fel s-a intîmpJat eu tovarăşa Petre zilor artistice de agitaţie, Consiliul sindi­ Dobra ridică salariul directorului de cămin din
Popular Revoluţionar Mongd Işl continuă rele mongol şi sovietic. Vasillea de la URUM Petroşani care, Vn cal regional a organizat In fiecare centru Aşa sblnd luorunle, tovarăşul Dan eu a IHa i Buza AJexar.dru ort dr Mohu Pa-
urma criticii pentru lipxumJe nemetivăte de raion, cV sprijinul comitetelor raionale
lucrările In şedinţa dm 20 noiembrie au După pauză a urcat la trubună Koma- luarat cum wi pricepu* şi, pentru că sa vel ? In realitate nici unul dintre ei nu
început discuţiile pe margine® raportului rov, conducătorul delegaţiei Partidului de la şedinţe, s-a îndreptat. Asemenea ca­ de partid colective de organl2.ire şi pre­ pricepe mal bnne 1a aparatul de protecţie, e director de cămin, dar salariul în mod
de activitate prezentat de ŢedenbaJ. Ce: Comunist al Uniunii Sovietice. In aplau­ zuri strit şl La Cugir, Atelierele Stmeria şi gătire a întrecerii între brigăzile artistice
în alte părţi, unde brigăzile artistice de de agitaţie compuse din preşedinţi de aia s-a iniţiat mal mult. precis unul dintre ei il ridică (asta o
.cire au luat cuvintul la dezbateri au vor­ zele furtunoase ale asistenţei el a dat ci­
bit dospire transformările uriaşe oare au tire următorului mesaj 'de salut adresat agitaţie aduc o contnrebuţle de seamă la sindicat, responsabili culturali şi din cei Tovarăşul Dancu nu şi-a întocmit un ştie tovarăşul Vasiu) Noi fără să mai aş­
avui loc In R P MongojA In ultimii ani. congresului de Comitetul Central al Par­ îmbunătăţirea muncii. La lichidarea Lipsu­ mai bum Instructori ai echipelor artis­ plare nu a ţinut într-o vie activitate toate teptăm, cerem oa în timpul cel mal scurt
despre dragostea fierbinte şl dovotamen* tidului Comunist a) Uniunii Sovietice : rilor şt îndeplinirea s ane in U or de plan. tice de amatori Sarcina acestor coleotive latunile muncii căminului cultural Co­ să fte înlăturată această aşteptare ce nu
Acolo Insă, unde organele sindicalo sub- cote de a .sprijini tn mod concret comite­
apreciazâ acest mijloc Important de edu­ tele sinducale ca in fiecare întreprindere mitetul, oare de fapt există pe birtie şl a ajutat cu nimic campania do colectare
Congresului al XH-’ea al Partidului Popular care politică şl culturală ol ©amanţilor să la fiinţă bngăai artistice de agitaţie şl din care face parte şi tovarăşul preşedinte şi a munaJor agricole de toamnă
Revoluţionar Mongol muncii, - rezultatele tn producţie slnt slaba. să vegheze ca repertoriul": loP ! • i fie' dt' aLsfatului..papetar,, a urmat cu sfinţenie Cerem.de asemenea să se ia măsuri ime­
Asemenea cazuri -unde .se-subaprectozâ^ conţinut şi cu calitate artistică. Organele" pilda ■ aeJor .,,de -sus“ şi a împins mol la diate pentru complectaroa comitetului de
Comitelui Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice trimite un activitatea brigăzilor artistice de aglbaţi; sindicale trebuie si caară sprijinul acestor
opate activitatea culturală Pentru acest conducere a căminului cultura!,' pentru In­
cordial salut frăţesc Congresului al XII-loo al Partidului Popular Revoluţionar avem la Barza unde chiar tovarăşul Fur- colective de organizarea întrecerii pentru lucru, tn Dobra nu activează nici un cerc struirea lui, pentru începerea muncii ern-
dud, preşedinte ol comitetului sindical ps a îmbunătăţi activitatea brigăzilor artis­
Mongol.
întreprindere, priveşte ou multă pasivitate tice de agitaţie de dtrit, propaganda prin conferinţe a fost crete Şi elieace
Partidul Popular Revoluţionar Mongol a parcurs calea glorioasă a luptei revo­ C CRAclUNESrj
problema organizării brigăzilor artistice Organele sindicale au dalona să cola­ inexistentă in ultima perioadă, iar echipa
luţionare pentru eliberarea poporului mongol, pentru Instaurarea şi întărirea orin- Comitetul sindical interraional Bnd, tn Iruntc boreze cu toate organizaţiile d» masi ce-
dulri! democrat-popul are In Mongolia. Sub conducerea Partidului Popular Revo­ cu tovarăşul preşedinte Marcu, nu ia ati­ rîndu-de ajutorul necesar îmbunătăţirii
luţionar, poporul mongol a InliptiiriA In ţara Lui adinei transformări social-econo­ tudine hotărită şl combativă faţă de lip­ muncii de organizare, pregătire şl desfă­ Produc în contul anului (956
surile care se manife'-tâ In munca cultu­ şurare a activităţii brigăzilor artistice
mice, a obţinut mart succese In dezvoltarea economiei naţionale şt culturii şl a
rală dm întreprinderile a căror activitate Numai in felul acesta brigăzile artistice
creat astifal pnamiMle necesare mersului tnaorvte ou succes pe colea construiriii încă de la 29 octombrie ac muncito­ îndeplinit planul ta marmeladă In pro­
cuditurallă o coordonează Numai aşa se ex­ de agitaţie prin exemplul lor şi specta­
banal or soc-al isnvulkul împreună cu celelalte ţin de democraţie populară, R P. Mon­ plică făptui că la toate întreprinderile din colele care le dau, vor contribui mai ac­ rii fabricii de marmeJadâ din Haţeg, au porţie de 102,5%, La „gem" de 115%, l?.r
golă este un Luptător activ pentru cauza păci*, democraţia! şi socialismului. raioffiui, Brad nu există decît o singură tiv la educarea oamenilor muncii, la spri­ tndeţktinit planurile anuale pe 1954—1955, la Eirop au dat peste plin 2 460 Kg.
Urăm din toată mtma Partidului Popular Revcfluţlonar Mongol noi succese In brigadă artistică de agitaţie. jinirea luptei pentru realizarea sarcinilor atît vaJoric ctt şi cantitativ, in prezent La producerea peste plan a acestor pri­
Tot la (el sc procedează şl In ram una de plan lunrind in oontul anului 1956 Acest fru­
Întări rea rlndurdior sale şl ridicarea nivetuiLuj conştiinţei marxist-leniniste a mem­ me sortimente in contul anului 1956 au
construcţii şi industrie locală unde oomd- STOICA CORtttL mos rezultat a făcut să sporească efortu­
brilor partidului, In lupta pentru dezvoltarea continuă a eoonorruej naţionale şi a contribuit din plin tovarăşii Sălujan Ioan,
rile harnicilor muncitori care continui să
culturii. In întărirea alianţe) dintre clasa mun cdoare şl oraţii muncii ton, tn ridi­ obţină noi succese • Copule.scu Nicullna, Gali Mana, Rill Irma
carea neîntreruptă a nivelului de trai al oamenslar muncii Prin muncă însufleţită Numai de la t la 20 nouembrle, el au şi alţii
Trăiască Partidul Popular Revoluţionar Mongol — detaşament de frunte şi
lji sedţitle Ţesăţoriei Vuilcao, raionul 20 de zile ale acestei luni 449 metri de
conducătorul oamenilor muncii din Mongola I
Petroşanii, ţăcănitul ritmic al războaielor .pinză de bună calitate Ca ea, sint şi ţe­ 1?0 căciulite pentru copii peste plan
Trăiască prietenia frăţească de nezdruncinat dintre popoarele Uniunii Sovie­ rvu încetează o olipă. Ţesătoarele trecind sătoarele losdf Ana, Darady R,>ra«crviva.
tice şi Republicii PopuCare Mongole t . • de La un război la altul, urmăresc cu a- Ianoş Italiana, Fiareaş Ileana şi altele care Muncitorii secţiei de valorificări de la menea muncitorii secţiei de bază, au dat
tenţie mersul suveicilor Iată pe ţesătoa- fabnea de blănuri „Vidra" Orăştic, lu­ peste planul celor două decade 121 „mi­
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST nea Brăieţ Aiexandra care înnoidă cu muncind cu însufleţire au dat peste plan crează cu însufleţire pantmj a îndeplini siri" de piele pentru îmblănituri
AL UNIUNII SOVIETICE rapeznoiune un fir rupt, cum aleargă la al cu 2Qfl pînâ la 300 metri piruă. planul de producţie pc luna tn curs. Tn Tn fruntea întrecerii sootalisle tn acea­
doilea război urmărind mersul acestuia Secţie fruntaşă pe ţeaâtorie este cea primale 20 de zile ei au reuşit să În­ stă perioadă, s-au clasat tovarăşii Mc/ise
Cuvintele de încheiere ale mesajului de In " încheierea şedinţei din 20 notem- Grija faţă dc calitate, este in centrul 8- condusă de tovarăşul Csiki AdaLbert care treacă planul. La zi avind o depăşire de Patru, lacob Cornelia, Mihat Ştefan, Mâ­
soJut au fost Intlmţpijvale cu aplauze fur- brie, congresul a ascultat raportul Cotnl- torvţieî fiecărei muncitoare Brăieţ Alexan­ in primele două decade ale acestei luni a 170 bucăţi căoiullţe peniru copil şl p“ste ţi al SIdontj, Io von 11 ie şl alţii, care jl-au I
tunoase 6lei de validare dra de pildă, a dat peste plan în primele dat peste plan 1 135 metri de pînzâ 200 „misiei" pentru tmbtjnitură. De rse- întrecut normele cu 6fl-92%,
■ MIM ■■ II
întrecerea socialistă, fiind o cauză vie, făşoare întrecerea socialistă de masă pen­ O nouă întovărăşire
Lenin şi Sialin despre întrecerea socialistă creatoare a milioanelor de oameni ai tru îndeplinirea grandioaselor sarcini in
muncii, nu suferă formalismul, căruia ii domeniul economiei naţionale, trasate de agricolă
este profund ostilă. Marca şi invincibila partid ş> guvernul sovietic Oamenii mun­ Ţăranii muncitori din satul Rişcb. ralo- 1
Pentru milioanele de muncitori, ţărani de V TlCANOV ştdlnţa maselor era considerată de Lenin forţă a întrecerii constă tocmai în fapăul
şt intelectuali din Uniunea Sovietică, mun­ o condiţio din cele mau importante, ho- cl te naştere de jos. din sînul maselor cii din Uniunea Sovietică au răspuns cu nul Brad. îndrumaţi de comitetul raional
ca — care sub oacntolism constituie o po­ a organiza Întrecerea. Popularizarea in- tărltoarc. pentru crearea noii disolpline so­ populare, oare o consideră o cauza a lor cnluriasm la apelul Conferinţei de partid de partid, organizaţia de bazA şt sfatul
îndeplinirea primului plan cincinal cît şi
vară grea şi Înjositoare — a devenit o Lr oberii, compăru rea razulbatelor mu nod şt ciale. discu/pLina socialistă a muncii, capa­ vitală. Alta de a conduce fntreeoraa constă a cincinalelor următoare a fort însoţita de popular comunal, au holărit nu de mult,
chestiune de cinste, glocrie şt eroism O ex­ posiibolitialeia repotfltiJ practice a experien­ bilă, în baza foJosirtu tuturor re&îizărilor In a spnjimi orice iniţiativă preţioasă luată întrecerea socialistă de masă a muncitori­ să-şi lucreze pimintuJ ln comun.
prese vie a acestei atitudini noi faţă de ţei înaintate erau considerate de Lemn ştiinţei şi tehnicii, să asigure o mai înaltă de cei aflaţi tn întrecere, de a crea toate lor şi ţăranilor La d2ta de 21 noiembrie, el au inaugurat
muncă este întrecerea socialistă, oare e cu­ drept pnnapaAeJe condiţu oare asigură productivitate a muncii, necesară noii o- condiţiile pentru dezvoltarea iniţiativa oa­ CăJâuzindu-se după sarcmile definite în o întovărăşire agncolfi, căreia l-au dat
prins mesele de oamenii at munoU, deve­ succesul in organizarea întrecerii. rînduiri seriale numele „Drum Nou".
menilor muncii, de a stwdia, sintetiza şi planurile economiei naţionale, comitetele
nind tnbr-adevăr o muză a întregului po­ Tnvâţălunde înţelepte ale lui Lenin cu Căl&tmndu-se după indicaţiile lui Le­ populariza pe scară largă noile metode centrale ale sindicatelor Ataboreazâ îm­ Primii înscrişi tn întovărăşire, au fost
por După oum arată experienţa acumu­ privii re la întrecerea socialistă sJnl pline nin, Staltm O caracterizat Întrecerea drept înaintate de muncă ivite in cursul intre- preună ou mimlsteirele criteriile întrecerii
lată in U R S S , Întrecerea reprezintă un de Încredere In puternicele forţe creatoare metoda comunistă de construire o socia ceroi, de a contribui la răspindirea lor ţăranii muncitori Lucari Sabin. Negnu 1
mijloc încercat şl dgur, care asigură suc­ ele moseflor, descătuşate de sub robia oa- lizmulul pe bara activităţii maxime a ma- in masă. în diferite ramuri aJe industrie, in agri­ Axente. Giurgiu Saveta. Florea David şi
cultură, transport, construcţii, stimulează
cesul în toate sectoarele construcţie’' sooia- pitaiirtă Poporul este adevăratul făuritor seOar de muLioane dc oameni ai muncii Traducind tn viaţă înţeleptele indioiţii pe fruntaşii în producţie, ţoconjurindu-l alţii In ccmiietul de conducere au fost 1
liste al istoriei, pnnaipaia el forţă motncă Po­ PrinoxpaJuJ ln întrecere este activitatea şi ale lui V. I Leiua. Partidul Comunist al cu stima şi considerai ia generali «Ieşi comuniştii Indrieş Ntrolae preşedinte, ^
La baza acestei minunate mişcSn a ma­ poarele oare $l-ou luat soarta Vn propriile iniţiativa creatoare a oamenilor munci). In- Uniunu Sovietice a desfăşurat şi continuă FJorea David secretar şi Lucaci Sabin
In URSS., întrec» ia sorialistfi a luat
selor stau ideile*leniniste cu privire la în­ lor mâini sint capabile să facă minuni.. In irecersa reprezintă o cauză vitală a mnJi- să desfăşoare o uriaşă muncă organiaato in prezent un avfnt considerabil, cuprin-
trecerea soceobrtă, căra au fost dezvoltate momentul de faţă, sena Lemn, nici nu ne oane de oameni, manifestarea autocriticii rică şi educativă în rindurile oamenilor zînd zeci de milioane de muncitori şi col­ membru
ln mod creator in operele Uli I V. Staiin. putem face o Imagine precisă ce forţe bo­ lor revoluţionare Firuntaşiî întrecerii sparg muncii. însuileţindu-i la ncn fapîe dc e- hoznici In cursul întrecerii, au crescut şl
Lemn atribuia o uriaşă însemnătate în­ gate zac ascunse tn masele de oameni ai vochile norma, vechile capa cută ţi proiec­ roism in muncă Partidul a încredinţat continuă zilnic să crească minunaţi Ino­ Comună fruntaşă la colectări
trecerii socialiste, airătînd că ortndulroa so­ muncii, ce forţe zac ascunse şi care se pot tate Pron Iniţiativele lor îndrăzneţe In do­ i rut neaga activitate practică de conducere vatori, fruntaşi in producţie Numele strun- Deşi comuna Ftincşoara din raionul Un,
cialistă crează pentru prima oari posibili­ dezvolta in condiţiile orLnduirid socialiste meniul inova/ţ4ei, Iniţiative oare se bazea­ a tnlrecenii sinidLealelor şi organelor eco­ garuor care apiicâ metode rapide de mun­ ctte o comună muntoasă, totuşi ţărann '
tatea aplicării pe o scară cu adevărat a societăţii. Nai avem doar datoria să ne­ ză pe însuşirea profundă a mlnulru teh­ nomice încă tn anul 1920. La cel de al că Pavai Bikov şi Vasili Kolesov. al fi­ muncitori au Înţeles că achitarea colelsr
largă, in prqporţi! cu artevănat de masă,’ tezim drumul tutumr acestor forţe şJ dacă nicii şi pe cunoaşterea perfectă a profe­ IX-lea Congres al partidului a fost adop­ latoarei Seiralima Kotova, al Praskovlei către stot este o înaltă îndatorire patrio­
posibilitatea de a artrage într-adevăr ma­ vom provo crrgamaarea întreceri* oa o sar­ siunii alese, ei deschid drumuri not, ne- tată o botArtre cu privire la Întrecerea In Anghalina, şefa une brigâzJ de tractoare, tică.
joritatea oamenalor muncii ln arena unei cină a noastră de stat., (rezultatele trebuie exiplonate încă, pentru ndioarea producti­ muncă ® cărei idee Lenin o lega în mod şi ale multor altor vestiţi oamam aJ mun­ Munca politică de masă organizată dr
activităţi în oare eri pot să se manifeste, să se arate ln mod neîndoielnic. vităţii miiont îmbunătăţirea coJităţli pro­ indisolubil de cauza construirii socialis­ cii care au luat iniţiative preţioase în ca­ activiştii de partid şi dusă de organiza­
pol să^şi desfăşoare apritudimle, să dea li . Patimii rxrmeni ai intreceru Lemn îi ve­ duselor, economie de materii prime, ma­ mului „întrecerea Latre uzine, raioane, drul întrecerii, sint cunoscute şi dincolo ţia de bazi prin agitatori, a Ucul DOSÎbi)
Vvoal 5 taflantede oare se află in popor — dea în suixjtnîcele comuniste oare au în­ ternele, combustibili şi energie electrică secţii, ateliere şi intre diferiţi muncitori, de hotarele Uniunii Sovietice. MuJţi din­ ca masele laugi de cetăţeni «A înţeleagă
izvor neatins — pe care capitalismul le ceput in U.R-fl.S. in 1919 Bl a subliniat Transmiţindu-şl experienţa altor munci­ se spun «o în reroduţia adoptată de Con­ tre oi vizitează adesea ţările europene de importanţa predării cotelor la timp Ast­
apăsa, te strivea şi le înăbuşea cu miile că aceasta constituie ebnj începutul unei tori, inovatorii în producţie îi antrenează gres, trebuie să devină obiectul unei or­ democraţie populară pentru a transmite fel. planul de colectări pe comuna Fure-
şl miHioanale revoluţii mai gr ale. mai substanţiale, mai după ei, realizând în practică principiul ganizări minuţjAase şi studierii aprofun­ experienţa lor muncitorilor din aceste ţări- şoara a fosţ îndeplinit 100% pina pe daLa
întrecerea socialistă se deosebeşte radical radicalei mei hotărîloore decît însăşi râs - formulat de I. V. SLălin asupra întrecerii date din partea sindicatelor şi a organelor surori de 23 noiembrie la toate produsele vege­
şi principial de concurenţa «sapitalislă care. tuimrea bizrgbezlat, căci ea înseamnă vic­ socialiste: Ajutor tovărăşesc acordat de economica" întrecerea sooialtrtă. care ia In U.R S S tale şl aoimaje.
dmpă expresia lui V I Lenin. înseamnă.o toria oruipra propriei noastre rutine, asu­ fruntaşi celor rămaşi în urmă pentiu a Cu nouă ani mai târziu, etnd partidul a o tot mai mare amploare, constituie una Printre primii La predarea coteJor cău-n ,
înăbuşire rvimairpomenit de sălbatică a spi­ pra deamăfulul, asupra egoismului rrde obţine un avînt generel. Acest princapiu al sJabonat prvnuJ plan cincinal de dezvol­ stat au fort tiranii muncitori. Pcteracu A-
ritului întreprinzător a anersia fi iniţia­ burghez, asupra acestor deprinderi pe care întrecerii socialiste este diametral opus le­ tare a economieJ naţionale a ţării, cea de din cele mal vii manifestări ale patriotis­ dam, Negrilă losn (Gropuar.u), LijAt Au­
tivei îndrăzneţe e masei pop-dabeJ capitalismul blestemat le-a lăsat moştenire gii bestiale a concurenţei capitaliste, crrv a XVT-loa Conferinţă de exartid, care a mului sovietic dătător de viaţă, o puter­ gustul Ciun Peteu Serban lonn şi *ll'J.
De aceea, ne învaţă Lemn, sarona unui munaitorului şi ţAnanuflui". Victoria asupra înseamnă tnfrîngerea şi moartea unora, aprobat acest pLan, a chemat prinfr-un a- nică forţă motrice a dezvoltării economice c dAiai»
guvern socialist, vprri ia pulern este de acestor rămăşiţe ale c*prealismului în eon- victoria şi dommoţia altora peJ special pe muncitori jl ţărani să Hes- a societăţii sovietice coresponjent voluntar