Page 24 - 1954-11

Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 94

Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii Ecoul internaţional al răsounsurilor
lui V. M. Moiotov
STOCKHOLM (Agerpres) TASS nea de zi: . Situaţia creată tn diferite Subliniind câ cercurile agresive din aceste planuri americane Ele stnt con­ FRANŢA dul cu privire la Saar va fl Io cele din
In şedinţa din după-amJaza oJel de părţi ale Asiei de Intervenţia străină şl de S. U. A se străduiesc sâ dezlănţuie un vinsa ci actuala sesiune a Consxliuilui urmă respins, acest luoru nu poate eâ nu
19 noiembrie, prezidată de A. Fadeev sistemul blocurslcxT $i coaliţiilor militare". război împotriva R P Chineze, folosind Mondial al Păcii va duce la Intenâlfioorea PARIS (Agerpresl - TASS: subminez* întreaga reglementare de la
(U.R S S), CcnsiMul Munoiall ai Păcii a Raportul a fost prezentat de Romesh clica cdonkadşisti, Romesh Chandra a luptei pentru solidaritate In Asia, pentru In numerele lor de dumuuca ziarele pa­ Pans " In general continui corespon­
discutat cAl de al doilea punct de pe ordl- Chandra (India). spus: Popoarele Asiei urmăresc cu atenţie transformarea Asiei Inlr-un continent al păcii riziene acordă multă atenţie răspunsurilor dentul in cercurile pollLce de la Bonn
ministrului Afacerilor Externe al U.R S-S-, se observă o Upsâ neîndoielnică de en­
Raportul prezentat de Romesh Chandra (India) Raportul prezentat de prof. E, Burhop (Anglia) V M Moiotov, la.întrebările coresponden­ tuziasm faţă de acordurile de la Paris in
tului znarulul „Pravda". ansamblu, ceea ce descurajează într-o
La începutul rapcctuJuJ. Romesh Chan- Toate aceste incertăn samlitre, a spus STOCKHOLM (Agenpresl - TASS pra armelor de exterminare in maiă Cu
Ziarul „L'Humsrvite Dimanche" subli­
dra a subîyviat câ relaţiile dintre ţări tre­ Romesh Chandra, nu vor putea fi zădăr­ In şedinţa dm dimineaţa zilei de 20 no­ toţii înţelegem cît d« profund poate afecta niază In titlu câ „U.R S S pune purtenle oarecare măsură pe apologeţii lor oficiali".
buie, sâ fie bisate pe principale respec­ nicite dacă popoarele Asiei se vor com­ iembrie a sesiunii Consiliului Mondial el înarmarea Germaniei occidental* toate occidentale In faţa râspunderu". GERMANIA • ‘
tării reciproce a integrităţii teritoriale şl place In această situaţie, dacă ele vor con­ Păcii a fost 'prezentat raportul „Acţiunile problemele legale de dezarmare Ziarul „Journal du Dimanche" numele
a su vena notaţii. a neagresiunii, a neames­ sidera câ în urma Întăririi pneleni&l In­ forţelor iubitoare de pare in vederea asi­ Cum putem noi oare cere popoarelor din răspunsurile liH V M Moiotov „o nouâ
tecului In afacemle Interne, a egalităţii şi tre India şi R P. Chineză, a Încetă ru răz­ gurării dezarmăm şl interzicerii armelor Franţa, Anglia, Belgia, Olanda, Polonia. ofenaivâ" împotriva acordurilor de la Lon­ BERLIN (Agerpresl — ADN :
avantajului reciproc 51 a coexistenţei pa?» boiului din Ccreaa $1 Tndochina 31 a a- de exterminare in masă". Raportor a fost Cehoslovacia şi U. R S S să-şi reducă dra şl Pans, ofensivă care are „semnifi­ La 31 noiembrie ziarele democrate ber-
nlcs doptării de către o seamă de ţări a celor E Burhop, profesor de fizneâ nuoleară la înarmările 51 să distrugă armele nucleara caţia unul avertisment'' imeze au publicat textul integrai al răs­
In legătură cu aceasta, raportorul a re* oinci principii, vor putea râmi ne indife­ Universitatea din Londra atunci curul foştii generai! httlerişti pri­ punsurilor lui V M Moiotov la întrebă­
„Se creează Impresia — sene ziarul —
lewa/t importanţa virilei In China a pri­ rente aşleptlnd ca pacea si vină de la sine Problema dezarmării şi cea a intern- mesc dm nou arme şi capătă acoes la ar­ că prin această declaraţie Moiotov a ur­ rile corespondentului ziarului „Pravda".
mului mumrtru ai Indiei, Nehru. Aceasta Aspiraţiile mişcării ţărilor Asiei pentru cerii armelor de exterminare tn masă. a mele nucleara? Campaniile noastre îm­ mărit două scopuri : pe de o parte să dea Ziarele au publicat iceste răspunsuri la
a lest o întrevedere Intre conducătorii solidaritate In Asia, a doc Urat vorbito­ subliniat prof Burhop. s-au aflat întot­ potriva relnarmănl Garmanie» s< pen­ un răspuns acelora care ca de pildă can­ loc de frunte sub titlurile man: „V M
a două ţâri a căror populaţie este egală rul, trebuie să fie arătate In mod olar In deauna in centrul atenţiei mişcăm mon­ tru dezarmarea generală şi interzicerea celarul Adenauer au pus accentul pe im­ Moiotov : „Este posibil un acord cu pnvire
cu aprcape 30% din populaţia globului faţa întregii lumi In primul rind, ne diale a partizanilor păcii, chiar de la în­ armelor nucleare slnt in realitate două posibilitatea de a pregăti în mod serios Ia Germania" („Neues De ut schi and"); „Ra­
Cele cinci principii formulate In decla­ străduim sâ creăm uri continent al păcti, ceputul existenţei sole Apelul de la Sto- aspecte ale aceleiaşi campazm. Dacă rea­ tificarea face ou neputinţă ducerea trata­
raţia comună a lui Nehru şi CSu En-lai o puternică zonă a pâcii formată din ţân ckhalm al Consiliului Mondial al Păcii, lizăm un acord in privinţa dezarmării ptnâ la 29 noiembne conferinţa propusă ; tivelor" („Neue 2eit‘1, „Moiotov dă un a-
au fost luate ea ba2i a relaţiilor de o se­ legate între ale prtrvtrr-o serie de acor­ caţe cheamâ la uileracerea armelor ato­ şi a interzicerii armelor nucleare, proble­ pe de altă parte, sâ respingă' teza puteri­ vertiament împotriva ratificării” („Berli­
rie de alte ţâri din AsSa. Guvernul BLrma- dări trilaterale şi multilaterale, bazate pe mice şi a celorlalte tnpun de arme de ex­ ma letnarmărij Germaniei va deveni pur lor occidentale, potrivit căreia după rati­ nei Zeatumg")
niei a fost primul care a declarat câ este cele cinci principii de însemnătate isto­ terminare tn masă. a fost semnal de 600 academică Iată de ce trebuie adoptate ficarea acordurilor va fl destul tump pen­ Referindu-se la agenţiile burgheze, zia­
credincios acestor prlneiţxi, Tn dnjr.ul rici. Atât relaţifle dintre noi, cit $i ou ţă­ milioane de oameni de toate rasele, naţio­ măsuri urgente pentru realizarea acor­ tru tratative cu Moscova". rele vest-bertineze au publicat o expu­
Observatorul
agenţiei France Press*
spre China, primul rmrustru Nehru s-a 0- rile din întreaga lume trebuie să se ba­ nalităţile jl credinţele religioase dului nere a răspunsurilor lui V M Moiotov U
pnit la Hancu penriu a discuta cu preşe­ zeze pe aceste cinci pnncnpJl. Noi dorm Burhop a subliniat că un astfel da acord Scrie câ interviul acordat de Moiotov na­ întrebările corespondentului ziarului
nului „Pravda" conţine „răspunsul la una
dintele Ho $1 Mm aceste cinci principii. pace pentru continentul nostru pace pen­ Apelul de la Stockhotm. a spus In con­ este posibil şt a declarat ci reprezentanţii „Pravda" Majoritatea aarelor au publicat
Declaraţia lor comună arată că aceste tru Întreaga lume. tinuare Burhop, a dat naştere, unei puter­ Franţei. Angliei, URSS şi Statelor Unite din obieoţiunUe principale aduse de par­ aceste ştim ta loc de frunte.
prinapti au fost adoptate de Republica In al doriea rird, cerem să se pună oa- nice mişcăm, deoarece al a trezit conştiinţa în Adunarea Generală au sprijinit tn tea occidentală împotriva notei din 13 no­ Sub titlul „O nouă ofaostvă a Mosco­
Demcarată Vietnam Cercurile guverna­ păt tutiuror pactelor militare care urmă­ a milioane de oameni simpOi El a făcui unanimitate o rezoluţie cu privire la con­ iembrie : termenul prea scurt pentru s ?u- vei Lmpotnva ratificârll acordurilor' zia­
mentale din rndonena au declara*. câ spri­ resc scindarea noastră şt dominaţia asu­ ca oamenu de bună credinţă, care nu ve­ tinuarea tratativelor In problema dezar­ lea pregăti conlerinţa. prevăzută pen&u rul . Welt am Sormtag", citează prin lire
29 noiembrie".
jină Si ele cele cinci principii. Popoarele pra noastră deau o soluţie şi se considerau neputm- mării şl Interzicerii armelor nucleare Observatorul ciraclenzeozâ In Mul ur­ altele acea parte din răspunsurile lui Mo­
de pe întregul glob pâmintese văd In a- In al treriea rind, luptăm pentru des­ ofeşi şl izolaţi sâ devsiâ conştienţi de pu­ Este important, a spus el, si se releve fap­ iotov unde se arată câ tn căzui etnd se
coile pnncipil o cale spre triumful păou fiinţarea colonialism ui uj, pentru Încetarea terea lor tul că această rezoluţie a foet sprijinită mător poziţia sovietică : Moiotov averti­ va ajunge la ratificarea şi aplioarea acor­
In întreaga luime amestecului străin in afacerile noastre In­ De atunci, a declarat Burhop, mişcarea abia după ce t&rde occidentale şl Uniunea zează — „nici o unificare In caz de ratifi­ durilor de b< Paris cu privire La militari­
care" fii !n acelaşi timp el declară — „un
Analirind. in mod amănunţit fiecare din terne, Împotriva bazelor militare străine partizanilor păcii a obţinut succese mari Sovietică au fScut o serie de concesia zarea Germaniei ooddeotale şt atragerea
aceste otndi principii. Romesh Chandra a şi împotriva ocupăm teritoriilor noastre A fost Încheiat acordul de armistiţiu din Dacă spiritul înţelegem va domni şi In acord In problema germană eote posibU". ei tn grupări militariste. In Europa va h
declarat câ ele pot 3) trebune să facă Gîndindu-ne la libertatea Asiw nu pu­ Coreea, s-a pus capăt op-raţiunilor mili­ cadrul tratativelor ulterioare este cu pu­ ANGLIA ortalâ o o ouă situaţie care va însemna o
parte din Carta păcii, pe care trebuie să tem sâ ui'tlm nici o clapă câ In Malaya tare In Indochina. a fost respins tratatul tinţă il se ajungi la un acord agravare a primejdiei de război sl ei In
o adopte' forţele oare doresc pace In taste mai continuă un război crud şi linge ros cu privire ta „comunitatea defensivă eu­ In continuare. Burhop a făcut im isto­ această situaţie ţările europene iubitoare
ţările Poporul malayez trebuie să devină liber rope ini" st aţa msi departe Cu toate ric al tratativelor cu prtvtre la dezarmare LONDRA (Agerpresl TASS : de pace vor trebui *â se gindroscâ la mă­
Ideea creării unei zone a pidi In Asia, In aî patrulea rind rmşcarea noastră acestea au apărut noi primejdii Pnf şi a examinat cauzele care au împiedicat In numerele lor de durrumcâ, ziarele re­ suri no! pentru asigurarea securităţii lor
a spus Romesh Chandra, a prins rădă­ pentru solidaritate cere recunoaşterea Burhop s-a ocupat tn special de planurile realizarea unui acord în cursul ultimii or latează pe prima pagină despre răspunsu­ +
cini puternice. Poporul indian vvseară imediată a drepturilor Republicii Popu­ de retnvţeTe a militarismului german ţl rile lut V M Moiotov La întrebările co­
de pericolul csre decurge din cursa înar­ opt ani respondentului norului „Pravda", LONDRA (Agerpres) —
uua etnd euvintu) „Asia" mu va trezi in lare Chineze la O N U. Nu este suficientă EL a subliniat câ principala piedici a
con j tun ţa cumeniilor imaginea foametei $1 doar repetarea acestei cereri Noi trebuie mării atomice coristutuaf-0 poziţia intransigentă a Sta­ „Reynold's News" publică la ioc de Corespondentul din Bonn al agenţiei
a mizeriei etnd acest cuvint va deveni să obţinem ea guvernele noastre să ia Din iniţiativa mişcării partizanilor păcii frunte o informaţie cu priwre la răspun­ Reuter transmite câ cercurile guvernante
dm Japonia, a spus în continuare prof telor Unite, care In problema dezarmării suri sub titlul mare: . Moiotov di un 1-
un simbol aJ păcii măsuri care să oblige S U A. sâ înceteze veat-germane manifestă, „un interes consi­
Burhop, a foit organizată o largă mişcare 31 controlului uteistau asupra unor ce­ verbsment împotriva paşilor îndreptaţi derabil" faţă de declaraţia lui V M Mo­
Romesh Chandra a vorbit apoi despre această obstrucţie ilegală şi primejdioasă reri care au dat Uniunii Sovietice temeJ
manea primejdie pe cane 0 re prezintă In al curtalea rind, campania pentru de protest împotriva bombei cu hidrogen spre un nou război" Comentatorul diplo­ iotov, ministrul Afacerilor Externe el
20 milioane de japonezi au semnat psrtuţia să oresdi câ adevăratul scop aâ acestor matic al ziarului „Sumday Times" publică
pactul militar americano-paJristanez Dl a solidaritatea ţârelor Asie! trebuie sâ facă cerem este sâ asigure mijloacele necesare URSS
suhlimat că blocul militar pentru Asia tot ce este cu putinţă pentru crearea unei pnn care se cere Interzicerea =1 încetarea o expunere a răspunsurilor Iul Moiotov Reprezentanţii guvernului de la Bonn,
oricărui fel de experienţe cu armele de emesteculu: american In atecenJe interne intr-o informaţie întitulată „Chemarea
de sud-tst <S E A T.O ) este un bloc agre­ Japonij Lbeve şi paşnice, fără baze mili­ scrie corespondentul, sint neliniştiţi da
exterminare In masă Explozia de pe In­ ale ailor ţăm. Sovietelor de a se împiedica realizarea
siv îndreptat împotriva păcii, securităţii tare străine pe teritoriu! el, o Japonie care faptul câ răspunsurile lui V M Moiotov
şi libertăţii ţărilor din Asia Acest bloc să întreţină relaţii de prietenie cu toate sula Bikini a Impresionat profund nu Problemele dtzarmâna şi folosim ener­ acordurilor" Ziarul subliniază câ opinia pot „avee răsunet in acele cercuri ale
urmăreşte înăbuşirea valului eresofnd al statele Reinvmarea JaponJed a dovedit numai populaţia Japoniei, dar şt populaţia giei atomice in scopuri paşnice a decla­ publică din Germania occidentală şi Fran­ opdmei publice franceze care vueazâ la
luptei de eliberare naţională a popoarelor pcpearelor Asiei şi ale Extremului Orient AngUe! rat In încheiere Burhop, afnl de oriiln po­ ţa poate exerolta „o preaun* politică" in crearea unei Germanii unite, neutre şl
Camera Comunelor dm Anglia. a spus litic Ele nu pot ti rezolvate separat de roopuJ de a grăbi tratativele cu Uniunea
Asiei SEATO reprezintă in mod vădit că cercurile agresive din S U A intenţio­ nelnarmate şi la înţelegere cu Rusia. In
In continuare Burhop, a adoptat o rezo­ celelalte probleme. Succesele obţinute pînâ Sovietică
o încercare de a yJl pe asiatici să luple nează să o folosească in planurile lor mi­ afară de aceasta, ele pot ofen un nou prs-,
luţie prin care se cere oa conduc Sterii In prezent pot f! anihilate Şl Îşi vor Corespondentul' din Bonn al 2tarului
împotriva as-lallo-lor. aţlţind pe unii cen­ litare agresive text pentru opoziţia social-democrată vast-
marilor ou ten să se întrunească şi să dis­ pierde orice ssne dacă planurile de înar­ „Observe: 1 insistă asupra obieeţlunllor
tra altora Aceasta este o încercare de a Campania pentru solidaritatea ţârilor germanâ, care afirmă câ înarmarea Ger­
sabota conferinţa de la Geneva prin atra­ Asiei va permite poporului Japonez să se cute problema inleratceril armelor de mare a Germaniei oooidentale vor fi tra­ împotriva acordurilor de La Paris ,Xste maniei oocjdentale barează colea spre uni­
distrugere in masă şi problema garanţiilor duse In fapt Problema dezarmării nu dor, scrie corespondentul ci daca a cor •
gerea in orbita lui a Vietnamului de sud elibereze de sub asuprirea st dominaţia ficarea Germanie! 1 '
p măsurilor de control corespunzătoare poate fi nicidecum dezbătuţi tn mod
Lac sulul 51 a Cambodpiel, contrar înţele­ străină şi va contribui la crearea unei Ja­
gerii reciproce la care s-a ajuns la con» pon ii noi, care să-şi ocupe locul legitim ca Ih acelaşi spirit a fost adoptată o re­ praotic arii timp cit Republica Populară
ferinţa de la Geneva. SEATO., a spus tară Liberă. independentă şl paşnică zoluţie in cadrul congresului- sindicatelor Chlne2â,_eane. rsprorintă â patra parte din Sărbătorirea Zilei Artileriei Sovietice
in ccnTir.cîi? Romesh Chandra, constituie §1, însflrşit, campania pentru solidarita­ britanice de la Brighlon In întreaga An­ populaţia lumii, este Lipsită de dreptul
o încâlcire a Cartei ONU., care interzice tea ţărilor Asiei trebuie sâ ducă. după ce glie se stzing semnături pe petiţia In care său legitim de a participa la discutarea la Moscova
crearea de blocuri militare îndreptate îm­ a Încetat războiul din IndochJna 51 Co­ este sprijinită rezoluţia adoptată de Ca­ arestai probleme
potriva altor ţâri reea. la o pace sigurâ care si garanteze mera Comunelor Prof Burhop şl-a Încheiat raportul cu MOSCOVA (Agerpnasj, — TASS : nit unui din genurile pu-teroic* de trupe
Romesh Chandra a condamnat încerca­ libertatea şi unitatea popoarelor din Co­ Burhop a elogiat acţiunea Consiliului cuvintele : să se Interzică armele atomică Poporul sovietac a sărbătorit la 21 no­ ale Forţelor Armate Sovietice.
rea cercurilor agresive din unele ţări de reea, Vietnam, Laos şi Cambodgia municipal din Coventry ' in această pri­ ai cu hidrogen! Să te pună capăt experi­ iembrie Ziua tradiţională a ArWenel So­ însufleţiţi de succesele remarcabile ob­
a Imrcedica reglementarea problemelor Mişcarea pentru solidaritate intre ţă­ vinţă. mentării acestora’ Energia atomică sâ ser­ vietice ţinute de oamenii munau din Unjunea So­
coreeană 51 indochineză. EJ a sublsniat rile Asiei cere reluarea tratativelor cu In continuare, el a subliniat că penco- vească omeniei:. In loc de a II o armă de La 20 noiembrie. Ministrul Apărării al vietici. înconjuraţi de grija şi atenţia de
câ In Indoneaîa s-au făcut încercări pen­ privire la Coreea, pentru a garanta ale­ iul folosirii noilor arme d« exterminare L«i exterminare a omenind! Noi putem şt tre­ U RSS., împreună cu organizaţiile de par­ zi CU zi a Partidului Comunist şl Guver­
tru a răsturna guvernul, care luptă pm- geri libere pe Întreaga Coree, ceea ce ar masă provoacă Indignare in rlndul opiniei buie să reuşim ki această lupta roâroaţâ tid, sovietice şl obşteşti din Moscova, eu nului Sovietic, a spus în încheiere mare­
iru pace şi libertate. Aceste încercări a asigure crearea unei Coree unite şl de- publice din toate ţările lumii La dezbaterile care au urmat pe mar­ sărbătorit în cadrul unei şedinţe solemne şalul Nededin, artileristU vor depune toate
spus el. stnt In mod vădit iniţiate de ame­ mcerate oare să fie garantata prn retra­ .9» acest lucru, a spus el. este firesc, ginea raportului prezentat de prof Bur­ Ziua Artileriei efortunJe pentru a îndeplini cu cinste sar­
ricani. gerea tuturor trupelor străine deoarece această primejdie este caracteri­ hop au luat ouvlntul prof BundsdorJ/ Generalul colonel A. S Jeitov. care « cinile de onoare ce le 6tau tn faţă. In
In Orientul Mijlociu, a declarat rapor­ ImpcriaCiştii americani ameninţă din nou zată prin aceea câ ea este mondială Iată (Finlandal, Gujfote Cotelle (Franţa), An- deschis şedinţa, a dai cuvlnlu) mareşalu­
torul, amestecul străin a luat forma unor cu experimentarea armelor de extermi­ de ce in faţa raoşcâru mondiale a parti­ toine Alla*d (Belgial, Alelffandr Kornci- lui de artUarie M I Nedalin care a pre- □urnele oamenilor muncui din Moscova,
represiuni În masă De pildă. In Iran ase­ nare In masă In Are Lupta noastră .pen­ zanilor păcii stau saraimi mari Nu există riuk (U R S S.l, Mollv Mandell (Anglio). 2snfat raportul cu privire La Ziua Arli- ostaşii artilerişti şi lucrători din indus­
menea represiuni sint îndreptate împo­ tru interzicerea acestor arme cumplite încă un acord cu privire la interzicerea reprezentanta Federaţiei Democrate In­ leneu. tria de artilerie au font salutaţi de V V.
triva oamenilor a căror singuri ..crimă'' continui iă la amploare. Ea a devenit o armedor de exterminare In masă. iar con­ ternaţionale a Femeilor. A Bouehama Vorbitorul a coraoterizat dezvoltarea şi GnşLn, secretar al Comitetului Regional
este câ năzuiesc spre pace 51 libertate parte integrantă din puternica mişcare ducătorii măriilor putem nu ’s-au întrunit (Algeria). De Castro, preşedintele Comite­ calea de luptă parcursă de artileria so­ Moscova al PC U S
Popoarele din Asia nutresc cea mai pro­ centru dezarmare şi interzicerea armelor încă Totuşi, cel mai mare pericol decurge tului F A O (Organizaţia Naţiunilor Unite
fundă simpatie faţă de poporul irancan de exterminare in masă, desfăşurată de din întârzierea LnchenerU unui acord In pentru problemele alimentaţiei şl agricul­ vietică oare datorită gnjii Partidului Co­ Şedinţa solemni s-a închis in sunetele
care luptă cu cura; împotriva terorii. CansrkuJ Mondial ai Pâcii. privinţa dezarmării şi a controlului asu- turi)) munist şi aî Guvernului Sovietic a deve- Imnului Unlurui Sovietice
Deşi ta Viena — ca­ mesc un salariu ridi­ austriaei care au emigrat Ln străinătate dactice care propagă ideile fasciste ţi na­ PE S C U R T
pitala Austria nnui NOTE EXTERNE col. Acest fapt este fiint ocupate ln ţzrezant tot «mal des de ziste. După cum remarca recent ziarul
an şcolar s-a dasehif subliniat şi de ciorii) „profesori' cu un trecut dubios Recent .Oestenalrhlsche VoDcsstimme*' io ma­ • Delegaţia U RSS a prezentat spre
oficcal ta J septem­ Cazărmi în Ioc de şcoli „Arbeitev Zeitung" de pildă, Kindarmaiin, fost nazist activ, nualele recomandate pentru anul şcolar examinare celal de a fi-a Conferuiţe ge­
brie, lotuşi după mai — organul central o) autor eă multor cărţ cafe proslăveau pe 1934-1933, Istoria şl literatura Austriei de nerale U N E S C O. un proiect de rezolu­
bine dc o lună şl partidului socialist; Hitler, a fort numit şef de catedră la Uni­ pildă, alnt prezentate cu un accesoriu al ţie ln, care şe propune sâ se recomande
Jumătate numeroşi tineri vienezi nu în­ de D ZEDG<H1NIDZE „Oamenii! cărora le sint încredinţate în­ versitatea dun Viena Kindermann este istoriei şi literaturii germane „tuturor statelor m am bre al* organizaţiei
cepuseră iacă cursunle văţăm! rrtul şi educaţia. sJnt nevoiţi sâ se unui dm cel mal zoloşl adepţi al nazis­ Materialele didactice ilustrate ln legă­ să ia mizuri menite să tmpuedlce folosi­
Astfel, de pildă, ta liceu) real din car­ ţie, a luat fiinţă un întreg orăşel militar gjrodească mereu la o bucatâ de pîine mului. Profesori de teapa lui Kindermann tură au istoria Germaniei stnt pătrunse rea mijloacelor de mtormaje In folosul
tierul nr. 1 ol Vienel. începerea cursuri­ Pentru oonslructta acestui orăşel mU/i/tar Profesorii da 1a pcoLUe medii. In loc si se se aranjează uşor şi trăiesc destui de bine de spiritul pan-german Aceste materiale propagandei de război sau a oricărei alte
lor a fort aminată pe timp nedelermunal au fost cheltuiţi nu numai dolari ameri­ consacre In întregime instruire copiilor, In prezent, situaţia din Austria erte d« editate ţn Germania occidentală, sini tri­ propagande ce duce la aţiţareu vrajbei
deoarece clădirea ■Uceuiui nu fusese IncS cani, dor 31 şilingi amlnani Sute de mi­ sînt nevoiţi sâ caute ciştiguri ocazionale aşa 1 natură îneît in institutiUe de învă- mise tn Austria in cantităţi enorme Cu şi ursi între popoare .
reparată lioane de şilingi se cheltuiesc «nual (pen­ Foarte adesea ei «lucrează ca hamali, con- ţărmnt (superior, la fel ca 3! io scob, pro­ difuzarea lor se ocupă librăria „Scheibl" • CC. il Frontului Unit Democrat Pa­
tru construcţia de obiective mUitare ţopişti sau paşnici de noapte".
N-au fost reparate şi pregătite In ve­ fesorii cu vederi progresiste sint prigoniţi din Viena După cum subliniază presa triotic Coreean a adreaat o scrisoare par­
derea noului an şcolar nici site $co4\ E9te olar de ce în Austria se constru­ lalz-o situaţie lot atit de proastă şe In tot felul Sute de tineri talentaţi, care democrată austriacă, scopul principal a) tidelor politice, organizaţiilor obşteşti, ac­
iesc cazărmi şi nu se construiesc şcoli. află şl profesorii de ta şcolile superioare au absolvit insUtuţlde de invâţâmint su­ tiviştilor pe tirîm politic şl obştesc din
Multe dJn e)e, după cum arată preea materialelor didacMoe Musfrate In legătură
austriacă, se Înăbuşe din cauza lipsei de Acest lucru esle Limpede şi pentru şcola­ din Austria Potrivit datelor oficiale, cu perior, nu pot găsi de lucru uneon în de­ cu Istoria Germaniei, este de a face pro­ Coreea de sud ln scrisoare se subliniază
spaţiu şi de profesori Copiii învaţă aici rii austriaci. pnnui care suferi de pe ur­ Începere dm anul 1947 şatenul real el curs de cîţiva ani pagandă in favoarea fteichuku hitlerirt şl că in R P D Coreeană totul este gate spre
In clasa rupra aglomerate, în condiţii enti- ma acutei situaţii anormale profesorilor austriac! s-a redus cu mal Vorbind despre criza tnvâţâmintului din o Germaniei occidentale revanşarde In a- întîmpmarea persoanelor din sudul ţăru
scru tiare „Bugetul Viermi, — a soris ziarul bur­ mult de jumătate Este suficient sâ se a- Austria trebuie să avem in vedere că a- ceste materiale se pot vedea portrete ale oa-re doresc sâ vină pentru a discuta pro­
In oarbenol Eavoriten. unul» din cele ghez ausizvac „Die Presse" — prevede rate că 25% din profesorii care funoţio- ceaştă criză afeotea2â nu numai viaţa mi- călăilor hitilerişti Hesa, Gortng şi Gobbels blemele’ legate de unificarea Coreei, de
mai mari dui Viena, nu există nici piuă pentru culturi, ^nvăţâmint şi sport 24 neazâ tn Austria pornesc pentru prele­ tenal*. ci $i cea spirituală Încă în scolii* Cărţuliile murdare apărute in Germania stabilirea unor schimburi economice şi
ti prezent o şcoală medie milioane şilingi, — adică mai puţin de gerile pe oare le ţin, mai puţin dectt pri­ elementare se fac încercări de a mocute occidentală sint aduse şl difuzate In Aus­ cUiturale, precum si de rezolvarea altor
In cartierul nr 20 al Vienel nu există 1%; tot atitea fondam se alocă anual meşte un portar tinerei generaţii „1eor.il" naziste de a o tria cu încuviinţarea Ministerului Invâ- probleme
nici o şcoală medie pentru fete Din cauza pentru ridicarea gunoaielor...*' Venitul mediu al profesorului austriac eduoa în spurllul ideologiei pan-gemnane ţămlntului o] Austriei Acest fapt arată In • La 20 noiembrie a avut loc la Delhf
lipsei localurilor ds şcoală, In cartierul Cheltuielile pentru invâţămlrvl se reduc potrivit relatărilor presei austriade, este După cum sublima AJois Maisrer, doctor pnmul rind câ Ministerul InvâlămJnlului prima inlreved^re Intre apeoialiştii sovie­
inferior venitului mediu al unui muncitor tn fîlozotie dui Austria, demascarea ro­ din Austria nu este preocupat de proble­ tici şi experţii numi|i de guvernul lodiei
nr 19 in aceeaşi clădire învaţă elevii a an de an în Austrie.
constructor lului trădător al pan-germanismului este
două şcoli Unele şcoli îşi ţin cursunle Crize învăţâmîntului din Austria nu t oaJkfiaalâ In prezent în şcolile austriace mele Invăţimintirlui Mal mult îl preo­ peotru disoutarea problemelor legate de
tn cocioabe pot ascunde pini şi acele ziare austrtace „Sint dese cazurile — soria ziarul cato­ cupă altceva — cum să facâ din tinerii construirea unei uzine metalurgice
lic „Die Funcţie", — clnd un docent pri­ ca o manifestare de „duşmănie" faţă d* austriac! adepţi ai politicii revanşarzUor • Io zilele de 17, 19 şi 21 noiembrie, a
Oare esle explicaţia 'lipse! de scoli şi a oare rareori sînt obiective
meşte semestrial 60-100 şiiingi. sumă oar* poporul german ; participarea lorţotă a de la Bonn cum sâ -1 pregătească morali­
faptului ci nu se construiesc dâdin de „Cum se «poate dezvolta oare ştiinţa riu-i ajunge njcl pentru deplaszrea cu aurtmlacilor la războiul banditesc este pre­ sosit la Pzkin un grup de 28 oameni de
SCbalâ ? cînd profesaru şî învăţătorii suferă de tramiAziuf pină )a universitate”. zentată Ln mod fals ea „frăţie de arme”: ceşte pontru serviciul militar In armata efaceri englezi in frunte cu W. G Pullen,
La această întrebare, pol răspunde acum foame ? — a scris ziarul „Demokretische: Oondiţnle materiale insuportabile deter­ oricine a fost „credincios" Germaniei hl- vest-germană, directorul generai al băncii „Chartered
1d zonele occidentale ale Austriei ss şi
înşişi şcolarii din Viena, ji nu -numai cei Veîkcblatt" Oare sînt in stare profeso­ mină adeseori profesorii din Austria să Neriste, este preamărit ea om care „şi-a pregătesc cadre ale armatei auzlnace, me­ Bank of India, Aualraita and Cbina".
d/n VJena rii şi învăţătorii să dea dovadă de răb­ părăsească ţara 51 sâ emigreze in străină­ lăcut datoria" etc nită sâ fie Jnduiă în wehrmaehtU'l re­ • La conferinţa reprezentanţilor parti­
Ce pot crede copil! austriac! etnd văd ca dare! atU de neeezorâ unui educator cind tate Din această cauîă numărul profeso­ Toate noţiunile care defineau compor­ delor socialiste din ţările Asiei reprezen­
tn oraşele lor natale apar mereu noi şi noi ei sînt nevoiţi să poarte pantaloni clr- rilor şi conferenţiarilor de la universită­ tarea unui tînâr faţă de naţiunea şi statuii vanşard Totodată, militerişlii de la Bonn, tantul Birmaniei, l* Bs Swe, a cerul par­
cJâdiri pentru cazărmi - Ce văd zilnic ti­ P’ţi şi încălţăminte scllciatâ şi nu pot ţile d;n Viena şi Graz s-a redus cu 30%. său ca de pildă cinste, eroism, devota­ care sint nerăbdători să vadă pe flneni tidelor 'Socialiste din ţănle Asiei sâ «dopte
neri! din Salzburg. Grax. Lijiz ţi din aMe economisi bonn necesari pentru ca ce) pu­ S-a făcut socoleala câ profesorii aus- ment, dragoste de patrie, Iar pe d* altă austriac! sub comanda !nr recrutează di­ cele cmci principii ale coexistenţei paş­
oraşe din părţile apusene 2I2 Austriei ? ţin odată pe an să-şi pormltâ luxul de a liisci ocupă în străinătate de trei ori mal parte trădare, laşitetei — sini denaturate rect pe teritoriul Austriei tineri pentru nice cuprtrie îr, declaraţiile comun* ale
Poligoane milrtare. baie amenajate Aici cumpăna o carte? Cum pcrt oaze să-şl în­ mul le catedre deoîl in Austria însăşi în­ In mod sistematic Prietenii sint prezen­ wehrmceht Ei faz «ceste operaţiuni cu primilor miniştri chinez şi indian 31 chi­
Instrucţia je desfăşoară în mod cvemptair. deplinească misiunea ou devotament si en­ tre timp. Ia imatituţlde de Invâţâmînt su­ taţi drept duşmani, duşmanii de moarte — ştiinţa anumitor reprezentarţ; al cercuri­ nez 31 birman
lor guvernante din Austria. Pentru aceşti
Poligoanele militare, cazărmile şi aero­ tuziasm oamer.il pe care grija pentru pli­ perior din Auşbria, aproximativ 80% din drept fraţi Ass dar tlnâra generaţie au­ reprezentanţi, voinţa milltarişlilor de la In cadiul discuţiilor. reprezentanţii
partidelor soiielUt de dreapta şi de stin­
dromurile iau Mnţâ In fiecare an. în fie­ nea de toate zdale li duce la deprimare ? catedre sint vacante. striacă eate educalâ in spunoul orientării . Roim şi a protectorilor lor amerkani este gă din Japuma au propui sg se studieze
care lună. hi fiecare n sie răsar ca ciu- Ce poate învăţa ilnăra generaţie ds la S-ai părea că acest fapt ar trebui sâ spre o „Germanie mare". lege supremă Dui ordinul lor. in Austria programul reformei agrare aplicate ic
pjrci.le după ploaie In provlncca Salz­ profesori deprimaţi sufleteşte şi obosiţi fi­ neLnisieoscă cit de cit persoanele din Au­ Este de asemenea semnificativ faptul câ se construiesc cazărmi in loc de scoli, po­ R P Chineză pentru e servi drept exem­
burg. care in ultimii ani a devenit o mo­ ziceşte ?" stria In mimile cărora se află problemele ln prezent printre elevii din Austria sin» ligoane militare tn loc de teranuil de sport plu tn aplicarea reformelor agrare In alte
şie a aut^ritlţilor americane de ocupa­ In Auşlirta, profesorii şl învăţătorii pri­ InvâţâmtntuiluL Dar locurile profesorilor rkspLndite pe scară largă m 3tonalele di­ şi de terenuri de joc pentru copil. ţâri asiatice
RedacMa S Adm clarului Str 6 Martie. Nr 9. Telefon: 188-189 Taxa plătită ln numerar cent oprobânJ Direcţiuni) Generale PT.T nr. 236 320 din 3 noiembrie 1649 —
Tiparul Infrepr Poligrafică de S*at DEVA