Page 25 - 1954-11
P. 25
' -oa'â
Hunr<J> -. .p eva
Jt ra
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I
I N A C E S T N U M Ă R :
Cuvtntu< fruntaşilor din agricul rea economică a gospodăriilor co ţiile" unul secretar de alai
tură (pag 2 a) lective. (pag 2 a) (pag 3-a)
Mai multă atenţie comerţului de In- Viaţa de partid: Munca comite Poporul albanez pt calea marilor
tîmpinare In (raionul Alba tului raional de partid cu organi victorii (păg 3-a)
(pag 2-a) Documente adoptate de sesiunej
Realizarea planului de producţie zaţiile de btză săteşti, (pag. 3 a) Consiliului Mondial al Păcii
condiţie principală pentru întări însemnări critice: Despre „ambi (pag l-a)
4 pagini 20 bani
Pentru o pace trainică pe întiiuid ret/umii noastre
între popoare
Primul spital veterinar
L/uor&rile sesriuvh Consiftulud Mondial al pendiru interzicerea armelor de exdezmi Peste 7000 kg preparate carne peste plan in ziua de 20 noiembrie, la Orăştie. a
Păcii care s-au desfăşurat de cur iad la nare tn masă. Consiliul Mondial al Păcii avut loc inaugurarea primului spital ve
Stookihrilm au fost urmărite au un viu cere marilor emiteri să a] ungă la un acord Avlnd în permanenţă sprijinul condu Leopold şi VoJosnluc VasBe de La secţia terinar din regiune Spitalul dispune de
In ceea ce priveşte interzicerea «rmetor cerii administrative $i îndrumarea orga alimentară, cure au avut depăşiri de
mteres de întreaga opinie pubtiei Kibi- trei corpuri de clădire Clădirea princi
atomică şi cu hidrogen, precum şi tu na zaţ. iei de bază P M R . comitetul sindi plan auprlnse intre 46-40%. Dm cadrul
toare de pace turor cedoriafcte guverne să-şi ia obliga cal al Fabricii de conserve dm oraşul secţiei cutii se evidenţiază tovarăşa Kereji pală se compune dm sală de consultaţii,
Parttcifvfcrea la această sesiune a peste ţia că nu vor folosi niciodată arm^e de Deva. a desfăşurat o vie activitate ln an Rozalia oare a obţinut o depăşire de plan aală de operaţu, cameră de stemLaare, la
borator, grajd pentru internare cu 6 boxe
400 oameni de diferite profesiuni, concep- exterminare tn masă De asemenea. Con trenarea întregului colectiv de muncă la de 77% şi Magrecnuc Ehsabeta ou o de birou, magazne Şi farmacie
jţii politice $1 religioase, aparţinători al siliul Mondial al Păcii, pentru asigurarea re aii zar ea sarcinilor de plan pe anul 1954, păşire de 66%, A doua dădire. &e compune dintr-o ca
la toţi indicii
diferitelor cenouri şi pături sociale, re fericirii tutprer popoarelor, face im apei Un ajufor preţios in muncă meră pentru Izolarea vitelor bolnave de
Muncind cu multă însufleţire — atft
prezentanţi aj luptei pentru pace din 60 guvernelor tuturor ţărilor prm care le cere La fabrică sosise materie pnml din a- boli contagioase In aceasta încăpere se
tinerii cît şi vîrsbmciia — au rouşl* c *
ţAn. a scos In evidenţă că forţele’ păcii oa „fondurile oare ar deveni disponibile planul de producţie pe perioada 1-20 a tmndenţă Efectivul de muncitori şi mun pot interna cinci animale man, iar alătu
citoare, nu putea să facă faţă de urgenţă rea este camera de gardă a medicului de
cresc pe a ce trece şi că primejdia dez ca urmare a unei dezarmări generale şi tunfl noiembrie ai fie depăşit: La sorti
prelucrării Directorul fabricii, tovarăşul servtoiu Al treilea corp de clădire cu
lănţuirii un un nou război poate ti înlă controlate să (ie folosite pentru ridicarea mentul conserve cu 15,9%, iar la preparate RapolU Frandsc. împreună cu secretarul prinde locuinţele personalului de specia
oarne cu 11.7% Planu'l producţiei glo
turată. navalului de trai al popoarelor, in special organizaţiei de bază P M R tovarăşul Po litate şi auxiliar-
bale a fost depăşit cu 24.9% ; reducerea
Pe ordinea de za a sesiunii au fost tre în ţărrale înapan«ite din punct de vedere lon* Aroadie, au mobilizat şi personalul Spitalul este dotat cu diferite Instru
preţuiui dc cost faţă do &arcim planifi
cute cele mai arzătoare probleme interna - economic". cată a ounoscut o rcidere de 4 47% In administrativ la această acţiune, pres- menta spemale şi medicamente, cit $ cu
(ianale de a căror rezolvare depinde asi Lupta pejvt/ru consolidarea păcii şi pen acest feJ s-au dat paste plan oamenilor tlnd 3 zde muncă voluntară în secţiile personajul de specialitate oedusar Apa
ratele şi medicamentele, tn majoritate,
gurarea unei păci Inamice trvtrc toate po tru asigurarea unei securităţi colective in muncit cu 7 OHO kg mai multe preparate producătoare de produse alimentare, con- stnt primite din Uniunea Sovietică
carne servtnd ln aceste zile peste 16 000 kg a-
poarele AjUrfeă, la pnmul punct ai ondi tre popoare, în ulii mul timp a cuprins Acest spuf al a fost construit jnn gnja
nei de zi a fost trecută problema colabo mase dm ca in ce mal largi, nu numai La secţia mecanică a Trustului regional Contribuţii dc seamă la in re® ist narea fumături SEVESTREANU M comitetului raional de partad, a sfatului
de cnnsliucţii locale Deva. tucieaiă şl me acestor succese au adus fruntaşii între
răm tuturor ţârdor Europei In vederea in Europa, ci in lumea Întreagă Datorită cerii soaialirte Magreoiuc Petru, Copan corespondentă vOtuQtarâ popular raional cît şl a tehnicienilor a-
canicul sudor fruntaş în producţie Dubarlu gricoli şl noolehiMŞli care au mimat neo
asigurăm» securităţii oofleotuve Rezoljva- a oastea lupte, duşmanii păcii au tosl ns- loan El constituie piln conşl line lor Katea s» bosit pentru terminarea lui La tprialul
o-i acestei probleme mtarasează in aceeaşi voiţi să renunţe de atâtea ori la contenua- in munră. un exemplu viu penlru ceilalţi a inaugurat de curind, vor f i tratate şl în
n
măsură pe fiecare am r ~-<n ş, iubitor de roa acţiumiior lor războinice Astfel s-au muncitori din secţie. Lunar, reuşeşte si-şl La moara N. Bălceşcu din Alba lulia grijite vitele bolnave ale ţăranilor mun
pace din Europa cere a uitat $> nu putut obţine unele succese ale păcd In depăşească norma Cu 190%, lucru ce lace De ci te ori se întreprinde vreo acţi cit tovarăşii Pleşa Sabin, Haţegan tont, citori cu gospextănu Individuale, ale înto
ta şi salariul să-i depăşească, la linele tie-
va urla nenorocirile pnoinuiite de colo Ario pun încheierea a mus tipul ui In Co une importantă La moara , Nrcol^e Băî- Man Mihai, Man losof, Albu AogustLo. vărăşi ţllor şi ale colectiviştilor din raio
cărei luni, suma de peste I Olri lei. Roman Isac, Şerban loan şi mulţi alţii. nul Orâştie îngrijirea şl tratarea anima
două războaie mondiale. reea şi prin încetarea vărsăm» de slnge cesou' din Alba luisa, întotdeauna ln ju
PinO In prezent e) a calificai cinci csdre rul tovarăşului T'imâveanu loan, secre Dar dacă munootonl de la moara ,»i- lelor bolnave se face ln mod gratuit
Contrar dorinţei de pace a majorităţii in lndochina Careurile agresive amari- tinere; dinlre care Ireî au devenit Iruntaşl tarul organizaţiei de bata. se strirvg atit colae Rălcescu'* au luarat cu muJt spirit
omenirii, puterile mvparaajyte atât dm come nu vor insă să se împace cu această în producţie de răspundere, (îndeplinindu-?i cu cinste
comuniştii cit şi muncctoru fără de par întovărăşire agricolă
Europa oit şi din S.U.A nu vor Să re victorie a păcii, ele încearcă prin orice IN CLIŞEU: Fruntaşul in producţie Dubaciu tid săram de ce le-au revenit in executarea
nunţe ia punerea în aplicare a pftanun-llor mijloace dezlănţuirea de noi oloourl mi luan. execulind o operaţie de sudură elec- $i. din Bîainsa umtote ce există Intre ajiumttor lucrări), lipsă de interes faţă la Roşia de Secaş
)<v războinice Această pohtica a pu/tan- litare Unul dm aceste mijloace este crea liicâ membrii organizaţiei de txazâ, oar© se gă de bunul mers al aoestei întreprinderi a
La Roşia de Secaş din raionul Sebeş, a
lar onipanafti^te. este 9ooosă in evidenţă rea de gru/părl rrwlijtUTe, oum este de sesc întotdeauna ln fruntea acţiunilor şi momfestal T R C.L H , care avea aardni luat fnnţâ alele trecute o întovărăşire
prin semnarea acordurilor separate de la exemplu SEATO prin care nădăjduiesc Spre noi victorii masa de munca-tori ce lucrează la aceasta ccxvtmactiuale cu moara să execute o clă egncolâ In ea au intrat 17 familii de ţă
Lciuâra $1 P-wls prin o arce nru se urmăreşte să sii)j \jee din nou popoarele Astei nare Întreprindere, au rezTuiţtait multe succese dire pentru bnstataţia unul transformator, rani muncitori cu o suprafaţă de 34 iia
Ln (ntumpinarea Congresului portidotuL
atteava deoif reînvierea mJilitainisrn/u'lui şi-au cucerit Libertatea prm Jertfă a m» In prezent olâcbrea • moru revizuita tn să efectueze instalaţia La bate muncitori pămjmt arabil In comitetul de conducere
oţaiLaffih hnonecLoreni sîivt hotăniţi să ob-
german, ceea ce ar Însemna nu numai îm de vieţi omeneşti In ApeAul CtansAhuLun Lntregitme, este bine pregătită pontau a lor morari şi să pună te punct o serie al Ln-tovârăpiirt) au fost aleşi printre al
Unâ. noi vidoroi în lupta pentru Indepli-
ţii, Mihalţari loan ca preşedinte şi Mun-
piedicarea uniibcăxu naţionale pe o bană Mondial al Păcii „CXi privare la oniwooa- naraa ptauvuikiii de produoţie Reaultetede mira în temă S-au reparat uşile, feres de alte lucrări în interiorul moni I teanu loan. care au muncit mult şi îna
liberă şi democratică a poporului wraun, rea unul Congres mondial al reprezentan de pină azJ, dovedesc că ritmul întrece trele, s-au lua1 măsuri de protecţie, « u Conducerea TRCLH. ar trebui sl fia inte de consUtuirea întovărăşirii, fiind
dar şi o ameninţare ci «roată a păcii în Eu ţilor forfdloT iubitoare de pace" se arată rii! este tot mai vda fost terminate două noi sorburi pentru mai îndeaproape preooupată de respecta nembrii al comitetului de iniţiativă.
ropa In vederea împiedicării acestei pri că numai o puternică mişoare a popoare ln ultimele ade de pildă, graUcul rea- mecanizarea kînrămtor de Încărcare şl rea sarcinilor contractuale ce le are faţă
kzârikrr arăta că eobipole (runtaşiilor In de anumite Întreprinderi, pentru a nu
mejdii, OcmurLiul Mondial al Pătai a adop lor poate tmpiedk» Impărţare» lumii în descărnară, tar revizia penodicâ executată
Lntreoaroa soaialistă Blrlea Traîan şi Lb- Asociaţie pentru
ta*. un meoaj adresat popoarelor lumii In- blocuri apuse unul aMuta şi reinvieroa a buneţ VoJor. sint in Imnte. Ln riuo de 16 Lnitreguih» utlilej a tast terrmnată ou 0 stânjeni producţia acestora şl pentru a nu
UOuJat: „F'cnlru asigurarea oolaborănj în celor araba te oare au adus amoralii atitea «KbQmhna. Blriea 'Praian cu colectivuJ său zile înainte de termen. Cu auzită rivnâ s© pontraţnene asigurării de condiţii de cultivarea tutunului
tre toate statale..Europei in sdopu] orga nenorociri.. o obţinut un . procent de 110.6 % faţă de pentru executarea acestor lucrăn au mun muncă optime oamenilor muncii De ourind. în comuna Cioara raionul
nizării securităţii lor colective",'prih care " Popoarele iubitoare ’de ‘ pace din kurtfea' grofoc. iar' brigada utemlxtulul.. Labuneţ Driştie, pe lingă cooperativa de consum,
Vaier a realizat sa rotea taţă de grafic ln
popoarele aint mobilizate să opună reals întreagă care nu mai vor aS sufere oro
proporţie de 106% Aplicînd metode sovietice a luat fiinţă o asociaţie pentru cultiva
tervţă ratificării acordurilor de ta Londra rile unui al tiradea război mondiab prim rea tutunul ut
Si Paris şi să ceară Inoeparea imediată acest apei sânt chemate să-şi unească la Pe Ta înoapirtuil lumi nolembne a e. la crările io roşu ale acesUxi bloc Pentru In asociaţie au mirat 15 Iamilii de ţă
şantiere! or 3 A Petoiia, a fost reorga
a unor tratative îfttire cele patru puteri, timp forţai© pentru înlăturarea unor noi Şi-au depăşit nizată brigada complexă al cărei şef este Inderplinmoa angajamentuUia tineru din rani muncutori ou o suprafaţă de S hec
bngadă au hotăarit să Întărească dxsc:plt-
in scopul unificăm Germanieu. pe aadea ciocniri mdWare. Tot în acost arpei, Otxi- sarcinile de plan tină rol Sandu Ttidor Io luorăride de zidă na ln mimcă, să-şi organizeze bine lucrul tare teren arabd Pivitre primii care s-au
unor aiLegari libare, precum şi în scopul sikuil Mondial al Păci) adoptă hotărtroo rie a bJoouliM „magajun", aplacdmd meto si să aplice la un şi moi înalt nivel teh înscria, au fost ţăranii muncitori Chin
Seoţule producătoare de bunuri de larg
inchoien-11 tratatului de stat cu Austria In convooăni tn a doua jumătate a lumi nun dei© sovdetDce Oriov şi metoda în lanţ, ti nic metodele sovletace Oriov şi metoda in tal loan, Tirlea Haralamble, Zafiu loan.
consum din cadrul Introprindara dc ind M,
acelaşi Mesaj, Coneilnd ManddaJ al Pă a arau tuf 1955 a un ud mame congres mon brie looală „1 Mai‘‘-Deva. cunosc o simţi nerii din această brigadă complexă au lanţ. Dădan Nicokae şi alţii, oare sLnt cei mai
reuşit oa de la reorganizare să obţină Realizări frumoase tn munca de cons
cii îndeamnă popoarele să ocară Indepe- dial La oare să particip© reprezentanţi ai toare dezvoltare Ln mănmaa preducţiel bum cultivatori de tutun din aal.
znlrbc o depăşire d© 50% trucţii obţină şl brigada de specialitate
mi lmedăaCă a unor (matalave între toate tuturor forţ©tor iubitoare de pare şl firod uctvvytAţîi munca. Ln realirarea sar- Ln ziua de 23 noiembrie, după lermMa- condusa de tovarăşul Froşt Ştefan car©
dnulor de plan pe urutăţi şi sorb mente. UNGUREAN!) IO AN
stnrteîe etzropane. IruJfarent de orindudree Oa şi In celelalte sesiuni ale sale. şi lucrează ia şantierul or 2 Petnla, blo corespondent voluntar
CcJeolâvuil de muncă al acestei întreprin rrsa Lucrului, brigada lui Sandu Turior a
lor socială de data aceasta. OonsdiuJ Mondial al Pă- cul G. A-plioîrvd metoda Mtaîghin, la ten
deri, antrenat in întrecerea socialistă, con- avut o eoTvsfăttffcr© de producţie in care.
Urvtifl dc«i documentele Importanta ale cid acordă o atenţie deosebită dezvoltiru sobdind succesele obţinute în constea Ma Imani sxau angajat ca pînă La date de cuieli, această brigadă !şi depăşeşte zilnic Au terminat arăturile
sesiunii Consiliului Mondial al Păcii de relaţiilor culturale dintre state Astfel, In- relui Octombrie cu cate actuale, a reuşit norma cu 50-60%
15 decembrie ac, să execute cel peste MORARU MARLA adinei de toamnă
la Sbockholm este ..rezoluţia cu privtre la tr-una din chem Arde sale se adresează ea planul de produoţie pe perioada I—20 500 mc. de zidărie. termmSnd ast&ei lu corespondentă voluntară
a lunii noiembrie să fie depăşit
Jurata forţelor iubitoare de pace pentru de tuturor Bonitoriflor, arOLşnvlor, o am an dor
Ln fruntea inhreoemi s-a sMuat sectoriK Prun buna orgamizare a muncii de citea
zarmare şi pentru livterzniosrea aJimeJor de ştunţă, profesorilor, ele să ia porte
lente-forestier cu o depăşire de plan dc sfatul popular comunal şi datorita mun
de eictenrvmane In masă" In această ne La aniversarea marilor reprezentanţi ai 50%, .,Tiparul Roşu "-Deva, 15%, Atelie Tricotaje peste plan ca politice desfăşurata de organizaţia do
zoiu,ţie ne arată că omenirea se află din culturii mondiale dum slnt de exemplu, rul de ttmplin'e 12%. Oanera Zam 10%. H amicul colectiv al Fabricii de triro- tase şi bumbac, precum şl 303 bucăţi ar bază, comuna TUrdaş a putut să termine
nou tn faţa prunojdici urna nou război, SchdJer, Montesquieu, Cervames şi alţii scoţia nasturi şi piepteni 9%. şi secţia totale d© Unâ nu de midt pLamd arăbnnJor adinei de
vtdoAfuraro ou 0%. La obţinarea acestor taje „Teba" Sebeş, desfuşurînd tot mai
ajnervK'vţane ce reiese din mtensntloarea Documentele sesiumi ConsMaulur Mon- Pe întreaga fabrică pianul ln această
rvzrjts te. un aport însemnat l-au aduz mult bihreoerea s sal istă, a obţinut in- toamnă
cursei înarmăfftlor Şi dan dezvoltarea dl - cUal al Păcii de la SloekhoLm au fost pri perioadă a fost realizat ln prooorţie de
fnuntaşu Intrecno* sooLaliste Boiniur Tec semnate realizări Primi tn această muncă au fost ţăranii
feotaloB- mijloace de exterminare în ma mite cu n bucurie sinceră de toate poooa- dor maistru dc parchet, David Maria Astfel, tn perioada 1-20 noiembne, mun 118% La realiaarea articolelor date peste muncitori Junea losii lui Petcxi Ga vroiau
să Ou toate că la ONU s-a ajuns L» rele care dore* să trăiască in pace şl fe- muncitoare tnpogrată, Mărgineanu foan pian In mod cJecxoLit s-au evidenţiat
citorii acestei fabrici au dat peste plan iminentomi; Strejan Cornel, Moga Maria. Dumitru. Binş losii şl alţii
unele progrese In ceea oe priveşte pro rioire 51 63 lupte împotriva incercarUor 9lru*igar in lemn care şi-a depăşi i nor I 440 perechi cuorapi dz mătase pentru Radu Rlieabeta. Dpriţa Tranan, Todor Ma Execulind la timp arătura «dinei de
blema dezarmării şi a interzicerii folosi- războinice ale forţelor imperiall&le mele în ţm>porţie de 20—37%. cit şi echi toamnă, ea ji-au asigurat pentru anul vii
pa timpJarului Bir toc Eugen ce şi-a de femei. 5S04 pareoM aorapi de bumbac, nia şi alţu oaie şi-au întrecut normele
nil armator do emtarnunare in masă. yu- Alături de toate ccdelalte popoare, şi
păşit sarcinile de plan cu 20% peste 4 000 bucăţi articole tricotaje de mă cu 40 şi 70% lor sporuri de recORe ta hectar
fenJe Imperialiste prin tendinţa de a tn- poporul nostru a prim*» ou multă căl
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOO’ oOOOCtaOOOOCHXIOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO' *00000
dude Germania oanfdentaifi într-o ^ni dură Hotârinîe Consiliului Mondial al
pon© militară agresivă, subminează efor Păcii Et este horitmit să-şi intensifice şi Ninsoarea a învelit Vulcanul cu man letide In mod mecanizat, a terminat Icri
turile îndreptate spre derazmarea gene pe mai departe forţele in lupta pentru tia i albă cul reo bjncului B cu 54 apartamente aj
Oamenii umblă maj repede, mai preo 13 z«le înainta de termenul prevăzut In
rală şt pune In primejdie rezultatele do instaurarea unei păci LraUuce intre po
cupaţi parcă Paşii celor mai mulţi se în prezent brigada lucrează la amenajări
Mndîte ptnfi acum poare şl să traducă in faple holârîriâe re dreaptă spre blocurole şl apartamentele Roth Cornet, care prepara montanul (6 cum se lucrează — povesteşte băLrînid pentru iarnă pe şantierul de construcţii
In Rezoluţia cu plivire la lupta forţe centei sesiuni a Consiliului Mondial al clădite de harnicii constructori ai între pină la zjdâtrK Popescu Octavian şi Ion A treia zi. am împărţi! tinerii pe echipe, dm comuna îsoroni Şeful de brigadă,
lor tobdtoare de pace pentru deznrrmarv Şi Păcii de la Stockholm prinderii 702 Constructoru sint oameni Nicolae, diviziunea muncii e precis con punind pe cei mai Indemînalioi dintre ei prin modificarea sistemului de punctaj al
care nu lipsesc din discuţiile muncitorilor turată Fiecare e calif unt t înti-o direc(î® ca şefi La sfîrşitol lucrului, măsurăm cit pereţilor, economiseşte zilnic cîteva kg de
de la Vulcan L'nli (i laudă mai muM, al şi nu s© mai schimbă de la o zi la alta a executat fiecare echipă Atunci să fi cuie
Raionul Orâştie a îndeplinit ţii, mu morocănaşL vorbesc de ei mai pu Nu-i greu sâ-i cunoşti pe cai din bri văzut cum entioau fruntaşii pe cel ră Mecanicul Ptopşoreanu Constantin a
ţin. dar tot vorbesc 5i au de ce Zeci de gada lui Sandu Tudor Slnt de teluJ tor maşi în urmi. că mal arau printre ei şi confecţionai un mjeeter pentru executa
planul colectărilor la produsele de bază apartamente au fost date in folosinţă lor, mai dîrji şi mindri Lucrează doar în din acei cărora le plăcea si chiulească rea tencuielilor mecanizate, ou ajutorul
iar altele le vor ti date în curind contul anului viitor şu acest (apt nu-i de Dar uite. aoum imi pare rău ci m-am căruia s-a mărit productivitatea muncii
In cursul zilei de Iert, la redacţia ziarului nostru a sosit ştirea că ţă La construcţii lucrează tuneri şi vîrst- glumă Sortul e priceput, dair şi oameni-s despărţit de ei Aşa proaspeţi in mesene cu 30%. reduoînd pierderile de mortar la
ranii muncitori din raionul Orăştie, urmind pilda comuniştilor şt a depu nioi- Cei tineri, odată ce prind anpi in la fel Rezultatele dovedesc oum erau, depăşeam împreuna planul cu jumătate, faţă de vechiul injeetor
meserie, se unesc tn brigări. iar cei vârst * peste in%.
taţilor sfaturilor populare, şi-au predat in întregime cotele din produsele Am auzit că n si vină la noi nişte Oa o dovadă a forţei unite a construc
nici, mai puţini I© număr, oraşe noi ca Echipa tovarăşuku Gutey loan executa
agricole de bază. In momentul de faţă, planul colectărilor a fost indeplînit torilor. de a-şi îndeplini plănui de pro
dre da constructori lucrările de . gled" (acoperirea pereţilor elevi de La Şcoala medie tehnică de con ducţie. pină la 10 noiembrie a e planul
cu 100 la sută la grîu, porumb, alte boabe, Ooarea-^oarelui, cartofi, ceapă, l-a şantierul blocuri-VuJoan, lucrează o inlenori cu un strat subţire de rpsns) strucţii băieţi şi fete mal tinen ca prac
carne de porc, (urernă. borceag, lină şi lapte de oaie brigadă complexă de tinen condusă de Olnd bâ/trinui „mingie 1 ' peretele cu mîna. ticanţi O să mi ocup eu iar de vreo anual era realizat în proporţie de 83%
In faţa tor, de multe ari a-au iv»t greu
Dintre comune, m frunte sint: Geoagiu, Pricaz, Şibot şi altele. utemistot Sandu Tudor. Rezultatele înre să vadă oum a lucrai Spinu loan, care re cîţiva tăţi ce au fost tnvmse Clnd lipsea cimen
Acţiunea de predare a cotelor către stat, continuă in raionul Orăştie, gistrate pînă în prezent de această bri califică acum, (aţa uscăţivă i se împie Ştiî ce se caro de la uaul care vrea să tul. se Întrebuinţa La unele lucrări, ar
pină la îndeplinirea in întregime a planului la toate produsele. gadă. îndreptăţeşte pe muncitori să vor treşte, încruntă din sprtncene de face b3 califice ps cineva, in afară de Indemi- gila „GleduT ae optică acum d»ect p©
bească şi să laude constructorii. latul să roşească, crezind că nu e bine nare şl pricepere ? — continuă tovarăşul
Din 8 mîrtue a c.. de eind a luat fiinţă Abia oînd aude „no, fam ? aşa tirfibă", ii GuJay — Răbdare şi să ştii sâ-i orga tencuiala uscată înainte vreme pe ten
cuiala umedă ae da cu un strat de nl-
F r u n t a ş i p e r a i o n brigada şi pinâ la 24 octombrie, au fost vine tînăruiui inima la loc Nu pentru nizezi ; să le apropii de sufletul lor Par srp, şi abia după o.soj-e se aplica „gle-
le ramate în roşu 113 apartament©, un lo că bătrinuJ s-ar supăra, dar are şi Spînu că văd U T M.-ot cum o să vină elevii, duT.
In rajonul Sebeş, ţăranii muncitori, ui şi alţii înaintate in îndeplinirea plamdui cal pentru farmacie şi un cămin ou 340 Tean amorul său propriu : lucrează de mai o sâ-i şi organizeze in nişte echipe artis
locuri cine de o săptâmină împreună şi vrea tice, de să se ducă vestea şi o să le Şi aşa. zi de zi. In urma spiritului in
mind inde.-nnunie Lehnicsarulor agronomi, arătardor adinei sint şi comun©3e Pe- ventiv ©J constructorilor şi bazaţi pe o
Dacâ-I întreabă cineva pe responsabi să ajungă să execute şi el , l calţui-ile' , . poarte de grijă De cum sosesc, trebuie
execută tot mu multe arături adânca d: treşb (care mai are de arat 17 ha ) şa Daia documentaţie sovietică aplicată Just, noi
lul brigăzii oum a reuşit să dea gata lu pe care în prezent le free numai tova să se ocupe intens şi de educarea lor. sa
toamna, tn scopul sporim producţiei a- Romîoă (care a executai 760 ha dm 793 crările de mal sus şi Ce l-a ajutat in răşul Gulay şi cu Untaru Gheorghe, care nu apuce ournw pe alte căi Bine am blocuri se ridică, alte famliai » îndreaptă
gricole dm anul viitor pLanifioate) Din comunale Petreşti şl Diia munci, el începe sS spună : .,metoda In e calificat spus ? spre apartamentele ce aşteaptă să fie o-
PJnă in prezent, au ‘îndeplinii şi de Roirlnă, fruntaşi la îndeplinirea plantdui lanţ. Oriov, Kodlear. organizare. îndrumă Mult ii place bâtrînidui să oafofice 01- + cupate.
rile primite de la cei vîrstnîci. punctua menii Acum cîtva timp. *ij venit în Oameni ce se străduiesc si asigure Au dreptate oam©nu muncii din Vul
păşit otenufl arăturrior adinei de tonul srâtunlc adinei de toamnă sint ţăranii
litate ©nîvi2ia<wn. ©te., ete practică studenţi de la Institutul de Con muncitorilor locuinţe bune şi intr-un timp can cind spun despre constructori : „Sint
ţărani muncitori dun Sebeş care au arat muncitori Barbu Gligor. Pfaff Laur^n-
Privind bngada cum munceşte, oricine strucţii El a luat atunci 31 de tineri stu scurt, sînt mulţi* la Întreprinderea 702 oameni pricepuţi ln meserie ş> au dra
1 073 ha.. re> don Răhiu oare au cxeoutal ţlu, Davld Zos.n. Duşe I. Gheorghe, Sloia fst poale da seama do rralitale^ color denţi să le „pună meseria in mină". construcţii Vulcan Brigada oandusă de goste de muncă".
ară tort adîtxji pe o supr^Saţă de «' , 9 tui Teofbi şi Coman Alexandru spuse de şeful ©i Pornind de la ti naiul — Două zile încheiate le-am arătat tovarăşul Moga loan, oe execută tesicu- C AUREL