Page 26 - 1954-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 95

runtaşi Ia transportul Realizarea planului de producţie, .
lemnelor
condiţie principală pentru întărirea
pe «ispito «xmşUanţd efi de modul Cum
Îşi vor IndepUu planul la, transportul economică a gospodăriilor colective
de lemne, depinde buna aprovizionare e
mtmcite»mlor de La oraşe ou lemne de foc, Ltipeînd pentru traducarea jo viaţă a sta din cauză c3 nu ou avut ce lucra
ţăranii muncatort din comuna Vor ţa raio­ sarcmllar de pLan. membrii gospodăriei piarzirvdu-şi timpul de pomană
nul LUa, au obţinut tn această priviaţă coleotove „Potoli Sandar" dm Deva, eu H-otărfrifle partlduiuJ şl guvernului, Ira-
Cultura sfec'oi de zahăr mi-a adus Am cules 6000 kilograme porumb gtiuteti surcese însemnata obţinut uneLo succese ln acest an. Rea­ acază sarcinii concrete organotor de partid
venituri frumoase Ia hectar Astfel a au reuşit Kă-<Şi depăşească lizarea planului de produoţie e preocupat Şl sfaitunilcur popuiUre in vederea întăririi
planul pa Lrimesrtiru] IV cu 300%. In mun- Io mare măsură conducerea gospodăriei. $i dezvadtăml multalaterale e gospodării­
Lucrând pămîr.tul aşa după ou*u Mulţi dintre cel oare eu vtzdtat dle de Iran sport, s-aiu evidenţiat tn spe­ De la început, au fost studiate şt anali­ lor colective. Insă, cu toate acestea, comi­
na învaţă apTatebruca avansată,. an expoziţia agricolă raională şl ln cial deputaţii Popa Loghln şl Alba Eva. zate toate sarcinile de plan, putindu-se tetul orăşenesc de partnd şi comitetul exe­
da an am obţinut rezultate tot mai spedal ţărania muncitori, sa Indotau De asemenea s-au remarcat ţăranii mun- astfel lua măsurale necesare Ln vederea cutiv .ol rfatului popular al oralului Deva.
bune In cultura sfeclei da zahăr. In că eu am obţinut tntr-adevăr 6 000 cjitari Oima Sabin şl Marfinescu Matei, LndepliiuirM Iul nosocoteoc sardnule ce Le revin în această
anul 1952, cînd am cultivat pentru kg porumb-şt iuleţl la hectar „Nu care pantru hărnicia de care au dat do­ Rezultatele dc pdnâ acum, dovedesc In­ direcţie.
pruna dată sfeclă de zahăa’, re sulfa­ se poate", spuneau ei „Doar şi noi vada, au fost stimulaţi Cu cîte 4—5 me­ teresul depus de colectivişti, In lupta pen­ In cdu.da bunel păreri pe oare membrii
taia au fc»t slabe ; abia am obţinut am avut porumb samămats, dar mal tri steri lemne tru obţinerea de recolte bogate. Astfel, comitetului orăşenesc de partid şl al co-
o recoltfi de 12 000 kg le hectar imiO/t de 2 0 00—3 000 kg de pe un Asemenea exemple, demne de toată la­ planul de producţie al gospodăriei a fost mltetuilul executiv o eu In legătură cu
Aseultînd fi punlnd Ln praoUcâ hectar n-am puţuri culege", uda. se cuvine aă fie urmate de către toţi depăşit la unele culturi. Numai la porumb, „planificarea" muncii de îndrumare 8
recomandă nle tehnlcnenllor agro­ „N-au putut culege"... Nu-1 ade­ ţăranii noştri rmmcLtorj planul a fost depăşii ou 9 vagoane, obţl- gospodărud colective întreaga lor „pLa-
nomi. In anul 1953 am obţinut o vărat N-au ştnurt să culeagă mat nlndu-se tn medie 4 160 kg porumb-ştau- nlfioare" şl fudnmvare nu este deaft o
producţie de 16 000 kg la hectar, mult. n-au şl/vuî să folosească irv Realizări prin leţi la hectar, lai la furaje a fost reali­ formă bu-oonatlcă măruţe să acopere o
jar ln acest an, lucrînd şi mal bine d rumân le tehnlolomlor agronomi zat In întregime. In afară de outtura eoamă de Lipsuri şi greşeli Deplasările pa
pământul, de pe suiprafaţia de 0.70 n-au îngrijit planta aşa cum tirebiuci contribuţie îu muncă mare, au mal avut şl o grădină de legu­ teren La această gosipodârio se fac ia voia
ha, om obţ nu/t o producţie de 20.900 kg sfecli de zahăr ceeo Eu am cules 6 000 kg porumb şUuleţi la hectar pentru că me şl zarzavaturi. Prin valortfocaroo pro­ în/tâmplării, fără rad o socoteală, tar a-
ce înseamnă că dacă aş fi avut un hectar însiminţat cu sfeclă l-am semănat în pământ arat adine toamna, când t-am dat şi j Ţănaioid munoitari din comuna Filtmon duselor legumicole ei au realLzat un ve­ tunal dnd se fac, au canacteml unei vizite
de zahăr, aş fl recoltat de pe el in Jurul Iul 30 000 kg gunoiul de grajd necesar Apoi după ce a răsări!, l-am prăşit SirbiA raionul Qia. mobâlizaţ) «te către nit de 86 000 Iei. de Infanmana şl Înregistrare a Upsurvio r
Cununa sfeclei de zahăr ln acest on rru-a adus un venit de fr-eu ori. dar fără muşuroi Piminlul meu pe care creştea hamnioul deputaţi Ballnt loan şl Ştailer Cu toate ci gospodina a avut rezul­ şl greutăţilor existente !n gospodărie.
d» 5 600 v la. Apoi, om primit 130 kg de zahăr şi 60 merîn porumbul, a fost Întotdeauna fără buruieni Aproape nu era Ludovic, au transportat Vn vederea r«rpa tate deosebit ce bune ln ce priveşte cul­ Acest lucru Q dovedeşte faptoil că. deşi
pinzâ la preţ nedus Acum mi-am dat seama de avantajele pe zi ln care să nu mă duc la ci mp să-L văd Pentru Că l-am răoiii drumului) comunal ce taagă H4râ- tura unor plante, ea a avut şl unele lip­ colecţiiviştit au sezlsat de nenumărate ori
care le aduce qulMvarea plantelor tehnice smpnavtghiat Incop'.muu. i-am făcut întotdeauna la timpul po­ pete da comuna lor. 46 m. c de piotru» suri serioase In muncă. attt tovarăşului Mogoş Oarei prim-seere-
Faptul că iji^acost an am reuşit să obţin o producţie m,i! trivit prăşl/bul. Şi porumbul a crescut cum nu se poate mal La fel ţăranii muncitori din Curosada, tar al comitetului orăşenesc de partid şl
AaLT«al, nu s-a pua accent Ln egală mă­
mar- d? sfeclă do’aahăr nu e un lucru întîmplător, Pentru frumos; cocenii mal înalţi dectt omul. şMuleţii mari şi cu . printr-o muncă unită au prestat 1 422 zi­ sură pe cultura tuturor plantelor. Gos­ tovarăşul uri Eîrţan Iuiiu preşedintele oa-
cuitivcc.-'n k':-kS do -Vile tornnuj km pregăti; de eu toamna. boabe bine legate I le muncă voluntară ou braţele şl 223 zJie mltetulul executiv «J sfatoiluif popular,
podări-a a avut planificat s3 cultive car­
T>upâ ce am recoltat borceagul şl cartofii, am ogorît imediat, Am uitat să vă rpun că sâmînţo de. porumb am olos-o j cu atelajele, reparlrxiu-şl drumul cumu- faptul că au echltat încă de anul trecut
tofi pe o suprafaţă mas m-ire şi totodată
l-ar în loamnâ am făcut o ahăltură adincă Odată cu ca am bă­ de cu toamnă şi am păstrat-o la loc uscat, bine aerisit, lu- J nes pe o distanţă de 11 km să aplec* toate regulile agrotehnice la o- urmei electrice taxele pentru a le Instala
gat sub brazdă <5 căruţe de bălegar de grajd putred Astă prl- mlnos şl ferut de şoareci sau alţi dăunători Ntcl ţăranii) munattori din comuna Roş- ceastă cultură, lucru care n-a fost res­ curent electric ta pilulele cu porumb si
mâvoră, după ce virfu) bnozdedor s-au cvîntat. am grăpat Eu n-am aplicat însă toate regulile agrotehnice Anul ăsta canJ nu s^au lăsat mal prejos Pe lingă la magazie, aceştia n-au Luat nici o mă­
pectat, Lar producţia de cartoL a fost
ntalora. iar înainte de a însamfnţa am dai Îngrăşăminte chimice: am de gind să Insâmînţaz porumbul in cuiburi aşezate in pă­ faptul că au transportat întregul mate­ slabă. sură
150 kg suip^rfoshat fi azotat de amoniu Săminţa a fost da trat Sfătuiesc şl pe ceilalţi ţărani muncitori să aplice regulile riali necesar pentru construirea unul ped
cea mad bună calitate Imr seminarul l-am făcut cu maşyia, egrotehnice înaintate. Cu siguranţă că vot obţine recolte mari peste rîul co trece prun comuna lor, şi au Planul de producţie al gospodăriei pe Nedeptaslndu-re pe teren, nestudiind
O mare atenţi© am dat Întreţinerii culturii. După ce sfecla Eu m-em convins de lucrul acesta reparat drum/ul pe distanţa de 6,5 km ei acest an prevede o creştere moi mare o serios munca tn gospodăria colectivi, mul-
a răsărit, am făcut prima pnaşllă cu prăşttoarea şi odată cu SUC1U IOAN au mai efectuat şi o serie de lucrări pen­ numărului da animaOe Pină aoum. tn a- ţumimdu-se cu rapoarte şl cifre pc care
aceasta am fScut şl riritul. lăslnd numai cîte un? doufl plante ţăran muncitor din r om una lila tru desfundări de şanţuri, pe o distanţă cest sector cifra de plan a fost realizztâ le pot cunoaşte din birou. Izolaţi de pro­
mai bine dezvoMate la un loc raionul filo «le 4 km. In loLaJ ei au efectuat ? 510 zUe în rrveă măsură. Aceasta se cLatoreşte In blemele de muncă şi de viaţă ale colecti­
PînS la recoltare, tm mai făcut două praşlle mecanice şl muncă voluntară In fruntea celor harnici primul rind faptului că, gospodăria nu a viştilor, membrii blpouduj orăşenesc de
fost ajutată In suficientă măsură de către
două ou sap a de mina Inauvte de a prăşi, dimineaţa pe rouă. 8- <au găsit d«sputaţU Ureu Iosn, Mircea Vio­ partid şl a comitetului executiv a sfa­
am Împrăştiat şi ingrăşăm totale chimice care ă\i gontrlbnit ln cîteua cuvinte rea, And'iaşcsmi loan, Luncan Dionisie, organele de partid şi de stat, pentru a-şl tului parpular orăşenefc. nu cunosc lipsu­
tn mare mâsuiră la vegetaţia afenlci Recoltatul l-am făcut Opa-ca leccb, Trif Pet,ru şi alţii. lermtna construcţiile planificate pe anul rile şi greutăţile Lor pentru a le puica
pe la începutul lunii octombrie cind rădăcinile sfeclei au svut * Colectiviştii din comuna Apoldul de Sus ra­ Dornici dp a-şi eenstrui o viaţă cit mai 1954 îndepărta A trecut mult Ump de cind
procentajul cel mm morc de zahăr. ionul Sebeş, însămînţind anul acesta porumbul in bună, ţăranii muncitori din sata'.o şi co­ ln pianul de producţie al gospodăriei membrii comitetului executiv n-au mai
Pentru aplicarea regulilor agrotehnice la acaasrtu euîtuxă. cuiburi aşezate in pătrat, au cules o recoltă medie munele regiunii noastre, uniţi tot mai pc anul 1934. se prevede construirea unei discutat ln şedinţele lor problema conso­
un sprijin preţios l-am primit din partea tehnicienilor agri­ de 4.000 ng. ştiuleţi la hectar. mult In muncă, obţin noi şi noi realizări clădiri pentru sediul gospodăriei, un grajd lidării şi dezvoltării gospodăriei colective
coli ai sfatului popular raional, care au vernil la mme de mai • Ţăranul muncilor Cavriloi Dumitru din co­ cu o capacitate de 50 vile mari, o molar- Datorită Lipsei de preocupare a comite­
multe ori şl mi-au arătat cum trebuie să lucrez păminful ca ratate pentru scroafe şl o magazie pantru tului exocutjv a sfatului popular orăşe­
să obţin recolta mar) Ajutorul pe care l-am primit a fost muna Tttrdaş raionul Orâştic, a însăminţat sfecla A N U N Ţ cereale Dm toate aceste construcţii pla­ nesc. datorită superficialităţii eu care n-
de zahăr pe pămint arat adine din toamnă şi a ob­
eh ae poate de preţios Ei nu s-au mulţumit să-ml explice nu­ nificate, gospodăria a putut construi nu­ ceştie îşi duc munca in această direcţie,
ţinut mai mult dc 27.000 kg. sfeclă la hectar.
mai lin mod teoretic anumite lucrări, cl au venii la cîmo şl Inutilului dc Istorie a Partidului de pe mai mo gama pentru coreole, d,ai şi acea­ Vn eobiv-jtotej gospodăriei colective „Pe­
mt-eu arătat pnacbic ouim se face fiecare lucrare De asemenea ° Colectiviştii din Vinerea raionul Orăşlle, in- llrvgă C C ,il P M R roagă pe luplătorii sta nu este Încă terminată tofi Sandor", există Lipsuri grave Sînt
am învăţat miult din cxporlenţe anilor trecuţi sămînţînd porumbul după metode agrotehnice înain- din 1S05 de pe cuirasalul „Potomkin" sau Greutatea cea mal mare de care 6-au cazuri de încălcare a statutului, exista
Studiind recenta Hotărîre c guvernului cu privire 1a nou! laîc şi uigrijTndu-l după sfaturile tehnicienilor agro­ (udc)e aci'floia care se allă Iu ţara. noas­ izbit colectiviştii a fost aceea că unele lipsumi in ce priveşte orgaimar.nea «i pla­
sutem de con traci a re a sfeclei de zahăr, vărînd şl avantajele nomi, au realizat o producţie medie de 2.800 kg. tră. precum ş» pe tovarăşii caro pat scrie întreprinderi dm regiune, ce au fost pla­ nificarea muncii ln mobilizarea colecti­
ce le au producătorii în uirma încheierii contractolor, pentru porumb-boabe la hectar. amintiri despre sosirea cuirasatului ,.Po- nificate pentru a Le livra materiale de viştilor la activilalco obştească in pri­
anul viitor voi contracta cel puţin un hectar pe cure să-l out- construcţii, nu lc-au Livrat materialele la vinţa respectării normelor
tiv ou afeclă de zahăr '-.ui muncitor llie loan din salul Piami t€Tnkln , ' in portul Constanţa şi derpre pn- timp si de bună calitate Aşa de p^ldă Ifn aspect mai grav al birocratismului
____ UDARU N1STOR PETRU raionul ţşpbeş, a insăminţat anul acesta fenikiniştii, să comunice adresa lor In I RET Orăştie a tfrirrvis go&podănoi in loc cuibărit in munca direcţiei agricole a sfa­
ţăran muncitor din comuna Sime­ cartofii In cuiburi aşezate in pătrat. Recolta pc stltiutiuil dc Istorie a Partidului, Aleea Ale­ de lemn pentru construcţii. 33 de mc tului pnputar regional, este Hpra <»e în­
trie — satul SăuJeşti rotanu! care a cules-o e! a întrecut 18.000 kg la Hectar
xandru nr 21, raionul Stalin. Bucureşti, lemne de foc Întreprinderea „l Mai" din drumare tehnică a colectiviştilor In ce pri­
Hunedoa ra veşte aplicarea regulilor agrotehnice A
tetefon I 99 20. Deva, al cărui director este tovarăşul Co­
"" • vaci PaveJ. raci plnă Ln pre/ant nu a li­ trecut mal bine de patru luni de cind m
Pomi tineri Cîţiva „gospodari“ Informaţii C.E.C. vrat gospodăriei piatra pentru temelia această gospodine nu a fosl nici un.teh­
nician agronom Lipsită de îndrumare Î9’i-
oanstruc{iilor, piatră care este achitată
S-au scurs numiail trei săptămâni de • De mullă vo-eine grajdul şi şura d:n aşa că şura şi grajdul din Cib-Choi stau La I septembrie 1054, s-au pus ln vân­ încă de anul-trecut. ndc3. gospodăria, dm cole S4 hectar? insă-
cind bâtaUnul AJexe Popa a asistat la uu- curtea ^codJi elementare dan satul Clb- descoperite. zare pentru prima dală in ţara noastră Gospodăria a tnL'mpmat greutăţi şl din mînţate cu grlu. n-au insămintat mo un
hectar după metodele Înaintate în orure
mimul Cultural la dezbaterea capitolului Chel. raionul Adba, au fost dcecoperUe, Cind va soa ţigla încă demult reparti­ „obkgot'u^i-te CEC. 4% eu ciştlguri". vina unor (b;'ro;roţO de la dlrecţu agn-
cutai dto proiectul Directivelor Congresj- ar ţigla folosită la acoperirea căminului zată ? Această nouă formă de economisire a coJă a sfatului populp.r regional, al cărui eau In rind uri dese
lud all ll-taa al partidului Acum. In gră­ cultural. Această ţiglă a fost luata în • Dacă al avea ocazie să vizitezi şcoo- «Lirector e«te lovorăyul Mstelaş Gh&rasim Sin tem tn ponoada începerii unuil o ou
dina casat, lingă gard, TAC prunb uscaţi urma dispozlţicoiilor date de Sfatul popu­ )a elementară din comuna Cut raionul baruJcr a ferst primită cu mîeres : mii de Acesta nu a ştiut sâ tragă La răspundere an de muncă, ' cind goapodăiârle trebuie
pa oare l-a scos In locul lor au apirrt lar al comunei Almaş, respectiv a preşe­ Sebeş, oi să constaţi că preşedintele *i cotăţeni şi-au cumpărat obligaţiuni- Ei au pe cai din csdrul serviciului gospodării si-şl in4ocmejsca planul de producţie pe
alţii, hnard A pus pto& acum numai dintelui şi secretarului, pînă ce va sosi secretarul sfatului, împreună eu directo­ participat cu toţii din oficiu la tragerea colective, respectiv pe Poleacu loan teh- 19S5 r*«vitru a nu se mal repeta aceste
nouă I mal ara şl alţii, pregătiţi ca să-i ţigla repartizam pentru căminul cultural, rul «oolii elementare, sînt foarte „gospo- ta sorţi care a avut Icc in octombrie 1954 ndoim cu construcţiile in gospodăriile co lipsuri şl greutăţi ln activitatea gospodă­
I mă mal spre fundul grădina Cele Invi­ cu care se vo acoperi din nou ?uca şl dori''. Fapteîe justifică colo afirmate In- A doua tragere La sorţi a „obligaţiuni­ lecUvc, pontru faptul că a planificat prost riei colective „Petefj Sandor", organele de
tata la cămlmull culturai, n-au fost apli­ grajdul. tîî, epa ploilor pătrunde prin ţigla sp.v.tă lor CE C 4''/d cu cîşttguri" va aveî Inc aprovizionarea gospodăriilor cu material partid şi organele tehnice dc stat, sint
cate numai de bMmSmd Ale*e cl şl de De atunci, preşedintele pl secretarul nu bl cele două săli de mvlţsjnînt, şl în al de construcţii. Din vina acssluio, ţigla obligate ca de pc acum să studiere împre­
i'Oţl ţăran) muncitori ln ograda lu^Nico- mal dur grija că are să mal plouă zidu­ ta 30 decembrie !Si4 Si de data aceasta trimisă pantru G A.C. „Petofi Sandor" dc una cu colectiviştii posibilităţile econo­
dim au apărut cinai pomi tineri, Iar la rile căminului cultural, cum de fapl şi doilea rind în curlca şc°hl coclii nu pot ce va împărţi aczisşi număr de eişUsuiri fabrica dm Lugoj, ţ n < 0 c si fio adusă mice ale gospodăriei şi apoi să treacă la
Ionică patru ln sabol Oimeşti, raaaiuJ este, dar au uutat să se mai Intereseze de umbla decîl ou oisme ^(Je cauciuc din c;u- ca şi la tragere* precedentă. pirJ in staţia Deva, a fosl lăsată în «ta int«xrmJrtM planului He producţie
ţia IIia. la distanţă de 24 km de gospo­ Numai prin o justă planificare şi orga­
Haţeg, au apărut mull'ţj pomi Umeri. (ţigla cumpărată pentru căminul cultural. za apei CO pătrunde dm stradă Se reaminteşte celor oare doresc să-şi
dărie, de undo colectiviştii au fost nevoiţi nizare a muncii, gospodăria „Petofi San-
cumpere obligaţiuni, că praţ.ul de vînzore
s-o transporte cu câru|ote pîerzînd. ast­ dor" din Deva, va putea deveni o gos­
al acestora, pînă la data de 30 noiambrse
Mai multă atenţie comerţului de întâmpinare csle dc 203 lei, l(JI,50 lei şi î0,7i lei. Dupl fel timp pro|loc podine puternică în stare să convingă,
Po lingă trate aceste greutăţi, colec­ po baza de faple, pc toţi ţăranii munci­
acoastă dată, preţul de vînzare va creşte
In raionul Alba pz măsură ce se va apropia tragerea. tiviştii au fost n«rvOiţi să plătească mun­ tori din afara gospodăriei despre fo'.czsole
citorilor angajaţi pentru a le construi ma­
mumall ln comun
gazia de cereale, tn plus 5 000 lei acea­ DF.MEA DAV|D
Acondlnd o atenţlo deosebită schimbu­ ţul de înlîmpinare, a unei biciolete. S‘ cooparatave a produselor dsro-alimentaro
lui dlrvtre oraş al sat, ln scopul îmbună- ca Haţcgan Nlcolae a ma.i precedat şi ges- Materialele dz ccnslTurţii, mult solicitate PROGRAMJL |
tă^trM permanente a nivelului de trai al Uona'i-ul Anghel Gheorghe de la coopera­ de ţăranii munriiorl, au lipsit in bună filmelor
poţponulizi muncitor, partad-uJ şi guvern,uJ tiva din Vinţul de Jos. care de asemenea măsura dri comerţul de Inlimpioarc, iar
atmlibuile un rol de frunte cc-mecţuiîuj Q2 0 sustras o bicicletă, lucru pontro care a dacă zalele trecute au sosit la coairaico-jp „prLTMON SIRBIT-DEVA : 29X1—5
ln.tfm(p)naje Această formă de schimb, fost înlăturat don muncă. două vagocne dc ciment, acum cind acest XII 1954 „Soldatul victoriei" seria l-a.
vine el înlesneşte ţăranulor muncitori ou Unii gestionari foltoscuc şi alte metode, produs are mai puţină căutare, apoi acea- ! C-IO XU, „So'datuJ vijtoriei" savia 11-a
gospodării Indlvudu-ailo şi gospodim’Oor co­ care, zic 6i, 1-er putea scoate cu faţa cu­ sta survine din cauză că tovarăşul Ba- 11-16 XII „Prieteni credLneicşi".
lective. valorificarea prin cooperaţie a sur- rată Aşa este cazul gestionarei Gauvga escu Llviu n-a carut Ia timp întreprindc- ^VICTORIA"-ALBA 1ULIA : 29. XI-
pduauflini lor de cereade, oame, etc., putînd Victoria dîn Miceşti, care nesimţlndu-ss rdor furnizoare cu rare corn r a\c o o,îul aro 1. XII, „Caa-paov", 2-3 Xfl, „SoldT.ul
cumpă'na ln scht-nb preduso Imdustriaîo coatrolatu in mod penruanent, abur.cH cind încheiate conlraote. să şi le respecte victoriei" senta II-a, 6-8 Xll „MILne
cai materiale de construcţie, bumbac Urc 1 s-au cerut dovcziJo onorate a răspuns tată doar citeva aspecte ale lipsurilor J va dansa pretutindani", 0-12 XII. „In­
ţesături, articole de pielărie, produse la­ foarte simplu că le-o aruncat. C£ dăinuie in rajonul Alba cu privire 1a ] tr-un port îndepărtat", 13-13 XII „Cenu­
minata şl aJtele. O atitudine absolut condamnabilă faţă comerţul d2 înCîmpinare şă reasa".
Pantru ca comtrţul de întimtpunire Insă, dc buna desfăşurare a comorţulul de in- Faţă de această situaţie organele com- „STEAUA ROSIC-BRAD : 2-S XIT
să meargă mareo Inamnte trebuie dusă tlmrrriare, manifestă relerentul oomercial raicoopulul trebuie să-şi Intecisifiee mun­ ..încărcătură pertculoasă", 6-8. Xlf „Floa­
rmunoa pe două Căi ln primuil rind coo- Rbligâr lom din comuma Oarda de Jos ca de îndrumare şi control Toţi gestio­ rea purpuria", „Vara pionierilor", fl -12
peretiveta să fie aprovizionate dta pbn Acosta susţine de cîte ori are prilejul, că narii cooperativelor să fie instruiţi s-şi I XII „Pentru pace Şl prietenie", 13-15
«fu mărfuriJe Industriale csrute de ţăranii această formă de schimb nu-şi are locul duce munca In aşa fal îneîl sfl colnlere- XII „Oameni eurajoşi".
muncitori, tar în al do‘:l<\a rird, aciştta în comuna Oarda şi ca ţăranii muncitori seze pe ţăranii muncitori ta cel mal m-ire „POPULAR’-HATEC : 2 5 XI! „Pe
trebuie lâmruriţi că' valoriiiclrulu-şi pso- da acolo nu simt necesitatea mărfurilor grad n şi vatarJlca produsele lor prin aripile cintuliii' 1 . G-£ XII ,.Aşleaptâ-niă".
'duGela pe acaistfi cale, pe Ungă faptul că ce se găsesc in com«»rţuJ de Intîmplnare cooperaţie Să se remedieze lipsa caue e 9- 12 XII „Cuceritorii aerului", 13-15 XT]
tş] procură lesn\cn<09 cele neces-ire Eospo- Ori, acest lucru îl dezic cu toa-tfi târla dăinuit cu privire La vindeiea prin co­ „Comoara din insula păsărelelor".
dăris. contribuie ta buna oprovizionarc toţi ţăranii muncitori din această comună merţul de întâmpinare către ţârAnuue a „VASILE ROA1TA--ORASTIC: 2-5 XII
a munobtoriJorr dA la oraşe şi Ia acoperi­ Mic* referentul comercial din comuna unor mărfuri «rum <nt : pinzj albită pîn- .Pentru pace şl prietenie", 6-8 XII „Că­
rea necas-jtăţilOT dc matariu prime a indus­ Mihalţ nu-şi dure munca ln tondlţiunl za nealbită, barehot, vase emailate etc lătorii veseii". 9-12 Xlr „O scrisoare
triei aVjnentare bune Nftuirmărind zilnic dovezile e'.'baratc care, conform ncrrnelor In vigoare Irebuiau pierd rtă", 13-15 XII „Emirul din Bu-
Iată însă eâ in esdruJ Comerţului de şi onorate cu mărfuri din comerţul de în- vindute cu 20% reducere. hana".
tnttmpiiniire, pa lînjă eucocsaJe obţinute limplnace, el nu are In permanenţă o si- Organele comralcoorpulul trebuite de e- „ALEXANDRU ŞAHI A”-PETROŞANI :
în uiLtrimui Ump. se foc cunoscute şi o sea­ tuaţio clăTă De acest neajura sufere şi semenea să se îngrijească ea la coopera­ 30. XI-6 XIT „Aventură 1a Marienstarult"
mă de Lijksuri. Tn raionuil Alba de pildă, cantabilul şal al cooperativei ,,30 Decem­ tive să existe In permanenţă mărfurile 7-13 XII „Ordinul Aana"
dân lipsa de preocupare a organelor brie" din Alba Tulia. Aht la cooperative cerute de ţăranii muncitori, sa repartizeze „PROGRESUL"-SEBEŞ : 2-5 XII „Cin-
L) R C A D -ului şi Agcvacoopuluî, o scamă „30 Decembrie" cil p la filialele acesteia, just produsele In mod oparatlv. fără ca tăreţul sttrpelor", 6-8. XII „Scutul Iul
de gestionari de ecopsrztive oa : Floca nefeci-odu-se mvervtaruil nu exvstâ o si­ acestea să-şi facă un stagiu prea mare Djurgai", 0-12 XII „Şcoala curajului",
Snivla din Sintimbru, ă'Larian Petru din tuaţie clară a mârfuridor din comeirţul de prin depozitele uniuni! raionale 13-15 XI! „Colţ alb",
Toloi, Ponoran Petru dji M'halţ şi alţii, întâmpinare OrganizaţiUe de pa’tnd, sfaturile popu­ „VASILE ROA1TA- -TE1UŞ : 1-5 XII,
nu cunosc îndeajuns normele dună care Ds toate aceste dafioienţe ştne prea pu­ lare şl unităţi'-e culturale dm comune, să „Aventură la castel". 8-12 XI! „Colţ al'o".
se desfăşoară comerţul de Intim, pine re ţin tovarăşul Boeseu Ln-iif directorul desfăşoare o maJ Intensă muncă poldică „GKEORGILE DOJA’-ILTA : 2-i XIL
Apod mad Stat geslionari care lipsiţi de Comraîcoopului Alba. Si, necunoselnd în in rândul ţfffan'lor munaitori pentru ca „Impăjutuil brutaruluo", 9-12 XII „Dra­
întărea yi necontrolaţi de organele cocn oe - dea]uns situaţia defectuoasă cu privire la aceştia să v.'dă în comerţu 1 dc tntimp:- mul de fier".
tonle, comit chiar abateri grave Aseme­ desfăşurarea comerţuilui de întîmpirvare la nare posibilitatea cea mai apropiată de ei „MUNCITORUL"-ZLATNA : 2-5 XII
nea paruri &e fac cunoscute la multe unele cooperative, n-a putut lua ntcl mă- do e-şi valorifica produsele lor şl a-;l pro­ „Nevestele vesele din Windsor", 8-8 XTI,
cooperative din rrion. L« cooperativa din surdo menite să înlăture lipsurile. Tova- cura produsele mJustriale necesare „Stepan Pazln", M! XII „Insula Mis­
>,<.*153, gtstnonarul Haţega.n Niccdac occl:- rufuj Boeseu Luv.iu de altfel trebuie sS 6e Tn acest tel comei-ţul de intimpinare se j terelor", 13-15 XIT „Floarea din Kena-
hei'lnd la toţi ţăranjâ muncitori dovezi îngrijească şi de buna aprovlzionar: e va întări, schimbul dintre oi'oj şî sat se oum"
pentru produEisle vîndu/e prm comerţul eoopcn'aiiivoIot cu mărfuri pentru comer­ va lărgi, 'ar alianţa dintre clasa munci­ „23 AU GUST "-APOLDUL DE SUS: 2-5
de Sntimplnare, Iar dovezile eliberate lă- ţul de intîmplnare Acest Iuotj nesatis- toare Şi ţărănimea muncitoare va deveni XII „Atarel caravanei", 9-12 XII „Aven­
8lndu-le neîmborderate,. «cest fapt a ous făcător ln m -mentul de faţă, a creat se­ Si mu strjiu'â, gt-rantind mersul mereu tură la castel' 1 . 16-19 XII „Fiica marler.-
la suatrageree de către acesta, din comer­ rioase prejudicii achiziţionării de către înainta, spre socialism, al ţărtl noastre. ^ Illf •jj 1 '