Page 27 - 1954-11

Nr. 95 DRUMUL SOCIALISMULUI Pac- 3

V I A Ţ A D E P A R T I D Oamenii muncii din regiunea noastră însemnări critice
Munca ccmifetuki raional de partid sprijini propunerile de pace ale U. ft. S. $. Despre „ambiţiile" unui secretar de sfat
’ Comitetele de luplă pentru pace din biterul e demascat planurile urmărite de
cu organizaţiile de bază săteşti regiunea noastră se preocupă tadeaproa- eercxmto Imperialiste prin semnarea acor­ Nu a de toc uşor să Intllneftl un om odată că peste sl nu se trece aşa uşor Ce
■ pe de e populariza ta rindurile oameni- durilor do La Londra şl Paris, a poos In aşo cum e touarâşui Colcere, secretarul s-a socotit dumnealui: „tot ştie Marl-
CamRatill raional de partid Brad, şl-a cooperativei „Munca noastră", oare a-a I ar muncii. Note guvemu(hdj suvletdc e cela şl tdiryp tn evidenţă justeţea proj)u- Sfatului popular de la Cdlan. Ce e drept, nascu ăsta să facă rost de cernere Atunci
Irnlbfună/tiţJă substanţial aotkltatea de luhăttsl cu chiaburii, pe „Naa Mitică Das- adresată ta 19 noiembrie ţărilor europene naru sovietice iicută ta nota din 13 no­ mul are dumnealui citeva lipsuri aşa, să să mai facă". O „rezervă" deci şi pe asia
conducere poăvtică a economia şi a îndru­ cllu”, respoasabUul centrului dc lapte şl S U A. ta oare UJL.S S propune cod- iembrie zicem mărunte, mdrunţele, aproape in­ şl făcu acest lucru pentru Inginerul Dra-
mării organizaţi'Iot de partid săteşti reu­ cape a făcut o seamă de afiacan neolnstl- vocanea umed conferinţe pentru asigura­ In tlmpri expunerii, uameofl muncii existente, dar lucrul principat e că are goş. De ce a făcut aşa, numai dumnealui
şind să o beţivă — <33 o urmare a creşterii te, p satiriza sldu2ţLa IntolerabdS da Lo rea urnei securităţi colective In Europa prezenţi, oare au suierit da p® urma răz­ şt cahtdţi. Şl. cea mai serioasă calitate itie fi cu cel care s-a bucurat de „1a-
activităţii ptiUCee a organtzaţjQor de par­ oficiul P.T.T.R. tronaiarmat In cafenea, Astfel, acum orteva zde, Comitetid ra­ boaielor trecute ţd-au rrvonifestat pro- pe care o are dumnealui constă în cu­ vo are".
tid — uoale succese Ducă înainte raionul după cum spune gazeta de porata, o ional de luptă pentru pace Orăştae a orga- tostta lor împotriva tendinţei de. reiiwlaro rajul care-1 caracterizează. £ curajos foc. Pro/esorul Morinescu a căutat din nou
Brad „se oblşn-vuiire" cu situaţia de codaş fost cetită da sule de oetaţeol din locali - ‘mizat ta sala cinematografului „Vasiile a maşinei de război germane, exprimln- Bătăios nevoie mare. Cum s-ar zice unul cameră, dar de rindul acesta a pus la­
tn aproape toate acţiunile importanta, a- tale şi împrejurimi. II căită" dm locali tata. un miting la care du-$l totodată dorinţa lor fierbinte pen­ din aceia care nu se teme de nimic $1 mai căt pe ce Sigur de acuma că nu l-o va
cum, datorită baban ăla ţinui muncM politi­ Un ale organizaţii de bază ca cea dlrv ced peste 400 de oameni al mumeiI oare tru Instaurarea unati păci trainice In Eu­ are o „calitate" serioani acest „minunat" 1 mal lua nimeni, se duic la secretar ca
co-organizatorice a organiza (ular de par­ satul Rişca eu reuşii sl îmbine sare iniile au luat parte, au arătat cu multa since­ ropa e> ta întreaga lume secretar de sfat. Mal are calitatea de a să-fl anunţe vletoria. (Mat bine nu mer­
tid. a reuşit ca in o impare» de însâmîn- imediate cu sarowade da perspectivă şi să ritate bucuria ce au simţit-o 1a vestea Această manifestare a lupte) pentru „pune ochii" pe cffe ctaeua. Ş\. odată gea)
ţăci să amşpe primul loc pe regiune. Iar muncească In aşa fd tnctt e& obţină re­ r.cd Iniţiative da pace a gurvamuJui so­ pace a dovedii încă odată că ponorul nos­ ce dumnealui a „pus ochii" pe nefericitul — Cum pi-al permis?... Lacăt, hai î
tn munca de colectări să obţmA rezultate zultate concrete In muocă. Dumimna tre­ vietic tru urăşte din toată Inima r&abohd şl ce t-a teşit tn drum, nenorocosul ceas L-as că I spargem noi — se repezi acesta
frumoase. cută s-a Inaugurat în acest sal prima în- Mitingul de pace a fost deschis de mun- clnd s-a Initmplat ed fie supărat (fi te eL
In campania de toamnă, o bună parte tovărăşire dta raionul Brad oitoraJ fruntaş Botlmsnţ, după care a luat este hofărît să lupte împotriva Iul ală­ dumnealui e supărat 12 ore pe st] apoi — Bine tovarăşe secretar dar.,.
din organiza talie de bază au munaU eu Cu toate ce-rufltalele obţinute tn ultimul cuvin tui secretarul oomitetulul raional de turi de milioanele de partizani al păcii, II „pune şl la inlmd" Jar dacă l-a aran­ — Nimic „contravenientele", ta tnvăţ
răspundere pentru a lămuri pe ţăranH ttnşp, In activitatea Comitetul ui raional de luptă pentru pace. In expunerea sa vor- ta frunte eu marele popor sovietic ,| jat aşa, apoi se cheamă că tşt poate face eu, ffi arăt eu,...
muncitori rămaşi in urmă cu predarea partid Brad. se moi resimt Încă anumite tapajul, nu-l mai uită touardşut secretar — Am să mă pllng la raion...
col ol ar către sfat Organizaţia de bază din metode de muncă meşteşugăreşti CaJria- toată vîafa. Iar pentru o l arăta acest lu­ — La dumnszau măi, te dumnezeu să te
saitul BMio, de poăâil. dezbătând In una tea centrul ului ta munca de partid <at« Pentru cunoaşterea de către oamenii muncii cru ti dă tot felul de „doueri" ; W şicanea­ pllnpi, coprig strtmb £u nu md tem mă.
din adunările snle aceste sarcini, a re­ departe încă de cerinţele pe care le re­ ză, îl persecută, îl numeşte „courip strtmb“ Eu comand aici Dau cameră cui vreau eu.../
partizat membrii săi cu răspunderi pre­ flectă realitatea de pe teren Unii tova­ a situaţiei interne şi internaţionale (parcă elneoa a văzut vreo dată couript — Bine. dar ziceaţi că nu jînte|i oficiu
cise, pa grupuri de oase, pentru a ajuta răşi ou mimd de răspundere ta comitetul Pentru oa oamenii muncii dm regiune tic adresată ţărilor europene şl S U A ", drept»), fl freacă şi tl (nutrte făelndu-t de închiriere...
coîectlveăe formata. In munca palincă de rdiansl de partid, ca tovarăşul Clrapein zile amare, că nu mat ştie bietul om în­ — Şti ce î ! De mal zici multe uite ici
să cunoască cri mal bine evenimentele care e fost ţinută de tovarăşul O prea mi
la om la om. Viu t-a dtecufat la această Dumitru secretar cu problemele de propa­ cotro 10 apuce. Afa a făcui şt t*u profe­ pum»iul... mă mir că m-am putut stăpl-
adunare Idhzâ cum vor munci membrii de gandă şl agitaţie^ se mulţumesc să tare- lm® ort ante Interne şl talamaţlooaJo, sîot Aurel, e făcut cunoscut mulţimii de par- sorul Marinascu loan de la scoate profo- nt.../
Kclpanfii, locuitori st oraşului Deva, po­
psrH d pentru a fl fruntaşi. atât la tosă- glsOreie planurile tn loc să dea îndrumări organizate conferinţe care vorbesc despre litica de pace pe care o duce Uniunea elonald din Călan. . *
mmţări olt şl la coletitBri. Munca desfă­ menite si schimbe stările de luorrnu ne- cele mal noi şl îndemnate problema. Sovietici St căsătorise omul şl cum după aceea, SI noi ne mirăm Tare mul! ne mirăm
şurată de argvmlzaţk) de bază a toet in- eattâflLeăltoare. Deşi tovarăşul Glmpeom D. că organele competente s-au putut ală­
O asemenea conferinţă, organizata de In aplauze furtunoase, cel prezenţi s-au tn noua lui fomllie, tnrepuse a se pune
ounumială da noedB; satul ***">*" a ajuns a fast de trei ari tntn-im scurt răstimp ta problema unul moştenitor, ce pornise a ptai să tolereze in asemenea funcţii de
să fle fruntaş tatro cefle 11 sate ale comu­ comuna Ortşcior, de care răspundea tn a- Comitetul regional ARLI) S ta colabo­ declarat de acord -ou note guvernului so­ veni pe lume, porni şi mitocul tală lă răspundere pe un om cu „caUtăţi" attf
nei Vaţa. cea3t& perioadă şi e fost sezlsat de taac- rare cu Comitetul de Lupta pentru pace a vietic precum şt cu răspunsul dat de gu­ caute o nouă locuinţă de „serioase". Tare ne mirăm că încă i
iPractica a dcrvodMţ efl fl serile organi­ tivtâatee staţiei de radi afle are şt a c&ml- avut loc de curfnd In sala elubuAul mun­ vernul patria! noastre acestei note După Năpasta l-a făcut să dea chiar pene se­ ie permite să facă din locul ce i-a fost
zaţii de bază cana au oumăx mic de mem­ nrihri o»ltunai oare stal lăsate ta părăsirea citoresc „23 August" din oraşul Deva Con­ eonfortnţă, a urmai fllmufl „Nu-t pace cretarul Colceru l a povestii pe (ndctele Sncredmţat drept mijloc de abuzuri 6ă-
bri de partid reuşesc să conducă bine totuşi n-a întreprins nimic concret pen­ ferinţa ou tema „Nota guvernului sovie- sub măsdtâvl", < •. toată chestiunea Secretarul l-a ascultat, tîndu-şl Joc de oameni cinstiţi, prin ma­
activitatea unui sat întors, dacă aortns In tru Îndreptarea Lucrurilor. apoi l-a spus scurt: nifestarea a tot felul de apucături groso­
jurul lor oamenii cel mal Înaintaţi care CajTutotul raional de partid trebuie &â- — Noi nu stntem oficiu de închirieri. lane şi brutale.
au dovedit prin fapte ataşamentol lor faţă $1 îndrepte toată atenţia şl s3 mobilizeze — Bine dar este o hotărirc care... Credem că looarăşui Mlhuţ preşedintele,
do perind. In satul T&tăriLş&l de Crlş e- celle mal buna forţe ta scopul Întăririi La şcoala populară de artă — Eu ştiu mat bine ce este şl ce nu fi tovarăşul Ropra secretarul sfatului
xlstâ do» pentru membri de partid : to­ muncii oui tunai -educative ta mod deose­ este Ca«tă-{1 singur Doar nu-l or*a popular raional se vor uita de rtndu! 0-
tuşi atât tasâmlnţâirilta cît şi ocâoct5/rfle au bit în satele de munte Stat sate oa But- Nu de mUM s-au descrii cursurila distantele, prcoorţiile; abia dacă ml-a citmua să merg si-fi caut eu, eu secre­ cetta mai cu băgare da eeamă tn Sfalvt
fost terrranlâte tartram tâmp eaurt, dato­ zeştt. Dupăptiatră, Că; In eşti şi altoie, în popuiare de srlă «tin Petroşani De dimi­ răspuns prin cllevo mono silabe la avaJanşa tarul .. popular de la Cdlan $i fiindcă toi slntem
rită faptului că eu fost znnlbtâlzate toate care munca cuHureJ-eduoatlva este mult neaţa şi pimt seara, In oceaaLă şcoală mea de întrebări. Dar cu toată muţenia — $i dacă ol păşi ml-o daţi ?... în campania lucrărilor de loamnă, credem
organizaţiile de masă, deputaţii, cadrele sub nivelul cerinţelor şt pcstbli'tăţilor de domneşte o agitaţie plini de (nfriguname. lud, tom putut ai ti ta ochi. rlvna Iul pen­ — Să vedem mal tntfi dacă găseşli că e cazul să are adine pe acolo, adine
didactico şl ceUdaito forţe ele eatuiu-L care dispune raionul Brad Dta sete - mare cu uşi da sticlă, răzbat tru artl, dragostea de tot ce e frumos şl Şi pro/esorul Marînescu a găsit Ce fo­ de tot Vor scoale la suprafafa multă pu­
In numea de luciremar^ oomVtoDud raio­ O deosebită atenţie trebuie acordată sunetele pianului De undeva, dlntr-o sală bun in viaţă dragostea de o-şl însuşi nai tei Imd cd a găsit, căci secretarul Colce­ treziciune care trebuie înlăturată neapă­
nal de portal a cerut organizaţiilor de artUrpkro ddn rădăanK a spiritului de fa­ ds sus, sa aud gamelo unul acordeon In şl no» învăţături în domeniul artei plas­ ru nu i-a dat-o Locuinţa găsită era „re- rat. La Căfan trebuie întronat un spirit
bază să desfăşoare o aatevtteto pcHibcă milie, a metodelor de conducere birocrati­ aJta parte, în costum de sport, *e fac lec­ tice. iar cale învăţate sl le pun2 (n slujba 2SrvatJ". .. nou de muncă, sub lumina eăruio oamenii
mulAiJotancaa, sl nu neglijeze enumtfe ca şl a Uţucd de ctaste cs re manifestă ţii de oareogrxfie Bute Înţeles că nu lip­ tovarăşilor sl-l de muncă. El, şi ati(»a — Caută-ţl alta, i-a spus dumnealui pro­ cinstiţi să-şt poată desfăşura ou tnflică-
sectoare de activitate care par ma! puţin In iraeOe argenunţu economice oa ORACA, seşte nici dara de artă dramatică unde alţii ca dinari, n-au păşit pragul aces­ fesorului Marinascu care, fără prea multe rare munca lor, slmfind te flecare pas,
lirvortante pi să PoJossască toate mijloa­ cooperaţie şl comerţul da stat In aoesle iriitorid actori $1 regizori amatori, stu- tei şcoli populare de artă dlntr-o preo­ profesie şi vorbării lungi, s-a aşternut din grifa neţărmurită pe care le-o poartă pu­
cele ta munca poetică de masă Organ.- probleme o vtnă poartă şl tovarăşul En- dtază probi cm ale măiestriei regteoruâud şi cupare îngustă, cl au păşit-o ou con­ nou pe căutat. terea noastră democral-populoră.
mţte de beii din Va^î urmind ocsste în­ ghi secretar ou problem eJa economi- atjtarului. ştiinţa dară că astăzi au posibilitatea să-şi Et dar tovarăşul Colceru a dovedit tncd V AFLOAREI
drumări, s-a. preocupat ou răspundere de co-agrare, pentru că nu controlează îndea­ lata că In alriă poate te tatimtyknă vocea dezvolte necontenit înclinaţiile artistice.
fndcplarinea sanatoder In e/uambhd lor juns şl nu Irage la răspundere cu destiilă cristalină a cântăreţ"o<r, smu feţele încor­ tnoUnaţl! pe care trebuie să le pună în
Pe îdngă munca de lămurire ce ie dus tărie oonducătDria acelor întreprinderi oa­ date ote (puctonâoir amatori din faţa şeva­ mod nemijlocit in slujba unul scop înalt SA apărăm corespondenţii gazelelor de perete
de către agitatori ta mod pecnvanorvt, or- re încă nu vor să termine odată cu «- letelor. Pre!uî«nrJan4 forfota, preocuipere. La fel ca el gîndcsc mtflţl: Morara
C^nizaţfa de bază din această comună a cert fot de muncă deosebii de dăunător activitate. Franc Isc tot de lo secţia artă ptestlcă, Mal exista încă şl acuam elemente oare, Caricatura publicată a fost smudsfi de la
reuşit să asigure şl o frecvenţă de 90-100 Roadele mumani politice ta raionul Brad lată de pddă pe plonjare B&dău Dotao macara oul Schvarcz Vladlmir care în­ certate cu critica. Iau măsuri do Intimi­ gazeta de perete pentru motivul că ar fl
la cută Ja Invâţămitdul de partid. Pro- vor depinde de felul în care comitetul purttadu-şl degetefle tremurătoare dea­ vaţă măiestria acordeonului, Nlcoiae^BoI- dare împotriva acelora oare au avut cu­ „jvgnit". pe eoest administrator plin de s»-
pigandlstid Milfu Mtoon se pregăteşte ou radcoal V» reuşi să înteţească activitatea supra clapelor de fildeş ale ptanuDut sub aan de la secţia artă dramatică, pionie­ rajul să scoată La Iveală lipsurile lor sau ne^ chl/puriJe, că l-ar fi ştirbit din autori­
2-3 zile tminte de predarea lecţiei. îm­ politică a organiraţillor de bază. să răs- prhnreo atentă şl binevoitoare a tinerel rul Dudaş loan, plantara Pop Irlna, Klsa ale altora. Un caz dc samavolnică gittare a tate
bogăţind referatul său cu aspectele mun­ pindeescă şl să generalizeze experienţa profesoare Ctosma oare o învaţă să pătrun­ Insna, Klss Elena şl alţii. criticii s-a petrecut la şcoala nr, 13 din In locui! măsurilor de Îndreptare, admonls-
cii loraie. Răfem/tele ţtaute de ei sini bine pozitiva ciştlgBită de organizaţiile de bază dă tot mat adine ta talrvde mnztoU Eoto greu să vorbeşti despre toţi cel a- oraşuH Sebeş unde se pregătesc cadre de tratorut Dam lan Constantin, ta biroul
tnftocmîle. concise şl pe .taţeleeml cursan­ frunteşe şl să-91 apropie mai mudt acti­ Ctad ora &-a aftaşlt, etad au răsunat proape 200 elevo ai şcotid şi despre toată socoti lori şi contabili La gazeta de perele său, l-a atribuit elevului Dumitru Ale­
ţilor, ceea ce face ea lecţiile să lle au­ vitatea aparatului său de problemele ce ultimei e acorduri, profesoara şi eleva şl-au munca din această şcoală; der tn mo- a organizaţiei de partid dta şcoală, sub xandru Injurii fl lovRurt
diate cu plăcere. Gazeta de perele a or­ fr&roînita pe m-znclloril şl ţăranii munci­ tâmbdit prieteneşte; tar fltmbotru) lor pare mentiul tn dare a-t ieşit afară din eoest semnătura edevulud Dumitru Alexandru, Este de datoria comitetului sindical sa­
ganizaţiei de bază apare la timp, cu ma- tori din raion. întărind astfel şl mal mult ca un 'perrtn al înaredarB de nezdrunci­ lăcaş de cultimă, ctad tacă iţi râsurtfi ta a lest publicată o caricaturi care exprima nitar să analizeze oa2ul de faţă, lulnd mă­
teradle taftererante. Ultima ediţie care de- prasttgiifl Şl Influenţa organiza ţi Hor de nat ta viaţa lumanoasă eare-şl fluture prt- urechi sunetele armonioase ele diferite­ ristp® alimentelor elevilor, rare se făcea suri împotriva administratorului D'nvan
nns» faptele lui Manea loan. gestiocvarul partid la sete 1. KARDA măverile deasupra bătrinel Văi a Jiului. lor Instrumente, cînd ochii mal păstrează cu ştirea administratorului Damtan Con­ Constantin care nu s-a dat înapoi e folosi
Planul se învaţă de 40 tineri, picwiterl fragmente şi tmagital Luminoasa din oala
stantul. forţa fizică pentru răzbunarea unei critici
91 utemiştl. de artă plastică. îţi dai «sama da viaţa
Ctnd are de gtnd Biroul raional de partid Alba Pe Iov. Ouiaş Gh., topograi de la mina nouă care meaţe cu hotărî re înotate, de
sA organizeze Invităaiîntul da cadre la Coşlar ? Lupenl, l-am gisJt aplecat asupra planşei, oamenii nod ai vremii noastre. C. C. S ă se ş t i e c ă . . .
rtuiltad modal*^ din faţa Lui, măsurtad
Comuniştii, «tamdidaţll de partM şl nu- nal de partid AAba şl ta epedal a tova- Pe traseoă Jina—Sebeş, emeudă autobu­ +
msroţd ozmend etafetăţl din sa/tofl Coşfrar, răşrilul Glfga BmăL. secretar cu probfle- sul l R T A condtis de şoferul Ntstor, a- Nu de mult. dlrec( lunea regională
raionul Alba, eu aşteptat cu Justificată male de propagandă şl agitaţie mi au asi­ Din repertoriul teatrului „Valea Jlulul a Jutot de tax&toruâ Bunea N care nesoco­ P.T.T.R., Deva a fost sezlsată de redacţia
bucurie, zhoa ctari ta satul lor avea să se gurat nici ptal ari, deschiderea taviţfi- tesc neceillăţlile călătorilor. ziarului „Drumul Socialismului" asupra
d?soMdă tavăţ&mînrtail de partid. mîtvtuLud de partid 1a Coşlar. Teatrul de stol „Valea JluJ\â“ dta Pe rvol din repertoriul contemporan romt- Plerarea autobusului din comune dina felului defectuos în care lucrează lin torul
Dar boouirla ce pornea dta dorinţa sin­ Aceasta cu toate că şl candidaţii de Irosirii a prezentat în prima yurte a sta­ neec şi sovietic sau piese atastfee Vor a- se face regulat ou 3-4 ore ta M ral ere In Bolboşa Sever de 1a obolul poştal Petella.
giunii 1934—1953 o serie de piese oare pare în premieră pleso oa „însoţitor peri­
ceră a înrarmantl cu învăţătura nvarxLrt- partid ca tovarăşa Popa Zamfira şt alţii, acest timp atft Ntstor cit şl Bunea, ie 0- înţelegerea greşită a conducerii re;io-,
s-âu bucurat de un deosebit succes. Ast­ culos" de A SaflbisH „Patriotica romînS"
lanlndstfi pentru taţâlegerea mal depttaA conştienţi da necesitatea educării lor oupă eu alte treburi, personale, motlvtnd rvale P.TTR In rezolvarea eazisarilor. ne
fel, se poate vorbi despre piesa „Om ta de Mire ea Ştefăne&cu şi „Trandafirii ro­
a pdyttdl partin^ud, ie-a fast uăruetâ de manolst-lenlr.Iste, eu cerut să tis In-, loc" a scrietorvilui cehoslovac Waldav Je- şit" de Zahnria Blraan* întârzierile din cauza diferitelor defecţiuni dovedeşte birocraţia oraaă ce există la
conducerea direoţiunll regionale P.TT R.
Direcţia regională de transport auto
însăşi ce? însfireinaţi ou organizarea şl a- cadraţi ta tir-o formă de învâţâmînt. Linclc, legată de munca minerilor, sau des­ Totodată colectivul teatrului a mai pre­ Deva, trebuie Să pună ca.păt acestui sis­ lată. spre exemplu, ca pentru a rezolva sezl-
sigumirea bunel destăşaa-ări a taviţSmta- Ctad tnsâ se V3 gîndl serios btacnâ co­ pre piesele: „Unchiul Vonla", a eAnsiou- gătii piesa In două tablouri a lui MOiall tem defectuos de transport, mal ales că oarea tăcută, conducerea regională P.T T R
Ihd rus A P Oehov, sau piesa hii la ro­
tu'jul de partid mitet ului raionali de partid La această Davldogtu tatitilată „Inimă vitează" cu taxatorul In rirdăşle ou şoferul are'şl a „setâsat" dirigintele oficiului poştal dta
şia v GaOan mbtotal4 „Dragoste în zori de oblcaiul să nu elibereze bdete de călătorie,
Invodind pretextul Jijcst de forţe" — tnqportantă problem fl şt ctad anume se oare se va dqpiasa Ia căminele culturale Petri Ia care La rindul său a „sezlsat" res­
tf". insuşlndu-şl o parte din bani ponsabilul staţiei de radtolicare. ce na­
paravan ce acopere de Capt Lipsuri coo- va deschide învăţărefotull do partid la şl La IntoeprindenCe dta cuprinsul regiu­
In cea de a doua parte a stagiunii vor Nlcoard Silvia fl Sava Veturla tural, nu putea lua mărarI de îndreptare
donetebCe ale blroulud CorniiaOului raio­ Coşlar 7 apare tn lumina rampei, o serie de piesa nii Hunedoara ta cadrul unor festivaluri. corespondente voluntare a liniarului Bolboşa
gare Peqin-Kavaya, ceea ce e făcut oa ta de lekl paalru asigurările sociale şl pen­ Un factor holărttor oare a oontnbuxt
anuA 1954 suprafaţa irigată să tic cu tru ocrotirea mamei şl copUului la succesele poporului albanez este de a-
Poporul albanez pe calea marilor victorii 247,4% mal mare faţă de anul 1936. Ţinui pini nu de mult în l^voranţfi de samaoea prietenia veşnică şl de nezdrun­
Oroarea sectorului soctallsl ta agricul­
către regimurile reacţionare fasciste po­ cinat cu Uniunea Sovietică, ajutorul ne­
tura AibanJerf prin înfiinţarea de gospodă­ precupeţit şl deznntaresat pe care poporul
porul albanez cunoaşte aslSti un avînl
rii agricole de stat şl prin intrarea a sovietic l-a acordat poporului albanez Po­
firâ precedent al culturii saJe. Analfabe­
La 29 noiembrie poporul albanez săr­ asigurate şl garantote prin constituţia Dacă ta 1033 Industria energetică alba­ numeroşi ţărani muncitori ta cooperative tismul — moştenire grea a trecutului în­ porul albanez este sigur de vblorul său,
bătoreşte a 10-a aniversare a eliberării prclund democratică, care oglindeşte roa- neză a produs apnoxtmativ de 16 ari mei agricole de producţie a constituit im Im­ tunecat este lichidat de către puterea fiind sigur de ajutorul multilateral al Uni­
sade de sub ocupaţia fa-zalstă şl de sub iitetea vte, vlaţ* oamenilor liber albanezi rmdt curent electric dectt in 1038, pin5 portant suces al regimului de d omoară ţie populară. Dacă în 1938 ta Albania exis­ unii Sovietice, de ajutorul şl colaborarea
Jugul feudaio-capitadist 29 noiembrie Albania a pornit cu fermitate pe calea la sfirşitul amilul curent ea va produce populară. Oale 150 cooperative agricole de tau numai 543 şcoli elementare şl 11 şcoli cu ţărOo surori de democraţie populară, e-
1944 a constitui! o măreaţă cotitură ta construirii bazelor socialismului. Poporul aproximativ de 19 ori mai mult Produc­ producţie du» R P Albania ou devenii medii, ta anul 1934/1933 numărul şoaUlor lături de care el duce cu consecventă
istoria penarului albanez. Atonei, In faţa albanez toptA ou abnegaţie pentru Irrfăp- ţia tadustilel miniere va ti anul acesta de un exemplu preţios pentru ţăranii cu gos­ elementare 8-a ridicat La 2140 cu >36 000 lupta pentmu apărarea păcii, pentru sta­
pcporulul s-a deschis o epocă nouă. fe- tuima prtnniliBl plan cincinal 5,6 om mal mare faţă de producţia dina­ podărie Individuală oare stal atraşi ta nu­ elevi. Iar numărul şcolilor medii şi de bilirea de rotaţii normale cu toate sta­
rUd/tă, ta istoria sa A fost Uchldndâ pro­ Daco înainta de eliberare In Albania inte de război, a Industrial peAroîulud de măr tot mai mare pe calea dezvoltării so- şapte ani la 343, ou 48306 elevi In anii tele Poporul albanez, alături de toate ce­
prietatea feudMă şl capWaitetă şl o fost existau numai citeva ndd fabrici şl mine 43 ori mal mare, a Indtstrlel alimentare olaUste e agriculturi) puterii populam tn Albania au fost în­ lelalte popoare luhdtoere de pace păşind
creată proprietatea socialistă. Alb&naa a primitive a?aj%talhd capltsUiştiilor stră­ de 7,5 ari mal maro, a tndustrtal cantec- însemnate stat realizările poporului al­ fiinţate primele şase instituţii de învăţă- spre noi victorii, depune tea le efori-irita
încetai de a mad 11 o colonie a imperte- ini, în prezent în R P Albania există o ţltlar de 33,7 ari mal mare, lax o Indus­ banez 1jj ceea ce priveşte ridicarea ndw- mint superior, tn care anul acesta stu­ pentru a contribui la slăbirea încordării
il^Mar, oblooUd Iriftnl^Qcrr tm per Mişte în­ Industrie ttaără, utilată cu tehnică mo­ triei materiollelor de construcţia de 29 cri JiBui de trai al oamenilor muncii diază aproximativ 1.200 studenţi. Tot în Internationale, pentru a obţine pacea mult
dreptate împotriva poporului albanez derni, opscţinlnă întregului popor. Avin- mal mare. O legendă albanezd spune c§ pe vre­ soaştl ani a Cosi înfiinţată Fitermondca do dorită a întregii lumi.
totorlia pqponilu/I albanez este Istoria ttd conatruOtiv al poporului albanez $l-a Producţia meşteşugărească a-a dezvoltat mea dominaţiei otomane, un ţăran alba­ stat a R. P. Albania. Au luat fiinţă pa­ In răspunsul guvernului R. P. Albania
luptei ptoe de abnegaţie pentru Indepen­ găsit concretizarea tn nenumărate între­ simţitor. Primele comparative meşteşugă­ nez condamnat la moarte a fort întrebat tru teatre de artişti profesionişti, studioul la nota Guvernului Uniunii Sovietice dtn
denţa naţională, impotrlua Jugului co­ prinderi nou construite’ pe întregul teri­ reşti au luai fltotţă în Albania tn 1947. de un paş5 oare asista la execuţie dacă cinematografic „Albania Nouă", 13 biblio­ 13 noiembrie 1934 ou privire la convo­
tropitorilor tonal. UaiUarvL austitocA şl al­ toriu a) ţării Combinatul textili „I V. Sta- De atonei, numănd lor e crescut continuu, o mal br&H vreodată o zi eşa de întune­ teci de stal, 11 muzee, o Largă reţea de carea urwl conferinţe pe întreaga Europă
tor cotropi tor fc AUbanezil şl-au curcril li- lin", fabrica de zahăr „6 Noiembrie", hi­ astfel înrît tn Albania există In prezent cată oa eaa a execuţiei. Ţăranul i-a răs­ oase ale culturii şl creaţiei populare. e3 In problema ere&rN unul sistem de secu­
bertedea ou sabia ta mină şi se mândresc drocentrala electrică „V L Lenţii”, uaina 100 cooperative meşteşugăreşti, gruptnd puns Că această ti nu este atft de întu­ cinematografe, 60 caravane odcematogpifj- ritate colectivi In Europa, se spune:
pe bună dreptate de vile] ta pcrpomăuâ şl de constmcţU meeamce „Enver Hodja", 9000 do meseriaş». Producţia cooperative­ necata pe olt a fost întunecată o altă zi ce, etc MU de eohtpe artistice de ama­ „Poporul albanez şl guvernul său stat
palete lor po care o numesc „Sltipetxrta" fabrici pentru egrerwea bumbaculhd §1 lor meşteşugăreşti a aresoul oancUtarabU. ctad un prieten l-o cerut o bucată de tori dau posibilitate oamenilor muncii Să- preocupaţi de munca paşnică In vederea
— Ţara vuiturilor. pentru decorticarea orezuhd, combinatul Mari succese a obţinut tn cri zece ani pline, iar el n-a avuit afl-I dan Acele tim­ şl desăvârşească talentele artistice Festi­ creării unei vieţi noi ş» farlcdle. Intere­
In ciuda «wfcuror gre riăţdar, mtouâ da» pentru preducnarea lemnului „Noko Spi­ de putere poputforă şi egricuILluna alba­ puri au trecut de midi. Astăzi, tn casa valul da artă popuikzră din anud acesta, sele R P Albania slnt strlns legrte do
Kambazâ popor albanez de pe coastele ni", fabrica pentru fermentarea tutunu­ neză. Au fost luate şl continuă să fie luate fiecărui edbanez înfloreşte o viaţă nouă. precurm şl Olimpiada teatrala care va e- cauza pădl şl securităţii în Balcani şl ta
Adris/tiioel a gisdt drumul de dezvoltare, lui — tată o s\8nară enumerare a nodor o serie de măsuri Importante menite să asigure fericită, îmbelşugată, a unul popor caro vea loc în curând scot la Iveală talentele Europa. Guvernul albanez a dua şi con­
a -pamtt ta 29 noiembrie 1914 p» caisa construcţii industriale din R P. Aihenîa ridicarea producţiei la hectar, mecaniza­ şl-a dobîrtdit libertatea. unul popor pornit aă cucerească culmile tinuă să duc3 cu hotărlre o politică de
rextizării viltoruluil fenuti. An da an, lună de lună se dezvoltă cu rea muncilor agricole, construirea do ca­ Zn 1934, populaţia R P Albania a pri­ culturii. pace, colaborare ş> prietenie sinceră cu
Poporul albanez a vărsat.mu9t tdnge tn paşi repezi tânăra Industrie albaneză. Nu­ nale de Irigaţie, sporirea numărului de mit faţă de anul 1950 cu 168% n»a; mult za­ Cel zece ani de putere populară In RP toate coleLaile state, bazată pe principiile
lupta Lmpotrivo ccutpaTrţ^or fasciştii pen­ mai Jn perioada Ianuarie-septembrie 1954 cadre de specialişti agro şl zootehnici, hăr, ou 140% mal multe paste făinoase, Albe ni a slnt zece ani de mari victor»! Io egalităţii, respectării reciproce, a rivsra-
tru cit xc sa stă zJ luminoasă eă apară. vodumuil pitxiucţiel industriale a R P. popularizarea metodelor Înaintate de lu­ cu 137.6% mai multă came şi peşte, cu toate domenlUe vieţii publice, economice nHâţii naţionala şi a Inlegrll8|l! terllo-
S-a născut o Aăbonie nouă. AAbsnia de­ Albania a fost cu 15% mol mare faţă de crare a p&mlntUlui, etc. Datorita acestor 201,1% mac multe ţesături de bumbac, cu şl culturale ele poporutlud Succeeole fără riaJe El este convins că orearea unul sis­
mocraţiei populare. Albania revotaţjel perioada corogjjtmzatoare a amilul trecut măsuri, In amd 1934 suprafaţa Insămln- 237,3% mal multă Încălţăminte, etc. Sume precedent In Istoria acestui popor atât pe tem de securitate colectivă Intre toate
popu* ire, In oare ota»a muncitoare con­ In 1954 producţia Industrială a R P A3- ţată a crescut cu 169,7% faţi de amil 1931, Importante slnt cheltuite de către stat plan totem, ett şl pi plan extern consti­ datele europene, tadiferan'. de sIsIernata
duce matele. Poporul, altădată dispre­ 1 uda va fl de 11,4 ori mal mare dedît Intre nare suprafaţa însimtaţată cu cul­ pentru ocrotit-a sănătăţii publice. Dacă tn tuie o mLrtorie vie a Justeţei poli tac H Iar sociale, va consolida pac» şi securi­
ţul», răoîrxJ in ignoranţă şi întuneric, llp- Înainte de râ^l A In cdl mal scurl timp, turi tehnice a crescut cu 1.210,6%, Nu- 1938 existau numai apt spitale ou 820 pa­ duse de Partidul Muncii din Albania si tatea tn Europa şl In întreaga lume Cre­
stA de cete mal elsmeolare drepturi ale vor £1 puse In fjncţiune Jabrira de ffl- moroase şt Importante hjarlri do Irigaţie turi. tn 1938 numărul spital el ar a crescut de Comitetul aftu CenLral. Din prima zJ area icestul sistem va constitui un factor
emulul, îşi desfăşoară as ţări, descătuşate, moctt din VIora fabrica d; csnrr.rv? dî au fest efectuate In anii puterii populare la 49, cu aproximativ 4 000 patorl. Nu- a întemeierii sale, Partidul Muncii din Al­ polemic pentru slăbirea continui e în­
toate focţole seJe, punlndu-ie ta slujba peşte şi de leguma din Vlora, rafio'ria de Prvr.* re acestea se numără 'sviaraa Lacu­ meroaje maternităţi sanatorii dispensare cordării internaţionale, va daschidc noi
bania a fost şl este conducătorul politic
coneteirull vieţii »iol. întreaga p tare ta petrol dta E'' iar puternica h dre- lui mlăştinos Mtâla, construirea dartâulul T B C , ambulatorii se preocupi perma­ perspectiva dezvoltării economice şl cul­
Albania se eflă in mîintte^ poţm dul ceotr?15 ..L.avcr Mcd;a“ de pe fîuviri Maţi cc îrlg?ţ!e .,N’um Pand'i", a canaîulid de nent dc sănătatea poporului albanez. Sta­ al maselor întreaga activitate a Iul este turale a (uliu-or popoarelor'.
Drepturile dcmoorstice ale cetoţ mdor Slnt va f! p-fă în fi.-»c|iix«e pin* în anul 1957. Irigaţie de La Muzohie, a canalului de Iri­ tul albanez cheOtteeşte sute de milioane indisolubil legată de Interesele poporului (Agcrprea).