Page 28 - 1954-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

Documentele adoptate de sesiunea Consiliului Mondial al Păcii Landtagul bavarez a respins Plecarea delegaţiei guvernamentale a R. P. R. la Tirana
acordul cu privire la Saar In ziua de 25 noiembrie a.c. a plecat bru al Prezidiului Marii Adunări Naţio­
Pentru asigurarea colaborării între toate popoarele Europei la Tirana, pentru a participa la sărbăto­ nale. conducătorul delegaţiei, şi tov. Nico-
BERLIN (Agerpres). — A.D.N.
rirea celei de a 10^a aniversări a eliberă­ lae Cioroiu, locţiitor al ministrului Aface­
în scopul organizării securităţii lor colective ţiu 'Uniunii .oreştin-democrate — partidul rii Albaniei, delegaţia guvernamentală a rilor Externe; din delegaţie mai face parte
Cu votul tuturor partidelor, cu excep-
Republicii Populare Romi ne, formată din
lud Adenauar — landtagul bavarez a res­ tov. Dumitru Coliu, membru supleant al tov. Nichifor Stere, ambasadorul R P R.
Mesajul adresat popoarelor lumii pins acordul germano-francez ou privire Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi mem- în R. P Albania.

la Saar — parte integrantă 9 acordurilor
In timp ce încetarea războiului din Coreea şl Indochina şl res­ matice : fie tratative care să poată fl Încununate de un acord re­
pingerea proiectului „comunităţii defensive europene" au adus în­ zonabil, fie un act de samavolnicie, care poate reduce la zero de la Paris. Delegaţia R. P. Polone la conferinţa europeană
tregii lumi speranţa în lichidarea litigiilor care despart statele, destinderea încordării Internaţionale şl anume înarmarea Germa­ In rezoluţia landtagudui se subliniază câ
acordurile de la Londra şi Paris pun popoarele în faţa primejdiei niei occidentale şl Includerea el într-un pact militar. acest acord „are un caracter definitiv" şJ VARŞOVIA (Agerpres). — P.A P. trans­ tic. Din delegaţie fac parte: Jozef Cyran-
îngrozitoare, pe care o reprezintă pentru flecare din ele reînvierea Popoarele trebuie să opună rezistenţă ratificării acordurilor de mite: Guvernul Republicii Populare Polone kiewicz, preşedintele Consiliului de Miniş­
în fond înseamnă ruperea Saarului de
Wermachtuiui. In timp ce au fost făcute noi propuneri, a căror la Londra şl Paris. a numit delegaţia Republicii Populare Po­ tri al R. P Polone, şeful delegaţiei, Marian
Germania. Deputaţii landtagulud au cerut lone La Conferinţa pe întreaga Europă în Naszkowski, locţiitor al ministrului Afa­
reali, are poate asigura' unificarea Germaniei, aplicarea acordurilor Popoarele trebuie să ceară începerea Imediată a unor tratative
de (a Londra şi Paris ar da o lovitură serioasă forţelor demo­ între cele patru puteri. în scopul unificării Germaniei pe calea guvernului bavarez să se pronunţe ou problema creării Unui sistem de seouritate cerilor Externe, şi Waolaw Lewikowskî.
crate şi naţionale ale poporului german, ar aţîţa pretenţiile mili­ unor alegeri libere, precum şl fn scopul încheierii tratatului de hotărî re în Bundesrat împotriva acordu­ colectivă în Europa, convocată pentru 29 ambasadorul Republicii Populare Polone
noiembrie din Iniţiativa guvernului sovie- în U.R.S.S., membri ai delegaţiei.
tarismului german şl ar sancţiona scindarea Germaniei şl a stat cu Austria. lui privitor la Saar.
F.uropci. Popoarele trebuie să ceară începerea Imediată a unor tratative
In timp ce progresul realizat la O.N.U., în problema arzătoare între toate statele europene, Indiferent de orînduirea lor. pentru Delegaţia R.P. Bulgaria la conferinţa europeană
a dezarmării Şl Interzicerii armelor de exterminare în masă. în­ a-şi asigura securitatea şl prosperitatea generală pe calea cola­ Un incident neplăcut
tăreşte speranţele In pace. înfăptuirea acordurilor de la Londra borării între ele. pentru Blank SOFIA (Agerpres). — Agenţia Telegra­ Uniunii Sovietice. Din delegaţie, care
şl Paris ar provoca o nouă goană a înarmărilor, a cărei povară Nici unui guvern, nici unui parlament nu le stă in putere să dis­ fică Bulgară transmite : este condusă de A Iugov, vicepreşedinte
ar deveni repede Insuportabilă pentru toţi. pună de soarta poporului împotriva voinţei sale. Popoarele nu BERLIN (Agerpres). — A D.N transmite : A fost anunţată oficial componenţa de­ al Consiliului de Miniştri, fac parte G.
Ratificarea acestor acorduri de către parlamente nu numai că vor îngădui ca Ireparabilul să fie sâvîrşit. Participanţii la un miiting electoral al legaţiei guvernamentale a Republicii Tralkov, vicepreşedinte al Consiliului de
nu ar menţine posibilitatea tratativelor, dar ar crea o situaţie de Ele nu vor admite înfăptuirea înarmării Germaniei şl prin Uniunii creştin-sodale, dane a avut loc la Populare Bulgaria la conferinţa pe în­ Miniştri, M. Neicev. ministrul Afacerilor
natură să ducă la noi primejdii pentru pace In Europa şl în în­ acţiunile lor comune vor deschide calea spre securitate în Europa Augsbu/rg, Indignaţi de discursul lui treaga Europă, convocată pentru ziua de Externe, şi K. Lukanov, ambasadorul Bul­
treaga lume. şi spre pace in întreaga lume. Blank (de fapt ministrul de război în gu­ 29 noiembrie don iniţiativa guvernului gariei în U R.S.S.
In felul acesta, popoarele sînt puse în faţa alternativei dra­ StOLkhoIm, 23 noiembrie 1954. Consiliul Mondial al Păcii vernul de la Bonn) oare îndemna tinere­
tul să intre în armata mercenarrâ vest-
Cu privire la lupta forţelor iubitoare de pace pentru dezarmare germană, l-au luat La bătaie. Blank a fost Răspunsul guvernului Elveţiei la Nota
şi pentru interzicerea armelor de exterminare în masă nevoit să se salveze prin fugă. guvernului sovietic

Acum patru ani a fost publicat la Stockholm un apel pentru a-şl dubla elorturlle pentru a ajunge neîntârziat la un acord în Deschiderea sesiunii MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ s-au ivit ca urmare a ultimullui război şl
interzicerea totală a armei atomice. aceste probleme Importante pe baza propunerilor aflate In prezent, i mite răspunsul guvernului Elveţiei la Nota a lipsei unor tratate de pace, guvernul
în curs de examinare. Atîta vreme cit acest scop nu este încă Scupşcinei iugoslave
Campania desfăşurată de toate popoarele In legătură cu acest guvernului sovietic din 13 noiembrie 1954. elveţian declară că aceste probleme ur­
atins, Consiliul cere ca marile puteri să alungă de îndată la un
apel a împiedicat folosirea bombelor atomice în Coreea şl în BELGRAD (Agerpres). — TASS La 24 noiembrie, legaţia Elveţiei la mează sâ fie examinate şi dezbătute de
acord în ce priveşte interzicerea tuturor exploziilor experimentale
Indochina. Lupta dlrză a popoarelor a obligat de asemenea gu­ La 23 noiembrie s-a deschis sesiunea Moscova a remis Ministerului Afacerilor guvernele ţărilor care au competenţa de a
efectuate cu bombe atomice şl cu hidrogen, care în stadiul actual
vernele să înceteze operaţiunile militare în Coreea şl in In- Scupşcinei iugoslave, ale cărei lucrări vor Externe al U.RSS. răspunsul guvernului le rezolva. Guvernul Elveţiei „nu consi­
al ştiinţei pot fi stabilite cu uşurinţă şl fără întîrzlere. Fl cere de
doehina duna trei zile. In cadru! sesiunii se vor Elveţiei La Nota sovietică din 13 noiem­ deră că part*ioiparea Confederaţiei la
asemenea cu Insistenţă tuturor guvernelor fără excepţie să-şi la
Astăzi Insă ne aflăm din nou în faţa unul pericol de război, discuita proiecte de lege cu privire la ocro­ brie 1954. aceste dezbateri ar putea, In stadiul ac­
imediat obligaţia de a nu folosi niciodată şi sub nici un pretext
decurglrld din inteţîrea cursei înarmărilor şl din dezvoltarea tirea sănătăţii muncitorilor şi funcţiona­ In răspunsul său, guvernul Elveţiei tual, să contribuie La soluţionarea acestor
urma nucleară. Aceste acţiuni n-ar constitui totuşi declt primele
neincetată a unor mijloace de exterminare in masă. avind o tot rilor. cu privire la tribunalele militar© şi mulţumeşte guvernului sovietic pentru probleme. Deşi guvernul Elveţiei nu consi­
măsuri imediate a căror înfăptuire nu trebuie să întîrzle In HcJ
mal mare putere de distrugere. Voinţa popoarelor poate şl trebuie la procuratură. Nota sa din 13 noiembrie 1954 şi salută deră cu putinţă sâ accepte invitaţia fă­
un caz rezolvarea problemei principale: înlăturarea tuturor mij­
sâ asigure încăodată înlăturarea acestui pericol. ■ • 1 iniţiativa „menită sâ oreeze in lume. cută în Nota din 13 noiembrie, el este
loacelor de exterminare în masă — atomice, bacteriologice şl chi­
Consiliul Mondial al Picii relevă cu satisfacţie progresul înre­ şi în speria! în Europa, u-n regim gaiţa sâ examineze problema participării
mice — şl reducerea generală a armamentelor. Mal mult. aceste Declaraţia primului
gistrat la O.N.U. in discuţiile asupra problemei dezarmării şl In­ trainic de pace şi securitate". „Confede­ Elveţiei La o conferinţă pe întreaga Eu­
măsuri ar constilui prin ele însele un mare pas pe calea unui a-
terzicerii armei atomice. Fl subliniază că acest rezultat a fost ministru Churchill raţia elveţiană — se spune In nota de ropă şi a colaborării in limitele neutrali­
cord mai larg şî mal Important In ce priveşte reducerea generală
obţinut prin metoda tratativelor, ceea ce dovedeşte posibilitatea răspuns — a căutat întotdeauna şi caută tăţii permanente, în vederea creării unui
a armamentelor, Interzicerea armelor de exterminare în masă şi LONDRA (Agerpres). — TASS
de a se ajunge la an acord pe calea compromisului. Tocmai a- şi în prezent să-şi aducă contribuţia La regim de pace şi securitate la oare sâ
irstîtulrca unul control Internaţional, prevăzlnd trimiterea uno r La 23 noiembrie, primul ministru Chur-
cear-tă metodă a permis Adunării Generale să adopte în unanimi­ atingerea acestui scop, rămânând credin­ adere toate ţările din Europa, după ce
grupe de Inspecţie In toate ţările chilil Luînd cuvântul în faţa alegătorilor
tate rezoluţia care deschide calea spre rezolvarea acestor probleme. cioasă unul statut de neutralitate perma­ „problemele la a căror dezbatere Elve;ia
Consiliul Mondial al Păcii cere cu Inslrtenţă ca fondurile care din circumscripţia sa electorală, Wood-
Tendinţa puterilor occidentale de a relnar/na Germania occi­ nentă". Elveţia „n-ar putea sâ adere la nu poate lua parte, vor fi soluţionate, sau
ar deveni disponibile ca urmare a unei dezarmări generale şl foncL a deodara/t: „încă înainte de termi­
dentală $i de a o Include într-un bloc militar prin acordurile de controlate să fie folosite pentru ridicarea nivelului de trai al narea războiului. în timp ce germanii se nici un sistem de securitate colectivă oare dacă ţările direct interesate în aceale pro­
la Londra şi Paris, subminează însă eforturile îndreptate spre rea­ popoarelor, în special în ţările înapoiate din punct de vedere predau cu sutele de mii şi pe străzile noa­ este incompatibil cu acest statut şi care bleme vor consimţi la convocarea unei
lizarea dezarmării şl pune în primejdie rezultatele deja ob|lnute. ar putea duce La participarea ei la măsuri
economic. stre mulţimea triumfa de bucurie, am
comune faţă de altă ţară". Subliniind că conferinţe cu scopul de a crea un sistem
Consiliul Mondial al Păcii salută tratativele care se desfăşoară Fl cheamă popoarele din lumea întreagă să ceară pretutindeni adresat lui Montgomery o telegramă în
actualmente în problema folosirii paşnice a energiei atomice. El şl in permanenţă reducerea generală a armamentelor şl Interzice­ care îi dădeam directive să adune cu grijă un ale probleme ridicate In Nota sovietică de securitate europeană".
declară totodată că omenirea va fî în stare să folosească din rea armelor dp exterminare în masă. Fără aceasta este Imposibilă armele germane şi sâ le depoziteze pen­
piin energia nucleară pentru producţia de pace numai după inter­ o politică de pace. Voinla popoarelor poate şi trebuie să asigure tru ca ele să poată fd uşor distribuite din Răspunsul guvernului R. P. F. Iugoslavia
zicerea folosirii acestei energii In scopuri de război. El este convins realizarea acestor scopuri, dacă popoarele se vor unî în această nou soldaţilor germani, cu care ar fi tre­
că realizarea unui acord în acest domeniu este pe deplin posibilă, luptă slintă şi vor face cunoscută cu toată hofărirea guvernelor şl buit să colaborăm dacă ofensiva sovie­ la Nota guvernului sovietic
la fel ca şl crearea unui mecanism satisfăcător pentru exercitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite uriaşa lor năzuinţă spre pace, în­ tică ar fi continuat".
unei inspecţii şl a unul control riguros. ţelegere reciprocă Şl solidaritate umană. Agenţia Press Assooiataon arată că MOSCOVA (Agerpres). — TASS parte câ „punctele de vedere ale unei
Consiliul Mondial al Păcii adresează marilor puteri apelul de Stodiholm. 23 noiembrie 1954. atunci cind Churchill rostea aceste cu­ La 24 noiembrie, Seorebariatul de stat serii de ţări europene sînt încă foarte
pentru Afacerile Externe al R.P.F. Iugo­ depărtate unul de celălalt in numero.ise
vinte, din public s-au auzit strigăte „Ru­
Cu privire la convocarea unui Congres mondial şine I". slavia a remis ambasadei UR.S.S. in Ii> probleme prezentând un interes comun şi
gosdavia răspunsul guvernului R.P.F. Iu­ că un mare număr de ţâri europene ou
al reprezentanţilor forţelor iubitoare de pace „Politica noastră — a declarat Chur- goslavia la Nota sovietică din 13 noiem­ sînt în momentul de faţă gata sâ ia par­
chtll — este pace de pe poziţii de forţă".
brie 1954. te la conferinţa amintită" Guvernul iu­
Astăzi, clnd posibilităţile pentru întărirea păcii sînt atlt de Consiliul Mondial al Păcii se adresează în mod solemn tuturor Acordurile de la Londra şi Paris, după
Ln răspuns se arată câ guvernul R.P.F goslav îşi exprimă punctud de vedere că
mari. se Ivesc noi primejdii de natură să reducă la zero şl aceste forjelor Iubitoare de pace, tuturor bărbaţilor şl femeilor care nu spusele luc Churchill, „constituie în multe
Iugoslavia a studiat ou atenţie propunerea nu va fi prea târziu dacă conferinţa vu
posibilităţi. vor să trăiască în condiţii de îngrijorare, neîncredere şl ură în re­ privinţe o îmbunătăţire a „comunităţii de­
guvernului U.RS.S „deoarece ea priveşte avea loc şi ulterior datei prevăzute in
Numai o puternică mişcare a-popoarelor înseşi poate împiedica laţiile dintre popoare. Fl îi cheamă să-şi unească eforturile pină fensive europene..
probleme cărora guvernul R.P.F.* Iugosla­ Nota sovietică din 13 noiembrie.
scindarea lumii in blocuri opuse unul altuia şl reînvierea acelor nu este prea tirzlu.
via le atribuie o foarte mare Importanţă". Guvernul R.P.F. Iugoslavia şi-a expri­
armate care au adus omenirii Jn trecut atîtea lacrimi şi at-ta jale, Consiliul Mondial al Păcii adoptă hotărirea de a convoca in cea PE S C U R T Apreciind orice efort in favoarea solu­ mat convingerea câ „eforturiile comune
poate elibera omenirea de povara grea a cheltuielilor militare. Nu­
de a doua jumătate a lunii mal 1955 un mare Congres mondial al ţionării paşnice a problemelor europene ale tuturor ţărilor interesate în direcţia
mai o asemenea mişcare poate asigura colaborarea dintre state
reprezentanţilor tuturor forţelor Iubitoare de pace. • Intr-un comunicat al Ministerului Secu­ deschise, şi îndeosebi a problemei secu­ arătată, mai ou seamă dacă paralel cu
în vederea prosperităţii lor, a menţineri» Independenţei lor şl a
rităţii ţârilor europene — se spune în aceasta ax exista tendinţa spre o limitare
securităţii colective. Stockholm. 23 noiembrie 1954. rităţii Publice ad Republicii Populare Chi­
nota de răspuns — guvernul R.P.F. Iu­ stabilită de comun acord a înarmărilor
neze se anunţă că Începând din 1951 orga­ goslavia salută şl sprijină ideea în sine a ar putea asigura — în conformitate cu
Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii şi-a înclieiat lucrările nele securităţii publice au arestat 124 de a- unei canferinţe, formulată in propunerea interesele şi năzuinţele tuturor ţărilor
genţi paraşutaţi de serviciul central de guvernului sovietic, precum şl faptul că participante interesate — crearea unor
STOCKiHOLM (Agenpreo). — TASS (Tndonezma); Nino FogjLiaresl, profesor 5. Rezoluţia ou privare La situaţia creată
ea este adresată unui număr de 23 ţări, condiţii favorabile pentru organizarea
In seara zidea de 23 noiembrie a avort loc (Italia). în ţările dependente şi semi - dependente spionaj american şi de olioa oiankatşistă;
şi consideră câ ţinerea unei asemenea unei asemenea conferinţe şi pentru gă­
şed/inţa de închidere' a sesiunii Consiliului După aceea, sesiunea a trecut la adopta­ în uirma presuuauiu străine şi a sistemului 106 agenţi au fost executaţi.
conferinţe în conformn/tate ou principiile sirea unor soluţii coordonate fie şi num-ii
Mocrudiad ai Păcii, la oare au fost ascultate rea hotărârilor şi recomandărilor. Partdri- blocurilor şi coaliţiilor militare. Printre aceşti agenţi paraşutaţi sînt Cartea Organizaţiei Naţiunilor Unite ar în anumite probleme europene deschise,
comunicăriile in legătură coi activitatea di­ pamţil la sesiune au adoptat în u.n-amimi­ 6. Apelul Consiliului Mondial al Păcii
spionii americani John Amold-junior şi constitui o contribuţie importantă la mic­ ceea ce fără îndoială ar contribui la mic­
feritelor Comcsti. tate : ou privire la convocarea urnii Congres
John Thomas Downey, care au fost con­ şorarea încordării interna ţi onaJe". şorarea generailă a încordării intennaţio-
Lombardi (Italia), care prezida şedinţa, 1. Mesajul Consiliului Mondial al Păcii mondial al reprezentanţilor forţelor iubi­
Guvernul iugosllav consideră pe de altă nale".
a anunţat că comisia pentru problemele adresat .popoarelor — „Pentru asigurarea toare de pace. damnaţi de Tribunal ud militar de pe Un­
organizatorice propune adegerea unor noi colaborării între toate statele Europei în 7. Recomandarea privind problemele or­ gă Tribunalul popular suprem.
membri ai ConsiiUuiLiui Păcii. Lombardi dă scopul organizării securităţii lor colec­ ganizatorice ale mişcării mondiale pentru Şedinţa solemnă de la Ulan Bator consacrată
oi-tLre listei candidaţilor. Particapanţii la tive". apărarea păcii (făcută de Comri&ia pentru • După cum anunţă ziarele, guvernul
sesiune au adoptat qn unanimitate .propu­ 2. Rezoluţia ou privire la situaţia o roată problemele organizatorice). egiptean a hotărât să înăsprească pe­ celei de a 30-a aniversări a constituirii R. P. Mongole
nerea referitoare la alegerea de noi mem­ în deferite părţi ale Asiei în urma pre­ 8. Chemarea cu privire la sărbătorirea depsele pentru participarea la activita­
ULAN BATOR (Agerpres). — TASS ţeşrti, sosite pentru a partiripa la Cel de
bri al Consiliului Păcii. siunii străine şi a sistemului blocurilor şi marilor date culturale. tea „comunistă".
In componenţa Consiliului Mondial al coaliţiilor militare. 9. Recomandarea privind problema acti­ Ziarul „A-l-Gumhuria" scrie că persoa­ transmite : al 12-lea congres al Partidului Popular
La 26 noiembrie se împlinesc 30 de ani Revoluţionar Mongol, precum şi ambasa­
Păcii au fost aleşi: 3. Rezoluţia cu privire la situaţia ore*tă vităţii culturale a mişcării mondiale pen­
nelor condamnate in baza învinuirii de a de la constituirea Republicii Populare dorii U R.S.S., R. P. Chineze şi R.P D.
Jose Da Frola Moreira, deputat în par­ în ţările Amerioiri Latrine in urma ameste­ tru apărarea păcii (făcută de Comisia
fi desfăşurat o aot/ivitaie „comunistă", nu Mongole. Coreene.
lament (Brazilia) ; Alberto Oavailcanbi, ci­ cului străin în efaceriile interne al naţiu­ pentru problemele culturale).
In seara de 25 noiembrie a avut Joc la Ţedîb, vicepreşedlinte ai Prezidiului
neast (Brazilia) ; Cezar Dacorso, şeful bi­ nilor. Inau-nte de închiderea sesiunii, Lom- 14 se va aplica in închisori regimul deţi­
Teatrul muzica! de Stat o şedinţă solemnă. Marelui Hural Popular, a prezentat ra­
sericii metodiste (Brazilia) ; Joris Ivens, 4. Rezoluţia cu privire la lupta forţelor bardi, care prezida şedinţa, a rostit cu- nuţilor politloi, oi oed aplicat Infractori­
In prezidiu au luat loc conducătorii par­ portul cu privire la cea de a 30-a ani­
cineast (Olanda) ; Purlodiningrat, profesor Iubitoare de pace pentru dezarmare şi vîntul de închidere. lor de drept comun
(Indonezia) ; Siradjudin Aibbas, preşedin­ pentru interzicerea armelor de extermi­ După aceasta, Sesiunea Consiliului Mon­ tidului şi guvernului, şefii delegaţiilor versare a constituirii Republicii Populare
tele grupului musulman din parlament nare in masă. dial al Păcii a fost declarată închisă. • Presa indoneziana acordă o deose­ partidelor comuniste şi muncitoreşti fră- Mongole.
bită atenţie problemei Imamului de vest.
Ziarele „Merdeka", „Sul-u Indonezia", „Be-
NOTE EXTERNE Singura cale de întărire a păcii rita Indonezia" şi altele, referindu-se la Procesul ilegal înscenat Partidului Comunist
apropiata discutare în O.N.U. a proble­ din Germania
Fledrînd prin vorbe pentru pace, repre­ Eforturile comune pentru asigurarea mei Imanului de vest, subliniază că Ima­
zentanţii puterilor occidentale resping de de D. KRAMINOV păcii nu pot să nu contribuie la dezvolta­ mii trebuie reomi-t neîntârziat du Indone­ KARLSRUHE (Agerpres). — A.D.N. apărării cu privire la recuzarea judecăto­
fapt propunerea concretă a Uniunii So­ rea muLtî'Latenailă a colaborării pol i ii zia, deoarece este teritoriu indonezian. transmite: rului Stein Din declaraţia sa rezultă,
vietice care duce La întărirea păcii şi se­ candării. Constituirea de noi grupări mi­ economice şi culturale între popoarele eu­ Initr-o declaraţie a Iul Tambunan, loc­ La sfârşitul şedinţei din 23 noiembrie a că în procesele politice înscenate comu­
curităţii. Sistemului de securitate colec­ litare n-a contribuit niciodată La întări­ ropene. Participarea la sistemul de secu­ ţiitor al preşedintelui parlamentului indo­ Tribunalului Constituţional Federal s-a niştilor se admit orice mijloace de cerce­
tivă în Europa, propus de Guvernul So­ rea colaborării internaţionale Experien­ ritate colectivă nu cere dim partea nimă­ nezian, publicată în presă, se arată că „re­ discutat cererea apărării Partidudui Co­
vietic, ei opun politica înjghebării de gru­ ţa de o jumătate de secol din istoria Eu­ nui nicd noi marrrfări, nici noi ariceaţii unirea Irxanuiliud de vest cu Repubdioa In­ munist dun Germania de a reouza pe ju­ tări, chiar dacă ele încalcă normele pro­
pări şî blocuri militare agresive. ropei arată că crearea de gru/pâri mili­ pentru înarmare, nuci spori-rea efectivelor donezia, este o revendicare naţională". decătorul TribunailuJud Constituţional Fe­ cedurale.
Miniştrii americani şi vest-europeni nu tare, opuse umede altora, a accelerat oursa militare sau durata serviciului militar. deral, SteJn. In numele apărării, avocatul Această declaraţie a lui Wintrich a de­
• Agenţia France Presse anunţă că în
mai ascund faptul că reînvierea grabnică înarmărilor, a înrăutăţit considerabil re­ Sistemul de seouritate colectivă nu numai Kaul a deolarat că judecătorul Stein a terminat pe reprezentanţii Partidului Co­
cursul zilei de 25 noiembrie fostul mi-
a wehrmachtului vest-germ an şi include­ laţiile dintre state şi a dus in ultima a- că înlătură pericoliil de război in Europa, încălcat normele procedurale sustrăgind munist din Germania sâ ceară în instanţă
nâstru de finanţe al LaosuHui, Katay, a
rea Germaniei occidentale în blocul nord- rxaliză la război. oi permite Europei să aducă o contribuţie în cursul proceSuLui Partidului Comunist să se pună La dispoziţia apărări» toate
format un nou guvern. Criza din guvernul din Germania, care s-a judecat in 1932
atlantic vor spori întratît forţa acestui Interesele securităţii şi a coexistenţei preţioasă la cauza luptei pentru pace in procesele verbale şi alte materiale pe care
laoţian a durat mai mult de o lună.
bloc. î-neît puterile occidentale vor putea însăşi a popoarelor europene, viaţa popo­ lumea întreagă. Asigurarea păcii între po­ procesul verbal al interogatoriului unui tribunalul le poate folosi, dar care. după
martor şi punînd acest proces verbal la cum rezultă din declaraţia lui Wintrich,
sta de vorbă cu Uniunea Sovietică „de pe rului german însuşi cer sâ nu se admită poarele europene exolude posibilitatea • La 24 noiembrie Comisia pentru a-
poziţii de forţă". întemeietorii noii gru­ înarmarea Germaniei occidentale şi atra­ unui mare confldot mondial. pănarea naţională de pe lingă Consiliul dispoziţia reprezentanţilor guvernului de rămânând necunoscute apărării, sînt puse
La Bonn — parte în acest proces. la dispoziţia părţii adverse — guvernul
pări militare intenţionează s-o folosească gerea ei într-o grupare militară agresivă. Victoria sistemului securităţii colective republicii a exprimat situaţia din Africa
ca instrument de presiune şi şanltaj îm­ Calea spre pace în Europa nu constă în ar deschide o cale largă — singura posi­ de nord. După ce Temple, ministru fran­ Preşedintele Wirvtrieh a respins cererea de la Bonn.
potriva celorlalte ţări europene lărgirea şi întărirea grupărilor militare, bilă — spre pace şi colaborare paşnici. cez al apărării naţionale şi Chevalier, gu­
Putem să ne mirăm ce memorie scur­ ci în crearea unui sistem de seouritate Victoria politicii grupărilor militare duce vernatorul general al Algeriei, au adus O carte despre R. P. R. apărută în Liban
tă a-u acei oameni palitioi vest-europeni colecftivă, oare ouprinde toate ţările euro­ la agravarea inevitabilă a încordării in­ elogii trupelor de represiune franceze din
care, capitulind în faţa presiunilor ame- pene, indiferent de regimul lor social. ternaţionale, spre donflliote şi aioclnîri, Algeria, a luat cuvîntul Mitterrand, mi­ La Beyruit, ln Liban, a apărut de curând moeraţie populară. Cartea cuprinde de
rioane, au consimţit la înarmarea Germa­ Superioritatea acestui sistem este eviden­ sporeşte la maximum pericolul unui nou
nistrul de interne al Franţei. MiUerran/d în limba arabă volumul intitulat „Spre asemenea numeroase fotografii oare ilus­
niei occidentale. Repetând aceeaşi expe­ tă pentru popoarele Europei. Unind toate război. In faţa popoarelor europene se un viitor feridt", scris de publloiştii Has-
a propus luarea de noi măsuri represive trează temele tratate in diferite capitole.
rienţă cu reînvierea wehrmachtulud, ei ex­ ţările Intr-o singură năzuinţă spre pace, deschid doar aceste două căi Ele vor tre­ san Faker şi Nassib Nemer. Cartea cu­ In traducerea publicistului şi scriitorului
în Algeria. El a declarat că tactica Luptei
pun Europa şi propriile lor ţări aceleiaşi acest sistem exclude posibilitatea opunerii bui să-şi spună cuv-întuil hotăritor pentru
prinde impresiile autorilor din vizitele NacsLb Nemer 3 apărut de asemenea re­
primejdii Forţa armată a Germaniei oc­ unor grupări de state altora. El permite a nu permite duşmanilor păcii să le îm- contra algerienilor trebuie schimbată, câ in făcute de ei in ţara noastră cu prilejul cent în limba arabă romanul „Mitrea
cidentale, asemenea unei avalanşe care concentrarea eforturilor tuturor puterilor nlngă din nou pe vechea cale a grupări­ Africa de nord „trebuie adus armament celui de a»l IV-lea Festival Mondial al Ti­ Cocor" de Mihail Sadoveanu. Volumul
se rostogoleşte dk. munţi, va creşte ne­ europene asupra unui singur ţel — men­ lor militare şi Q înarmării Germaniei oc­
mai greu", iar trupele franceze sâ aibă neretului şl SturienţJdor. are în introducere o biografie a scriitoru­
încetat pină va zdrobi pe „aliaţii" vest- ţinerea şi întărirea păcii. Sistemul de se­ cidentale, pe calea oare duce spre război. Alături de oa>pltolele in oare se vorbeşte
posibilitatea de a fi mai „mobile". In lui Mihail Sadoveanu.
europeni Prin semnarea acordurilor de la curitate colectivă înlătură sorii*asa pri­ Popoarele europene pot obţine pacea şi despre desfăşurarea Festivalului, autorii Traducerea romanului „Mitrea Cocor"
conoluzie Mitterrand a recunoscut că situa­
Paris, evoluţia evenimentelor dir. Europa mejdie a folosirii potenţialului de război securitatea numai sprijinind ferm siste­ au consacrat mai multe capitole realizări­ in Limba arabă, apărut într-un tiraj de
se va orienta — şi nu poate să nu se o- a>l Geamăn iei împotriva unei părţi sau mul de securitate colectivă în Europa. ţia în Algeria este destul de dificili* pen­ lor 'rconomioe, socialo şi culturale obţiivute 4 000 exemplare, a fost public »tă de Edi­
zdenteze altfel — în direcţia ugravăril în­ alteia din Europa (Agerpres) tru autorităţile franceze de poporul român In anii regimului de de- tura „Dar El Farabi" din Beyrut
Redacţia şl Adm ziarului Str. 6 Martie. Wr 9. Telefon I8P-1R9 Taxr plătită tn numerar conf aprobării Direcţiunii Gen erale P.T.T. nr. 236.320 dm 6 nedembrie 1949 — Ti^ul Inkrepr. Poligrafică de Stat DEVA