Page 3 - 1954-11
P. 3
Nr. 8B DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
IN editura DE STAT
Amil marilor schimbări PENTRU LITERATURA POLITICA Mai multă preocupare pentru sporirea
producţiei bunurilor de larg consum
Anul agricol In o ura o îmbogăţit orga- octombrie I9S1 o-a organizat ţinerea de au apărut: In scopul asigurării iznor cantităţi din ce cil a reuşit aă-şl depăşească planul cu
de A KAWDRENKOV
Oieaţla noastră de partid cu experienţa conferinţe pentru artâvu] colhoznic, tru- Ln ce mal mari de bunuri dc larg consum, 109.7%.
secretar cl Comitetului orăşenesc V. 1. LENIN: Noua pollllcă economică şl
luptei pentru Îndeplinirea hotirinlor Ple tind probleme do economie agricolă. Ce- sarcinile comitetelor pentru educa|le neoesare populaţiei de ia oraşe şi sate Nu acelaşi lucru se petrece Insă In între
narelor din septombne şi februarie-mar- din Kaşlra ol P.Ctl S. dreJe <tm rol an ui nostru vor fl instrui l« politică. partidul şl guvernul nostru pun In cen prinderile dm industria locală din regiu
bie ale C.C el PCU S In .popor, acestui pe bana experionlel colhozurilor „Kraio 32 pag. 0.45 lei trul preocupărilor lor lichidarea rămlnerli nea Hunedoara. Dacă in sectorul coopera
an 1 se spune „anul marilor schimbări’ 1 . TVibulniihov, directorul fabricii de cărămizi nala Zvezda" şl . Molenkov". * iu urmă a agricultorii, a producţiei Indus ţiei meşteşug3re;ll planul producţiei tunu
InLr-adevir, aceste schimbări sint vizibile do Ia Oleralie. In our&u) lunii mai au fost SchunbărfJe care s^au produs şl se pro triei uşoare şi a cetei alimentare. rilor de terg consum pe trimestrul III a
| pretutindeni — In S M T.-un, sovhozuri aleşi ca preşedinţi de colhozuri tov Ru duc m coLhosuxde şl S.M.T.-urlIe raionu 4» <> * Pentru creşterea bunăstării oameni De la plenara CC a) PMR dm august fosl depăşit atlt pe loial, cit şl pe unităţi,
' şl oolhorurl Ele ar putea fi ecranate In sa kov, şeful Biroului raional al telecomu lui au fost determinate in prunul rînd de lor muncii. 1053 producţia bunurilor de larg consum anatizînd sectorul industrial locale se con
tr-un singur cuvint, plan de un mare con nicaţiilor, tov Isakov. locţiitorul împu apropierea conducerii de partid de scctoi- Desţjre proiectul de Directive ale ce realizată de către unităţile economice din stată că planul producţiei bunurilor de larg
ţinut : avânL ternici) tuiul. Minutarului Colectă mior a) reJe hotărttoare ale producţiei agricole. lui de al II-O da Congres al PMR. regiunea noaslră cunoaşte o dervoltore lot Consum în această perioadă este departe
R5 minarea în urmi, caro dăinuia de U RSS Prm crearea grupeJar de Instructori, care 40 pag. 0.50 let mai accentuată Numeroase colective antre de a fi realizai, atil pe toi al cit şl pe unt-
aru. a rmaltor ramuri din agricultura ra Top eoeşUa au JustuDoat tnaroderea co la noi sint in număr de două, fi-a ivit po * nate in Întrecerea soo»alLstă, ln cinstea zi Lâţj Cea mri slabă acfivitale tn acest do
ionului Răşină, a fost blruitA Recolta cul- mitetului orăşenesc de partid şi a colhoz- sibilitatea de a lichida nu Vn vorbe, ci ln Frăţia popoarelor «ovlcllce. lei <Je 7 Noiembrie, intansilică lupta pen meniu se constată la întreprinderea „Vş-
junlor agrloole este în prezent considera nicdor cane l-au ales Menţionăm cîteva fapte lipsa de răspundere personală, de e 68 po0 0,90 let tru producerea Şt punerea La dispoziţie f» sUs Roaitâ" din raionul Haţeg, oare îi-a
bil mei mare deţiit anul trecui. Raionul exemple conarete Colhozul „Eaezghia”, al conduce in mod operativ, concret Efor- oamenilor muncii a cit mal multe şl moi re a L tal sarcinile d? pion. privtnd capito
a terminat Ja 20 august recoltarea cerea cărui preşedinte oaie tov. Rusakov. înde turJe grupelor de Instructori al comite variate produse de Larg consum popular lul bunuri de larg consum, abia in propor
lelor Plamd colectărilor a fost Îndeplinit plineşte ou sudoos plănui de dezvoltare tul lb orăşenesc pentru zonele S M T-urilor Decada teatrului şi a muzicii ţie da 21%
<~u două sStrtâmtnl înainte de data fixată a craştenli animalelor La 100 hectoro de sint îndreptate spre Intensificarea com In problema produceri bunurilor ăe larg Aiatun de unele cau2e obiective şl-au
prtn angajamentul socialist. La 25 au arătură fineţe şl păşuni, aici revin 20 bată vită pi organiza pilor săteşti de partid, clasice ruse şi sovietice ccnfium, cooperaţia meşteşugărească Şl În făcui loc lipsa de interes lipsa de preocu
gust. adică In col mai bun termen agro bovine, dintre oara 10 vaci La începutul spre munca nemijlocită ln rinduj mase In cadrul Lunii Prieteniei Roniino-Sovie- treprinderile de industrie locală au un rol pare pentru acaastă problemă, fapt etce se
deosebit Sprijinită de organele puterii lo
tehnic. au fost semănate oulturtle de toa anului 1955, numărul vacilor dm cireada lor. observa In 9lat>a organizare ce domneşte
mnă Pe un front larg se desfăşoară recol colhozului va constitui 65 la sută In col Grupa de lnstireictori pentru zona SJVIT- tlee s-o deschis luni seara, la clubul mun cale cooperaţia meşteşugăraareă dm ca aproape ta toate unităţile ale Industriei
tarea ţi predarea cotaicrr da cartofi către hoz se dezvoltă şt gospodăria de sere si uluj Purlov e dai un preţios ajutor or citoresc din Devo. decada teatrului şi e drul regiunii noastre a urmat o linte as locale. Oricare si ori cile ar U fost greu
| etet răsadniţe. gairuzapâl de pairtid a colhozului „Mi- muncii cdasioe ruse şi sovietice. cendentă a Ui bi ceea ce priveşte partea tăţile ce s-au Ivit In calea realizării sar-
CotlAuut ramarcahnle s-a-u produs $1 în Aoinm o Jumătate do an, colhoznicii ar- lertkov" Vntr-o acţiune atlt de Importan In prezenţa numeroşilor muncitori. Lunc- organizatorică — ovvprtnfitad ta rîndurile emil or do ptan. privind producţia bunuri
sectorul creşterii animalelor. Plănui de teihBkâ „Calea rgare comunism" au alea ca tă cum aste scoaterea La iveală a rezer ţjonorl şi elevţ care au participat La acea cooperaţiei un număr dai ce ta ce mai lor de larg consum, in sectorul Industriei
stat de dezvoltare a areştard animalelor preşedinte po tov OlofiremVov, membru al velor nefolosrte din producţia nutrepui- stă dcschvdcra tovarăşul profesor Muntea- mare de meşleşugan, deschiamd noi secţii locale s-a făcut noîngâdull de puţin sim
pe anul 1954 a fosl depăşii la toate seo- comitetul orăşenesc ai PCUS., direc lor Această chestiune a fost discutată la nu. a vorbit despre „Teatrul şi munoa do fabnoaţJe şi lărgind pe cele existente — ţită o bună organizare a muncii ta dome
tnarele. Inclusiv In ea priveşte eteetivul torul staţiunii do maşini rutiere. Tov Ole- o adunare de partid Dm Iniţiativa orga clasică rusă şl sovietică" arăiind totodată, cit şi ln ceea ce priveşte producţia ca atare, niul sporlnî producţiei bunurilor de larg
animalelor de prâeâlă Plnă ia 1 sgptem- firankov, sprţjtnlndu-so pe colhoznici, « nizaţiei de partid, pe o tenia de 30 ha , Importanţa şl rolul lor tn dezvoltarea tea in deosebi a bunurilor da larg consum consum.
bnc, cantătaitca medie de Lapte dată de început să Lucreze cu avint ln artei se rămasă liberă după recoltarea cerealelor, trului şl mu7jcd romlneşli Cooperaţia meşteşugărească dm regiu Interesele de zJ cu fii olc oamenilor mun
fiecare vacă a fost de aproape 2.000 kg., creează o bază furajară trainică pentru s-a semănat tartă de Sudan. Ln prezent După expunerea conferinţei a urmat un nea Hunedoara, merglnd pe Lrnia trasată cit cer conducătorilor întreprinderilor de
iar La 1 octombrie — de 2 230—2500 kg. areşfiarea vitelom-proprletate obştească. recolta de masă verde dată de Iarba de program artistic prezentat de elevii şl ele de partnd şl guvern a obţinut — prin con Industrie locală Şl cooperativelor meşteşu
deci cu 300 kg mai mult deoit In 1053 lo Rozarvele de fin, paie şl adoz depăşesc do Sudan este folosită pentru hxântrea supli vele ceOor două şcoli medii dc zece ani din tribuţia harnicilor cooperatori meşteşugari găreşti să dovedească mai multă preocu
toate colhozurile se construiesc adăpos două ori pe cele de anul trecui şl asigură mentară a animalelor productive Numai Deva. oare s-au bucurat de un mare suc — o depăşire de 42,5% a sarcinilor de ptan pare în direcţia valorificării maxime a
turi pentru animale. raţiile de hrană necesare» pentru produce 6iiOZ s~e 9tnins şl s-a depozitat pentru ces pe trimestrul III aJ acestui an. Urmărind deşounlcr şl a resurselor locale, studiind
Cresc veovtxirtia ertelurilar agricole, fi rea «med cantităţi maxime de Lapte fiecare vacă ln cantităţi de cVte tone. Aplauzele prelungite, închinate cinteoe- («aburea planurilor bunurilor de larg con toate posibilităţile de a produce canlltAtl
po această bază se ridică bunărateroo ma Comitetul orăşenesc de partid a acor Ar Le Iul „Calea spre comunism - este si lor ruse şl sovioUcei dovedesc dragostea sum pe ramuri de producţie, rezultatele mereu cresciflde do articole de larg con
terială a caLhoznbalLar. Anul acesta, ax dat o ioane atenţie selecţionării brigadie tuat ln vecinătatea colhozului „Milen- poporului romîn faţă dc poporul SOVietaC dobindîle de cooperaţia meşteşugărească a sum, la un preţ cit mu redus şi de diverse
ial urile „Ntaienkov" $1 „Krasnata Zvezda"’ ră or In bara unei hotăruri speciala a Bi kov" De cipva onJ el ana considerat codaş. regiunii noastre sint grăitoare Astfel La sortimente, corespunzlnd cerinţelor mase
vor raakza fiecare un venit da peste 1 mi roului, căţiva dlrtre oeJ mei buni colhoz Aici munca politică de .partid a fost ne Cerc de croitorie ramura confecţii, proporţia roilizărll sar lor largi ale populaţiei
lion ruble Venitul mediu lunar aJ mulgă nici au fost numiţi în posturile de şefi el glijată. Secretarul comitetului orăşenesc cinilor de plan In această perioadă rele dc De asemenea este necesar sS se pună
toarei Zota Cheneraiova. din ocdhoEul brigăzilor de ctimp şi legumicole, de res da pocWd pentru zona S M T.-ului Purlov Ia căminul cultural 104,7%. ta ramura tn prelucrarea lemnului un accent deosebit pe executarea promp
i „Knasrxaia Zvezda”, este In expresie va ponsabili al fermelor de an 1x1010 şl şefi tov. Simakin, a ajutet orgaru7Bpol de par 124.2%. iar la ramura piele — încălţăminte tă. fără amînări. a unor servicii, care se
lorică de oeJ puţin I BOO ruble. Or, to «1 bngăzdor de trac loara. tid a colhozului să ridice rolul organiza La căminul cult una) „Mihail Sedoveanu" 170.6%. pol presta de unele unităţi ca: repararea
afară de aceasta, eo mai obţine un anu Selecţionarea acestor cadre a fost re toric aj comuniştilor din colhoz şl rpiritu) din oraşul Sebeş a luai fiinţă de aurind *m In lupta pentru realizarea planului, pri încălţămintei, curăţitul hainelor, efectuarea
mit venii gd din gospodărea el de pe lingă zultatul murvcdil migăloase şl Intense a de răspundere al membrilor consiliului de vind bunurJc de larg Consum, a-a eviden diferitelor lucrări de Instalaţii de apă, re
casă Miate fam®ji de colhoznici din ax grupelor de instructori al comitetului o- conducere In ce priveşte starea de lucruri cerc de croitorie ţiat colectivul cooperativei „8 Moi 4 * Hune paraţia obiectelor de uz casnic, ele
ialul „Congresul al XJX-lea al partidului" răşenesc, a organizaţiilor de partid săteşti din gospodăria artetuiui Ca rezultat, col In cadrul acestej cerc 3-au Înscris dm doara. care aparţine de ramura piele — Dezvoltarea necontenită a bunurilor de
au prima ca avans pentru zilele-muncă şl a consulului de conducere Ln uncie ca hozul a fosl pus pe picioare şt incope să dorinţa de a învăţa această meserie, peste încălţăminte, a cărei realizări întrec pre larg consum este o îndatorire patriotică q
lucrate pinA ia 1,5 tone de cererile. S-a zuri au fost promovaţi ln muncă briga sc ridice la nivelul colhozurilor fruntaşa 30 gospodine dtn oraş. Lecţiile de croi şl vederile planului cu 360% tuturor oamenilor muncii din acest do
calculat că numai din vinzareo produse dieri colhoznici de rind care s-au dovedit De mult spirit de uii|ialivâ dă dovadă de cusut sini ţinute de profesoara C»r- Dm ramura prelucrăm lemnului se evl- meniu al economici Sporirea bunurilor de
lor animale şi a legumelor către stat, col- a fi organizatori capabili Brigada de cul şl grupa de instructori pentru zona RMT- coana — activistă a căminului cultural dimpară cooperativa _Cri?an"-Brad care Larg consum va satisface cerinţele mereu
horumJe raionului vor putea plăti intre tura dmpulid a colhozului „Krasnsia izlui Kiştra Instructori! — tov. Potuhov a obţinut o depăşire a sarcinilor dc ptan cresrinde ale populaţiei şl va atrage' după
2 şi 6 ruble pentru fiooore zi-muncă. Zv<?da“, condusă de membrvd de partnd şl Aklmin — îşi petrec cea mal mare par — ajutată de directoarea căminului Ni- de 135,5%, Iar din ramura confecţii, rezul sine sporirea veniturilor celor ce muncesc,
Toate acestea nu au venit însă de ta Borisov, ocupă primul loc în axial Vn ce te din timp ln colhozuri tnstrolnd pe se- cullţi Ni culma şl de tovarăşa Marineacu tatele cele mal frumoase au fost obţinute educînd belşug şl bunăstare
sune O rg ani naţia de partid duce o totansă priveşte producţia la hectar a cuHurtlor orelanl organizaţitlor de perlld zum *4 — preşedinta oomisici de femei a oraşu de cooperativa lO VA „Progresul" Deva GROPEANTJ ARON
muncă orgaroza/toivlcă şl politică do masă de corealc şd cartofi Aceasta e^e una din Îmbunătăţească munca internă de partid, lui Sebeş care pri/itr-o mai bună orgonlnare a mun- TOMUŞ IOSIF
îndreptată spre traducerea In viată s ho tre eede mai bune brigăzi din raion. Sofii cum că obţină ca membrii de parhd si
tărârilor partidului sl guvernului ou pri do brigăzi Maxalcpva şl Koreleva din ar- se Situeze tn fruntea întrecerii desfăşu Această iniţiativă folositoare luată de
vire la realizarea unul evtovt considera teLul „Congresul al XfX-lea al partidu rate po cîmpurlle colhozurilor şl Vn fer căminul cultural dm Sebeş este demnă Spre o muncă mai rodnică
bil al buluror rarmtraloir agrâoulturll lui". sSnt parlxapante la Expoziţia Agjri- mele zootehnice. de urmai de toato căminele culturale din
Veriga principală, cărata l-am dat cea colă Urelonală. Ln postul de preşedinte al Comitetul ară şan esc de partid orginl- regiunea noastră l.n urma unei munci susţinute depuse de t/3J la răspundere şl nto sancţionai napS-
mX marc atenţie, a fost întărirea colho ooihozunAii „Stâiin" activează ou succed reazi sistematic consfătuiri ale Instruc colectivul de muncitori de la I F E T. Orăş- s ir vi acestuia
zurilor cu cadre de conducere caătflcate tov Sodnevo. cana înainte de e fi promo torilor pentru zonale S M T ului tn cadrul tie. s-a reuşit ca planul producţiei glo De.multe ori vsr vagoanele,de pe liniile
In această privinţă, ocmllctul orăşenesc vată ln această muncă lucra ca brigadier cărora se discută tn mod concret proble Comisia de femei în fruntea bale pe periaeda I Ianuarie—30 septembrie CFF ji ln special pc linia Orâşlie— Gră
a-a călăuzit după îndrumarea .parUduhU şl obţinea recolte bogate de griu de toa mele muncii practice a Instructorilor, se acţiunilor patriotice a.c să lie îndeplinit in proporţie de diştea de Munte, din cauza traveiseJor
că rucl o dcroctăvă, aricit de bine şl de e- mnă. ainteUrează experienţa lor. Nu există acţiune întreprinsă de Sfa 103,45% Pină Ia 25 octombrie planul glo defecte şl a lărgirii ecartamenlului liniei
mănunpt ar fi fost ea elaborată. nu va Oarduccrea gospodăriei obşteşti a col bal pe această lună ora îndeplinit Ln pro Această situaţie e cunoscuta de mult Insă
exercita influent necesară dacă pe teren hozurilor necesită multe cunoştinţe Co Pentru viitor so prevede o muncă şl tul popular &l comunei lila la care femeile porţie de aproaoe 96% abia de curind s-au început lucrările Je
si nu participe ln mod actav. Ele sint tn
nu vor exista buni executanţi, organiza - mitetul orăşenesc do partid organizează mal Intensă. primele rÎnduri la chernâmJe organlaaţJcl O mare atenţie s-a dat producerii bu.iu- verificarea liniei tar cit pnveşte irvlocuirea
ion capabtU. pentru aadnelo de conducere ale colho Trebuie să se toefl mult pentru Întărirea de bază PM R. şi a ciotului popular Zi rdor de larg consum ca : butuci pentru traverselor acesteia tacă nici nu sint pro
In confcrmrtiata ou hotârtrite Plenarei zurilor semlxvanU ln cadrul cărora se va continuă a colhozurilor cu cadre de con roţj, spiţe, araci pentru vie şi căruţe Pină curate Inlrudt ta momentul de faţă se
din septembrie a CC. al P CU£. ln col tine un ciclu de conferinţe privind toate ducere. pentru îmbunătăţirea muncii sta lele trecute. Ln gara CFR lli^ au sosit tn prezent pionul o fost depăşit cu mult urmăreşte îndeplinirea planului p Ia sor
8 vagoane încărcate ou porumb colectat
hozurile care rămlnaau In urmă ou fost romurile principale ale producţiei colhoz ţiunilor do maşini şj tractoare la producerea acestor bunuri. Numai La timentele la care n-a fost îndeplinit, va
trimişi la muncă permanentă cel mol buni nloB şl problemele construcţiei colhoznice Îmbunătăţind jt perfecţtontnd metodele cin raioanele regirjiil noastre şl care căruţe s-au dat peste plan 5 bucăţi Cali goanele CFF se încarcă excesiv, lucru
urma să Le deportat (n pat uleie din co
activaşll al noştri Comitetul orăşenesc al Totodată. S-au planificat o serie de ex- conducerii de către partid a agriculturii, muna nua. tatea şl aspectul frumos al acestora a făcut ce duce ta topirea cuzineţilor şl chiar !a
P C.U S. a recomandat pentru posturile de aurdU în eeie mal bune oolhozuri din vom Izbuti să remediem lipsurile, să ob La chemarea organizaţiei de bază ji a ca una din căruţa să fie solicitată la ex deraieri
preşedinţi de coăhouurl pe tov Volkuv. preajma Moscovei pentru o cunoaşie di ţinem noi succese tn dezvoltarea gospo poziţia de la Bucureşti Cea mal - resimţită lipsă este Insa acela
directorul ualned din Koristov, şl pe tov. rect metodele lor de lucru începind din dăriei obşteşti a colhozurilor. fifatuUud popular, comisia de femei a răs O activitate rodnică s-a depus de către a proastei organizări a procesului de pro
puns prin participarea activă a unul nu şeful sectorului „Cotate" ln ce priveşte ducţie. In întreg I FET.-ui nu sînt decîî
măr do 53 femei care au prestat peste crearea unor condiţii cit mal bune de lo două bngăzj oomplexe. dintre care una. a
==mz In zi de duminică —~ 400 one muncă voluntară la descărcatul cuit pontau muncitorii forestieri ln acest tovorăşulin Dejî Nieotee c destrămată ln
afară de aceasta, utilajele existente nu
scop s-au ten cui t Urate cabanele sectoru
şl transportul porumbului.
lui. In interiorul cărora au fost construite sint folosite la maximum, experienţa mun
sobo noi cu două plite; muncitorilor li citorilor fruntaşi nu este extinsă, Iar ini
E duminică, zd de cxlihnA, zi cfnlă ţă ce eim tnceput să ml duc la căminul cul zală po srenă. Liniştea stătplneşte întreaga Cu privire la vînzarea s-au repartizat cearceafuri şl pături, ete. ţiativa maselor nu e apreciată şi spriji
ranii mioiritori dbi HQpoia radonud A/lba tural AAcd am Învăţat multe ŞI acum. în sa IA. Iar tovarăşul Sîrbu începe să citească l-a crescătoria de porci o gospodăriei
se ino'ilrvesc şf ddsoută multe eluda chiabuBnlco». mă duc întotdeauna ta cuvint cu cuvânt dtn primele două capitole manualelor şcolare nită.
auiexc de pe Lingă acest t.F E T sint pe ter Cauza lipsurilor porneşte de la condu
Jată-i I Au apărut pe strârt grupuri, cămlnuâ culteinri Mal aflu şl eu cile ceva. ele proiectului de Directive. Penbru a *e asigura o Justă distribuire minate construcţiile locuinţelor Individuale cerea I F-ET.-ulul ln frunte cu tovarăşul
grupuri. Merg egale şl povestesc ln unul Chiar şl aatizi mă duc Eu zic să mer Pentru mărirea suprafeţelor oulbvate — a manualelor şcolare, Ia începutul amilul ale muncitorilor ce lucrează la crescăto director Strvmbu Gheorghe. care nu con
din aceste grupuri, se află şl ţăranul geţi şl vot arată vorbitorul — la nai ln comună se de tavăţimlnl — centru regional de librarii rie Pină ln prezent au fo&t distribuiţi, lucrează cu organele de partid, sindicat şl
immattor Boţa Ghearghe. Să so apneş'.e Răspunsul dat de ceilalţi, 11 bucură mult poate lucra pămlnlul din păşunea de la şl difuzarea cărţii a repartizai «Iovilor ma emitea cost, muncitorilor forestieri peste U T M tn vederoa înlăturării greutăţilor
tocmai ln Caţu gazetei de stradă. Locui- pe Boţa Au aşteptat au nerăbdare să Totol care se Inttnde pe o suprafaţă de nuale numai prin direcţiunile şcolilor res 30 purcel Neîncrederea ta oamanJ şi lipsa do cola
tarii din soitul Hă/pria, obLşmdasc aă d - troacă -ttrmpui, pentru a se duoe împreună 40 ha. pective In ultimul timp s-au pjimM noi utilaje borare ou organizaţia de bază şi sindicat,
eoreă toate noutăţile ce apar te rubricile la căminul cufrtural.. La afl-naifi, ţăranul muncitor Boţa Gheor- Această acţiune fiind încheiată, libră menite să uşureze eforturile mundlorilor precum şi cu şefhl dc sectoare, a făcut ca
gazetei da otmadA De date asta, au gă ★ ghe, care asoultaso cu mult interes. în riile au pus In vinzara tuturor celor In şi să mărească produoţla şi productivita directorul Strimbu să comită multe gre
rii nou. articolul seria tn legătură cu pro- cepe să vorbească- teresaţi, manuale şcolare pentru onoe tea muncii. Aşa de pUdă. pe lingă alte uti şeli vtnUirind oameni din organele aJese
ledxd DfrectamdUy şl o scurtă ştfre, prin Bărbaţi, femei «nari şl bătrinl, vin tn — BJne a spus tovarăşul Sirbu de pă ctasă. laje s-au primit 13 tractoare „K D 35“ şl fără consimţlmlnbul celor ta drept.
oore se anunţă câ art. ta căramUl cultu grupuri ta .cămArai) CuituroiL şunea de la TotoL Eu de'clnd jllu aceasta ElevU, membrii corpului didactic, cri ce 7 vagoane C F.F. ln urma acestor rezultate >0 vederea înlăturării Lipsurilor ce mai
ral se vor dezbate oapkolole din acest Boţa Gheorghe, împreună cu cel care niciodată n-a fost ludamS şl oJcl iarbă urmează ouirsur.de serale Işd vor putea
proiect se înţelesese aă vmă. se opriră ln faţa bună nu prea face E numai spini şi bu procura manuale!» necesare prin Librăria IFE T. Orâştie sa clasează în fruntea dăinuia La I FET Orăştle, e necesar să se
câmimdui cultiuraL rittnd de mal multa celorlalte I FET-urni din oadrul trustului pună de acord o seamă do chestiuni Şi ta
Bota Gheorghe, cJteşLe cu vooa teme Ue- ruieni Dacă vom loara acest pămtnt. ared Noastră dJn toate raioanele regiunii
t^re ou vin t sohs in arttoolefle din gazeta ori lozinca : -Participaţi cu toţii la dez Că vom alunge să recoltăm multe furaje * ‘ • Sebeş primul rind, colaborarea sunnsă intre con
baterea proiectului de Directive". Cu toate realizările obţinute însă, la *- ducere. organizaţia de partid, sindicat şl
da stradă de pe eL Atitudini ce trebuiesc cest I FE T continuă &ă mal existe unede U T M. Va trebui să se întărească spiritul
Da ou dreptate cd oare au scria aloi — Da. asta vom face azi. Hai să mer Grulan NicoJae care stătea Ungă Boţa. Lipsuri, care frînează tn mare măsuirâ do-
A sa eâle Pimlntul trebuie luorat bine ;l gem înăuntru pentru că împreună vom aeră. nu mal are curmate bindtrer» de rezultate şl mal bune Planul de răspundere faţă de îndeplinirea sarcini
lor de plan. la toţi cel ce conlucrează in
la vreme Eu )e-am ascultat şl Înainte — Să mergem mal ln faţă. auzim mal răbdare şl-1 întrerupe din vorbă. nu este Indoplm-t la toate sortimentele.
otelurile Am luorat pămJnlull cum m-au bine Vedeţi ei o să fim mulţi. Şi din fun — Păi atunci să pornim la treabă şl ln sofiul Bozaş din comuna Geoagui băl, In tuna trecută şl 1a începutul acestei luni. această direcţie, cralndu-ll-se m un al lori
lor condiţii prielnice de muncă şi de trai.
sfătuit agronomul yi, am luo4 mal multe dul sălii nu prea auzim. aă facem cum tu ne-a1 spus clnd am citit raionul OrăşUe, ţăranii munci ton sint In fabrica _tl lurJe" era ameninţată să slea
bucate De aoum. ln locurile din faţă, Boţa st articolul la gazdă. 11 curăţim de spini plmă luptă pentru îndeplinirea la timp a In gol de producţie, din cauză că nu au Colaborarea cu întreprindoixJo benefi
Mt-a fost greu ta SnoepuA că de, as cerii al ţi aşteaptă ou nerăbdare să înceapă băgăm plugul in el şl-1 lucrăm aşa după care Ln dor ce le revin In ceea ce prnveşie, fosl luate măsuri de către I.F.E.T., In ve ciare, justa folosire a maşinilor şi utilaje
cultam de chiaburi! din sat. care-mt zi a so diseuitia cele co se anunţase, pun în- cum conte la carte. Vom obţine recolte efeotuarea lucrărilor agneote de toamnă derea tres-apropiatujul şi transportului lor şi organizarea pa baze noi e întrecerii
socialiste va înlătura posibilitatea creării
ceau să nu tec ce mă sfătuiesc oLţU. c'â du-şl becore tn breb ore a : bogate de pe pămlnlul acesta După zulele unei săptămîrvi de muncă spor buşienilor. cu toate că aceştia se aflau tă
stric pămlnihufl. Să flac cum am Învăţat de — Oare. rine o să ne vorbească astăzi I Col din sală mmm ură în şoaptă coo- nică. ori seara după oe sl-au terminat tre- iaţi şi fasonaţi In parchete srtuaţteJ neplăcute de a rămtae ta urmă cu
la râ'posoAul tato. Dor am văzut că treaba N-<apuoarâ bbne eă stirşea9că vorba, şl ob tvrmtnd gpusale Lui Grvrian. burio gospodăreşti, ax dori şl ej să se Conducerea T P E T -ului cunoaşte ci ia planul la unale sortimente Trebuie să se
nu merge şl că ceoa ce mă „sfătuiesc" chia servară pe directorul căminului. Sirbu Nl- — Are d nap tato I poată bucura de un repaus rodnic. In care sectorul Anlncşiu. şeful de sector, tovară acorde atenţia cuvenită creării de brigăzi
burii. e rău. Aste ara aflat-o numai după aoLae, Irulreptlndu-sa in spre masa aşe- C GRAdn/NESCU odunap La căminul cultural să asculte un complexe la locurile de muncă, sţirijvnta-
program de radio şul Ol toan u FUip. nu se interesează de pre du-se şi tacurajtadu-se cale existente.
Deşi căminul cultural este Înzestrat cu gătirea cabanelor pentru Iarnă, dar n-a A DURAt
Cînd au de gînd conducătorii raionului Alba să-şi respecte angajamentele? un aparat de radio modern, totuşi ln mo-
meniul de faţă ei nu se poale folosi de eL In raionul Brad munca de colectări se face la întîmplare
In raionul Affba existau posibilităţi ce tovorâse, o încheiem, mol încape dis cu seriozitate şl răspundere Rosurile ce Defectat de ollevn luni încă rru s^a !n-
Insimînţările să fie terminate de mult A- cuţie ?”... so manifestă ln muncă şl să ta măsuri vrednlall nimeni să la măsuri pentru re Colectarea produselor agricole de toam lor agricole de toamnă, ou se desfăşoară
ceasta o dovedesc faptele Pină ln ziua Puşi Insă Ln teta sâluaţlei de pe teren, corespunzătoare pent)ru Înlăturarea din ră parare. Directorul căminului cultural se nă în raionul Brad, n-a fast privită cu mai bina ntd 1n comunele BJăJenl gl Bu
de 22 octombne s-a realizat 90,10 La sută aceşti tovarăşi Im loc să so simtă mobtlA dăcini a acestora. mulţumeşte să amine această problemă de filmţ da răspundere tacă de la data înce cur eş ci lvide majoritatea producătorilor a-
dtn plan Dor lată că de la acoaslă dată aaţi şl să fa misuride poLtlco-orgaiLlzato- Cauzale riminerti tn urmă trebuie cău pe o zi pe alta. La fel aa el face şl se perii recoltărilor Organele de partid, sfa grleol! au Intir2tat cu predarea cotelor că
şi pină la 1 noiembrie (adică tn S ode) rloo necesare ln voderea gribLrtJ lnvămin - tate ln slaba muncă politică şl organiai- cretarul şl preşedintele sfatului popular al turile populare şl aparatul CS.CPA, eu tre stat.
procentajul a crescut numai cu I la sută. ţănJor. ei îşi zile cu seninătate: „dacă nu torică desfăşurată de unele organizaţii de comunei GeaagJvi băl. Nlri imul dintre e- lăsat ea munca de colectări aă se desfă Toate acestea se ln Umpli tn raionul
In timp ce în celelalte raioane a croscut om Inchedait campania tn 26 octombrte o partid şl de stat, în lipsa de Îndrumare ş] ceştla n-au crezut pînă acuma ci e „do şoare la vota tatunplăril. Numaj aşa se Brad, pentiucă atit membrii comitetului
cu 10-11 la sută fi-o încheiem în 23" Şl dacă au văzuit că control a organelor raionale. în nerfolosi- datoria Iul" sl rezolve odată această pro face, că pînă la data de 2 noiembrie^ pro executiv al sfatului popular raional. Cit
Rămlnerea tn urmă n însâminţiritor Ln nu au putut s-o încheie ta 23 au prelungit raa Întregii capacităţi e maşinilor, trac blemă şl să dea din nou ţăranilor mun centul realizat la colectarea produselor ve şl cea al sfaturilor populare comunale, nu
raionul Alba se dataroşte atjbudimJil de termenul pină la I nolembrile- toarelor şl o atelajelor existente tn ralax citori poeibMtlatea de a asculte la radio getale. alha era de 22% la cartof* şt S4% muncesc cu răspundere tn problema co
autolmlşfire şl mulţumire de sir.e ce se Dor a treoui şl 1 noiembrie Pină rind Luind măsuri corespunzătoare, ralon-ii programe culturale, eîntece şi şLlrL ta porumb şl alic boabe. lectărilor Organizaţiile de partid de ta
manifestă la conducătorii aczstula au animat termenul nu Sfiim, dar un lu Alba va putea ca tn sourt timp să termine NkJ secţia culturală a sfatului popular Nu se poate spune că ta acest raion nu sate. neriind îndrumate şi controlate de
Datorită atitudinii Lor, el nu văd ade cru este olar: a face promisiuni şl aţi lua campania de InsămlnţArL raional nu a-<a dovedit Ou mult mol Inte sint posibilităţi «rutioJento pentru înde comitetul raional dc partid, nu Sprijini in
văratele cauze alo tceslci situaţii, fac pro angajamente formale, fără a cunoaşte si Este timpul ca tovarăşii Măiglneanu Toan resate In satisfacerea nevoilor culturalo a plinirea integrală şi la timp a planului suficientă măsură această acţiune
misiuni si işl iau angajamente formale tuaţia de pe teren ''ev! pur şi olmphj... şl Mureşonu Grlgorle să înţeleagă, că ob acestui sat Se împlineşte ta Curînd anul de coelctări, tasă aceste postbIUtâţJ nu sint Este necesar, ca organele raionale de
Nu rareori s-a Intîmplal să auzi pe to neserios (s-<ar putea spune şl altfel) ţinerea unor recolte bogate Ia ha. în omul de oînd aoeoste „a ultet" că şl ţirand folosite peste tot. Aşa de exemplu, cum partid şl de stat, să analizeze rituaţia de
varăşul Mărgi-neonu Icon, prim-secneter al Conducă tor u raionului Albe tre viitor, nu se pot doblndJ prin pnomLsJunJ nrmnriloit dto Boaaş sat. ar vrea Să vizio nu sint folosite ta comuna Riblţa, unde fectuoasă In care se desfăşoară colectările
comiteJului raional d« pirtid spurund . buie să focă mai puţine promisiuni. sâ-$l şi angajamente formale, ci numai prin c- neze un film şi că pentru acest lucru, me membrii comitetului executiv al statului produselor agricole de toamoă şl să ia de
„piinâ la 26 octombrie, noi tovarăşi. în *a mai puţine angajamente şl să facă mai xerutarea însâmlnţărilor la timp şi In reu se uită In zare speri nd că se va ivi popular se ocupă ta proa mică măsură
cheiem campania dt insâminţAri", iar pî multă muncă praotică pe teren In Joc de condiţlunl agrotehnice superioara Asta vreo caravană cinematografică. E timpul de problema colectărilor. Tovarăşul S*efan urgenţă măsuri operative pc teren, pentru
tovarăşul Mrjresanu Grigoric preşedinteio ectomulţumirc, dc prezentare a situaţiei ln în mod precis. ca aeesle probleme să fie în sfirşit rezol Pelru. secretar, tşl vede mal mult do n- r u Liza rea integrală şl 1a timp a planului
riaVo!-zl popular raional oprobmdu-1 : da, culori, trandafirii, ei trebuie sil analizeze N BOABA vate teresţle Ini personale Colectarea produse de colectări pe raion