Page 5 - 1954-11

fliMioteea Cc:»<'*l*
s: c <v

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAl
mul Secialiemului

Trăiască cea de a 37-a aniversare a Marii

Revoluţii Socialiste din Octombrie !

Anul Vi. Nr. 89 (424) Duminică 7 noiembrie 1954 | 4 pagini 20 bani
■"■riaEi'v.«•■'lav-—— je.-XTZor.vyrt.rt
In cinstea măreţei sărbători procesului de producţie
^n^vi^oo(X><x>cooo&do<xhc><xwo<x>o<xh>oooooo<>o<x>ooo<>oooc>oo<>o<j oCHPOOCkXZOOOOOOOOO*^^ Pe drumul îmbunătăţii*ii
* * Problema ridicării
producţiei şl a uşu-
Cu gîndut Io Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care lumineazd cotea răru muncii la prâ-
popoarelor din lumea întreagă către o ciafd mai buni. muncitorii şl ţărani» din jitoarele de sideritS.
m-a făcut să contri­
regiunea Hunedoara alături de toţi cei ce muncesc In scumpa noastră patrie, /ăcînd
bui cu toate cunoş­
zid ln jurul Partidului Muncitoresc Romîrs, întîmplnă măreaţa zi de 7 Noiembrie cu
tinţele mele la îmbu­
însemnate succese. nătăţirea procesului
Realizările obţinute (n cinstea măreţei sărbători, vorbesc cu Uri* despre prie­ de producţie Pen­
tenia indestructibilă ce ne leagă de măreţe popor souletîc, alături de care mase de tru a realiza acest lu­
cru. am consultat temeinic manualele teh­
•nllioane de oameni ai muncii păşesc m marea luptă pentru pace şl bunăstare.
nice sovietice de specialitate, cit şl
manuale tehnice existente în combioat Ca
învingători în lupta din subteran rezultat al acestui studiu, împreună cu
un colectiv am reuşit aă înlocuim praful
de cărbune care se întrebuinţa la prăji-
Ca şl în alţi ani. minenl Izbutit ca 1n cinstea marii mără grupa lui Anţilă Paul rea siderilei. cu gazul de la furnale Prin
de La Lupeai înlimplnă sărbători să depăşească de care a scos la suprafaţă în Introducerea acasîui 6istem do ardere s-au
ziua de 7 Noiembrie cu în­ asemenea planul la pregă­ primele trei 2ile ale lunii reaUzat: mărirea productivităţii muncii de
semnate realizări Angaja­ tiri cu peite 20%'. noiembrie peste plan 300 la 12 tone pe un prăjitor, la 40 tooe in
mentul Jor de a extrage In cadrul minei, fruntaş tone cărbune Tct în ace­ 24 ore uşurarea condiţiilor de muncă,
peste plan în lunile sep- este sectorul IU. oare din laşi timp grupa lui Faza- precum şi înlocuirea a doi muncitori la
, tembele şi octombrie 6 000 ziua de 4 noiembrie lucrea­ caş Dionîsie a extras peste fiecare prăjitor. etc
tone cărbune, a fost înde­ ză tn contul 2ilei de 27 de­ plan 250 tone cărbune Iar Pentru strădania muncii noastre, parti­
cembrie grupele conduse de Spinu
plinii şl depăşit, dînd cu dul şi guvernul a acordat fiecăruia, înal­
Printre grupele fruntaşe Petru şl Trefter Carol eu tul titlu de „Laureat al Premiului de
500 tone mai mult cărbune
care au contribuit tn mod dat cu 30—33 tone cărbune Stat".
dccît sc angajaseră Bravii deosebit la obţinerea în­ mai mult decît prevedea Înalta dinstlncţie oe ral s-a acordat
mineri ai acestei nune au semnatelor succes* se nu­ planul. mi-a înzecit forţele In ultimele două
luro, am contribuit la reparaţiile capitale
ale furnalului nr 3 care a fost redai
ln secţiile Combinatului metalurgic producţiei In luna octombrie Ir» cinstea
celei de a 37-a aniversări a Marelui Oc­
Pînă la 31 octombrie, co­ jamentul, 21 tone de şine Cea de a 87-a aniver­ tombrie
lectivul de muncă al La­ pentru căruţe. sare a Mani Revoluţii Privind cu încredere viitorul, cu ajuto­
Secţia construcţii meta­ Socialiste din Octombrie
minorului finisor din Com­ rul tovarăşilor mei de muncă şl consul*
lice, pe luna octombrie şi-a este întlmpinati cu însem­
binatul metalurgic ,,Gh tiod cărţile tehnice de autori sovietici ca
realizat planul de produc­ nate realizări şi de har- Spivacovsckl, Crasavlev, M I Oslrolehov
Gheorghlu-Dej" Hunedoa­ ţie ln proporţie de 125,27% nicnl otalari Astfel bri­ sl alţii, voi căuta să aduc noi îmbunătăţiri
ra. şi-a depăşit angajamen­ La obţinerea acestui suc­ gada utemistă condusa de procesului de producţie, în icopul uşurării
tul luat in cinstea zilei de 7 ces. au contribuit in spe­ Costache VasUe a dat 6 condiţiilor de muncă şl al ridicării nive­
Noiembrie cu 8%. Acest cial brigăzile de tineret şarje rapide, cea condus! lului de trai al oamenilor muncii.
harnic colectiv, a realizat conduse de lovazâşli Gher- de Lăbuneţ Vaier 5 şarje ILCAU liviu
<v>oo<5ooooc><>oococ><><>oooc>oooc><><<>ooooc>coc>co<x><>^oocooooco<><>ck><>o<>coo<>cc>oo<xh»oo<>ooqooooooqooc»o*
din deşeuri, perte cifra de man Iosif, Marţ Re mus şl rapide iar brigada Iui Stan- Laureat al Premiului de Stat
370 tone cit eu avut anga­ Savu Ioan. clu Aurel 2 şarje. Combinatul metalurgic „Gheorghe
? N O I E M B R I E Gheorghiu-Dei" Hunedoara
l 202 apartamente pentru mineri
Kom obţine recolte
1 Noiembrie, zt ile mare însemnătate Situaţia politică actuală poate 11 carac­ todele de muncă sovietice, şl-au Îndeplinit Prfn munca fără preget o poartă celor ce muncesc catarii plnâ la 7 Noiem­
istorică a rămas $1 va rămine, de la terizată prim creşterea şl întărirea per­ cu mult înainte angajamentele luate tn e constructorilor. Valea Jiu­ Cinstind măreaţa zl a brie, a C tot mai bogate
răsărit la apus şl de la miazăzi La miază­ manentă a sistemului socialist p prin Cinstea măreţei sărbători dlnd mii de tone In ziua de 30 octombrie Studiind şi apbcind :
noapte o sărbătoare a sutelor de milioane slăbirea treptată şl generală o sistemului cărbune peste plan. La Combinatul meta­ lui această regiune a ţă­ Marii Revoluţii Socialiste ac.. constructorii au ter­ în practică cele ln- !
de oameni ce vor, şi luptă pentru o viaţi imperialist. Propunerile Uniunii Sovietice, lurgic „Gh. Gheorghlu-DeJ" din Hune­ rii noastre a devenit de ne- dui Octombrie sub steagul minat şi predat şi fabrica de văţate dm expzrien- i
mal bună, Lm pata va subjugării. făcute prin recenta notă adresată guverne­ doara. muncitoru din secţiile „Laminoare", rectmosrut- Peste tot ln întrecerii socialiste, cons­ pline dm Petroşani, me­ ţa agricultorilor so­
27 de ani au trecui de cjînd masele lor Franţei, Angliei şl S.U A, dovedesc ..Construcţii metalice". „ScuJSria centrali" locul căsuţelor Insalubre în tructorii au dat In folo­ nită a contribui la pune­ vietici. am reuşit să a ^ • & •
muncitoare din Rusia ţaristă, în frunte domn ţa Uniunii Sovietice de a găsi Ca­ şi altele, au intffnplnat ziua de 7 Noiembrie care locuiau minerii, astăzi sinţă minerilor 202 aparta­ rea la dispoziţia minerilor sporesc cu mult re­
cu clasa muncitoare, au rupt pentru prima lea spre destinderea relaţiilor internaţio­ cu Importante realizări în producţie 86 Înalţă impunătoare blo­ mente, urmînd ca alte 69 © tot felul de produse pa- colta faţă de anii
dată, dar pentru totdeauna, lanţul şubred nale, spre stabilirea unei pâcJ trainice în Schimburile de onoare organizate rtlele trecuţi.
al sistemului capitalist, dărimlnd puterea Europa şi In întreaga luma acestea 1n cinstea.acestei măreţe zile. do­ curi muncitoreşti dovadă apartamente să fie de ase­ nlficate de calitate supe­ Datorită bogatelor
domnilor şi a boierilor fi instaurând for tu iDCheierea acordurilor de la Paris, prin vedeşte dragostea pe care poporul nostru vie a grijii pe care partidul menea gata a-şi primi lo­ rioară. recolte obţinute clnd
celor mulţi, a celor de altădată umiliţi ji care se prevede — sub patronajul S.U A o manifestă faţă de înfăptuitorii Revolu­ a avut loc la Bucureşti consfătuirea frun­
exploataţi — înarmarea Germaniei occidentale si ţiei din Octombrie, faţă de constructorii taşilor din agricultură, am luat şi eu parte
A cvasi ă măreaţă victorie a maselor mun­ includerea ei in gruparea militară „Uniu­ comunismului T E L E G R A M A Aci am învăţat şi mal multe metode fo- |
citoare din Rusia ţaristă, exprimată prin nea Vesl-Europeană", dovedesc că in- Căilâuzindu-fle după experienţa Partidu­ lositoare In munoa mea de agricultor. în­
triumful Mani Revoluţii Socialiste din tenţtle imperialiştilor nu sint curate, că lui Comunist al Uniunii Sovietice în re­ Către colectivul regional pentru coordonarea tors acasă, am căutat să aplic întocmai
OctombTM^, a adus cu Sine pe a şasea vosr si abată d/in nou urgiile războiului zolvarea justă a problemei naţionale, parti­ campaniei agricole, regiunea P. M. R. Huuedoara-Deva cela Învăţate, fapt care a făcut să obţin
parte a globului pămlntesc o lume nouă. peste o Europă sătulă de rârbol şl înse­ dul nostru a acordat aceleaşi drepturi şl însemnate sporuri de recoltă in special ia
porumb şi tutun
un stat cu adevărat nou, un 6tat oe se tară. dornică de pace libertăţi minorităţilor naţionale ca şl po­ Colectivul raional dc coordonare a campn rlei insăminţ.lrilor de toamnă din raionul Drept recompensă pentru munca şl roa­
clădeşte mereu mai puternic şl capătă PoUhtfa exlemă a Uniunii Sovietice, este porului romin, mobili zi nd masele la lupta Brad. analizînd situaţia InsămlniJrilor de toamnă, încheie campania cu următoarele re­
dele obţinute, am fost decorat cu „Me­
forţa de nebiruit o poduticâ de pace şi ea corespunde nă- comună pentru făurirea societăţii socia­ zultate: insimintări de griu IOQ,620/o: 'nsAinlnţăfi la secară. I000/ o ; dejelenirl, 1250/q
înfăptuirea acestui uriaş pas în istoria zuinţelor a sute de milioane de oameni liste- Colectivul raional îşi ia angajamentul dc a depune o muncă politică susţinute pen­ dalia Muncii" Cu toate că rezultatele pe
care le-am obţinut ln anul acesta, au în­
omenirii — crearea sooietăţii Lipsită de cinstiţi, a tuturor .popoarelor din lume întărirea alianţei intre clasa muncitoare tru a depăşi planul la desţeleniri cu 40J/®. precum şi pentru realizarea planului la trecut pe cele dm anii precedenţi, totuşi
exploatare — a fost posibilă datorită fap­ dornice de pace, progres şi bunăstare. $J ţărănimea muncitoare şt asigurarea ro­
arături adinei de toamnă. nu mă las Io o stoarce plmîntulul ctt
tului că masele muncitoare din Rusia ţa­ .Marea Revoluţie Socialistă din Octom­ lului conducător al clasei muncitoare în
ristă cu avut in fruntea lor un partid brie — stmnul biruinţei proletariatului această alianţă, este chezăşia tuturor suc­ OPREA GHEORGHE BOTICl NICOLAE mal mult ILJE ION
msrxlsrt, revoluţionar. înarmat cu cunoaş­ mondial asupra burgheziei — a luminat ceselor noastre Partidul cere organelor şl prim-secretar al Comitetului raional de partid preşedintele Comitetului executiv al ţăran muncitor decorai cu „Meda­
terea legilor de dezvoltare e societăţi) cu forţate sale tot mai puternice, lupta organizaţiilor sal© să lupte neîncetat pen­ Brad Statului popular raional — Brad lia Muncii" — Planul de Jos ra­
care a ştiut să se apropie de mase. să le pentru pace, democraţie şl socialism a oa- tru înfăptuirea acestei politici; să lupte pen­ ionul Sebeş
înţeleagă şi să S9 sprijine pe ele E-l a irenilor muncii din întreaga lume. tru întărirea şi dezvoltarea sectorului so­
croat imperialismului o rana de nevinde­ Cu bucuria deplinei libertăţi, a succe­ ci alist tn agricultură, pentru ca acesta să
cat o spărtură cc mereu se lărgeşte selor pe frontul construcţiei paşnice a devmi exemplu de urmat al ţăranilor Suh steagul Marelui Octombrie
încercările dinăuntru şl dinafară, dc socialismului sărbătoresc astăzi, ziua de muncitori cu gospodării mici şi mijlocii,
a distruge primul stat din lume al mun­ 7 Noiembrie, alături de oamenii sovleticL să devină baza aprovizionării economiei
citorilor şi ţăranilor, au dat greş Parti­ oamenii muncii din ţânle de democraţie noastre cu materii prime, şl a oamenilor
dul Comunist, făurit şi condus da Lenin şl popuicră şi Republica Populară CTiineză. muncii cu produse agro-alimentare multe .Cind sflrsi de notat in carnetul său — Apoi cu grîul, pînă ln primăvară am care în momentul de faţă este In curs de
Slalin. a asigurat trâiruoi3 victoneJ asu­ — rod al Marii Revoluţii Socialiste din şi de calitate superioară cîtcva chestiuni urgente pentru ziua ur- erm terminat Rămine doar a pune sta­ construcţie.
pra imperialismului, a asigurat consolida­ Octombrie — şl toţi oamenii din întreaga Metodele de lucru ale colhoznicilor so­ mStoare. ttnârul Pascu Nicolae preşedin­ vilă vînlului ca să nu spulbere 2ăpada ca Munca stăruitoare depusă pe ogoare de
re? si perspectiva dMvoltâri» Statului So­ lume care vor şi doresc pacea. vietici — metode ce au la bază studiu şi tele gospodăriei colective „Partizsrvul Ro- o să cadă ps ogoare in timpul iernii — către membru colectivei din Benic. pe
vietic Drumul deschis de Marea Revoluţie So­ experienţă — stau ©stări la îndemin» |y" den comuna Benic. Ieşi In coridorul spuse prejjdmtele Insă nu trebuie să ne lingă faptul că e contribuit la Întărirea
Acum, după 37 de ani de la înfăptuirea cialistă din Octombrie este urmat astăzi colectiviştilor şl a ţăranilor muncitori in­ ce imprejinuieşte sediul gospodăriei. îşi scape din minte nici celelalte culturi. gospodăriei, a adus belşugul şl in casele
Marii Revoluţii Soafalfste din Octombrie, de sute de milioane de oameni care cred dividuali Folosirea lor. cu pricepere, va îndreptă trupul osos şi privi spre cerul care — Păi cum să ne scape tovarăşe preşe­ lor Ba unii din ei de ciad sînt în co­
reslarlriJe şi succesele statului socialist, în forţele lor, care-şt Apără puterea lor asigura recolte bogate, va face ca pămân­ spre seară prinse a se scopiri de nori dinte. zise Steau Ştefan, unul dmtr* cei lectivă şi-au durat case noi. frumoase şl
sint dovada cea mai grăitoare a superio­ populară. cuceririle lor revoluţionare. turile să rodească mal cu spor, plinea să plujnburu Toamnă — îşi zise ca msi harnici colectivişti. Doar fiecare dm grajduri pentru animatele proprii. Bel-
rităţii orânduirii sccialiste, mărturia vie Partidele comuniste şi muncitoreşti din fie mal albă, mal bună. pentru sine preşedintele. O clipă fruntea noi ştie de cele'22 hectare pe care tre­ dean Aurel şi Preja Zaharie, abia au avut
a forţai Şi trămlciei societăţit socialisto. lumea întreagă urmează astăzi cu fideli­ Datorită eliberării ţării noastre de că­ îl fu brăzdată de clteva cute, apoi fata buie să le inîămîntSr.» cu porumb în pri­ trasat lecui unde urmau sâ-şl clădească
Sub, conducerea înţeleaptă a Partidului tre Armata Sovietică şi datorită ajutorului II deveni ca seninul ce stâpîmse tot tim­ măvară $i apoi cu toţii mai ştim şi alt­ noile locuinţe, 1» atelajele gospodăriei au
tate linia marxist-lemnistă, calea plină ds
Comunist, poporul sovietic a fost chemat muJtuiateral si dezinteresat acordat Ln per­ pul zilei Dăduse cu ochii de unul din ceva. Dacă acum doi ani In coteţe aveam .sl sosit cu nisip, piatră şl alte materiale
succese, străbătută de partidul Încercat
la o uriaşă muncă creatoare, mobilizat la manenţă de către Uniunea Sovietică, po­ tractoriştii ce deservesc gospodăria trebuincioase Unitatea de care au dat .
al Iul Lanin şi Stalîn. Ifl scrofiţe, apoi numai tn cursul aces­
refacerea şî construcţia statului, la lupta porul nostru a reuşit să cucerească în cei — Gata de însâminţat şi «el de al 40-lea tui an. avutul obştesc a crescut cu 114 dovadă membrii gospedâriei a făcut ca
Partidul nostru, născut Io focul luptelor
pentru crearea nou societăţi Po­ 10 ©ni ce s-au scurs, succese deosebite în hectar, tovarăşe preşedinte Si toate nu­ rlmători. Şi pină i-om vedea ca pe cel repede să se înalte zidurile şi odată cu
revoluţionare <Jm România, sub influenta
porul scvicttc a construit socialismul şi toate sectoarele de aetlvILate. Partidul mai in rinduri încrucişate, 11 spuse trac- de colo. zise Şleau Ştefan, arâtînd un porc acestea să capete vi iţă dorinţa celor doi
Meni Revoluţii Socialiste din Octombrie,
dobîndcjte succese de seamă în construi­ tcristuJ ce abia îşi purta greutatea pe picioarele-l colectivişti
conduce clasa muncitoare pe drumul mun­ Muncitoresc Romin, aplicând în mod crea­
rea comunismului. Industria sa grea tor, la condiţiile sproifsce actuale, în­ Despre acest lucru vorbeau eu entu­ scurte, le trebuie mîncare nu glumă. Viaţa colectiviştilor sc scurge fără grija
si industria uşoară zu căpătat o dezvoltare cii paşnice şl constructive, pentru în­ ziasm, în seara zilei de 30 octombrie, tot-! zilei de mîine, dar in acelaşi timp el nu
văţătura marxist-leninistă şi experienţa La cele spuse de Steau Ştefan, tn gîn-
fără echivalent In trecutul istoriei, iar »- florirea patriei, pentru ridearea neînce­ eoleotlvijtll întorşi de la cîmp Bătălia fu­ dul fiecărui colectivist stăruia bogata re­ sînt rupft nici de restul ţăranilor din co­
gncultura, pnn mijloacele cu care este tată a nivelului de trai material şl cultu­ Uniunii Sovietice, conduce cu succes clasa sese cîştigată Fiecare dm el era mîndru coltă de porumb obţinută tn acest an de mună Plugurile gospodăriei, maşinile de
mecanizată a devenit o puternică bază de muncitoare pe drumul deschis de Marea că angajamentul de a cinsti ziua Marii semănat grîu şl porumb au tras brazde şi
ral ol celor ce muncesc pe lanul însimînţat în cuiburi dispuse in
aprovizionare cu alimente, bunuri de larg Revoluţie Socialistă din Oclombne — dru­ Revoluţii SodaLste din Octombrie cu In- au Însimînţat multe din ogoarele ţărani­
Astăzi. întregul nostru popor sărbăto­ samînţănle terminate, devenise fapt împli­ pătrat Producţie record : 4 200 kg la ha
consum si materii prime pentru industrie Ghicindu-le parcă gîndul, preşedintele lor cu gospodării Individuale S» mai rr.uli
reşte cea de a 37-a aniversare a Marii Re­ mul bol .rugului şi fericirii. nit. decit alît In primăvară, colectivişti' au
Ridicarea neîncetată şi sistematică a ni­ gospodăriei nu se putu abţine a nu ace:
velului de trai material şi cultural al po­ voluţii Sooialiste din Octombrie în condi­ Nimic nu poate opri poporul nostru din Ca şi ln alte dâţi. cu toată truda din — Aşa-i că la anul cele 22 ha te vom se- căutat a împărtăşi tuturor ţăranilor din
porului, a constituit întotdeauna pentru ţiile avlntulul tn muncă pentru a da via­ drumul pe care şi la ales. Oamerui muncii timpul zilei, discuţiile dinLre colectivişti măria în întregime în pătrat La cuvin­ comună metode noi de muncă, menite se
partidul şt guvernul sovietic legea supre­ ţă prevederilor Proiectului de Directive sint încrezători în forţele de nebiruit ale nu mai conteneau. tele preşedintelui toţi zîmbirâ plini de îq- ridice productivitatea pămîntuiuL La de­
mă a activităţi» sale Cită deosebire între partidului, la viitorul ce se deschide ; şî Dărâmuş Gheorghe, şeful echipei înllia monstraţia practică organizaţi de gospo­
al Congresului al II-lea al P.M R. cu pri­ ţeles în semn de Aprobare.
viaţa' de astăzi a oamenilor sovietici şi îşi spuse şi el printre alţi» gîndurile. dărie, privitor la însămînţarea porumbu­
vire la dezvoltarea agriculturii In urmă­ de aceea sprijină cu dragoste politica Şl încă sînt multe lucruri frumoaso,
cea de acum 37 dc ani ; între cea din — La anuL Larâ?l vor ri grei cnopii ! Sl lui în cuiburi dispute în pătrat au parti­
torii 2—3 ani. partidului, luptă pentru întărirea statului dacă timpul va umbla bine. apoi iază vom multe succese, pe care le-au obţinut cele cipat peste 100 ţărani muncitori.
Uniunea Sovietică, ţările de democraţie 51 familii oe compun colectiva din Benic.
populară şi ţările capitaliste Oamenii muncii de pe ogoare dau bătă­ demccrat-popular fl gtndiţi unde să ne adăposturi atîte Sâivazvul construit de colectivişti poate a- Au trecut mal bine de 4 ani de la
In timp ce în ţările din Lagărul păcii, lia pentru terminarea în bune condlţiunl Sărbătorind astăzi cea de a 37-a ani­ grîu 16 iulie 1930, dnd o mină de ţărani ini­
în fruntea căruia stă, bastion neclintit a campaniei agricole de tomna. Iar mun­ versare a Mani Revoluţii Socialiste din La spusele lui Dărămuş faţa tuturora se dăposti 500 de oi lax In remiză atelajele moşi din comuna Benic, prin voinţă uni­
sint pistrvate în bune condiţiuni
Uniunea Sovietică, nivelul de viaţă a oa­ luminase. Fiecare colectivist îai amintea ta au dat naştere celei de a doua gospo­
citorii din mine. uzine ş» fabric», îşi spo­ Octombrie, oamenii muncii din ţara Colectiviştii din această gospodărie însă
menilor muncii creşte cu fiecare za, pen­ de recolta de griu obţinută în anul 1052. dării colective din raionul Aba De a-
resc eforturile, accelerhid nunul întrecerii noastră string şi mal mult rindurile in dnd pentru pxima oară semSrvascră 9 ou sînt oameni care să se mulţumească tuncl şt pînă azi, conduşi de partid şl pă­
tru că dragostea si elanul muncii a cu­
prins masele. în ţările capitaliste econo- socialiste organizată şi desfăşurată în cin­ Jurul partidului, afirmîndu-şi totodată dra­ hectare in rinduri încrucişate 2 500 kg eu realizările obţinute. El ştiu că avlnd şind ou încredere sub steagul Marelui Oc­
rrna a căpătai direcţia producţiei de răz­ stea celui de al 11-lea Congres al partidu­ gostea. devotamentul nemărginit faţă de la hectar ; în timp ce pe terenul semănat tn permanenţă sprijinul partidului, gos­ tombrie, harnicii colectivişti prin succesele
In mod obişnuit, numai 1700. podăria lor v» creşte şi sc va dezvolta obţinute pe drumul vieţii noi, au pu5 ple-
boi. muncitorii fund ohligaţl. ori şantajaţi lui Multe brigăzi de mineri din Valea Uniunea Sovietică— eliberatoare a noa9*.râ
Şi da atunci, această metodă de munci an de an De aceea îndată ce vor ter­ tră de hotar între trecutul de exploatare
su luoreze in această producţie, scăzîud Jiului, oa cele r<Je lui Kaldu luliu. Mihzi — faţă de Înţeleptul făuritor al marelui (mpâmintenindu-se la gospodăria din Be- mina şl îngropatul viei. se vor aşterne pe si mizerie şl intre prezentul îmbelşugat şl
astfel cantitatea produceri» bunurilor de Ştefan Paul Anţtlă. Ion GaiovscM. lorii Octombrie — Partidul Comunist îl Uniu­ nic colectiviştii de aici au obţinut bogate treabă pentru ten--.in-,re* rr.cternilSţll cu -•tert cu bucurii
larg consum *i mărind scumpirea lor Kutoşi, Vizi Andrei şi altele, apticînd me- nii Sovietice. recolte de griu cspaci»atca pintru 20 'te fălătoare S ALBU