Page 6 - 1954-11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 89

PRIE TENIE
Recunoştinţă fierbinte Pe calea unei vieţi
marelui popor sovietic înfloritoare
Noi muncim fa secţia de sortare a fa­ In comuna noastră. Jumătate dfa locu­
bricii „I Mal" Petreştl Meseria de sor- itori sJntam de naţionalitate romfaâ şl
totar ne este dragi. Eu, Spân Agnote, A m v ă z u t ţ a r a f e r i c i r i i Jumătate de naţionalitate maghiară Dar
muncesc de 32 de ani în fabrica aceasta niolodată nu ne-am avut a Ut de bine unii
ţa-am inriripM-O. Am Îndrăgii-o mar ales cu alţii, ca astăzi, in trecut, ţăranii eă-
după oe Armata Sovietici ne-a eliberat. rad, romlnJ şl maghiari, erau exploataţi
Am simţit atunci pentru prima oară Convorbire cu Eroul Muncii Socialiste Haidu Iuliu Vrem sa trăim viaţa colhoznicilor deopotnvă şl de bogătanii romiru şl de
în viaţa mea libertatea. Iar mal târziu, ceri maghiari
INTREDABE : Ce localităţi miniere a-ţl Ne-aun strins fa braţe şl ne^am veseiM dfa Cu trei ană fa urmă împreună ou mai Toata coaste Lucruri frumoaso pe căra le-
dupâ naţionalizam^ om cftmţît ci sfat stă- După eliberarea ţării noastre de către
vizitat când a-ţi fost fa Uniunea Sovie­ tot sufletul Devenisem attt de bum prie­ mulţi ţărani rrumattpri dtn ţara noastră am văzut, cîl şl bradul pe aere-1 duc ool-
pîni pe muncea moe, ci muncesc pentru hozrwctl, au hrealt in mine o dragoste şl Uniunea Eoviettcâ, vrajba dintre noi a
tică ? teni încât la despărţire am simţit nevoia om avut ocazia să vizitez ţara care ne-a
mâne şi psxxtru ceilalţi oamanl RĂSPUNS: In aivuJ 1951 am avut bu­ să faoem schimb de foto gratii. Cum însă eliberat de eub Jugul fascismului, moşie­ mal mare faţă de muncă, faţă de pămînt dispărut pentru totdeauna Cu eJutor J
Suntlmeaiu’ acesta înălţător, 'ml datoriei curia de a vizita ţara sovietelor cu oa­ Lubianţev ou avea o fotografie cu în­ rilor p daptUaU^tUor, marea Uniune So­ şl animala. partidului nostru şl conductodu-ne după
faţă da colectiv, cerea să muncesc mal menii şi fafipteurlle el Bineînţeles că pe treaga Iul familie, (adică incluzând şl pe vietică. intonUndu-mă ccasă, ara povestit mult experienţa ţăranilor colhoznici din Uni­
bine şi cu mal mUltă răspundere. Dar mine, sfredelitor al a di nourii or, mia far, vdtonal nou născut) şl cum nici cu nu e- Lraadnte de a vizata Uniunea Sovietică ţăranilor munottort despre cele văzute In unea Sovietică, în toamna anului 1952 mal
cum? Secretul l-am găsit fa metoda so- tareeat si ştiu cut mad nuiWe lucruri des­ vearu la mine o totogralte ou fatreaga fa­ deşi aram membră a întovărăşirii agricole codfaozunie şl eovhozunde utvieUoe, cit şi mulţi ţărani munaltori romi nl şl maghiari,
vicMci Voroşln Am organizai ' t loca/ de pre nuneiil sovaebd Aşa că cea mal mare milie, ne-am Înţeles aă nl le trimitem pe din sat, totuşi, aram nedumerită, nu cre­ despre viaţa lor îmbelşugată. Le-am po­ ne-am unit pământurile fatr-o întovără­
munci 1a sortat, mişunat, ambalat şl im porte din Umpid şedeau mele în Uniu­ urmă. Aşa am şt făcut Păstrez şi ecum deam că vum putea obţine unele realiză ri vestit şl despre metodele agrotehnicei De şire agricolă Aprijcînd metodele ştiinţei
pichetat, după ecoasta metodă; Şi re­ agrotehnice sovietice In lucrarea pămin-
nea Sovietică, ml l^am petrecut fa Don- fotografia da fa Evdoofdm. în domeniul sporirii producţiei de ce­ a tun ca. aro Început &ă însămânţăm şl noi
zultatele eu începu* si tio dfa ţce în ce bas printre minunayi minen ai acestui INTRESARE : Oare sfat ecum ralaţiUe reale şl fa domeniul creşterii animalelor griul dujpă metodele Înaintate. Astfel, fa tului. dfa pomul an de muncă am reuşit
mal bune. Acum. In amstea 2»lel< de 7 No­ să obţinem recolte bogate Văzând că ne
maro bazin oarborufor Am vizitat multe dintre dumneavoastră şl tovarăşul Lubian­ Nu cunoşteam şl nld nu credeam că la anul 1953 am oblmut o recoltă de 2 700
iembrie, drept recunoştinţă maxcîan popor din minele Donbasului, mfaunlndu-mă de ţev ? baza ecestul lucru stă ştiinţa faalntată. kg griu fa hectar, înţelegem bine şl rezultatele au fost fru­
6ovfertlc care ne-a dat libertate şlrne «juiti gradul înalt de mecanizare la care o ajuns Insă, ajunşi acolo, m-am convină că pâ- Povestind totovArâşiţdor şl celorlalţi ţă­ moase, în primăvara aresturi an am trans­
trăieşte si făurim o viaţă nouă, eu am mlnerilul sovietic RASfHJNS: Prietenia noastră continuă mî nitului 1 6€ poate smulge roade mal bo­ rani muncitori dfa comună, despre trasee format întovărăşirea to gospodărie colecv
'•depăşit plaiMd. pe luna octombrie cu 22%. ÎNTREBARE : Ce părere aveţi despre şt acum. aa semn al unor senttmante a- gata, Iar animalele pot da producţie mal tâsuHeţitS şl traiul fericit nl colhoznici­ trivă, căreia l-am dat ruimela „VLsţă
Eu mă numesc Tutela Suzana şl sfat oamenii sovietid ? dlnri ce ne leagă Şl nu e o prietenie fa mare de faptei clame, lină. etc. lor sovietici, fa primăvara acestui an am nouă' 1 .
mult mai tânără dec St tovarăşa Spân Ag- RĂSPUNS: Nu după mult ttmp m-mi care să ne scriem numai sorisem ca doi In colhozul „Ceapaev", om ajuns chiar faianţat şl la noi o gospodăria ooleotjvâ. Astăzi, Luptăm să obţinem recolte dl
neta Am numai 22 onJ Impaalentt, fără să-mi dau seama, cu cunoscuţi vechi ea are rădăcini adinei şl în timpul recoltării grîuluL Aed colhozni­ Muu» fa gospodărie merge bine. Am a- mal bog&te de «-reale La hectar. Prtn a-
AâutaU şi Îndrumaiă de cy.xnctiiaTiri mol oudţl dintre minării da aici. Pe umil din­ In activitatea din produepe Lubianţev cii ne-au eupUoat curo au reuşit să ob­ junfl să văd şl pe tarlalele noastre iiînrirtri pMnarea raguLâor agrotehnice fa lucrazee
v4rstndcrt;\ am devenit utemistă şl luară- m-a ajutat de multe ori fa soiusojule Iul aâ pământului, gospodina noastră a obţinui
tre el nu-l voi uita niciodată. LI cheamă ţină peste 3 600 kg griu la hi Recoltatul maşinile Toate arăturile, le facem cu ma­
toare fa' secţia de sortat Alei, o bună aplic mai oarect metodede sovierice. Mi-a fa acest as recolte frumoase. La grîu.
Lubianţev Evdoebim. S-a fatîmplât ca Vl- se lăcea cu combine. Iar transportul griu­ şinile statului- La fel secerişul griului
parte ,d im '■ calificarea mea o datoreze to- cat sfaturi ori de cita ori I le-am cerut l 269 kg La hectar. La cartofi 12 500 kg.
zAa pe care a făcut-o grupul nostru de lui la magazii se făcea cu camioane l-ara făcut ou secerătorile-legătonl cu trac­
warăşaj\ Spar Agineta, oare este una din­ Acum de cita ori cuceresc edte un nou iar la porumb» prtn însAmlnţarea lui după
mineri rornlnJ fa Donbas să se nimerească M-am ©indii atunci la truda pe care o ţiune meoanteâ- Recolta pe tarialela noa­
tre «da mal buna mnmcl/toacre de le noi. succes sau mă Împiedic undeva, sfanţ în­ metoda soviettcA fa cuiburi aşenate în pă-
chiar fa zilele dm preajmă şl de după depuneam noi in perl oda recoitetuiuâ stre e Început să orească. In aceri an, cu
întotdeauna m-a ajutai cu o dragoste pă- 7 Noiembrie Minerul de care vă vorbesc dată nevoia să-l scriu prietenului meu din Timp de patru zale Olt ani stal fa acest tot tnmpul nefavorabil, nod am obţinut tnxa.1k om reuşit să obţinem peste 6 600 kg,
rinteapcfl Aşa am reuşii ’eS devfa condu­ m-a Invitat fa toana zilei do 7 Noiembrie Donbas LmJ e oa un frate, l-am sen3 şl colhoz, am văzut multe lucruri frumoase peste 1.250 kg griu la hectar. ethileţl Le hectar.
cătoarei brigăzii utemlstecxîto secţia noa- la el acasă ca să sărbătorim împreună, acum atnd ml s-a oanfent tîtDul de „Erou de care cu greu m-am puftuit despărţi In gospodănua ooleetlvă, ostări putem a- Fentru e traduce fa viaţă prevederile
strflA aşa cum se cuvine acest însemnai eveni­ al Muncii Sooiialliste“. l-am scris că suc­ Din colhozul „Ceapaev" am pleoat în plica toate regulilo agrotehnice Ne-am pnodeotukd I>treattfvakxr Oongresuluri «d
Noj\ ara hotărtt să mtem , împreună a- ment din vdaţa poporului joviaUe Am pe­ cesele mele se daterasc şl pmetenlei dintre colhozul „VLadimir ELid Lanln". Şi ®âd, convins că pământului 1 se poate smulge U-tea el pmttduluri. fa vederea măririi
crastă ^erriooare, pentru că vrem ai mul­ trecut fa casa Iul Îmbelşugată, o seară da nod. l-am rauiţruml/t penlru tot ce am aro test primiţi cu bucurie de colhoznici recolte bogate In toamna acestui an. am prodiucţl— agricole La beoter, fa această
ţumim 'ainwnUor eovtetlcd pentru elibe­ neuitat, cu toate că rrd-a păruit rău că câştigat de Io efl şl do la toţi oamenii so­ Ei ne-au Împărtăşit cu drag din metodele Inoeput însimlnţările din tâmp, far pe toemnfl. La însâmîiitsima griului, am a-
rare pl pWtru pilda ce oc-au dat-o în în­ n-am putut să-l văd prietenului meu şl vietici lor de muncă. arăUndu-ne felul cum În­ date de 13 octombrie am terminat Dto plioat cu strioteţe reguUJe agrotehnice. Aro
frăţirea dWra irvarţlociaUtaţI familia: soţia se afla fa timpul aceia la ÎNTREBARE : Ce alte mărturii ale prie­ grijesc şl hrănesc vitele. In acest calfa o a, suprafaţa totală planificată cu griu» 16 ha îngrăşat terenul cu gunoi de grajd, bine
Eu TXitofy: Suzann, sfat mrrtfacă Iar maternitate pentru al umple Iul Evdo- teniei romdnorsovăetilce cunoaşteţi ? am văzut vad care dau câte 35-40 Mtri le-ara insămfaţul după metoda sovietică, putred! şl ou fagnăşămfate minerale 1 am
eu, Spen Agneta, sfat gaiununcă Dar mun­ cKim da»a cu încă o mare ferxhire — un RĂSPUNS : Dacă e să vorbLm despre a- do lapte pe zl în rindurl încrucişate. Iar planul insămin- făcut arătură adîracâ la 22 am. pentru în-
ca liberă, şl a fasta Lâ. viaţa nouă pe care o nou şi drăgâiiaş Lubianţev. ceastă prietenie d faine popoarele român şl In carnetul pa 'care-1 luasem de Roasă, ţârilor l-am depăşit ou 2 ha. sămfaţăirdile de toamnă şt în aontdnuare
oonstruljn ln| interesul întregului popor, facem arătură adincă penkra primăvară.
ÎNTREBARE : Cum e-a manlfestait pre- sovietic, fără îndoială că eu am spus pu­ mt-am notat cu băgare de seamă meto­ ExperleuţB cofa amicilor sovietici, ooa-
lori dcceetf»ln> de iraţionaliiatp, grija ce Pentru vucdesela obţinute tn gospodăria
tuoreo pc care o acordă oarnemd sovietici ţine luarurl. Acelaşi dragoste pe oare o dele despre oare ne-au vorbit maiştrii re­ slifaioe astăzi pentru noi o călăuză sigură
nl se acordă' de către partid, drepturile colectivă, noi purtăm o adîscă recunoş-
oamenilor muncii din patria noastră 7 simţ eu pentru Uniunea Sovietică, o simte coltelor bogate şl brigadierii zootehnici îo mersul nostru tnaunte Studiind şl a- tfaţă maHl noastre prietane dfa Răsărit,
e&de pe oaraL le evaru. ne-au înfrăţit RĂSPUNS: In seara aceea Evdochdm fiecare miner din bazinul Văii Jiului. Mi­ Am vizitat apoi şi ejte colhozuri şi sov­ plictnd metodele egrozootehnica Înain­
pentou totdeoiu. - Şt această înfrăţire oare Uniunea Sovietică
şl-o luat ăaţă de mine angajamentul de norii noştri lucrează oeum cu utilaj so­ hozuri unde de asemenea am văzut lu- tate, putem creşte vite de rasă superioară IŞTOC PETRU şl VINCZE ŞANDOR
e-a nfisout intre\rcd fa focid muncii, n-o
a da fa zaua de 10 noiembrie două norme vietic : încărcătoare mecanica haveze, do-i aruri pe care nJci nu le-aş fi putut visa şi putem face oa pământul si rodească mal
va putea învrăjbi nimeni şl nldlodab. ţărani odlactivişti dto comuna
z Uni ce fa rin st ea minerilor dfa ţara mea. cane de abataj, craţere, combine m/fatfore. aMădată Peste tot am văzut cum se duce bine, prpducînd don ce tn ce maJ mldt
SPA/N AGNiET^A 0 TUTELA SITZANA HărSv, raionul IMe
Iar eu. nd-«m luat faţă de al angajamen­ etc. Aş mal putea să vorbesc dwpro do - lupta pentru lărgirea namurflor de pro­ pentru binele poporalul nostru muncitor
munoftoareâaltfebrtna „I :Msi" Petreşll
tul ca odată întors în patrie să aplic la oumontapo tehnică sovietică care ne a- ducţie, şl ce venituri mari educ actotea Acum In preajma mani sărbători a po­
locul meu de muncă metodele sovietice Jută să găsim moi uşor căile spro mări-, Am vizitat şl multe gospodării ale col­ porului sovietic, glndul meu şl al tuturor Minunat tractor „Stalineţul"
Mscaraue-turn „K. S. K. 3“ ipo oare le-am învăţat ocolo. rea capacităţii de extracţie a cărbunelui, hoznicilor şi In toate am văzut mobilă colectiviştilor, se Îndreaptă plin de recu­ — Mftrttoa, Martine I Opreşte ml,
In ziua de 10 noiembrie, am fatvst fa despre numeroşii Ingineri care au studwt icumpâ. covoare, aparate de radio, maşini noştinţă către marea noastră prietenă din
Spav dasflu! ChLddu'te. cit vezi cu ochii, mina la Care hiena Lubianţev şl am ajuns fa Uniunea Sovietică şi lucrează acum la electrice de călcat şl multe alte lucruri Hăsârit, Uniunea Sovietica n-auzJ 71 Martioe l._
Aşt cum să oprească Martin când
numai clădim. Utafl/ tot torminatn far la Jocul Iul de muncă la ora 12. Cind am noi aptUofad aici experienţa mineritului frumoase. Fîiecare colhoznic, In ofară de BOZERO SOFIA
La olivia se luormrf aznun Aoe3ta este sosit ou Evdoebim prietesvu) meu şl sovietic şi despre multe, multe alte lu­ venitul oe-1 primeşte din cohloz, mal are membră a gospodăriei colective n-aude nimic 7 SI cum a-audd cfad moto­
rul „SteJfaeţuîul 1 * merge în plin 7
noul oraş muncitoresc Hunedoara Oun prin mine prieten ut tuturor minerilor ro- cruri. Ored însă, că acestea le ştie Le-, De lîngâ casă cîte o vacă cu lapte, 2-3 „23 August" dtn comuna RapoltitiJ
Cei dare strigase a trebuit eă aştepte
şl dne e putut oanstrul Atlta mulţime de mfaA loara deja La a trate normă zilnică. oara porrf graşi. Iar curtea plină de păsări. Mers — raionul Hunedoara
I dlri ? Qiai s-au dădWt T Acesta între­ până Barabaş Martin a venit înapoi cu
alte opt brazda Abia atund a observat
bări îşi găsesc răspunsul:<5vdatfi oe Intri fa
semnele care I sa făceau şt opri
oraş. Clinchetul cristalin al clopoţelului nu Jn clasă, era linişte deplină Copiii sor­
Iadă, ne-am apropfat de blocul nr. 40. fneebue fneu Şi copiii ueietl şl pdlâpioşi Vorbind copiilor despre U. R. S. S. — Ce vreri mă 7 Strigă eî din oabfafL
beau cuvlţit cu cuvtnt şl tn minteo Lor
Se lucrează deja la eropartş Acura cîţtwa dădură buzna in spaţioasa sală da clasă, frageda se (nfirlpau gtndurt noi, iar Bu­ — Am venit să-mi dai un lanţ, ca aJ
ard, ofad Inafţnxse caostipuinea oraşului, a noii şcoli din satul Subcelate. a întregului glob pămtnfeşc. Se află aşe­ nice. Dar pe de altă parte, boierit şi pa­ fleiul le era cuprins de o admiraţie şl dra­ nostru de la K D s-a rupt
ridicarea materialului :da construcţia la zată pe două continente: £urppa şl Asta. tronii te îmbogăţeau de nu mal ştiau ce —. SL pentru asta mă opreşti tu, mfl 7
Ast&zl II ie do vorbi de ţara acela mare goste din ce fn ce mat mare penlni acea­ Nu vă dau De ce n-aţl avut grijă de el 7
înălţimea color rftova etaje, gb tăcea ou — Vedeţi deci copil, ce ţaTă Imensă este că facă cu atrtea averi far cind munci­
unde nu mat slnt bogaţi şi săraci, unde stă imensă ţară şl pentru acest popor mi­ — Martine, hal dă-ne, că stăm pe loc.
greutate. Acum, lângă clădire s-a instalat oamenii trăiesc toţi In frăţie şl dragoste, Uniunea Sovietică. Dar cel mai important torii şi ţăranii cereau o coajă de ptine mal nuna t. unde copiii sînt cel mai fericiţi din
o m a oara -turn SJL 3" adusă din Uniu­ este că aceasta este prima ţară din lume mult, erau omortţl cu rplile. De acela Ru­ zău-
unde copiii sint fericiţi. Mai auriseră e< In care B-a instaurat o nouă orlndulre, sia ţaristă a fost denumită „închisoarea lume. Martin deschise uşa cabLneri şl tntlnce
nea Sov latlcă Braţul el lung. sa mişcă fa de această ţară de ta părinţii lor, citi­ visată de veacuri de popoarele asuprite şi popoarelor 1 *. - Poporul nostru tl daforeşle mult Uni­ lonţul cerut
toate părţile Instalaţiile de scripeţi cu seră (n „Luminiţa" sau fn „Sein lela Pio­ ffămlnde Această vlofă chinuită, ura popoarelor unii Sovietice il poporului tău, cu care a — E pentru ultima oară Să vfl îngri­
oare e prevăzută, bal şl ridică omtDrialu! nierului"-. Dor acum le va spune despre Dar ştiţi vot copil, cină s a Inriaurat împotriva acelora care (I exploatau. Parti­ fost prieten de veacuri. Paginile Li!oriei jiţi lucrurile cu care luaraţl Auzi mă 7
această ţară minunată, tovarăşa Inoăfd-
de care ara nev ale canstructorul : cără­ această nouă orindulre. şl cum ? dul Comunici tn fruntea căruia se afla ţării noastre vorbesc mult despre această — Aud.
toare_ prietenie Iar astăzi, libertatea şl postbl- r Stol!neţul" porni din nou Până spre
midă. mortar, grinzi, ţiglă, prefabricate - — In anul 1917, prin Udarea Revoluţia Lcntn şl Sta lip precum şl alte evenimente
— Vă amintiţi copţi eă nu de mult, la Socialistă din Octombrie, răspunde eteoa istorice, au dus poporul la luptă şl tn fe­ llfotea de a ne construi o viaţă nouă. lot
lecţia de geografie, am. tnudţal despre Afunteanu Eugenia bruarie J917 a fost răsturnat ţa™*, tor Uniunii Sovietice o dalovăm
Uniunea Souletlcd... Cine ar putea să ne — Da, prin Marea Revoluţie Socialistă apoi. tn octombrie, a fost doborită întreaga Şl multe încă, auziră copiii de la fnvă
arate pa hartă unde se a/ld ca 7 din Octombrie pe care şl poporul nostru exploatare, lnstaurfadu-ce puterea sovie­ ţătoarea care le vorbea pUnâ de căldură
Afînuţele zvlcnlrd toate deodată (n sus o sărboforefşe eu dragoste la 1 Noiembrie .. telor. despre traiul lumtnos dtn această ţară
cu două degete ridicate .. Şl pionierul Do- Mult au suferit popoarele din vechea S-au mal năpustit mulţi duşmani axn- Clopoţelul se auzi dtn nou. Copiii şe
brescu VIefor dtn clasa IV-a — unul din­ Rusie faristd Ţăranii muncind din greu pra ţării Sovietelor, dar (oft au tott fn- îmbulzeau zgomotos spre uşă. Privind In
tre cel mal silitori elavl din şcoală — pe moşiile boierilor, erau mereu flămtnrl frtntt Fiecare din uol care a-ţl citii des­ urma lor, tovarăşa Teodorovlet Rozalla.
spuse cu glaj idol arflHnd pe harta în­ şl dezbrăcaţi, muncitorii din fahrtd abia pre Marele Război pentru ytpărarea Pa­ învăţătoarea, se gfndea :
tinsă ; primeau pentru truda lor, at(l cit să triei' vă amintiţi cum au fost (nfrtnţf — Viitorul e al tor. SI ce frumos oa ft >
— Uniunea Sovietică este ced mal mare trăiască de pe o zi pa alta. Copitl lor tră­ fasciştii nemţi de către Armatele Sovietice far aceasta, datorită Marii Ţări a Socia­
ţară din lume. ea ruprlmind a şasea parte iau tn mizerie sau mureau de boli groaz- care ne-au eliberat şl nouă {ara.. lismului R SERBAN
Cu ajutorul medicinei Lucrăm după metodele prietenilor noştri Caravana cinematografica
sovietice colhoznici ,,Molotov“
Era pe ia miezul naţii I La fata Spttn-
loan Hondoîa e pornit fa dmp de rium a-e luminat de ziuă. Prima datfl a tre­ „Atenţiune I Caravana nr 1 a întreprin­
lufuj de stei din Brad, 5-a oprit maşina
cui pe la tarlaua unde «e ara pentru faaâmînţarUil porumbului, apoi o trecut pe fa derii regionale dnematograUce, prezentă
ecrvlcltflul de sal vrane Aduoea pe munci-
torul Rad Andrarrte ecatoesttat în timpul tarlaua lrrJlmtnţatfl ou griu. A intrat fa lanul vwde, s-a aplecat, a cercetat griul, aztfl seară ân comuna dumneavoastră Ul­
atpad a pornit mal departe, oolindfad faniull fa lung şl fa hat
lucrului Doctorul O&rarionl Dumitru care mul sovietic „CavaleruJ stelei de auz". Fvl-
— Scoarţa pământului s-a cam întărit Trebuie grâpaî, că altfel, griul nu se mui va ruho în sala cSmlnului cultura] 11
era de eervtaki fa sptteil fa noaptea acela.
poate dezvolta in vede — ţd—ft zis brigadiera! AnunpuJ acesta, Lrimblţat prtn două difu-
Intră grăbii In oaiLa do operaţie. Oare de
ere 7 DvzpS ce-J exiamlnfl ou atenţie apuse : Ou glndul acesta e ajuns la gospodărie. zoazn era strecurat printre dnteoele
— Ce «şti tngfadurat 1 l-a hiat socotitorul fa primire tran&mJse de stepa de rad Întinare a cara­ seară nimeni mi l-a mal putut opri Ln
Stăm şl privim trimiţi această Instala­ — Trebuie să executăm facS tn noaptea urma Iul rele opt hratoe ale pluguntor
ţie da Dior otTt de Înaltă şl oare ea măşefl asta operaţia, şl tnoepu pregătirea. Peste — Nu-s îngândurat Am fost la clmp Bă vfld de griu II frumuşel, dar a prins o vana! oare sosJse atunci fa Şoimuş Ma- muşcau din pâmîntul negru, unsuros
totuşi cu atâta voidfuruv Minunată ma­ câteva mfaiste începu operaţia.. scoarţă tace şl eu se poate dezvolta cum trebuie. sfae abia poposise tn fala căminului, şl Ln ziua aceea Barabaş a arat cu mult
şină I TermtnS odatfl cu zorii rtlri. . Soare, după terminarea lurirultal, oolecUvlştil s-au adunai fa sediu] gospodă­ a şt fast înconjurată de o armata întreagă pesta normă
— S-<a ridicat ptaâ acum pesta II mll de riei. Brigadierul Hondula loan le-a povestit despre munos colhoznicilor sovletld de ţlnct Da unde aflaseră ei că vine ca­ Abia seara am putut sta o clipă de vor­
tone de materia] au modistă macara, no Doşl obosit doctorul Oaraolanl ere Ca eă nu scape nimic din metodele de Îngrijiră a culturilor, urmărea cu atenţie ravane. nu ştiu. trasă erau bdne pregătiţi
wsdl şt mulţumit Reuşfae faeft o ope­ 6-o lnttmpdne — fa mijlocul lor, afUndu-se bă cu cal mal bun tractorist al gospodă­
tafomează meeanicril Fteuţ Toan, ou «- notiţele dfabr-un aeamet Acolo tşl losomaesB tot oe l-au povealif colhomldl so­
raţie grea. şt unul mej mare Şl maJ isteţ, care aă le riei agricole de stat din Calda d* Jos. ra­
ftta irtfadrie de p&rcă e3 or fi construc­ vietici despre munca lor.
— Ce tratament apUcftm bolnavului, to­ citească tot ce scrie pe maşină «au fa ionul Alba. Era aoolo şl inginerul ptero-
torul el. —. Nu-l deajunş aă lnfiOmlnţezl fa timp Fanfara da să obţii reoolta bogate, cul­ tioator AmândoJ ml-au vorbit despre ară­
— Şl gradăţl-vfi. fără afl 1 «e ăaefl mă­ varăşe doritor? întrebări eumuUlA. turile firebujecc Îngrijite la ttmp Am te-rt azJ fa dmp Griul este frumos, dar tre­ film. „Isteţul" a avut de lucru chiar din turi şt tasâmmţări, despre cit s-a arai ţî
car o reparaţie capitali, sări celMalt me- — Un tratament nou, pe care l-«m în­ buie grăpjt AJtfel nu poaţe creşte fa voie — le-a spus printre altele brigadierul primul moment, silabisind în hm ba rus* cît mal au de arat, şl îndeosebi desjwe
eettic ParuţKi V&lodea. Cită mândrie şl văţat in facultate Transfuzie de slnge * marca fabriaU: „Zavod Lmenl Mo)o- hectarul „SteUneţ".
recunoştinţă Io glasul acestor oameni en­ conservat, cu apanaluO ŢRŢ. după mo tova" •) — Puternic tractor tovarăşe Trage două
tuziaşti I Qtă dragoste faţă do oamenii todia profesorului ludln. Golecdvişttl treceau aproape ri&nte că vadă grhU. Lanul galben îşi legăna fa Urmării şl etudtot fadeaşmoape, MnăruJ pluguri cu câte patru brazde Aşa pu­
sovietici, oare le-au trimis această mu­ ifr vtnt sţdoefa pline Ou tot timpul neprielnic din «nul «casta, griul a fost destul operator Crâchm Nicolae, ş|-a transportai tere mai rar Am anat până acum mal
şin 11. Dar parcă pot h descrise toatn a- da Drumaa Pentru o nu ea pierde ntol un bob pe dmp, el eu hotărî» să-l recolteze dto maşină aparatele, lnstalfadu-le cu fn - mult dc jumătate dfa oe aveam planificai,
ceston 7 TBnăxui doctor Caradoni Dumitru nu-l fa pîrgă. desnfinare in sala căminului şt răspunztnd numai cu tractor uri ăsta
G fad urile ne sfat Întrerupte de un stri­ mulţumit cu oe a învăţa* pL nfl acum. Mo- La seoariţ e fad mare veselie. Oamenii ou Dnmodt cu însufleţire şl griu] a în ficeîaşl Wmp, la tnlrebărilo cu 1 se gu- — M»l preots 150, tovarăşe, complectă
gă» : dlcurci sovie'icâ e oomplexA. Do acafa a fost reaoMut fa numai 4 zille de pe întreaga suprafaţă. Apoi z-a transportat la arie neau: Inginerul planificator Jumătate dfa cele
— Hei Trătone, mai domol oşteşte, frate I început să studieze cu nudtâ pereuve- şl s-a dLSdlt fa stoguri GoleattvtşttJ aşteptau cu emoţia eă vadă rezultate]e epdl- — E nouă maşina aste tovarăşe ? trei sute do hectare oare 8-eu arat pină
De sud. dfa cabina mooarariol-lurn, «ori renţâ Ffaă acum e studiat „Manualul de cfirll metodelor eovtettce. Şl într-edijvflr, mezUlteitete mrusndi perseverente n-au to- — Sigur oS l nouă. aCTYITTY
Imediat replica : obstetrica" de C. C Serobansky, „Chirur­ Urzlat aă se erate. Cblecttvtştif au obţinut I 260 kg de griu la hectar, pe cfad cei­ — Dar de unde o aveţi ? — Şi-apoi ce arătură. Niciodată sub 72
— Asta să ml-o spui peste vreo 60 de gia fafanUU" de 3D Temnovsohi, „Scoar­ lalţi ţărani muncitori care n-eu aplicai regulile agrotehnace, munetndu-şt pămân­ da centimetri, adinclme
ani băiatule I ţa cerebrală şl organele tnieme" de C. M tul cum au apucat dto moşI-etT&moşt, au obţinut numai 800-600 kg griu la hectar — A venfl dtn Uniunea Sovietică aşa Cind ne-am despărţit se întunecase do-â-
Secretarul de partid, car© era ou noi ne BTkov şt multe alte câxţl eavletlou. ★ cum o vedeţi, ou tot oe ana afară si Înă­ bdnelaa Barabaş se grăbea să plece din
lămuri zâmbind : Sluddnd mereu, ttniral chirurg a În­ FregăUrile pentru fasâmtaţaroa griului de toamnă a «ui fădut dfa vrarr*v La untru. nou la tractor Ne-a strins puternic mina
— Troian e maoorai^uî, Iar col care a văţat sA aplice tratamente Importante ca: proba de germbvaţle. eu răsărit DO de boebe ; aeea ce fasumna. că gritfl este bun Ourtnd a Început ftfaraL jt-a spus :
Strigat de Jna, electricianul Petrache Con­ reanimarea bolnavdor oe se găsesc fa Duţ>ă aoela, « fiast selecţi cinat şl tratat cu abavK S3 vă mal spun ce Impresie e făcut — Minunat tractor „Stallneţur tova­
stantin. Amândoi băieţi buna Le place să stări terminale, după metoda profesorului Brigada a Il-a de tractorişti, oondusS de Cririea Nlcdlfie, a Ieşit la dmp. fi- „Cavalerul stoleri de auz 11 7 Dacă aţi vă­ răşe Să nu uiţi L-am primit de la so­
se „înţepe 1 *, dar la muncă nu-l întrece Negovschj, blocajul cu novocalnă după zut filmul, vă închipuiţi fiecare
cfad arătură edîncă. Brigadierul loan Homdola o-a dua şl a măsurat arătura. Nu­ vietici De La prietenii noştri e«0 mai buni
iiimani . Şi-apoi, acum luptă pentru anga- metoda A V. Vişnevschd, pregătirea pslho- La sftrşltul filmului. Crădun mulţu­
mai după acela a trimită aacU cu griu şl toectorlşUi au începui semănabd. Noroc !
j amantul )n an st an lud 7 Noiembrie Te prafllooMcă pentru . naştere, dup* proce­ mit de reuşită şl tjrăglnd cu urechea li Cu Inginerul planifiriatorr om maJ stat
Io urmi cu 10 zfle, ooîecttyiştll dfa Vinerea au terminat de însămfaţal 46 ha
poţi prinde cu ol ?... deul LKvmova 51 altele Astăzi, doctorul cele ce spuneau sătenii de<rpre film, tşi un timp de vorbă. Am aflat că Barabsş
de griu. întreaga suprafaţă e ton semăn atâ to rlnduri dese DucS-J întrebi pe
Am pornit mat departe Pe toate şan­ Caracdnni munceşte cu mal muiUă Însu­ aşe2ă dfa nou aparatele In caravane care Martin e uterul st. şt încă unul dlr.tre cal
Hondola Toan despre metodele aplicate la insSmlnţazee griuhil, el îţi răspunde cu
tierele TresUiIud 4 de construcţii Hune­ fleţire $1 au mal mult curaj pentru eâ peste cdtova minute avea să alerge mai mal buni. că-1 place tare mult mirrv" de
mîndrle :
doara. acaijşl fa'ailfaline Se pregătesc oa­ ştiinţa medicală sovlotlcă )sa înzestrat cu departe pe drumurile de ţară tractorist şi că In ultimele 13 z«le a rea­
— Am aplicat metodele prietena ar n aştri, oalhozmloU sorietlaL
menii pertlru matrr : > sfirbătoare hogat.n cunoştinţe C! MINAT list peste HO hantri
ANA CARANFTL
P GUEORCHTU E SrMON *J Urinele „Motofou". GH PAVKA