Page 7 - 1954-11

N r . 8 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.

ARELE OCTOMBRIE NE-A LUMINAT VIAJA

Cine n^a ascultat— F U R N A L I Ş T I I Tm dimineaţa £ .ce­ Victoria este a lor
fie măcar şi oîteva ea, Moza Andrei,
şeful brigăzii rur. 1
ore — simfonia fur-
şl ortacul său OprLşa
naleilor Hunedoarei a-
CoiLSftan/tln, ou intrat pe poarta coopera­ vorba ; voLa să se ridLce cal dinţii să la
‘nulul 1954, nu-şi poate imagina clocotul unea Sovietică, s-a (Lichidat şi sistemul de cuvlnt-ul. A reuşit.
muncii creatoare ol fumaiIştllor, chiar destup are manuală a ştâcurilor, oonfecţio- tivei moi devreme decît altădată. Se tn- — Brigada pe care o conduc, nu este
dacă ar avea în faţă paginile cehii mal nîndu-se perforatoare speciale la flecare ţeleseseră de cu seara aă vdnă cu o Jumă­ fruntaşă. Mi-a luet-o înainte întotdeauna
mustru scrii/bor. furnal. tate de oră mol devreme Aveau ceva de
De 1a felul cum arătau furnalele acum De crurind, furnalele 1-2 şi 3 au ieşit din aranjat.. Voiau aă discute şl să precizeze brigada IV-a, brigada condusă de Lăză-
10 ani şl felul cum arată astăzi, e mare perioada reparaţiilor capitale şi au înce­ angajamentele ce trebuiesc luate de bri­ ruţ Ioan. De data asta insă, nu-1 mal las.
deosebire. Sus, la prâjiraa minereului cu put dan nou să-şi „ciute" armonioasa me­ In cinstea măreţei zile care se apropie,
gada tnlila In cinstea zilei de 7 Noiem­
care ee alimentează furnalele, Laureaţi a) lodie. De sus, materialele necesare fabri­
brie. ce-am hotărît să devenim brigadă frun-
Premiului de Stat — muncitori, tehnicieni cării fontei sînt transportate ou ajutorul tr.şă şl să depăşim zilnic cu 80% Indicele
şi Ingineri hune dormi — au transformat corfelor, ce se leagănă una după alta pe In colo 30 de minute, stabilesc că bri­
funcţionarea cuptoarelor de prăjire a sdde- oabl'ull gros, şl se descarcă automat în gada va putea aă depăşească zilnic Indi­ de plan. In întrecere, vrem aă fim cu bri­
xltei şl bai pus Capăt condiţiilor grele de gurile mereu flămânde ale furnalelor. Pu- cele de plan cu 30%. Asta înseamnă c5 gada oare în prezent e fruntaşă, brigada
muncă, vătămătoare vieţii. Pe platoul de temiciile sufUante îşi trimit prin conducte toată brigada trebuie să albe materialul IV-a. Ce zici tovarăşe Lăzâruţ 7
încărcare s-a înfăptuit mecanizarea. Maiş­ speciale aerul pentru grăbirea toţpirid ma­
şl sculele pregătite de ou seară după ter­ — Apoi, ce să zic ? Zid oa am zis şl mal
trii ifiuimaJLiişU Suruguu Gheorghe, Sdre- terial olar, ce se prefac în fontă şl zgură. înainte. Brigada noastră va lupta să cin­
tearm Constantin, Oprea Ioon şi alţii, oare ★ minarea luaruâuL
acum 7-8 ani împingeau cărucioarele grele In biroul şefului de schimb Intră oa o Zte şi făcut. Cele stabilite, urmau si fia stească ziua de 7 Noiembrie ou depăşiri
ou minereu, calcar şl ooca, hrănind fur­ furtună prim-topitorul Sosu Alexandru da comuni02le şl celorlalţi tineri din brigadă. sporite şl să fie tot fruntaşi.. Ne prin­
nalele. conduc ari ou pricepere norul pro­ la furnalul nr. 3 : ...Timpul s-a scurs, Iar maşinile au în­ dem La întrecere cu voi.
ces tehnologic de producţie, mecanizat, al — Oum aşa?! 110,70% pe perioade 13 V. I. Lenin rosteşte celebrul său discurs tn Piaţa Gării Finlandeze, din Petrograd, ceput să „vorbească" din nou. ...A trecut numai o sâptâmlnl şl grafi­
furnalelor. Joa, turnarea pe tipare a fonted octombrie—1 noiembrie ? Nu cred. Să se chemlnd muncitorii şl soldaţii revoluţiei la înfăptuirea revoluţiei socialiste.
In seoţia tăOpult, Moza aşteaptă să so­ cul de la Intrare, erată o săgeată nouă.
— altădată prilej a nenumărate accidente verifice mal bine, Iar tov. Arte an Petru,
şl declasarea a imense cantităţi de fontă mormatonui şaf, să-i controleze mal îndea­ sească ara pentru pauza de masă. Stabi­ In faţa Iul stă uimit şeful brigăzii a IV-a,
Influenţa lui Octombrie Roşu Lăzâruţ. Nu-i vine să creadă: brigada Ihi
— a fost înlocuită ou un nou procedeu: proape pe normatorl Au pus pe grafic o lise cu Opri şa, să discute cu toată brigada.
turnarea fonted în oale speciale şi trans­ afcflrfi Inexactă 1 a Luat-o înainte cu 15% 7 Ou 20% şl-a
Sosi ora 12. In sala secţiei de tălpuit
formată cu ajutorul cuptoarelor Slemens- Şd inttr-adervăr, verifiicflndu-se, s^a găsit Mă gândesc şl eu la acele vremuri, oînd lui Gldr6 au schiingiult-o de şi-a pierdut depăşit angajamentul 7...
el discută din nou despre organizarea lo­
M$rţin tn oţ#*^ dar oe prisoseşte cuptoare­ greşala : pe perioada 13 octombrie—1 no­ noi muncitorii mineri din Vulcan, am au­ minţile. Lud Gergaly Ioan şl Gergely Mi- Din uşă, comunista Alexia, II aruncă c4*
lor, se toarnă pe bande specială oonstruditâ iembrie, brigada III-a de la furnalul nr. 3 zit prima dată despre victoria revoluţiei hal le-ou stirîns mîlnile cu uşa. Gyapjoe cului de muncă.
terva vorbe :
odată ou furnalul nou nr. 6. avea mal mult ou 6 procente. proletare din Rusia. Era In anul 1910, Petru, Costln şl Man, au primit 23 de Toţi începură să discute, arătlnd fiecare
FumaliştU oare au învăţat în Uniunea — Degeaba te-al înfierbântat, tovarăşe după război Vulcanul pe atunci era cel vergi, de le-a ţîşnit sîngele. câ doreşte ca brigada lor să ajungă frun­ — Ţl-a cam lua/t-o înainte, tovarăşe Lă-
Sovietică mîmrirea tehnicii avansate, au Sasu — ca/ută să-l liniştească preşedintele mai mare centru mnimipn- din Valea Jiu­ Voiau să ne îmspăimtnte, dar nu Ie-a zăruţ. Veri, -parcă nici săgeata n-are as­
taşă. Aşa că toţi confirmă propunerile fă­
atins ou ei minunata învăţătură a construc­ comitetului de secţie, tov. Marou. Brigada lui. La cele trei mltrne lucrau în condiţii de reuşit. Mad tare a crescut ura noastră îm­ tâmpăr. S-ar duce tot în oua. i
cute. Mînoarâ şl se aşezară don nou Ja
torilor comunismului şl au pus-o în prac­ Hl-ta de la „unu" condusă de tovarăşul neagră mizerie mdl de mineri. Lucram potriva lor, împotriva directorului Lu­ Noutatea citită pe grafic şi spusele to­
tică In mod creator. Culda Avram ţi-a luat-o înainte : eu o cita 14-10 ore pe zi. Scoteam cărbunii cu goşi oare no-a denunţat Jandarmilor. $1 lucra
Ou toată împotrivirea unxxr demente cu realizare de 121,21%. târnăcopul şl roaba. Accidentele se ţineau numad perie un am, în octombrie 1920, din ★ varăşei Alexa nu l-au prea bucurat pe
concepţii înapoiate din conducerea sec­ — Nu-i nici o supărare, las' să albă, au Lanţ. Viaţa minerilor nu valora mult. Eu nou om ajuna faţă în faţă ou ed. In ţară, ...In sala colţului roşu brigada condusă Lăzâruţ. Dudnd această veste ortacilor de
torului» fumaliiştdd In frunte cu comuniş­ lucrat poate mal bine. Bravo lor I ŞL te­ pe atunci eram vagonetar tlnăr. Salariul atunci ere grevă generală şl muncitorii din de Moza şi oea condusă do Lăzâruţ Toan, lucru, aceştia se îndârjesc şi oa/uită să o
ti! au înloouiit veohtle guri de vin* de la şind, aruncă ; om vedea nod I oe-1 aîştlgom nu ne ajungea nici pentru Vulcan în duda împotrivirii conducători­
se află acum faţă în faţă, te înaintea brigăzii a 1-e.
furnale. Acestea, mod înainte erau tur­ In carnetul preşedintelui erau notate şl hrana strict-neoesară şi pe deasupra era lor social-democraţi ai sindicatului, s-au
—Liniştea stăpîneşte sala încăpătoare. ...Au trecut zile, săptămîni de atunci.
nate Iar dacă o porte din piesa respec­ albe brigăzi vrednice, ou prim-topltoril lor nesaguiran/ţa zilei de mîlne, teama că pa­ alăturat minerilor din restul Văii Jiului.
Tovarăşa Alcxa membră in bIncul organi­ Brigada Iul Moza, e devenit fruntaşă ;
tivă so ardea, trebuia retopită şi turnată in frunte şl ou realizările fiecăruia: tronii oricând ne pot arunca pe stradă, fă­ Perie zî, stăteam în pădure ; numai noap­
din nou. La propunerea comunistului Lu- Sohtfelieafer Abed de la furnalul nr. 2 ră nici o milă. Erau mulţi şomeri şl multe tea veneam pe acasă. Cei mal ridiioaţi din­ zaţiei de bază, începe să oamunlce avln- dar nici brigada Lui Lăzâruţ nu s-a lăsat
caci Lăscuţ — unul dintre osd oare au vi­ — 120,45% realizare de plan; Bistriian familii fără nici un ajutor bănesc; dar tre noi, ne vorbeau despre puterea sovie­ tul cu caro au pornit întrecerea socialistă, Sărbătorirea celei de a 37-a aniversări a
zitat Uniunea Sovietică — &-<a trecut la NJColae de la furnalul 3 — 113,42%, etc. directorul Lugoşi şl şleahta sa, nu se sin­ tică, despre războiul de intervenţie dezlăn­ în cinstea Iul Octombrie Roşu, muncitorii, Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie,
tehnicienii şl ingineri! de La unete între­
confecţionarea gurilor da vtoit din tablă Total furnalele 1, 2 şl 3 pe primele zile ale chisea da ed. Toate acestea au stimat ura ţuit do către imperialişti şi despre sar­ este întâmpinată aşa cum se cuvine.,
de aramă, înlocuinxiu-se astfel vechiul sis­ lunii noiembrie: 12% peste pion noastră profundă împotriva acelora oare cina noastră de a ne afilia la Internaţio­ prinderi din regiunea StaMn.
tem. Tot iha propunerea celor care au în­ Jar furnalele îşi continuau mai departe ne exploatau şi ne Jefuiau. Voiam tare nala a IlI-a comunistă. In acele zile numai Moza. abia aşteaptă să sfLrşească Aiexa * c. brAdeanu
văţat noua deservire a furnalelor în Uni­ jcîntecul 4 *-, L TUFARU nude să ne răfuim ou el. aşa ne salutam: „Trăiască a IlI-a".
In Octombrie 1918, cînd nl s-a adus Conducătorii soflial-demoara/ţ.l al sindi­
vestea că după revoluţia don Rusia s-a catului, au fugit în sanatoriu. De acolo,
TEHNICIANUL BRIGĂZII Lnsrbaumt puterea poporului şi în Ungaria, me-au trimis vorbă să încetăm greva. Cu Printre cei fruntaşi
ne-am bucurat nespus de mult. Ne-om a-
toata acestea, nod ne-am menţinut ctteva
—rt,* dumlat grupuri-grupuri şl ne întrebam ce-i zile. Sala ere plină de Şl ou acest glnd se puse pe treabă : fâieu
Printre membrii teţi de pildă „citi" desenul ăsta ? Şl le de făcut. Cînd «m auzit că şl la Petro­ Din nou au început represiunile, din nou lume. Se discuta cu
brigăzii utesnAsta de puse dinainte un desen care privea chiar schiţe, planuri, aşa cum îl ajutau cele 7
şani e-a constitui* Consiliul muncitoresc au fost ridicaţi cel mai buni dilmtre noi. fruntaşii sateloc des­
flterairi betanlştd con­ munca fierea beton işti lor. Tinerii se ud- care a dizolvat poliţia şl Jandarmeria, ne­ Am reluat lucrul, dar lupta a continuat. pre agricultură. clase primare. începu apoi să facă prototi­
dusă de tov. Harnic tau la el „ca pLsIca în calendar" ; nu mal pul unei semănători mecanice de însă-
am hotărît să ne apucăm şl noi de treabă. Au urmat grevele din 1929-1935 şl cea din Nicolae Pxecup din
Anton, se află şi tov. văzuse desene de felul acela. Erau zile de neuitat, pline de avînt revo­ 1941. comuna Biandiana, mlnţat porumbul în cuiburi dispuse în
Latoo Ioon. Bl este — Bl vedeţi 7 — le zri.se tov. La<too.
luţionar. Garda muncitorească formată la Chiar după de au închis sindicatul, chiar raionul Orăştle era pătrat, care de cum o vezi te surprinde
tehnkdan. De ourftnd, Vreţi încadrare, dar pe ce ? repezeală, a dezarmat compania de soldaţi, duipă co au InchLs mdna, chiar şl în timpul numai urechi La Cu­ prin sistemul simplu, dar Ingenios şi te
brigăzii d e-a ecordet Atunci, tinerii şl-au dat seama că fără Infanterişti, oe se afla ha Vulcan. A venit dictaturid fasciste ©-au găsit mulţi cura­ vintele vorbitorului
titlul de fruntaşă dobândirea de cunoştinţe temeinice în do­ şl rîndull comandantului, locotenentul joşi oare ne-«u îndemnat la luptă, care face să ed credinţa fermă că va reuşi să
S n întrecerea e o- meniul oricărei meserii nu-1 posibil de dat Csaki, un om meschin, oare a bătut pe ne-au vorbit despre Uniunea Sovietică şl Ii venii şl lud ri dul. Se sculă şl spuse: fie o maşină bună şl practică.
olaJiotă. Tot aol ae află şl drapelul de înainta mulţi dintre minerii ce-au îndrăznit să-şi ne-a inspire* încrederea în vuitor. Da, e bone ce spuneţi. „Minimale agroteh­ — Am întrarupt lucrul Ja ea cîteva zile
brigadă ulnumtaş pe LGS. Hunedoara. A- nici 1" trebuie respectate şl cred că şl în-
Aid, pe şantierul nr. 2 al complexului ceară drepturile. Cînd minerii l-au tăiat Şi vremea aceea a venii sămîinţatful în pătrat si porumbului e — apune cl parcă dezvlnovăţlndu-se —
cesrte succese a\ narcabQt» se datorosc în
3 de construcţii au fast calificaţi de au­ galioanele, ere tare înspăimântat ; îşi tot ★ bun. Ştiu că partidul nu ne învaţă de rău, deoarece rr.-am luat de un alt lucru : vreau
bună măsură şl tehnicianului Latoo Ioan,
rind; de către tov. Latzo, 5 fieram-boto- sucea gîtuî în dreapta şl în stânga şl so Nu mai eram tânăr, dar aşa ca pe mulţi trebuie să încercăm .. Eu, tovarăşi, am ca acum, în toamna aceasta, să însămân­
un om care şi-a dşttgat prin muncă cin­
nfcşti, Iar la alţi 12 le-a dat ajutor sâ-şl ruga de muncitori. alţii, eliberarea m-a întinerit şl pe mine. să incetno.
stită stima tuturor. ţez alte va sute de metri de loc cu maJ
ridice calificarea. „Manualul florarului-be- Armei© eu fost preluate de către garda Ceea ce n-am reuşit să înfăptuim în 1919, ŞJ a încercat Nicolae Precup pe tarlaua
întrebat fiind acum cSbeva zQe oare multe soluri de gria, Bub formă de ex­
tonlst" la citit şl studiat întreaga brigadă. muncitorească. Ne hotărîsem să menţinem acum, conduşi de partid, am Început să sa. La început a fost greu, cu îndoieli dar
sînt rezultatele mundd aale, tov. Latzo e
La cursurile teoretice unde preda lecţii şl ordinea. Am şl ţinut-o, mai multe săptă- realizăm. An de an, Valea noastră denu­ perienţă, pentru a vedea în anul viitor că­
scos dtatr-un dulap o foaie de hîrtde pe cînd a cules ştiuleţll de aproape un cot,
tov. ing. Râdvan Ştefan, şeful şantieru­ mînl; pdnă la venirea trupelor, când după mită valea plângerii, a început să se pre­ s-e minunat chiar şi el rui eod îl prieşte moi bine locul nostru,
care erau înşirate renii zările brigăzii, la
lui, tinerii parild/pau cu drag. 24 ore de rezistenţă, la îndemnul acelora facă în valea fericirii. S-a renăscut şi mi­ — 4.500 kg. La ha. Mal mult cu peste
fiecare sllrşit de Iun A Fâcîndu-«e o me­ care ne<m spus că n-are nici un rost lupta şd vezi, mi-e frică să nu se strice timpul.
Tehnicianul Latzo ştie să-l mobilizeze pe na, căpătând viaţă. Braţe tinere o clădesc 800 kg. de ctt anul trecut când am însă­
die a realizărilor obţinute de brigada ute­ cu armata, — em depus armele. în unma Dar după asta am terminat: Lucrul la
tineri. Când observă Qa ed o oarecare mo- şl o dezvoltă An de an, deschidem noi o- mânţat în rînduri. Şl doar şd atunci ob­
rn Istă al cărui membru este şl tehnlcda- garanţiei ofiţerilor că nimănui nu d se va cîmp e gata, catete le-am predat de mult,
leşealâ, îi cheamă la întrecere : rlzonturf, producţia creşte în flecare lună. ţinusem mal mult ca toţi din comună. Ar
mui Latzo, reese efi In perioada Ianuarie
întimpla nimic. Chiar în ziua aceea însă, Simţim din plin preţuirea ce nl se acordă. trebui oa toţi să facem aşa Şl oe da bu­ aşn că acum voi termina macheta semă­
1953—octombrie 1954, fierarii-betanlştl au — Hal băieţi, să vedem oare mă întrece? muncitorit din Vulcan s-au convins de va­ Nu de mult am avut nwea cinste de nătorii şd vod pleca cu ea La Bucureşti să
realizat cile trei norme în flecare lună. O bucată de timp maşterul se menţine în cate ar de pfimin/tuâ atunfltl I
loarea „cuvântului do onoare" burghez. Ime­ a £1 oaspetele Uniunii Sovietice. La 7 No­
fruntea tuturor. Ambiţia tinerilor creşte Dar un olt gtnd începu să-l frămînte : fie executată. Tovarăşii de la radon mi-au
Caracteristic acestui om înaintat 51 este diat ce n-om mai avut arme la noi, ofi­ iembrie 1951, alături de minerii din Don-
şl atunci aceştia îl Lasă în urmă pe meşter. „Cum s-ar putea uşura munca însâmln- promis că mă vor sprijin!. Şl dacă reu­
modestia. Despre cl personal vorbeşte ţerii ou dat ordine pentru arestarea tutu­ baa, am participa* la cea de a 34-a ani­
Fierar-betaniştii Kaanel Ignat şl Barde ţatuLui în pătrat?" Poate s-ar putea a- şeşte, nu va Cl om mod fericit oa mine.
foarte puţin. In schimb, despre membrii ror celor care au fost în garda muncito­ versare a Marii Revoluţii Socialiste ddn
brigăzii or fi în staro aă povestească ore Anton au învăţat foarte repede „citirea" rească Primăria n-a fost destul de în­ Octombrie In oraşul StaJino. Acea zi a dopta ceva dispozitive la semănătoarea de Ţăranul Ndcolee Rrecup e un om oa
în şir. desenelor. Acum şl ed dau ajutor altora căpătoare pentru muncitorii arestaţi şl bă­ fost oea mal frumoasă din viaţa mea. griu, sau poate ...Nu, asta nu ar da cele oricare altul. Numdlo Lui nu spune nimic
— Vrem o încadrare superioară — iau Astăzi nu se mai poate afirma oâ Barde tuţi pîhă Ia singe. O parte dintre ed au Atunci, împreună cu oeLILaAţi delegaţi, am
mal bune rezultate. deosebit. Dar faptele vorbesc mal miuit ca
spus tovarăşului Latzo acum un an şl ceva, Anton Lucrează mal bine dedît Kasnel Ig­ fost duşi pe la Deva, Sibiu. Pe stradă, nu spus minerilor sovietici: Marea Revoluţie
Dar daoă aş încerca să concep o semă­ orice yl-1 pun în rlndul ecolor fii al po­
unii tineri din brigadă. Acesta îi ascultă nat sau Grasa laooh, declt Ruja Ioan. Toţi puteai umbla, do lirică să nu fi strivit în Socialistă din Octombrie ne-a Luminat şl
ou atenţie, apoi le răspunsa: sin* vrednici, toţi aint pricepuţi, şl înca­ bătăi ; asta pentru că erei muncitor. Chiar nouă calea". nătoare în toată regula, tn aşa fcâ ca aă porului oare se găsesc în fruntea satelor
— Poate că aveţi dreptate. Dar, te eă draţi în categorii de salarizare conform şl pe femed le-au ridicat JandaTmli şl le- MIRAI ŞTEFAN arunce bobul chiar acolo unde trebuie, pe şl muncesc ou dragoste pentru belşugul şl
controlăm puţin cunoştinţele voastre. Pu­ oallticăril lor. au bătut fără cruţare. Pe nevasta mineru­ miner, Vulcan linia m arca torului... fericirea poporului
RECENZIE In lucrările elaborate după Congres, sel muncitoare, legat strlm de masele propriile 9ale rânduri, partidul va putea
Lenin, acordând o atenţie excepţională muncitoare. „Noi sîntem partidul clasei să organizeze Ia riadul său dlasa munci­
V. I. Lenin: „OPERE" - Volumul 7 problemei oaMtâţlJ de membru de partid, — spunea Lenin — şl de aceea aproape — forţa morală a proletariatului într-o
toare, transformând — oum apunea Lenin
a dat o dezvoltare considerabilă t/uituror
fntreaoa dasă (lax în timpurile de război
problemelor construirii partidului de tip în epoca de ră2boi civil, absolut întreaga uriaşă forţă materială.
nou. Ln această privinţă, o uriaşă Însem­ clasă) trebuie să acţioneze sub conducerea In lucrarea ea, Lenin a arătat că între
Volumul 7 să „Operelor* kd V. I. bdlşovlcdi — nervohjţtenart consecvenţa de­ cu privire le definirea calităţii de membru
nătate a avu* vestita lucrare clasică „Un pcriâdului nostru, trebuie să se apropie organizarea partidului şl ocxmporiţla sa
lemn oglindeşte uriaşa activitate desfă­ votaţi olased muncitoare — şi menşevld, de partid — au ieşit la Iveală două con­
pas înainte, doi paşi înapoi", cuprinsă în eît mal mult de partidul nostru... A uita de clasă există o legătură artrinsă. Exis­
şurată do Lenin oa genial teoretician şi elemente trădătoare, oportuniste. cepţii fundamentale opuse în problemele
volumul 7 al „Operelor", lucrare care a deosebirea dintre detaşamentul de avan­ tenţa unul puternic nucleu proletar în
constructor al partidului revcduţlonar ol Aceste divergenţe se declaraseră încă organizatorice: concepţia oportunistă a
pus bazele organizatorice ale partidului gardă şi totalitatea maselor oare gravi­ partid — ne învaţă Lenin — asigură uni­
olftgftl muncitoare, ele cărui învăţături de 0n timpul dezbaterilor Congresului al menşervicdlor şd concepţia revoluţionară a
de tip nou. Pentru intlia oară în Istoria tează spre acesta, a uita obligaţia perma­ te tea, coeziunea şi disciplina rtndurilor
neştdrixhtă actualitate luminează neconte­ II-2.ea el P.M.S.DJL La acest Congres, bblşevdcMor. Menşevuci/1 negau obligaţia
marxismului Lenin a elaborat, în această nentă a detaşamentului de avangardă de partidului şi chozăşuieşte orientarea sa
nit colea construirii şi întăririi continue lupte cu adevărat titanică desfăşurată de membrului de partid de a face parte din-
lucrare, învăţătura despre partid oa or­ Justă, de alaisâ, combativitatea sa faţă de
a tuturor partideiLor comuniste şl munci- manete Lenin pentru crearea unul partid tr-o organizaţie a partidului, urmărind In a ridica pături din ce în ce mal Largi La
ganizaţie conducătoare a prcOetariatulul, duşman, datorită faptului că clasa mun­
t.xreţitl proletar revoluţionar în Rusia a fost în­ felul aceste să deschidă larg porţile parti­ acest nivel înaintat, n-ar însemna deoît
ca principală armă în mâinile acestuia, citoare este clasa cea mal revoluţionară a
A^miţia. acestui volum în limba româ­ cununată de succes. După Congres, Lenin dului elementelor şovăielnice, oportuniste, să ne înşelăm pe mol Înşine, să închidem
ni ere loc Sn condlţddâe cînd în 'Întregul şl tovarăşii săi do (Luptă şi-au îndreptat eă transforme partidul într-o organizaţie filă de oare este cu neputinţă cucerirea ochii ln faţa imensităţii sarcinilor noastre, societăţii, că proletariatiil 1şl însuşeşte cel
partid se dezbate proiectul Statutului mo- toate eforturile în direcţia oomstrulril In supusă haosului organizatoric, Incapabilă puterii de către clasa muncitoare, instau­ si îngustăm aceste sarcini", (pag. 245-240). mai uşor spiritul de disciplină şl organi­
Girfdoa* al PJM.R. care va fi supus dezba­ fapt a partidului de tip nou — partid al re­ de acţiune revoluţionară. rarea dictaturii proletariatului. A avut o Lenin suiblmia că cu cit voi* fi mal pu­ zare. „Tocmai fabrica — scria Lenin —
terilor cehia de ol II-lea Congres ol par ti- voluţiei sociale şl al dictaturii proletaria­ Ln opoziţie ou menşevdoM, Lenin urmă­ însemnătate istorică faptul că — în acea tem ioe organizaţiile de partid, cu cit ele cî.re le pare unora numai o sperietoare,
dufliud nostru Comuniştii din ţara noastră tului. In acest timp» elementele trfidâtoarev rea crearea unul adevărat partid de Luptă perioadă, când partidele »ootel-democrate vor cuprinde mai miuiLţri 1 luptători revolu­ este forma superioară de cooperare capi­
vor gări în voâumul 7 el „Operelor" lui oportuniste, coaiLizindunse !ntr-o grupare al prdteteriatuhil revoluţionar, capabil b& din ţările apusene, măcinate de oportu­ ţionari adevăraţi, activi, cu atit mai 1-argă, talistă care a unit, a disciplinat proletaria­
L emiri învăţături de o imens â valoare teo- fraoţlonietă, antipartinică, ao^porind po­ conducă clasa muncitoare şl masele largi nism, se transformaseră ln nişte nevolnice mod variată, mal bogată şd mal eficace va tul, l-a învăţat să se organizeze, l-a pus în
r»tâbâ şd practiJcA care-d vor ajuta să pă­ ziţii dominante în conducerea partidului grupări adaptate pariamenterJamulul bur­ fl Influenţa partidului asupra întregii fruntea tuturor celorlalte pături ale popu­
de oameni ad muncii La asalitul hortăritor
turi dă mal adînc sensul prevederilor cu­ şl -aslgurindu-sl con/trohd asupra zriiarul/ui împotriva ţarismului — partid care nu ghez, bune numai să menţină pe oamenii maso m/unehtoare care-1 înconjoară şi pe laţiei muncitoare şl exploatate" (pag. 371).
prinse în. proiectul de Stajtut, să şi 'le însu­ „Iskra", organul oewtral al partidului, în­ muncii în robia capitalistă — Lenin a cere o conduce Oa un fir roşu trece prkn întreaga în­
numai să închidă în programul său prin­
mase! şi să lo aplice în viaţă. cearcă aă împiedice Înfăptuirea hotăririlosr cipiul dictaturii prodeterio/tuLul, d eâ şl înarmat întreaga mişcare muncitorească In cartea ©a „Un pas înainte, doi paşi văţătură leninistă despre partid teza cu
LucrăriLe publicate în volum «u fost Congrearul-ul, eă zădărnicească construirea intema/ţkxnaiâ ou o învăţătură nouă, ge­ înapoi", Lenin a subliniat cu o deo­ privire la însemnătatea hotăritoare a le­
poată asigura înfăptuirea acestui princi­
Mriso de Lenin între septembrie 1900 şl partidului. Menşevdail împingeau în mod nială, care a devenit temelia şl Călăuza găturilor dintre partid şt masele munci­
piu. Vestita formulare diată de Lenin pri­ sebită forţă imensa însemnătate prac­
decembrie 1904, în preajma anuLui rervclu- vădit Lucrurile spre ruperea partidului construirii \xvul partid oum nu mal fusese tică pe care o are organizarea în lupta de toare. Partidul trebuie să întărească şi aă
mului paragraf din statut — potrivi* că­
poniar 1906. In ocoastă (perioadă, vaLuil încă neînchege/t, titrau partidul înapoi spre cunoscut în istorie. lărgească necontenit şl prin toate mijloa­
reia membrul de partid, paralei* cu recu­ clasă e proletariatului. „Organizarea —
miscării revahutiocjzre 1n Rusia se afla fărâmiţarea orgamdzatoaioâ, spre metodele Ideea de baofi a lucrării hti Lenin este erată Lenin — este sdngura armă pe care cele legăturile sale cu masele celor fără
noaşterea programului portdduOjul şl cu
bvtr-o puternica creştere. Suferinţele mo- meşteşugăreşti de muncă caracteristice aoeea efi partidul marxist trebuie să fie o sre proletariatul în lupta sa pentru cu­ de partid, să ştie nu numai să înveţe ma­
sprijinirea materială « pajrtMiu&iuit, este
•olor muncitoare, agravate de eâooteue ari- spiritului de cerc. oare dominaseră în pe­ obligat ©fi focă parte şl aă activeze Imtr-una ud partid el lupte revcfluţbanar şl oă el cerirea puterii..." Şl moi departe: „...prole­ sele, cl să şi înveţe de la mase.
rei -industriale oe _,vea loc pe G/tu.lct, erau rioada premergătoare Congresului al trebuie să ee organizeze potrivit acestui tariatul poate deveni — şl va deveni în mod Leninismul ne învaţă că metoda fun­
din organizaţiile de partid — urmărea să
izecite de pe urma mizeriei şl a nenoro­ II-Jea. asigure caracterul consecvent revbLuţto- scop, ca stat major ol clasei muncitoare, Inevitabil — o putere de neînvins numai damentală de Influenţare e maselor de
ciri.-! or provocate de războiul mso-japonez Volumul 7 ogiliinideşte ou putere lupta oa detaşament al el de avangardă, con­ datorită faptului că unirea lui Ideologică către partid este metoda convingerii, că
ner al partidului, ridicarea conştiinţei şl
Situaţia revoluţionară oare so cocea în consecventă dusă de JLertin împotriva ştient şl organizat, strins legat de mase, bazată pe principiile marxismului este activişti* şl membrii de partid trebuie 3ă
a activităţii membrilor de partid şl ofili­
t:rră punea în faţa mişcării muncitoreşti uneltirilor fracţionlslie ele menşevlollor îneirna* cu o teorie ştiinţifică. consolidată de unitatea materială a orga­ desfăşoare în permanenţă munca politică
rea Joc* oa luptători poMttol adtivă, carac­
din Rusia sarcini ipracticc miri şi imediate. pentru închegarea organizatorică e parti­ nizării, oare grupează milioanele de oa­ de mase pentru lămurirea şl explicarea
terul organizat al partidului, unitatea şl Lenin e arătat oă partidul trebuie să
Apropierea asal/tului direct împotriva dului, pentru crearea unul (puternic partid meni al muncii în armate dLasol munci­ politicii partidului.
disciplina de fler a rindurdlotr sale. For­ Cuprindă în liedurile sale elementele cele
turismului, faptul că crearea unui partid marxlst-revoLuţlonar, hotărât aă or tenteze toare". (pag. 393). Ou deosebită grijă ne înarmează Lenin
mularea leninistă a primului paragraf din mai înaintate, cele mal revoluţionare din
avui'ritoresc rcvxSLuţionar, în stare să-şi masele spre revoluţie şi oapabil să le con­ atiţ împotriva pripelii şd nerăbdării în
statut a consiliul* o sintetizare genială a sinul olasel muncitoare. De asigurarea Dar pentru oa oLasa munoltoare să fo­
asume conducerea mişcării revoluţionare ducă La cucerurea puterrii. munca politică de lămurire a maselor asu­
trăsăturilor partidului de tip nou, un prin­ unul nivel cit mai înalt al calităţii mem­ losească dîn plir. armia organizării este
i ? transformase dintr-un subiect de dispu­ ★ pra pol'il'Iotd partid uliul, olt şi împotriva
cipiu organizatoric de temelie el ©cestuia. brilor de partid — euIbLinta Lenin — de­ necesar oa în primul rînd avangarda el
te teoretice îr-tr-o sarcină praotică ime­ După oum se ştie, La Congresul al n-lea, Ea a devenit o formulare clasică, încişitfi pind în primul rând menţinerea şl întă­ — partidul — să fte cimentat prin unitate stărilor de spirit pasive, resemnate, a ten­
diată, au determine* în sânul Păf^T-.R. în dlar^rţia asupra statetulul partidului şl unsad tîrziu de partidele comuniste şl mun­ rirea caracterului de avangardă al parti­ de voinţă, de acţiune şl de disciplină. dinţei de a lăsa lucrurile să meargă de la
<■ puternică ascuţire a divergenţelor dintre îndeosebi asupra primului său paragraf — citoreşti dki întreaga hune. dului, a rolului său de rtat major el efea- Numai org^nlaîndu->?l şt droentindu-şi (Continuare tn pag. 4-a)