Page 8 - 1954-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 09
PENTRU OMUL SOVIETIC Declaraţiile lui Nehru Noi întreprinderi
puse în funcţiune
Creşte bunăstarea poporului sovietic la întoarcerea din R. P. Chineză
CALCUTTA (Agerpres). ele îşi concentrează acum toate re­ în U. R. S. S.
Partidul Comunist şi Guvernul de I. IKONIŢKl In T^ra Sovietică, ocrotirea sănă­ Agenţia Indiană de Informaţii re­ sursele in munca de reconstrucţie a
Sovietic se îngrijesc ?n permanentă tăţii oamenilor muncii constituie 0- latează că în discursul rostit la Cal- ţărilor lor. Ele ştiu de asemenea câ La Aşhabad, capitala Turkmeniei. a 1
de bunăstarea poporului, de satis­ peste două ori In comparaţie cu biectul unei deosebite preocupări. cutta, după întoarcerea sa din călă­ au trecut zilele cind problemele in­ intrat In funcţiune o fabrică de în­
facerea ma.vimă a nevoilor mereu primul semestru al anului 1953, pro După cum se ştie, în Uniunea So­ toria în R P. Chineză, primul minis­ ternaţionale se rezolvau pe calea răz­ călţăminte. Capacitatea de produc­
crescînde ale întregii societăţi. In a- ducţia de teşituri de camgarn de vietică asistenta medicală acordată tru indian Nehru a subliniat ci sco­ boiului". ţie a acestei fabrici este de l milion
ceasta privinţă. Partidul Comunist şi lînă pură — de 2.2 ori. de ţesături populaţiei este gratuită; In acest pul acestei călătorii a fost strîngerea Referindu-se la activitatea comună perechi de pantofi pe an Toate sec- ,
Guvernul Sovietic pornesc de la teza de lînă fină — de 3.5 ori. scop. statul cheltuieşte miliarde de legăturilor tradiţionale de prielenie a conducătorilor popoarelor chinez şi ţiiîe întreprinderii sînt înzestrate cu
fundamentală a marxism leninismu­ Indiciul cel mai concludent al spo ruble. Alocaţiile pentru ocrotirea să­ care există între China şi India. Neh­ indian în vederea apărării păcii, Neh­
lui 51 anume că socialismul nu în­ rîrii avutului obştesc al U.R.S S. si nătăţii cresc an de an La dispoziţia ru a declarat că vizita sa în China ru a subliniat că cele cinci principii utilaj perfecţionat.
seamnă reducerea şi limitarea ne­ a-1 ridicării bunăstării poporului. îl oamenilor muncii se află o largă re­ va constitui un eveniment In istoria ale coexistenţei paşnice, stabilite In In prezent, la Aşhabad se constru­
voilor personale, ci lărgirea lor con­ constituie venitul naţional şi carac­ ţea de spitale, aproximativ 2.400 sa­ iesc alte zece mari uzine şi fabrici.
tinuo terul repartizării lui. Aproximativ trei natorii şi case de odihnă. celor două ţâri şi în istoria relaţiilor declaraţiile comune ale premierilor Ele vor produce atît articole de larg
internaţionale.
chinez şi indian reprezintă baza po­
Creşterea neîntreruptă a nivelului sferturi din venitul naţional al U- Satisfacerea maximă a nevoilor Nehru a vorbit apoi despre priţni liticii de pace între popoare. „China consum cît şi mărfuri alimentare.
de trai o-] poporului sovietic, decur­ niunii Sovietice este destinat satis­ mereu crescînde ale- membrilor so­ rea sărbătorească ce î s a făcut de şi India — a spus Nehru — luptă Pentru a satisface în mai mare
ge din însăşi esenţa modului de facerii nevoilor materiale şi culturale cietăţii depinde într-o mare măsură
poporul chinez Aceste manifestaţi) pentru stabilirea şî întărirea păcii şi măsură nevoite de energie electrică
producţie socialist. In socialism, dez­ personale ale oamenilor muncii Cea­ şi de dezvoltarea comerţului sovie­ prieteneşti — a spus Nehru — do­ îşi concentrează energia popoarelor
voltarea producţiei este subordonată laltă pătrime se cheltuieşte pentru tic. deoarece prin comerţ oamenii vedesc „că poporul chinez nutreşte o lor în opera uriaşă a reconstrucţiei ale locuitorilor oraşului, aici se con­
scopului satisfacerii maxime a ne- lărgirea producţiei socialiste, precum muncii valorifică partea principali a dragoste adevărată pentru poporul in­ naţionale”. struieşte o nouă centrală electrică.
voi'or societăţii. Cu c-îl este maj ridi­ şi pentru alte nevoi publice şi de veniturilor lor. Totodată, comerţul dian cu care doreşie să menţină re
cat nivelul p'oductiei sociale în socia­ stat. Succesele U.R.S.S. In industrie are o influenţă activă asupra produc­ laţii din cele mai prieteneşti”. Vorbind despre actuala situaţie in­
lism, cu atît se creează mai multe şi agricultură, sporirea productivităţii ţiei mărfurilor de larg consum şi la Impărlăşindu-şi impresiile despre ternaţională, primul ministru indian Lista oficială
bunuri materiale, cu atît se sa- muncii şi reducerea preţului de cost îmbunătăţirea calităţii lor Partidul munca de reconstrucţie dusă de po­ a reafirmat că ea s-ar putea schimba de cîştiguri
tisiac mai deplin nevoile crescînde al producţiei constituie o bază solidă Comunist şi Guvernul Sovietic se porul chinez, primul ministru indian mult prin recunoaşterea drepturilor
ale oamenilor muncii. Avîntul necon­ pentru reducerea sistematică a pre­ îngrijesc în permanenţă de dezvolta­ a declarat: In China freamătă în R P. Chineze de către celelalte ţări. pentru obligaţiunile CEC 4%’
tenit al producţiei socialiste creează ţurilor cu amănuntul la mărlurile de rea comerţului sovietic, de extinderea toate domeniile activitatea vie Indrep In ceea ce priveşte deosebirile care cu cîştiguri
o bază temeinică pentru ridicarea larg consum In cursul ultimilor ani. reţelei comerciale Este suficient sa tată spre ridicarea nivelului de trai există între sistemele politice ale Chi­
bunăstării oamenilor muncii, pentru Statul Sovietic a redus în şapte rin- arătăm că în primul semestru al a- al populaţiei nei şi Indiei, Nehru a arătat că aces Tragerea de bază din 30 octombrie
creşterea consumului popular. duri preţurile cu amănuntul, ceea ce nului‘curent, magazinele din comer­ Marea pulere a Chinei noi constă te deosebiri nu constituie o piedică în 1954
Consumul popular întrece în per­ a dat populaţiei Uniunii Sovietice ţul de stat şi cooperatist au vîndut în unitatea sa naţională şi în entu­ calea prieteniei între popoarele celor Au deşit 1a sorţi obligaţiunile cu urmă»
manentă creşterea producţiei, împin­ un cîştig de cîteva sule miliarde de. populaţiei în medie cu 21 la sută mai ziasmul cu care întregul popor, şi în două ţări „Fiecare ţară este liberă să- tnarele mimare de serile de obligaţi uni:
şi făurească sistemul politic pe care I
ge înainte dezvoltarea forţelor de ruble. multe mărfuri (în preţuri compara­ special tineretul, îşi aduce din toată crede potrivit şi în care poporul are O 8
producţie ale tării. Dalorită avanta­ Ridicarea bunăstării oamenilor so bile), decit în primul semestru al a înima contribuţia la reconstrucţia na­ 3 . $
jelor sistemului economic socialist, vietici se manifestă de asemenea nului trecut Vînzarea de carne a cres­ ţională. încredere” — a spus primul ministru i îl 2 1 «8 la
economia sovietică creşte într-un ritm prin marca amploare a construcţiei cut cu 30 la sută. de produse de Nehru a subliniat că în urma că­ indian. e & 3 §■ £ 3 V &
extrem de rapid, înaccesibil pentru de locuinţe, în dezvoltarea ştiinţei, peşte — cu 24 la sută, grăsimi ani­ lătoriei sale în R P. Chineză s a In continuarea declaraţiilor sale, z 5 > n Z 3 0 1
O
capitalism Astfel. în 1953, volumul culturii şi artei. In anii de după răz­ male — cu 28 la sută, de aparate putut convinge că atît poporul cft şi Nehru a subliniat că în cursul călăto­ >
producţiei industriale în U.R.S.S. a boi. in oraşele şi aşezările muncite de radio — de peste două ori. de conducătorii Chinei doresc cu adevă­ riei sale prin ţările Asiei de sud-est 00463 32*) l 000 1277ţ 30*) 1.000
depăşit de 2,5 ori nivelul anului Teyti din Ţara Sovietică, au Iost aparate de televiziune — de două rat pacea şi sînt împotriva războiului a putut constata trezirea la indeoen 00500 01*J 1 000 12792 42*) 1 000
i940. In comparaţie cu perioada co­ construite locuinţe cu o suprafaţa ori, de motociclete — cu 65 la sută, „Popoarele ţărilor Asiei care şi-au dentă a tarilor Asiei „Asia se schim- 00670 09*) 5.000 13338 1-50 400
respunzătoare a anului 1940, produc totală de 183 milioane m 3 Construc­ de limuzine — cu 70 la sută etc. cucerit de curînd independenţa — a hă — a declarat premierul Nehru 01470 1-50 400 13428 1-50 400
tia de oţel şi cărbune a crescut de ţia de locuinţe continuă pe o scară O condiţie principală a creşterii spus Nehru — pot preţui cel mai Pe continentul asiatic se petrece o a 01571 09*1 5.000 13516 07* 5 000
două ori : extracţia de petrol cu 70 tot mai largă. Anul trecut, de pildă, sistematice a producţiei socialiste, şi bine valoarea păcii După secole de devărată revoluţie. Vechile lanţuri ale 01084 23*) 5.000 14010 11* S 000
la sută, iar producţia de energie e- investiţiile făcute de stat în dome pe această bază a ridicării bunăstării sclavie sub dominaţia puterilor străine sclaviei sînt scuturate". 02224 30*) S 000 14208 27* • 3 000
lectrică aproape de trei ori. niul construcţiei de locuinţe, au de­ materiale a oamenilor muncii, este 02372 15*) 1 000 15685 48* 1 000
Succesele dobîndite în domeniul in păşit aproape de patru ori chel tu ie sporirea productivităţii muncii. Creş­ 034G5 <f) 1 000 15845 04*)■ 5.000
dustrializăriî ţării, au pregătit con­ Iile făcute în acelaşi scop în anul terea necontenită a productivită­ 03836 40*) 5 000 15909 48*) 5 000
diţiile pentru un avint considerabil 1940. ţii muncii în toate întreprinde­ Aspecte contrastante din S. U. A. 03867 33*) 10 000 10003 21*) 3 000
al producţiei articolelor de consum Planul economiei naţionale preve rile consMuie o bază puternică 04246 29*) 1.000 16103 1-50 l ooo
popular. de lărgirea construcţiei de şcoli, gră pentru reducerea preţului de cost al La un pol al societăţii: asuprire, asemenea stare că nici măcar şoare­ 04526 39*) 10 000 16873 37*) 5 000
Industria uşoară a Uniunii Sovie­ diniţe de copii, creşe şi spitale. După producţiei şi pentru sporirea renta exploatare, mizerie pentru cei ce cii nu ar uoi să stea in ele. Staţiile 04753 45*) 5.000 17165 17*) 5 000
tice nu a slat nici ea pe loc, ci s-a cum reiese din comunicatul Direcţiei bililătii producţiei. Acest lucru per­ muncesc. La celălalt pol: viaţă de nu sînt altceva decit subterane vechi, 05007 40*) 1 000 17742 39') 1 000
dezvoltat destul de intens In ultimii Centrale de Statistică de pe lîngă mite la rindul său societăţii socialiste huzur, lux orbilor pentru o mină de slrîmbe, întunecoase şi murdare, care 05129 19*) 1 000 I8C4J 1-50 400
13*1 i nan
17*)
1.000
28 dc ani. producţia articolelor de Consiliul dc Miniştri al U.R.S.S.. in să aloce fonduri materiale mai mari trintorî. Pe acest adine contrast so­ nu pot asigura cîtuşi de puţin circu­ 05247 36*1 10 000 10201 38*) 6 ocn
00710
10444
consuni popular a crescut de 12 ori, primul semestru al acestui an s-a pentru satisfacerea nevoilor oameni­ cial se întemeiază viaţa în ţările ca­ laţia mulţimii de călători din marele C6788 1-30 400
dar aceasta nu a putut însă satisface desfăşurat pe scară largă construcţia lor muncii In primul semestru al a pitaliste. Nicăieri nu este mai puternic oraş". 07574 14*) 1 000 19653 . 44*) 5 000
nevoile crescînde ale oamenilor so­ de locuinţe, şcoli, spitale, grădiniţe nului curent, productivitatea muncii acest contrast ca în S.U.A. lată cl- viata CĂŢELUŞEI FIFt 19095 1-50 400
vietici Partidul Comunist şi Guver­ de copii şi creşe, cinematografe şi în înduslria sovietică a crescut cu teva exemple: Dar iată şi un alt aspect, la ce 07698 27*1 5.000 20004 03*) 1 000
07035
11*) 5 000
nul Sovietic au trasat un vast pro­ alte instituţii social-culturale. Astfel, 7,5 la sulă în comparativ cu perioa­ CARTIERE ALE MIZERIEI lălăit pol al societăţii americane. Ho- 00082 08*) 10 000 20182 1-50 1.000
37*)
1 000
20426
gram de dezvoltare accelerată a in­ In primul semestru al anului curent da corespunzătoare a anului trecut. Din revista americană „Newsweek": pe Hampton, fostă cintăreafâ de ope­ 08110 50*) 10 000 21261 27*1 3 000
dustriei uşoare şi alimentare, a unui volumul investiţiilor în construcţia Diferitele întreprinderi industriale an „Oraşul Chicago mai poale fi încă ră. actualmente soţia milionarului Ju 02458 49*) 5 000 21760 45*) l 000
avînt considerabil în agricultură, de locuinţe s-a cifrat la 120 la sută realizat o creştere şi mai marc a pro­ numit un oraş murdar, unul din 0- Ies Brulalour, descrie astfel ziarului 09255 19*) 1.000 21957 17*) 5000
pentru ca m următorii 2 3 ani sa fată de primul semestru al anului raşele cu atmosfera cea mai infectată „Paris Prcsse l’lntransigeant" viaţa 09503 06*) 5 000 22060 27*) 5.000
poată fi sporit considerabil nivelul 1953 ductivităţii muncii. din Statele Unite. Aici poţi încă tre­ căţeluşei ei, Fifi: 09561 1-50 400 22378 35*1 S 000
de asigurare a populaţiei Uniunii So­ In Uniunea Sovietică sînt încadra­ In Uniunea Sovietică tot ce sc face „Lui Fifi nu numai că-i plac toa­ 10552 1-50 l 000 22383 40*1 1 000
vietice cu mărfuri alimentare şi in- ţi în diiferife forme dc învătămînt 57 este spre binele poporului. Eforturile ce, pe o distanţă dc 25 mile, prin letele, dar ştie şi cum să le poarte. 1C 592 10*1 i.ooo 23261 21*) 2SC00
unele din cete mai îngrozitoare car­
ţi ii st riale de larg consum . milioane de persoane. Numai în şco­ Partidului Comunist şi Guvernului So- tiere de mizerie din lume. Aici mai Deşi'a suferit dotlă opcrafic cezariene 10397 39*) 1.000 23730 20*) i nnn
Poporul sovietic a pornit cu în­ lile superioare şi şcolile medii teh vietic-sînt îndreptate spre dezvolta­ poţi da dc oameni care trăiesc cu ea continuă să 'albă o linie impecabilă. 11019 92*) L 000 34563 30*) l 009
sufleţire l.v înfăptuirea acestei sar­ nice Învaţă peste trei milioane dc rea maximă a forţelor de producţie spaima pogromurilor rasiale. Aici mai Fifi are o garderobă bogală în vi­ 11527 1-50 400 24772 38*1 10 000
cini Încă în primul semestru al a- persoane In acest an. instituţiile de ale societăţii, spre extinderea bazei poţi fi doborît la pâmînt dc gang­ zon, antilopă şi hermină cu coliere şi 12038 39*) 5 000 24006 1-50 1 000
nuIni 1954. întreprinderile industriei steri. Mai poţi auzi /'Ungerile cetăţe­ lănţişoarc asortate. Pentru plimbarea *) Celelalte 49 obligaţiuni din această
uşoare şi alimentare şi-au sporit pro­ invătămlnt superior şi şcolile medii materiale — tehnice, spre ridicarea nilor în legătură cu maldărele de gu­ pe Fifth Avenue ea se îmbracă cu seine oiştigâ oile 400 lei tiecarc.
ducţia Astfel, producţia dc ţesături tehnice din ţară vor fi absolvite de nivelului material şi cultural de trai noaie de pe Proirie Avenue şi te mai un manto de caracut alb, cu o batis- In valoarea oişti gurilor te cuprinde şi
de bumbac imprimate a crescute de peste 550 000 specialişti. al populaţiei.
poţi plimba pe Maddison Street, poa­ tută de dantelă care iese discret din valoarea nominală a obligaţiunilor
te cel mai murdar bulevard dm Ame­ buzunar. Pentru seara, toaleta ei fa­ POata cişUgurilc/ îe face de către unită­
»
rica, trecînd pe lîngă aproape 50.000 vorită este un manto de vizon albas ţile C E C , după normele stabilite prin ins­
Lărgirea industriei de aparatura medicală şi de medicamente în U. R. S. S. de dezmăţuri". tru cu o bonetă asortată, confecfio- trucţiunile Direcţiei Generale C E C.
nate dc Mister John, cel mai scump gurile Integrale din această Lstă se
SUBTERANE MURDARE
In U.R.S.S se lărgeşte considera chimico-lflirmaceutice şi de instru­ Se acordă o mare aten|ie aprovi­ Din ziarul american „New York Te- modist din Statele Unite. cuvin obligaţiunilor Ieşite la sorţi, (o va­
Pentru ocazii ea poartă un colier
bîl industria de medicamente şi de mente. vor fi construite 12 noi zionării continue a populaţiei ţării cu' Icgram and Sun": cu şase şiruri dc perle şi o diademă loare de 200 lei. Pentru obligaţiunile <rîş-
ligltoare in valoare nominali de 100 şl
aparate pentru instituţii medicale. In întreprinderi, printre care o mare u- medicamente. La oraşe şi sate se „Din cele 512 staţii de metrou exis­ de sidef, cu un mic voal care-i flutură S0 dei, se plăteşte respeotiv 1/2 şi 1/4 din
curlnd vor fi reconstruite 30 fabrici zinâ pentru aparate Roentgen vor deschide 550 farmacii noi tente ta New York. 20 se află întro pe nas. ciştăgul indicat (n această listă.
volte legăturile cu masele muncitoare de cuţirea maximă a contradicţiilor dintre revoluţiei proletariatul nu poate evea în­
V. I. Lenin: „OPERE" - Volumul 7 la oraşe şi de la &ata, oond.urfnd.u-le cu lor social-democrate să ia atvfmdine faţă nu poate avea nici o încredere in prorru-
credere in burghezia liberală, după cum
proletariat şi burghenie impunea partide­
succes Intr-un şir de bătălii împotriva ex­
ploatatorilor. Numai datorită faptului dă a de siDuaţia revoluţi ornară nou creată, îm­ eiunale guvernului ţa^st. Lenin a cerut
(Urmare din pag -Ii-a) organizarea partidului, dreează acea uni­ voltată lupta liberă de păreri, d/iscuiţllie avut în fruntea sa un partid revoluţionar, părţirea, existentă atunci, a partlduilui In partidului si *e pregătească de insurec­
sine De 'pilda, vorbind despre munca po­ tate de acţiune o membrilor de partid rodnice In rezultate, colaborarea princi- strâns unit şi centnalizat, .poporul muncitor bolşevicii şl menşevlcl constituia o con­ ţie, să desfăşoare O puternică agitaţie în
litică în rinduriJe ţăranilor, Lerun spunea: fără de oare partidul nu şi-ar putea în­ p^alâ Intre membru de partid — tovarăşi din ţrra noastră a putut, 1n condiţiile fa­ tinuare directă şl inevitabilă a împărţirii sinul maseltc in favoarea insurecţiei Le­
„Săîviviâ noastră nu poate li ruodacum deplini reflut de conducător al maselor de Idei. vorabile create prin viiotonla Istorici a sorfal-democraţiei internaţionale tntr-o nin a arătat că mişcarea de eliberare se
aceea de a ne descuraja pentru efi adeste CrMxcmd necruţător şt zdrobind încercă­ In lucrările din volumul 7, Lgrvm a Uniunii Sovietice asupra fascismului, să aripă revoluţionară şi într una oportu­ va dovedi a fl un „balon de săpun" dacă
(ţăranul n. r.) e stapînît de „prejudecăţi", rile de diminuare a importanţei statutu­ dat fndiccţii deosebit de preţioase cu pri­ răstoaime jugul fascist şl imperialist, Să nistă. du va interveni „forţa maselor m un pito­
oi, dimpotrivă, aceea de a lărgi neîncetat lui, Lenin <a arătat că asemenea încercări vire la selecţionarea, repartizarea şi edu­ alunge de la putere alesele exploatatoare De o neştirbită actaialitate este carac­ reşti capabile el hotlrlte pentru insurec­
punctul lui de vedere, de a ajuta judecite ascund uneltirile elementelor oportuniste carea cadrelor de conducere, subliniind şl să fâureaică statul democrat-populor terizarea dată de Lemn trăsăturilor opor­ ţie". Astfel. în condiţiile luptei penlru
lin să Învingă prejudecăţile iui” (pag 222) de a Introduce In partid dezmăţul orga­ însemnătatea cunoaşterii temeinice a ca­ Apărând şi păstrind cu grijă .prinoupiiie tunismului . „Cind 66 vorbeşte de lupta convocarea Congresului al Ill-lea al
Lejtfm. ne învaţă ci partidul înfăptuieşte nizatoric de a-4 îmbiba cu oportunism şi drelor, a capaoităţil locr şl a reipaj-tnzării organizatorice fundamentale elaborate de împotriva oportunismului — sena Lenin P M S D R-, pornind de la necesitatea he­
şl cnnsoilidesză legăturile s-ile cu massle a-1 descompune rândurile. „Oamenilor necâna tovarăş potrivit cu oapaoitAţîle Lenin, partidul nostru, ca partid mandst- — nu trebuie uitate trăsăturile canecteris­ gemoniei proletariatului în revoluţie şi
prin TTuj'loanaa organizaţiilor de masă, care s-au obişnuit cu balatul comod a naJe „Este necesar — spunea Lenin — revoluţionar, şi-a schimbat sl îsi schimbă tice ale întregului oportunism de azi în fotmulind ldeea insurecţiei armate, Le-,
esigurind conducerea acestor organizaţi; du papucii traiului oblomovist ■) în cadru) ca întregul perfid să-şi educe In mod *is- formele de organizare şl metodele de toate domeniile : imprecimmea lui. ne­ nln pregăVeu elaborarea bazelor tactice
dc către partid Fantru aceasta partidul famflial al unui cere, un statut formal le tematlc, pe îndelete şi necontenit oameni aplicare a acestor principia potrivit con­ bulozitatea lui. dificultatea de e-1 de­ ale partidului de tip nou
dispune de tot ce e neceear — deoarece pare strimt, incomod. împovărător, înjo­ pclnviţi la centru, ca eQ să vadă în faţa diţiilor istorice concrete şi sarcinii or po­ zisă Oportunismul, prin Însăşi natura luf, ^r
el cupnnde cele mai Înaintate elemente sitor. birocratic. înrobitor şi sWnjerutor lui, oa in palmă, întreaga activitate a fie­ litice oare decurg din ele Aceasta îşi evită totdeauna &ă pună problema precis Intir-una din lucrările cuprinse în vo­
ale clasei muncitoare, care au legături pentru „procesul" liber al luptei ideolo­ cărui candidat la acest Înalt posrt, ea el găseşte expresia. In perioada actuală, In şl definitiv, caută o linie de mijloc, osci­ lum. Lenin. referindu-se La uneltirile ele­
oejno'lccite cu organizaţiile de masa, gice Anarhismul boieresc nu înţelege c5 să cunoască chiar şi particularităţile lor proiectul Sta tubul ui modificat al P.M.R lează între puncte de vedere care ee ex­ mentelor oportuniste care 1 şi închipuiau
deoaraoe fiind puncVul de concentrare al un statut forma) este necesar tocmai pen­ Individuale, părţile lor tan şi slabe, vic­ care va fi supus dezbaterilor celui de ci clud unul pe altul, căutind „să fie de câ din moment ce puseseră mina pe re­
celor mei bune elemente ale dassi, el re­ tru a înlocui legăturile strimte de cerc toriile 51 „imfrtngecrile" lor" (pag 100). II-lea Congres al partidului nostru La acord" şi cu unul şi cu altul, reducând dacţia ziarului partidului vor putea să înă­
prezintă o şcoală de conducători politici ai •printr-o legătură Largă de partid. . Legă­ Lucrarea lua Lenin „Un pas înainte, doi baza proiectului de Statait se află princi­ divergenţele la rujai corectări La îndoieli buşe crearea partidului marxist — scria
maa!cr Partidul — ne învaţă Lenin — turile de partid. . trebuie să se bazeze toc­ paşi înapoi" s intrat în tezaurul marxism- piile organizatorice leniniste — principii la deziderate pioase şl inocente etc., etc “ următoarele'- „La noi se naşte un pârtii 1
Ci/te iarm* cea mal Înaltă de organizare mai pe un statut formal... a cărui stncta leninismului ca o aucnare aLasică de bază, care asigură partidului caracterul de de­ (pig. 303). Caracterizarea făcută de Lenin — spunem noi. vâzind comitetele care te
3 clasei muncitoare respectare este «singurul mijloc care ne oa o carte de clpătîl în problemele cons­ taşament de avangardă, organizat, al cli­ ne ajută şi ozn in demascarea şi comba­ trezesc la o partnoipare activa, văzînd creş­
In lucrarea ta „Un pas inaur.te. doi paji mugură .împotriva arbitrariului de cerc. trucţiei de parbd TezAle lux Lenin cu sei muncitoare din ţara noastră Totodată, terea oportunismului, fciind o armă ascu­ terea conştiinţei politice a muncitorilicr
Inapai 1 ' ei in oile Lucrări ouiprinze in vo- împotriva sistemului de certuri practicat privi ne La stmiotAina organizatorică a par- proiectul de Sfca/but concretizează princi­ ţită împotriva «celor elemente care sub înaintaţi La noi se n*şte un partid, la
«unrU 7 al „Operelor' r , Lerun a elaborat In cercuri.-" (pag 372^373). tidAilui de tip nou, pnlncipiiLe organiza­ piile organizatorice leniniste corespunză­ presiunea ideologica şi morală a pituri­ noi creşte numărul forţelor tinere ovpa-
InvâţL‘,ura dsspre partid ca organizaţia Cu deosebită forţă o subliniat Lenin torice fundamentale elaborate in cartea, tor situaţiei acriiale a ţarii şi a partidului lor neprolebare, şovăie în aplicarea politi­ btle şi să învioreze şi să înlocuiască cole­
bazată pe primcipnide centralismului, cu faptul câ în partid nu pot exista doua an „Un pas Înainte, doi paşi înapoi" şi nostru, paxtDCuI antă {dor şi cerinţelor ace­ cii de clasă a partidului şi statului de­ giile de publicişti în decrepitudine Dm
un stalul unic, ou o dusopLuiă unică de discipline — una pentru membrii de rind în alte lucrări eu (ovt In mod străîueit stei atiraţii, precum şi noilor sarcini ale mocrat-popular, caută 6ă „înlocuiască" aceste forţe noi ale partidului nostru sor­
partid, cu un organ conducător unic, mi­ şi alta pen'tru conducători Dovedind că confinmate de viaţi Apă rind cu fideli construcţiei socialiste. lupta de clasă — forţa motrice a dezvol­ bim noi încredere în victorie" (pag 431).
noritatea su/punlndu-se me Jertfă ţii, iar or­ partidul trebuie sâ ss bazeze pe o di&oi- tete prmoi/puîe organizatorice leniniste, Consfinţind principiul centralismului tării ţării noastre spre socialism — pnn Şi Lenin afirma de asemenea : „Ar fi cea
ganele inferioare — celor tuparioeie pJinâ proletară unică, de fier, deopotrivă întărind necontenit imitatei* şi disciplina democro.be ca prandipivi organiMtonc fun­ „înţelegere" şi „împfxjiuare" cu duşmanul mai criminală laşitate să ne îndoim
„Unitatea in chestiunile de .program şi de obligatori® pentru toţi, Lemn arăta că rândurilor sale. dînrt Jrrvltiuri necruţătoare damental al partiduliM, proiectul de Sta­ şi ou uneltele lui măcar o clipă de triumf ui inevitabil şi de­
in cheîti-uniis de bactici — a arătat Le­ membrii de portdd trebuie „să c'earâ ca tuturor opori/izmşitiJor, gloriosul P C.U.S. tut cuprinde prevederi menite să asigure ★ plin al principul or snoial-democraţiei re­
nin — este condiţia necesară, dar rvu su­ imdatOlurile de membru de partid să fie şi-« îndeplinit cu cinste rolul său de or- tntănrea unităţii şi purităţii rândurilor Apropierea revoluţiei în Rusia impunea voluţionare. al organizărsi proletare şi ai
ficientă a unificării .partidului Pentru a îndeplinite nu numai de membru de rind, gsnisator al revoluţiei snoialiste, de con­ pirtidului, Întărirea disciplinai de partid partidului nu numai realizarea uratăţu disciplinei de partid" (pag. 383).
obţine actot rezultat, mai este necesar să ei ii de ..oamenii de sus”. ducător aii construcţiei socialiste victo­ Oglindind înalta exigenţă a partidului sale organizatorice, ci şi elaborarea unei Cei 50 de an; oare au trecut de la
existe unitatea organizatorici, ceea ce In concepţia lerunistă, centralismul nu rioase — şt s-01 tranformat ţntr-n forţă faţă de membrii sau proiectul de Statul tcctnei corespunzătoare, care să asigure scrierea lucrărilor cuprinse în volumul
ir.tr-Aun partid cave a depăpt cît de cit tr.irmnaazâ nicidecum impunerea meca­ invincibilă care călăuzeşte astăzi cu suc­ stabileşte prevederi a căror înfăptuire va conducerea de către parbd a luptei pro­ 7 al „Operelor" lui Lenin au confirmiî
cedrul unui csrc jeatrins. e de neconesput nică a unor hotărLri „de sus" d, dimpo­ ces popoarele sovnetide pe calea construirii ridic* titlul de membru de parbd şi mai letariatului şl a celorlalte pături munci­ pe deplin adevărul cuvintelor lui Lenin
fără un statut formal, fără supunerea trivă, îmbinarea hatâririlor organelor su­ c cm.UTv'sm ul/uJ. sus. la nivelul marilor sarcini actuale ale toare ale populaţiei In acest scop Lemn — genial teoretician al marxismului, stră­
minorităţii faţă de majoritate fără supu­ perioare cu cea mai largă iniţiativă a Avînd ca modal gloriosul P C U. S„ construcţiei socialiste a desfăşurat o uriaşă activitate pentru lucit strateg al revoluţiei, Creatorul parti­
nerea părţii faţă de întreg" (pag 357) c-rgambiţiilor de partid şi a membrilor pîTtnduJ clasei muncitoare din ţara noas­ * convocarea Congresului al îll-lea al dului marrs&f revoluţionar al proletaria­
Lenin a sublimat cu (putere molul sta­ psrtidu'.d — chemaţi sâ-şî spună cuvin- tră a luptat de la începutul existenţei sale Volumul 7 al „Operelor" lui Lenin P M.S.D.R tului RADU SOMWER
tutului In viaţa partidului, Însemnătatea tul in toate .problemele privitoare la po­ pentru tnsuştraa şi triumful principiilor cupnnde nu numai o necruţătoare demas- Cu o forţa deosebită a demascat Lemn *) OblomouLrm — fdupe numele lui Oblo-
respectării lui Curprinzind expunerea sin­ litica partidului să găraaseâ cele mai organizatorice statornicita de marele ccre a oportunismului rus în problemele poziţia tmpăcnuitonstă. de subordonare, a moo, eroul fertilului roman cu aceiaşi nu­
tetică a structurii şi a ţelurilor partidu­ bune cai şi metode pentru aplicarea ei Lemn In cele mai grele condiţii parti­ organizatorice, cî şi o demascare a opor­ menşcvicilor fată de burghezia liberală, me al reriitoMilul clasic rus Goneiarou) —
lui. otibUind fermele organizatorice ale In viaţă Subliniind însemnătatea respec­ dul nestru a izbutit să rez^rtc sălbaticei tunismului internaţional, a cărui variantă ar A tind că o asemenea poziţie înseamnă are (nfelesuL de lene, lipsă de «luinţă şi dc
construcţiei partidului şi metodele acti­ tării democraţiei interne de partid, Lenin prigome burgheze-meşisreşti. *5-şi păs­ rusească era meos^vriTUil Lemn a arătat condamnarea revoluţiei ta înfrângere Si­ holărire. inactivitate, tendinfă de tărăgă­
vităţii Iu,: praotice, statutul chină şuieşte oii J â ci în sinul partidului trebuie deî- treze fcînţa ş; să-şi menţină şi să-şi dez­ că în ecndilidî imperialismului, eînd as­ gură Sublimând faptul că în desfăşurarea nare a lucrurilor.
Redacţia şl Adm ziarului Str. 6 Marile. Nr 9. Telefon: iRR-ţ AP Ţ axa D iauta ţ n numer , r con ( ,probării direcţiunii Generale PTT NT. 23G 320 din « Noiembrie 194Î) — Tiparul fntrepr PoUgralică de Sfat DEVA