Page 9 - 1954-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢ1-VA I

IN A C E S T N U M Ă R :

-- Iernatul păsărilor (pag. 2-a) — Campania agricolă de toamnă în folosiri a utilajelor!" (pag 3-a)

— Să continuăm întrecerea (pag. 2-a) atenţia organizaţilor de bază — 0 familie de comunişti (pag. 3-a)
— „întrunirea" de la Poieni — Foile­ (pag. 3-a) — In Comitetul Politic al O.N.U.
ton (pag. 2-a) — „Toată atenţia întreţinerii şi justei (pag. 4-a)

Anul VI. Nr. 91 (426) | Duminică 14 noiembrie 1954 4 pagini 20 bani
'22

Arăturile adinei — important mijloc tDe ţţe întinsul regiunii noaitre

pentru sporirea producţiei agricole

Din activitatea întreprinderea noastră a terminat
4n întreaga repune, campania însămîn- grija comitetelor raionale de partid şl a Peste 60.0C0 kg. porumb
(ţ&rilor de (toamnă a hiat sfârşit. îndrumaţi sfaturilor populare raionale pentru exe­ comisiilor de femei pregătirile de iarnă
de organele de partid 51 de stat, majorita­ cutarea de cît mai multe arături adînci de încărcate de pionieri
tea ţăranilor muncitori au pornit băti-lia toamnă, este la loc de cinste Măsurile pa
O FRUMOASA INIŢIATIVA Pentru a asigura Îndeplinirea ritmică a crări cum sînt: eăptuşirea clădirii cu cără­ La baza de recepţie flotantă din co­
pentru terminarea cit mai grabnică şi a care conducătorii acestor raioane le-au planului de producţie pe timp de iarnă, midă, tenouirea şi instalarea unui calori­ muna Ungurei. raionul Sebeş. în ultimul
Comuna Păuca, raionul Sebeş, este La o
ceflordailte îndatoriri către stat. In afară de luat. nu sînt destul de eficace şi nu sa­ conducerea Atelierelor centrale Crişoior, fer. De asemeni, s-au efectuat lucrări de timp tot mai mulţi ţărani muncitori, pre-
distanţă de 8 km, de circumscripţia sani­
colectarea produselor agricole, de lărgirea tisfac nevoile de creştere a suprafeţei de şi-a prevăzut în planul de măsuri teh- reparaţii (uşi, geamuri, etc.) şi schimba­ dîndu-şi cu drag cotele, au făcut ca ma­
tară Ludoş, de oare aparţine. Acest iu-
suprafeţelor însămânţate, ţăranii munci­ pămînt arată adine. nico-crganizatorice o serie de îmbunătă­ rea conductei centrale de calorifer. gaziile bazei să fie supra-încărcate cu pro­
cru a făcut să se simtă foarte mult lipsa
te ni desfăşoară o largă muncă patriotică In raionul Ilia, conducătorii de partid
ţiri, menite să contribuie la desfăşurarea In ceea ce priveşte aprovizionarea lo­ duse ce aşteptau a fi transportate. Din
pentru îndeplinirea în întregime a planu­ si de stat consideră sarcina îndeplinirii de asistenţă sanitară. Comisia de femei, normală a procesului de producţie Ln lu­ curilor de muncă cu materiale, pe timp oau2a timpului nefavorabil însă, neputîn-
d2zbâtînd această problemă, a venit cu
lui arăturilor adinei de toamnă planului La arăturile adinei de toamnă ca
nile de 'iarnă. de iama, au fost luiate din timp măsuri du-se efectua transporturi cu mijloacele
Ocmduaîndu-se după prevederile proiec­ pe o sarcină lipsită de importanţă, o sar­ frumoasa iniţiativă de a se amenaja şi Pînă în prezent, $^a făout revizuirea pentru proounarea acestora. Utilajele de existente ln comuni, o parte din produse
tului DureotăveloT Congresului al Il-lea al cină care poate mtirzia. Această atitu­ în comuna Păuca un punct sanitar. instalaţiilor de încălzire, iluminat, aeri­ care dispunem vor fi amenajate in locuri şl In special porumbul, erau ameninţate
partadiuluii, care stabileşte o seamă de mă­ dine trebuie să dispară neîntârziat, pen­ După ce au stabilit, ou ajutorul sfatului sire şi introducerea de noi calorifere la speciale, ferite de intemperiile atmosfe­ a se strica. Pericolul însă." a fost înlătu­
popular, locuinţa în care urma să se insta­
suri în vederea sporirii producţiei agri­ tru că aduce pagube intereselor poporului unele locuri de muncă, unde iarna tre­ rice (ploane, îngheţ, etc.) care ar putea rat Organele CS.C.P.A. au luat măsurJ
cole la nivelul satisfacerii depline a ne­ muncitor. leze punctul sanitar, harnicele gospodine cută încălzirea s-a făcut anevoios şi pro­ provoca pagube Însemnate prm distru­ pentru descongestionarea magaziilor bazei
voilor oamenilor muncii, numeroşi ţă­ In raionul Orâştie, organele de partid din comună, in frunte cu delegatele de cesul de producţie a stagnat. Numai la gerea lor. OP RE AN VASILE de recepţie din Ungurei cu mijloace auto.
rani muncitori, au şi terminat arăturile şi de stat, ooupîndu-se în special de pro­ temei, au întreprins mai multe acţiuni gater, au fost executate o serie de lu­ Atelierele centrale — Crişcior După sosirea maşinilor, greutatea corista
adinei de toamnă. De pildă, ţăranul mun­ blemele colectărilor, au scăpat din vedere pentru amenajarea acestei locuinţe. in lipssa braţelor de muncă necesare în­
citor Lhe Ioan din satul Pianul de Jos că şi planul arăturilor adînci de toamnă Pentru a obţine fondurile necesare ame­ cărcatului. Faţă de această situaţie, uni­
raionul Sebeş, care şi anul treout a exe­ trebuie îndeplinit cit mai grabnic. Aicd ; najării, oomiria de femei a organizat 3 Pornesc spre noi victorii tatea de pionieri locală, a pornit la o lău­
organele de partid şi de stat au munoit serbări şi două întruniri tovărăşeşti Cu
cutat arătura adinei de toamnă şi a ob­ dabilă acţiune patriotică, care în cîteva
unilateral şi n-au ştiut să se orienteze banii rezultaţi din aceste acţiuni şi prin întrecerea socialistă desfăşurată de co- fost ridioate în roşu, iar două aparta­
ţinut p^ste 20 000 kg. cartofi la hectar, rile s-a soldat cu încărcarea în maşini de
suficient pentru ducerea bătăliei campa­ munca voluntară, comisia de femei a re­ leotivul întreprinderii forestiere de Indus­ mente au şi fost date în folosinţă. către inimoşii pionieri a peste 60.000 kg
anul acesta a terminat arăturile adânci ime­ niei agricole de toamnă cu acelaşi inten­ parat looalul oare are trei încăperi şi un trializarea lemnului din Sebeş, s-a soldat La dobândirea acestor rezultate un aport porumb.
diat după îndeplinirea sarcinilor de în- sitate în toate direcţiile. antreu. cu frumoase rezultate in producţie. De de seamă l-au adus brigăzile U.T.M. în Cu acest pri-lej ln mod deosebit sau evi­
sămbităni. La fel, numeroase gospodării In raioanele Brad şi Haţeg, situaţia este In muncile de amenajare, s-au eviden­ la începutul lunii octombrie şi pînă la frunte cu brigada III şi I, conduse de denţiat prin hămîoia de care au dat do­
ţiat tovarăşele Brădeanu Elisabeta, res­ sfirşitul primei săptămînâ din luna noiem­
colective, printre oare cele din Apoldul de alta. Cauza răminerii în urmă la Înde­ fruntaşii în întrecerea socialistă Sara vadă pionierii Knuff Mathias, Ficlker Re­
ponsabila comisiei de femei. Duma Au­ brie s-au dat peste plan 918 m.c. che­ Cornel şi Hi-rbeanu Silvia, oare au înre­
Jcs şi Pianul de Sus, raionul Sebeş, pre­ plinirea planului arăturilor adînoi de gine, L/utsch Erica şi Imbrich Kethasina,
relio, Mar.ou Mari-a, Ehrmam E., Joarză restea de răşinoase şi Cu 310 m.c. lăzi ră- gistrat depăşiri de 161 şi respeotiv 45%.
cum şa ţăranii muncitori din Călan şi Bă- toamnă, este ameţeala de pe urma succe­ Ana şl altele. Sincase, economisindu-se materii prime Gateriştii Ştefani Martin I. Webar
cia, raionul Hunedoara, şi alţii, au înde- selor. In raionul Brad de piJldă, care a Dotat cu mobilier, cu personal sanitar, în valoare de 49.262 leî. Gheorghe şi Ordeanu Aurel au înscris In primele 10 zile
plinit in întregime planul arăturilor de terminat primul din regiune planul însă- punctul sanitar din comuna Păuca, a în­ In această perioadă, .productivitatea pe graficede lor, depăşiri de norme cu­
ceput să-şi trăiască viaţa, dind din ce în muncii a crescut cu 437a faţă de sarcina După ce au încheiat cu succes prevede­
toamnă m în ţărilor de toamnă şi care ar ii trebuit prinse între 30-403%.
ce moi multă asistenţă sanitară ţăranilor planificată, iar preţul de cost a fost re­ rile planului de producţie pe luna octom­
(Avântul cu care majoritatea ţăranilor să fie .primul şi ln executarea arăturilor Succesele obţinute de acest harnic co­
muncitori. dus cu 2,17%. In cadrul producţiei bunu­ brie, muncitorii întreprinderii de industrie
muncitori au pornit la înfăptuirea cu suc­ adinei, conducătorii de partid şl de stat rilor de larg consum, înafarâ de plan, lectiv, constituie punctul de plecare spre locală „Horia“ din Alba Iudia, au pornit
URMEAZĂ EXEMPLUL DELEGATELOR
ces şi pe suprafeţe tot mai întinse a ară­ s-au auitomulţumit şi au trecut cu vede­ s-au confecţionat 100 bucăţi albii pentru noi victorii. ou şi mai multă rîvnă întrecerea sooîa-
Gospodinele din comuna Clopotiva, ra­ HAMPU VASILE listă Acest fapt a făcut ca rezultatele
turilor adînci de toamnă, izvorăşte din rea desfăşurarea munoLi în direcţia arătu­ rufe. Cît priveşte terminarea locuinţelor
donul Haţeg, îndrumate de către delega­ obţinute în prima dedadă a Lunii in cur3,
munca politică de masă şl organizatorică rilor adînci de toamnă. Aceiaşi situaţie tele de femei, au participat şi participă muncitoreşti, apartamentele planificate au corespondent voluntar
să fie şi ele deosebit de rodnice.
desfăşurată de organele de partid şi de este şi în ra/vomuil Haţeg, care, deşi se a- cu tot elanul la bătălia pentru efectuarea însemnate succese au înregistrat mun­
stat, precum şi din rezultatele frumoase 13 ă printre raioanele fruntaşe la colectări, la timp a însăm în ţărilor do toamnă şi in Noi inovaţii şi raţionalizări citorii ce lucrează în secţiile producătoare
aoţiunea de predarea cotelor către stat.
obţinute anul acesta de mulţi ţărani mun­ la arături adînrii munca este nosa/tisfă- de bunuri de larg consum. Astfel, secţia
Antrenate în întrecerea patriotică, gos­ Jn sectorul turnătorie al Combinatului manuale cu cea mecanizată. După un
citori care anul trecut au r.soultat sfatu­ căitoare. fierărie a exeoubat trei căruţe tap „alie­
podine ca Căsionâ Ana. Băbău Anuţa, metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hu­ studiu amănunţit, colectivul compus din
rile tehnicienilor agronomi şi au făcu/t a- In genera 1 ), Ln raioanele rămase ln urmă Moraru Maria, Munteanu Magdolena. Sto- nedoara, există secţia „turnătoria de tovarăşii: Grejdan Ioan, Hada Ilie, SLbi- nai", secţia lăcătuşerie 10 maşini de gă­
tit, iar secţia tiniohigerie 200 bucăţi bur­
rătura adâncă. Cine, in comuna Tur da ş din ou executarea arăturilor adinei, oauzele ian Iozefia şi altele, au fost printre pri­ bronz" oare execută pentru seoţille din srn Nicolae şi Bodea Traian, prin monta­
lane, 40 coluri de. burlane şî 30 cazane
radonul Qrăştue, nu-4 cunoaşte pe ţăranul prinoitpaile sînt silaba muncă politică de mele care au terminat însămi nţările şi combinat toate piesele din bronz şi din rea unui motor eleotric a făcut o însem­ pentru spălat rufe.
predarea cotelor. In prezent, sătencefle alte metale nefiecroase. nată inovaţie, reuşind să facă posibilă
muncitor Govni-loi Dumitru, fruntaş al re­ imaisâ, lipsa de ajutor şi îndrumare agro­ Printre muncitorii acestor secţii care
den comuna CJcrpotiva, urmând exemplul De ani de zîHe cuptorul de bronz se ma­ manevrarea cuptorului de bronz, cu cu­
coltelor bogate? Anul acesta, datorită a- tehnică din partea tehnicienilor sfaturi­ s-au olasat în fruntea întrecerii, in acest
delegatelor de femei, continuă întrecerea nevra foarte greu. La o temperatură mare rent electric.
pKcârii miimmelor agrotehnice, printre lor populare, luarea de măsuri ineficace, pa.triobică pentru terminarea arăturilor muncitorii erau nevoiţi să stea aproape Ou cîtva timp înainte de aplicarea ino­ răstimp, sînt tovarăşii Ordeanu Gheorghe
cere şi arătura adâncă de toamnă, el a munca de control nesatisfăcătoare şi ame­ adînci de toamnă. de cuptor pentru al roti, depunînd tot­ vaţiei de La cuptorul de bronz. în sectorul fierar, Pleşa Trifan, lăcătuş, Med re a
Nlstor, tinichigiu.
recoltat de pe o suprafaţă de 25 ari 6.700 ţeala de pe urma unor succese vremelnice. odată şi mari eforturi fizice. turnătoria au mai fost Introduse şi alte
kg. sieolă de zahăr. La fel, despre belşu­ De îndeplinirea la timp şi în întregime Succesele ceferiştilor Pentru a uşura această muncă grea a Inovaţii şi raţionalizări. De exemplu, mă­
gul obţinut de colectiviştii din Hărăiu* ra­ a planului arăturilor adinei de toamnă, turnătorilor, un coleotiv de la atelierul rirea vitezei de încălcare a Cubvlourilor ou Diplome de onoare
din staţia Teiuş de întreţinere, a început să studieze şl 90% şi evitarea deselor defeotări ale as­
ionul IIia* la cultura porumbului (peste depinde in mare măsură îndeplinirea pre­ pentru gestionari
să consulte mai multe cărţi tehnice pen­ censorului care stagnau de multe ori pro­
3100 boabe kg. la hectar) a auzit Întreg vederilor proieotuiLuii Directivelor Congre­ Mergând ferm pe drumul gloriosului loa tru a găsi posibilitatea înlocuirii muncii ducţia.
Zilele trecute, cooperativa „Plugarul"
radonul. sului al II-lea ai partidului, cu privire la fcreout de luptă, rmmoitorii ceferişti se din Puii, raionul Haţeg, a oferit unui nu­
înoadre“2ă cu toate forţele în vastul pro­
Exemple dc ţărani muncitori ciwe au ridicarea nivelului de trai ol oamenilor Răsplata muncii rodnice măr de gestionari de la diferite filiale să­
gram do dezvoltare a economiei patriei
făcut arături adinoi în toamna anului muncii. teşti, pentru meritele deosebite obţinute
noastre.
trecut, i>ar anul acesta au avut recolte bo- De aceia, sarcina imediată a comitet el ot Făcind bilanţul muncii lor, ceferiştii din Muncind cu hărnicie şi aplicând în mod au fost răsplătiţi pentru vrednicia lor în în muncă, diplome de onoare.
Creator metodele de lucru sovietice, mi­ muncă. Fruntaşii întrecerii socialiste, Printre cei care se bucură de aceste
găte, mod sînt multe în regiunea noastră raionale de partid şi a sfaturilor populare staţia Teiuş, raportează cu mândrie că
4 nerii de la Petrii a au reuşit să obţină în Rostea Iosif, Bexa Petru, Kibedy Adalbert merite sînt gestionarii Costea Ioan de La
Aoert'î'â', au înţefles marile avantaje ce le raionale, este să intensifice neîntârziat planul pe unitate în luna octombrie a fost ultimul timp însemnate depăşiri de nor­ şi alţii, obţinând însemnate depăşiri de filiala Băeşti, care a realizat planul cu o
îndeplinit în proporţie de 100,2%.
au în urma executării arăturilor adînci munca politică şi organizatorică în scopul mă, fapt oare a făout ca această mină să normă au primit de asemeni salarii cu­ depăşire de 10% la vinzări şi cu 215% la
Această depăşire, adunată cu depăşirile
de toamnă. terminării cît mai grabnice a arăturilor dea patriei sute de tone de cărbune peste prinse între 1858 şi 2 560 lei. încasarea fondului sooial ; Suoiu Gheorghe
obţinute în lunile anterioare, face ca
Au înţeles că arătura adînică. La 20-22 adînoi de toamnă. Activiştii de partid şi plan. Minerii ce luorează tn sectorul XI la de la filiala Galaţi, cu o depăşire de plan
munoitorii staţiei Teiuş, de la data de 1
cm, pentru pădoase şi la 25 cm. pentru de stat, organizaţiile de bază şl deputaţii noiembrie a. c. să lucreze în contul zilei însemnatele rezultate obţinute de mi­ înaintări în piatră, folosind metoda gra­ de 10% ; Crişan Elena de la Rîu Bărbat,
neri au atras după ele şi o creştere simţi­ ficului ciclic au cucerit de asemenea suc­ C2re şi-a realizat planul la vinzări cu
plante tehnico, porumb. cartofii, ele. a spo­ sfaturilor populare, au sarcina să acorde de 6 ianuarie 1955.
toare a salariilor. De pildă, minerul frun­ cese de seamă. 100% .
rit produioţiia ou 30-40% ; că arătura a- cea mai mare atenţie muncii de convin­ In fruntea întrecerii pentru obţinerea
taş al întrecerii socialiste Mihai Ştefan „Eroul Muncii Socialiste" Haidu Iuliu, Frumoasa pildă în muncă a fost urmată
acestor realizări 9tau; Sălcudean Vasile
d\ncă distruge buruienile, şoarecii şi in­ gere de la om la om prin exemple con­ de pildă, a obţinut în luna octombrie cu şi de gestionarii Crăciunescu Ştefan, din
şef de tură, Catană Cornel, Litu Filip, Mă- oare lucrează în contul ultimelor zile ale
sectele dăunătoare ; aifiinează pământul în- crete locale. Trebuie dată o mare atenţie întreaga-i brigadă, o depăşire de normă Livadia, Orăciunescu Tina. de la Valea
dăiraş Ioan, Pădureanu Iacob, şefi de ma­ anuilui 1957, având pe luna octombrie o
de 92%. Mineri din brigada sa ca ; Filop Lupului şi alţii, care au depus tot efor­
lesnimdu-i acumularea de cantităţi sufici­ populari zării fruntaşilor recoltelor bogate nevră, Keresteş Alexandru şi Codea Ioan. depăşire de normă de 107% a primii t un
ente de apă din ploi şi topirea zăpezii ; precum şi antrenării lor la munca de lă­ magazioneri şi Cri şan Alexandru impiegat Petru, Kardas Gavrilă şi alţii, au primit tul în scopul intensificării schimbului de
salariu de 2.512 lei. Şi ca Mihai Ştefan drept răsplată pentru munca lor rodnici mărfuri intre oraş şi sat.
că îngheţul şi dezgheţul mâvunţeşte ară­ murire a celorlalţi ţărani muncitori. Or­ de mişoare.
mulţi alţi mineri din sectorul I de tineret salarii cuprinse Intre 2.275 şl 2 441 lei FARCAŞIU PETRU
tura, iar primăvara, nu mal trebuie să facă ganizarea de consfătuiri cu ţăranii mun­
r n>.«
o nouă arătură, ci doar să dea numai cu citori fruntaşi şi tehnicieni agricoli, ţi­
Regimul burghezo-moşieresc a ţmut oa­ in limba romînă urmează înregistrarea
cultivatorul şi apoi să însămânţeze. Au în­ nerea de conferinţe despre importanţa a-
menii muncii în mizerie şi întuneric. Mi­ înfrăţiţi pentru totdeauna cărţilor în limba maghiară.
ţeles că arătura adineâ de toamnă face rătnrilor adînci de toamnă, organizarea de
— Bună ziua. Ro2lca.
norităţile naţionale erau de asemeni în­
ca .planta semănată să prindă rădăcini a- demonstraţii practice etc., sînt sarcini ime­
— Tu erai Aurelia? —se bucură Roaica
dînok să crească repede şi viguros, să fie diate atit ale organelor de partid şi de vrăjbite şi aţâţate intre ele, semănîndu-se — Mergem la muncă voluntară, să re­ luntară ln afară de câţiva din ambele gru­ TntLmpinînd pe cititoarea Popa Aurelia.
neîncetat şovinismul, mijloc puternic de
mea rezistentă Ha secetă, iar recolta, în stat cît şi ale lucrătoriJlor S R S.C., care parăm drumul. puri care s-au dus acasă bombănind ne­ — Eu.. am auzit că au sosit cărţi noi
a le ţine dezbinate mulţumiţi. şi... de asta am venit — l-a răspuns citi­
cea mai mare parte, să fie asigurată. pînă acum n-au făcut mai nimic in a- — Aşa ? Dar dânşii cine sînt ? A mai
Aceustă înţelegere (obţinută în urma eeastă direcţie. Un rol de seamă revine şi Vremurile de obidă din trecut au apus. întrebat orăşanul. Datina s-a schimbat toarea.
Sub regimul de democraţie populară, mi­ — Cine să fie. ungurii din sat; merg — Da au sosit 254 de volume romîneşti
uned perseverente mumei politice şi de în­ S M T.-urilor, oare trebuie să respecte cu
norităţile naţionale se bucură de aceleaşi şi ei la muncă voluntară — i-a răspuns Infcîmplarea Cu munca voluntară, a fă­ şi maghiare. Alegeţi şi tu — o îndemnă
drumare din partea organelor de partid stricteţe contractele ce le au încheiat cu
drepturi ©a orice cetăţean al patriei noas­ cut vllvă în sat. Unora le era necaz Alţii, bibliotecara. Cititoarea Aurelia Popa şi-a
şi de stat) explică şi avântul cu care ţă­ gospodăriile colective şi întovărăşiriile a- tre. Partidul şi guvernul nostru veghează o femeie, orăşanulul Omul a rămas puţin se bucurau dindu-i dreptate tovarăşului ales un volum de poezii. Ii plac foarte
pe ginduri, apoi a zîmbit şi s-a adresat
ranii muncitori din raionul Alba au por­ grieole. Nereguli ca cele de la S M T. pentru o deplină frăţie şi înţelegere, intre de la judeţeană care i-a convins să lase mult poeziile.
oamenilor dui nou.
nit La executarea arăturilor adânci de Miercurea, care nici pînă acum nu s-a a- poporul romîn şi minorităţile naţionale. datina Chiar în după masa acelei du­ După ce a terminat de înregistrat şi a-
— Şi de ce nu mergeţi împreună ? în­
minici, după ce au venit de la muncă renjat cărţile in dulapuri. Rozica a început
toamnă si care la data de 12 noiembrie chifcat de sa roma din contractul încheiat trebarea aceasta a făcut linişte din nou
S-a spari ahiafa voluntară, ciţiva tineri s-au dus la petre­ să aranjeze şahurile. Nici n-a terminat
realizaseră psste 74% din plan. Tot dato­ cu gospodăria colectivă din Miercurea în Oamenii! se frământau. Apoi, cineva,
cerea organizată La căminul cultural al bine, că iată şahiştii au şi intrat în curte?
rită abeotui fapt şi în raionul Sebeş în­ ceea ce priveşte arătura adâncă de toam­ Era cu ani în urmă. In centrul comunei luîndu-şi îndrăzneala, vorbi: maghiarilor.. căminului. Bartok Francisc şi Drijman
deplinirea pteuflui arăturilor adinei de nă, trebuie să dispară nelntîrziat. Băciia, s-a adunat lume multă. Tineri şi — De ce să mergem împreună? Aşa Chiaburid satului, atit cei romîni cît şi Aurel sînt şahişti pasionaţi Nu este zi
toamnă a atins procentul de 68 la sută Pentru terminarea cît mai grabnică a vârstnici veneau mereu, purtând în mîini despărţiţi am mers de cînd ne ştim. Ce, maghiari, erau olt se poate de nemulţumiţi în care să nu vină La cămin Se întîmplâ
casmaîe şi lopeţi. Ca întotdeauna, românii vrei să schimbăm datina ? de schimbarea aceasta şi căutau să se­ să întârzie cîte cdată şi atunci Rozica îi
Nu în toate ra.ioainole însă, situaţia este arăturilor adînci de toamnă, datoria ţăra­
s-au adunat Intr-un grup şi maghiarii — Are dreptate ! fieoare să-şi facă par­ mene neînţelegeri între români şi maghiari ia la rost.
bună. In IIia, de exemplu, planul ară­ nilor munoit ori este să pornească ou toate
intr-altul încaplnd să discute fiecare ;n tea lui, dcar n-om face noi şi pentru ro- Drumul n-a putut fj terminat în dumi­ — Eu. oredeam că nu veniţi azi. era să
turilor adînci a fost realizat abia în pro­ forţele la muncă. Nici un ţăran muncitor limba sa. mini — a izbucnit un glas răguşit din nica aceea. In duminica viitoare, oamenii vă frec absenţi Băieţii rid Zîmbe^te şi
porţie de 47,21%, in Orâştoe 57,39%, în nici o unitate agricolă socialistă, nu tre­ După puţin timp s-a auzit un fluierat grupul ungurilor. s-au adunat din nou in centrul comunei RoziCa.
Haţeg, Brad şi Hunedoara între 64-66% buie să rămină cu planul arăturilor a- scurt, semn că frece trenul de dimineaţă, — Dumneata nu şti ce-i între noi, aşa Românii şi maghiarii nu se mai priveau Serile petrecute la cămin, sînt frumoase,
Lucrul acesta, arată că nu peste tot, dîr.ci de toamnă neîndeplinit. prin haltă. că fă bine şi ne lasă în pace — a spus un chiorîş, ca înannte O adevărată minune educative Tinerii fac seri Literare si reu­
—,Ce mai aşteptăm, nu plecăm încă ? — bărbat. s-a întâmplat. Romlnii şi maghiarii, au niuni tovărăşeşti De curînd Bartok Fran­
a întrebat nerăbdător un flăcău, care, pe pornit intr-un singur grup, olntînd veseli cisc a prezentat recenzia cărţii „Pâmînt
— Ştiu eu, bine, ce este între dumnea­
lingă lopata ce o ducea in mina stingă cîntece romîneşti şi ungureşti. desţelenit".
Un nou sat electrificat în dreapta ţinea un steag reşu. voastră, le-a vorbit orăşanul cu blîndeţe Zeci de ţărani muncitori romîni şi ma­
Şi în fabrică a fost tot la fel. Domnii, ne-au Mereu împreună
— Sigur că trebuie să plecăm ! gi ti ari, duc o activitate rodnică tn forma­
Iniţiativa de a-şi edeotrifioa satul, a In această frumoasă acţiune s-au remar­
învrăjbit mereu. Ba ci noi românii, n-avem ţiile artistice de cor, dans, teatru, etc. Ei
pornit de La colectivişti. Aceştia au fost — Pierdem timpul de pomană In ultimii 10 ani, s-au schimbat multe
cat în med deosebit colectiviştii Pasc Io- destul de lucru, pentru că muncesc şi un­ cântă uniţi viaţa nouă din patria noastră
cei dinţii oare au pornit la muncă volun­ — A trecut trenul de ora 8 — au înce­ în comuna Băcia. Acum nu mai sânt două
sif, Crăcîunel Traian, Trifulescu Iordane!, Printre eînteceie interpretate se numără
tară pantru strunirea apei. Exemplul lor put oamenii să vorbească pe rînd gurii ; ba că ungurii să vorbească romî- cămine culturale (unul al romîn Hor şi al­
Preda Leon şi Păsculescu Victor De ase­ neşte. că trăiesc în Romînia, şi... aşa cu tul al maghiarilor). Românii şi maghiarii „Bade bădişori, „Foaie verde de cicoare’’.
a fost cru hotăxîre urmat şi de către ţă­ — Nil, ce grăbiţi îs românii, i -a luat în ris
ranii muncitori din sat. menea, au depus multă rîvnă ş» interes ţă­ vorbe din astea ne-au învrăjbit Oame­ activează în acelaşi cămin cultural, iar in ,.Erdo, Erdo”, „Harem Kissleani iii o pa-
unul din grupul ungurilor Poate că dis­
celălalt este cinematograful don", cintate de solista Rikter Maria. Dan­
Ln acest fel, .punînd mină de la mină au ranii muncitori Misloianu Nicolae, Biba cuţia nu se termina aici. Pe drumul din' nii, s-au mai muiat parcă, ascultîndu-1
★ surile „Ţarina", „Haţegana", „Oa la nun­
reuşit să-şi construiască o mică uzină. Ioan şi Vidoni Ştefan. spre haltă, venea un orăşan cu servietă în pe tovarăşul de la judeţeană (el era
Rozica Pop, bibliotecară, se îndreaptă tă", „Husar ceardaş" şi altele, sînt jucate
Au săpat apoi gropile pentru stîlpi şi au mînă. Oameni şi-au îndreptat privirile in­
Printr-o muncă unită, colectiviştii şi ţă­ crăşanul) Acesta le-a vorbit şi ungurilor cu paşi repezi spre cămin. Deschide la­ cu măiestrie de tinerii romîni şd maghiari
început întinderea sîrmei necesare. tr-acolo.
ranii muncitori din satul Peşteniţa, raio­ în limba lor. Atît de grupul românilor cît cătul şi intră. învârte butonul difuzorului, ca Nagy Etuşca, Drijman Aurel, Pop Pe-
Primul bec s-a aprins în ziua de 7 No­ Orăşanul a ajuns lingă oameni şi le-a tronela, Bartok Francisc şi alţii.
nul Haţeg, au reuşit să facă un nou pas şi de al ungurilor se părea că a fost în­ care umple camera de o muzică plăcută
iembrie Astăzi, becul electric luminează spus : „noroc, bun 1". Apoi i-a întrebat apoi începe munoa. Pe masa de lîngă du­ Romînii şi maghiarii luptă uniţi pentru
pe drumul îmbunătăţirii c'ontinue, a traiu­ ţeles.
puternic în casele oamenilor din acest sat de ce s-au adunat cu uneltele in mîini, în
lap sînt îngrămădite teancuri de cărţi zidirea unei vieţi noi. Nimeni nu^i va mai
Opaiţele şi lămpile de gaz au fost pentru lui lor de fiecare zi. 21 de sărbătoare Flăcăiaşul. care ţinea Pină la urmă cele două grupuri s-?u Rozica le ia pe rînd şi le înregistrează. putea face să se duşmănească de acum
totdeauna alungate. VASILE COCHECI drapelul roşu. s-a grăbit să-i răspundă : unit şi au plecat împreună la muncă vo­ După ce a terminat de inregastrat pe cele înainte. ANA CARANF1L