Page 1 - 1954-12

I N A C E S T N U M A R ;

Recenzie: — „Dialectica Nălu­ 42 cercuri agrotehnice... pe hîrtie inginer şef (pag 3)
cii’’ de Engels (pag. 2) (pag. 2) - 10 ani <Sk apariţie a ziarului
1
In raionul Hajeg munca pentru Marele cetăţean — S. M. Kirov „Steagul ROfU ' din Petroşani
colectarea laptelui trebuie intensi­ (pag- 3) (pag 3)
ficată (Pig- 2) A.S.I.T — sprijin de seamă al în­ ■ Autodemascare (pag. 4)
Toate forţele pentru îndeplinirea treprinderilor In realizarea sarci­ — Popoarele se împotrivesc înscenă­
planului la arăturile adtnci nilor de plan (pag. 3) rii .procesului Partidului Comunist
de toamnă (pag. 2) - însemnări critice : Năravurile unui German (pag. 4)
Anul VI. Nr. 96 (431) Joi 2 decembrie 1954 4 pagini 20 bani

Să asigurăm îndeplinirea integrală Deschiderea la Moscova a Conferinţei ţărilor europene

a planului pe anul 1954 ! penfru asigurarea păcii şi securităţii în Europa
Se <*ptropde sfiitul celui de al patrulea ţâri a mecanizării procesuflui de produ­
an ed planulto nostru ctooinafl. Colective­ cere a bunurior mefiallce de larg consum, MOSCOVA (Agerpres). — TA SS transmite comunicatul cu privire Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace. Republicii Democrate
le de muncă din toate ramurile industriei etc la şedănta din 29 noiembrie 1954 -a Conferinţei de la Moscova a ţărilor eu­ Germane, Republicii Populare Ungare. Republicii Populare Bulgaria, Re
din regiunea noastră desfăşoară acum o Urii conducători de întrepnndanl din ropene pentru asigurarea păcii şi securităţii publici! Populure Albania. Republicii Populare Romlnc şi de reprezentan­
susţinută bfiităhe pentru a dl termina pla­ regiune găsesc că este suficient dacă pia- La 29 noiembrie 1934 ora 15.00, la sediul Ministerului Afacerilor tul Republicii Populare Chineze, a fost adoptată în unanimitate hotărîrea
nul da producţie pe anini în curs nuil de producţie ce îndeplineşte numai Externe al U.R S.S de pe strada A Tolstoi din Moscova s-.a deschis Con­ de a fine Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii ş! securităţii
In majoritatea intrepmndenîoT <fam re­ cantitativ sau valoric, negii jind in mod
giune, Întrecerea socialistă îşi păstrează nepemvls oatitatea şi sortimentala plani­ ferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa. în Europa cu participarea statelor ale căror delegaţii au sosit la Conferinţă.
avlmtul ou care a fost pornită In cinstea ficate Aceasta este o mare greşeai! La La Conferinţă pairlicipă delegaţi' ale Uniunii Sovietice, Republicii La şedinţa care a fost prezidată de V M Molotov, au fost rezolvate
riâai de 7 Noiembrie întrecerea dtntre bri­ IF.E T-OrâştiA de pddă, planul se în­ Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane. mai întîi problemele organizatorice legate de desfăşurarea Conferinţei. -
găzile cunoscuţilor mineri de la Petrtia — deplineşte doar numai la două sortimente. Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Romîne, Republich Apoi au fost ascultate declanşa şefului delegaţiei U.RSS., V M
Haidu . uliu, Erou al M/uncu Socialiste $1 Omducâtyril din întreprinderile Industriei Populare Bulgaria şi Republicii Populare Albania, precum şi un reprezen­ MoJotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R S S. şi
MLhsi Ştefan, unul dintre foştii săi „elevi" locafla ale regiunii nu se pot lăuda rid
— se desfăşoară cu' intensitate Cel din cu «Ud; nici una din întreprinderi nu a tant al Republicii Populare Chineze ca observitor. ministru al Afacerilor Externe a) U RS S. şi declaraţia şefului delegaţiei
bngada lui Mihai Ştefan se apropie ver­ îndeplinit planul de producţie pe cale 11 Conferinţa a fost deschisă printr o cuvjntare rostită de şeful delega­ Republicii Populare Polone. Jozei Cyrankiewicz. preşedintele Consiliului de
tiginos de realizările brigăzii lui Haidu : luni ale acestui an. Mai mult decit atît, ţiei Uniunii Sovietice. După scurte cuvîntări rostite de şefii delegaţiilor Miniştri al Republicii Populare Polone.
din dimineaţa zilei de 22 noiembrie, bri- unei® întreprindem de Interes looal curo
gadî Iun Miihas Ştefan, a început sâ lu­ ar fi „I. C. FtrLmu''-Ori5tie, „ilie Pintî-
creze în contul sinului 1958, red-udod le lie"-Hunedoana şl „Horia"-Alba Iulla au
moi puţin de o lună diferenţa de - turyp produs suto de rrid de cârâmlii de cali­ Noi succese ale oamenilor muncii în lupta pentru
ce o desparte de bnigada Iul Haidu Alte tate proastă, refuzată de cumpărători. 1 '
suto de brigăzi 'din' baziirud carbonifer ai Cauzele cere au dus la nerealizarea pla­
Văii Jiului au trecut deja să lucreze In nului in întreprinderile de Interes local,"
contul anilor 1955—1950 Brigăzile de mi­ pot fi găsite in proasta go^odărure a a- ’ înd^lmirea sarcinilor de plan pe amd 1954
neri conduse de tovarăşi: lovan And rome cestor întreprinderi lată un exemplu ; to- ‘
p Voal Andrei de La mlnia Vulcan lucrea­ varâşui Bucur Anton, directorul In trop rin- '
ză de ci leva siptimini Ln contul anului derii ,.Honia‘ , -Alba Iulie a permis să se Lucrînd după metoda Succesele colectivului
1957. distribuie salariaţilor lemnele de foc cu Cu planul anual îndeplinit
IntreprinderiUe dui iregiunea noastră au care trebuiau anse cărămizile. Macar-Mazal de la Uzina „Victoria" Călare
raportat purfcdului stadiul în care se gă­ O altă lipsă ce- se observă la unu con­ In luna noiembrie, colectivul fabricii carea inovaţulor pornite din rtndul mun­
sire cvi îndeţilmiirea planuriis Unele au ducători, este aceea a nedndepUnml rit­ Junsa nonan, Haaduc Ftorian şt OmoU „Ceramica" Barul Mare, a reuşit să înde­ citorilor De pildă, tovarăşii Chiş Carol si Colectivul de muncitori şi tehnicieni de
şi terminat (planul pe 1954 şl lucrează în mice a pLamzlU) ln prima jumătate a lu- Pasou, &lftt îndrumătorii a Ura echipe — plinească planul anual, atlt valoric cit şi Gto2âv Hâe printr-un dispozitiv la presa la Uzina „Victoria" Câlan, obţine pe zi ce
contul anului viilor Exemple frumoase nij ie lucrează lent, sub capacităţile reale schimburi de oţalarî care lucrează la cup­ pe sortimente Valone, planul a fost în­ cu fracţiune au făcut sâ crească simţitor trece realizări tot mai Însemnate Astfel
oferă fabrica dc marmeladă din Haţeg, de producţie, p-aitru oa în ultimele sâplâ- torul electnc dun.sectorul c»telârle ai Com­ deplinit In proporţie de 108%. H-armcu productivitatea muncii şi calitatea produ­ ps luna noiembrie numai plnâ ia data de
care dă produse ln contul anului 1936. mlm să bo lucreze in „asalt", periolitin- binatului metal uirglc „Gh Gheorghlu- muncitori şi tehnicieni a1 acestei fabrici, selor 29, planul de producţie la sectorul furnale
Iar Întreprinderea 402 4ransporturt de la du-sa maţa maşinilor şl dâumlnd calităţii Dej" dtn Hunedoara. au produs — ploă la 30 noiembrie — 25 Dar ceea ce a contribuit maJ mult La a foşt realizat In proporţie da 102%.
Hunedoara, cooperativele meşteşugăreşti producţiei Itn «lie întreprtnderi cum ar fi Antrenaţi în întrecerea sooaalastă. pe tone cărămidă ref-nacteră şi peBte 400 tone îndeplinirea $i depăşirea planului anual, Fruntaş este colectivul de la furnalul
„Drum Ncu"-Hunedoara şi „Partizanul"- de pildă I F 1 L Sebeş UzJna eleciricâ luna octombrie ei au depăşit sarcomJe de de argilă refractară pentru furnale, în «te tnunos politică desfăşurată de orga- nr 2 care a obţinut o depăşire a planu­
Petcroşani luorează încă de mult ln con­ Vulcan şi altele se observă o diferenţă plan In medde, cu 22%, dind red de tooe contul: anului viitor oLzaţla de bază, care a încurajat pe mun- lui de 2.3%. La aoest fumai, prin aplica­
tul an/uluc 1955. mare de îndeplinire ritmică a planuluo de de oţel peste angajamentele luate. Oon- Acest rezultat a fost posibd datorită aton in întrecerea sodalirtft rea metodei Fdipov B-a reuşit ca decla­
Majoritatea întreprinderilor se afli în-' la o lună' La alte. ln unde Luni planul a tinutod cu acelaşi elan Întrecerea socia­ măsurilor tehnico-organizatorice luate de Printre muncitorii care au adus o contri­ satele să Le reduse la 2ero. Aici, lucrează
listă ji pe luna noiembrie — plră 4a data echipa condusă de tov Moruni loan lin
fir-un stadiu Înaintat. Ceea ce înseamnă ci" fost cu umilit depăşit; -ln aitele îruă — în­ direcţiunea fabricu încă de la Începutul buţie deosebită la obţinerea acestui rezul­
,ri-eu as tgtHral lindepl murea planului . pe deplinit numai tn proporţie d# 93—94% de 25 — au obţinut rezultate frumoase anului; Astfel s-a făcut o temeinică orga­ care face parte şl fruntaşul întrecerii so­
amu! 1954 Lup tind cu greutăţile provocate 'sau şl mar puţin, cu toate că au existat Astfel, brigada utemvstului Jurca Flonan nizare e muncii şl i-su montat trei prese tat. sint tovarăşii Raşcovici Teodor. Gali cialiste Forol EronJm Planul pe întrizgs
de viscolul iernii trecute, ele au reuşit ln aceleaşi condiţii. Demni de dat exemplu are o realizare de 173.6% faţă de grafic, mecanice care au făcut posibilă mărirea loan, Popescu loao şi alipi eare tn pre­ echipă, a fost realizat In proporţie de
mod strălucit sâ recupereze timpul pier­ pozitiv in ceea ce priveşte creşterea con­ echipa conduşi de Haiduc Planari a obţi­ producţiei Un alt factor oare a ajutat la zent stol în fruntea totreearil socialiste 1.5%.
dut. Pot fi dâte drept exemple bune, în­ tinuă a producţiei, este întreprinderea nut 116,9% Iar echipa de sub îndrumarea îndeplinirea pianului anual este şl apli­ pe fabrică. Pentru realizarea planului munceşte cu
treprinderi ca Uzina de reparat utilaj mi­ „Ceramica''-Bare Mare, care ou fiecare lu­ lui Omotă Pascu a înscris pe grafic o rivivă şi colectivul secţiei turnători#, in
nier din Petroşani, minele Vuîcan şi Anil- na şi-a sporit realizările Aceasta l-a adus realizare de 116,3%. deosebi la produsele d# larg consum, unde
nciisa. Atelierele C F R Slmeria. sectorul dealtfel victoria ; colectivul de «Ici lu­ Forţa educativă a criticii juste se poate da ca exemplu tovarăşul Bogoţ
laminoare şi secţii'mecanică a Combina- crează deja în cantul anului viitor Planul anual ta zi La secţia „fier vechi" a Combinatului tot aşa s-a InlimpLat cu schimbul al trei­ Martin de la tucerie comercială, caza i
buHml-mstulurgio „Gh. Gheorghhi-DeJ" dtn In puţinul timp dl a mai (râmai plnâ la depăşit planul cu 50%.
Huneâoara, Fabrica da 'tricotaje „Teba" sffi-ŞLtu] «costul an, conducerile intrepnn- întrecut cu peste 2000 tone metalurgic „Gh Gheorghau-Dej" dus Hu­ lea a lui Goţi "Ştefan Colectivul acestui HUMMZL EMERJC
din Sebeş şi altoie, care mal au puţin şl... denlbr ramase în utfirnă sint datoare să Ia nedoara, prin măsurile tehnleo-organiza- schimb a rămas codaş, nereuşind sâ-şi corespondent voluntar
Işi realizează sarcinile de plan din aoest măsurile oale mai potrivite pentru a înde­ Muneatora. tehnicienii şi Inginerii mi­ torice luate tn ultimul timp de către con­ realizeze sarcinile
an. plini ou succes planul pe 1954 la toţi In­ nei Anin oaia, raionul Petroşani, In vin- ducere munca a fost mult uşurată şi a- Fiind dat oa exemplu râu In organiza­ Toate forţele pentru
îtezullhJtole bune obţinute de coleotl- gtnd greutăţile adlncunlor. au reuşit, ca provizionarea cuptoarelor Siemens-Mar- rea munau de însăşi muncitorii din schim­
dicii O condiţie esenţială la îndeplini­
vele fruntaşe, demonstrează ei ele s-au rea planului este organizarea judicioasă la data de 28 noiembrie ac sâ aibă lln ou principala materie primă — fier bul pe care-! conduce, criticat şl arătat îndeplinirea planului
condus ln aofc/wlatoa Dor după un înalt a locurilor de munca, folosirea întregii scoase peste planul anual la zi, mai mult vechi — se face Intr-un ntm mat acce­ La începutul lumi noiembrie cu pri­
spmit gospodăresc, o bună organizare a capacităţi a moş inilor şi utilajelor, gos­ de 2000 tone cărbune lerat Puternicul excavator sovietic pus U codaş In emisiunea din 18 noiembrie a lejul unei consfătuiri de producţia, mun­
procesuJui tehnologic şl o disciplină ln podărirea şi Întrebuinţarea cu pricepere Acast rezultat dovedeşte ps de o parte a- dispoziţia acestei secţU de conducerea staţiei de radio amplificare e combinatu­
muncă liber consimţită, caHtiţi proprii e- tenla preocupare pe care a avut-o direc­ combinatului, sortează şi încarcă fierul lui, Coţi Ştefan a găsit metoda justă citorii. tehnicienii pi ingineri) fabneit de
a materiei prime şi materialelor pentru încălţăminte „Simion Bămuţiu" din Alba
canomiei socdaflusîe. Allfitiuri de minunatele ţiunea minei faţă de îndeplinirea planu­ pentru a ieşi din Impas râspunztnd cri­
ieftinirea preţului de oosl al produselor vechi pentru cuploare, înlocuind munca Ivlia. avînd In frunte pe comunişti, e-au
txemFfle de coOeotive haimlce ale tnlre- lui. iar pe de altă parte hărnicia colecti­
Comitetele de întreprindere tre­ vului acerten mine FiaptuJ că planul a- a zeca de oameni Datorită acestui aju­ ticii pnn fapte Chiar a doua zi — 12 no­ angajat ca muncind sub lozinca „maşinile
pnnderilor din regiunea noastră, mei eDil buie să arganjzere maj bine întrecerea noastre pol da mai mult", să termina
insă şl întreprinderi oare o# găsesc »J- socialistă, luptfind pentru ca angaja­ nual la zi a fost depăşit cu peste 2 000 teme tor productivitatea muncii a crescut sim­ iembrie — graficul din dreptul schimbului planul lunar la d»ta de 28 noiembrie
miase tn unmă cu îndeplinirea eare inilor cărbune, ee datoreyte in mare măsură me­ ţitor p pe luna octombrie planul secţiei său e arătat o frumoasă realizare In ziua
mentele oooicrete ale muneltorilc/r şl teh- todelor sovietice eare sint aplicate ds că­ Zilele au trecut una după alta. La data
da plan Din dauza rămineru acestora ln a fost depăşit cu um proesnt însemnat următoare organiztod şi mai temeinic de 27 noiembrie, muncitorii de aio au
ndcenzlor să exprime tendinţa maselor de tre tot mai mulţi muncitori minen. De
uirmâ, mal alte întreprinderi beneficiare puldă metoda graficul molie s-a extins de Muncitorii organizaţi tn trei schimburi, munca, schimbul lui e obţinut un procent putut raporta că peste planul cumulat
oameni al muncii spre sporirea producţiei
din ţară nu-şi (pol realiza earcuule de la 4 brigăzi la 11 brigăzi antrenaţi In întrecerea sccialiriă care se de 130%. egal ou acela al schimbului frun­ al lunii, au dat 1 002 perechi gherle femei
producţie Oombirat7ul metalurgic „Gh fi productivităţii muncii. îmbunătăţirea De asemeni, la această nună i-a deschis desfăşoară in toate secţiile din combinat, taş de sub îndrumarea lu> Munteanu şl 24 perechi pantofi fele
Cele mai bune rezultate In acest răs­
Gheorgbiu-Dej" ■ din Hume doare poate caililăţli produselor, creşterea economiilor un noo oanzont oare este electrificat, şj fiind holirlţi să-îi realizeze $1 să depăşească Constantin timp le-a înregistrat tovarăşa Popa Ma-
servi drept exemplu râu în această pri­ şl scăderea preţuite de cost bine mecanizaţi. lntroduetndu-se totodată angajamentele luate in cinstea Congresu­ Atitudinea justă a colectivului său, car# ria I, d« la seoţla rtehtuit, care-ji d#pl-
noi norme tehnice la unele abataje — ca­
vinţă IntngpnundecrllOT Metalurgice Dună- Îndeplinirea integrală a planului de stat meră şi abataje — 1 ronţăie ale minei Re­ lui jpartidului, depun eforturi tot maJ spo­ l-a ajutvat la timp. a făcut ca tovarăşul şeşte în medie norm» cu 129% şl tova­
rene-Brăîle nu le-au fost Uivavile la timp pe anul 1914 depinde de felul cum au vizuirea utilajelor şl e sculelor s-a tăcut rite Cob Ştefan sâ se glndeasci mal mult la răşa Bâdilă Teodora de la aceeaşi secţie,
bammatole necesare tabalcărit culelor .pen­ mimnit şl continuă sâ muncească organi­ de asemeni amănunţit, lucru ce » contri­ Dacă Năstase Constantin şi Mu alea nu răspunderea pe care o are şl sâ caute noi car# în medie obţine depăşiri de normă
tru comerţul da Inrttmpinare. Industriei zaţiile de partid Pentru lichidarea râmi- buit la menţinerea ritmului de ridicare CansUmtin, conducători a două schimburi, lorms de organizare a muncii, reuşind ce se ridică la 164%-
F rum oase succese au dobtndit de aseme­
Slrmei Oimpia TVirzll 1 ş-a Divtret o mare nerii to urmă cu ireali narea planului din a producţiei şl productivităţii muncit. au reuşit ca prinbr-o buni organizare a prin aceasta sâ sa depărteze de ruşinosul nea munatoni secţiei deşeuri Plnâ la 27
La îndeplinirea planului, In mod deo­
cantata.le de ţaglle care nu oorespund pre­ raza lor de activitate, organizaţiile de par­ sebit, s-«au evidenţia* minerit din grupele locului de muncă să realizeze In perioada cuvint „codaş" noiembrie ei au executat peste planul lu­
vederilor contnaotuale privind caMtateo tid trebuie sâ-şj îmbunătăţească munca tovarăşilor Praţa Gheraaim, Cristea Au­ de la 1 la 10 noiembrie, primul 135% iar P ILARI AN nar 182 perechi sandale copii (i 72 perechi
lor, Uzmeilor „23 August" din Oapitială L peflirteo-organizatorică, mobilizând tn ju­ rel, Tucaciuc Mi hai şt a-lţti secundul 128% din sarcinile de grafic, nu corespondent voluntar ghetuţe
6-au livrat 24 buo&ţl osii pentru vagoane rul lor celelalte organizaţii de masă. ou oooooooo<>ooo<>ck><k><>ooo<x>o<><><><>ooo<>c>oooo<k><>o<><>ooooc><x><><>ch><>o>o<>o<><> «ooooooooockx>c>oc>o<>ooo<>oooooo<>oochooo<x><50oock><>o<><><x>oo<>o<>oo<>*
C.FR oare nu ooreepund oaMtâţit, etc scopul de a convinge pe fiecare om al
La ComWnatufl metallungic de Hune­ muncit, că de îndeplinirea planului la 0 asociaţie pentru cultivarea sfeclei de zahăr
doara ! Jiumjie grav® Lipsuri Mânui de foţi Indicul depinde creşterea bunăstării
producţie pe prunele 10 1/uni ele acestui an celor ce munresry atlt la oraşe cit şi le
rru a fost lndephmW ln Swbnagvne Dtn par­ sate Răspunderea politică pentru Îndepli­ Inserarea cobora alene peste comuna Încăpură discuţi! aprinse Mărginean zahăr nu dâm cotă Aeum ai înţeles?... rile pe ele, fură prezentate preşedintelui
tea conduceri oambdmatoSlui a hpsd şi nirea integrală a sartiuv'or de plan în în- Vinţut de Jos ln faţa cooperativei, un loan spuse : Discuţiile au durai mult Flecare riad şi cooperativei. Lănerăjan foao
continuă să Lpseaccă acea preocupare de trepnmderile Industriale revine organelor grup de ţărani muncitori discutau Intre — Duipa «mm sorie to zaar, pentru fie­ cuvint drn hotărire a fost cînlârtt. expli­ — Aşa... noi ne-em unit spuze Hada
îmbunătăţire a unei «pnovaxianărl ritmice şl organ maţi Iilor de partid. Dle nu pot eL Intovârişltul Hada Vasile se alătură care 10 tone de afeclâ predată, un ţă­ cat şl înţeles Oamenii şl-au dat seama, Dar iă unim şi p« alţn In asociaţia noas­
oantitaUve şl oaibtiative — principala lipsă privi ou taiişte, că alături de -totreprin- şi el grupului Cind îl văzură, cei adu­ ran muncitor primeşte 2 500 lei, iar to că dacă s# vor asocia, sâ cultive to co­ tră trebuie sâ le arătăm eare e scopul cul­
oare duce La râmlnerea în unmă cu planul darde fruntaşe se găsesc fntrepnnden ră­ naţi, oare mai de care săriră cu Întrebă­ mod gratuit 50 kg zabâr şi 25 kg se­ mun sfeolâ de zahăr atunci avantajele tivării sfeolei d# zahăr şl ce avantaj* ee
a acestui combinat mase tn urmă De aceea comuniştilor le rile : minţe pentru un heotar O asociaţie, pri­ vor fi şi mai man. In mintea lor. s-a Dis­ pot obţine
Conducerea combinatului nu e găsit revune rodul de a mobiliza toate forţele — No, ce-i nou Vastie ? meşte 3 000 lei pentru fiecare 10 tone sfe­ cut ldela înfiinţării unei asociaţii — Aşa este, râspunserâ cei 6 ţărani
nkl ptnă în prezent modalitatea de a e- ponbilA pentru ca to scurtul timp ce a Vasile Hada ca de obicei nu se laşi cli de zahăr predată, 70 kg zahir şl 2S — Eu zic să facem o asociaţlA spuse muncitori : şi s-au angajat iă arate Im­
v«a asigurate în depozite stocurile nor­ mal rămas ptnă la sfirşutul anulai, fă se prea mult rugat şi le spune noutatea i kg sâmlnţă pentru un hectar ln afară intr-un tirdu Jtcârean loan, după multe portanţa ouLtlvării sfeolei de zahăr şi la
mative de materii prime şl materiale. A- lichide» cu răminarea to urmă In ceea — Am citit azi în „Sdînteia" Rotârtrea de asta, se dau cantităţi nun de borhot chibzuitei alţi ţărani muncitori dtn comuni, pentru
ceaxta tocmai din cauză oâ nu s-a stră­ ce priveşte îndeplinireB plănuite de stat Cernedj ui ui de Miniştri al R P R ou pri­ la preţul de 10 iei tona Propunerea a fost acceptată de majori­ a-i atrage în Asociaţie
duit suLcrient La adăpostul unor cauze Partidul şi guvernul nostru cere nu orl- vire la contractarea sfeclea de zahăr Popa laeob sări şl el ln vorbi: tatea celor prezenţi Doar vreo doi trei +
aşa zise „obueotwe", conducerea combina­ ce indep&Lniiire a pianului, adică numai Grupul de ţărani muncitori rămase sur­ — Eu. acolo unde ai citit despre îngră­ mai stăteau la Îndoială Ziceau să-şi în­ N-au trecut multe zale de atunoi Prin
tului .peraistâ şi in alte Lipsuri : nepreo- viftloroc şi cantitativ, n sl pe sortimente prins de noutate Cultivarea sfeclei de za­ şăminte p maşini nu prea am Înţeles trebe mal iatii nevestele . munca oeobostă dusă de organizaţia de
cuparas suficientă faţă de îmbunătăţirea şl calitativ Ln vederea .atingerii acestui hăr, ti interesa pe toţi Hada începu sâ-i explice ou răbdare In timpul ăsta. pe uşa cooperativei intră bază. statui popular comunal, conducerea
calităţii produselor, tărăgănarea la nejţir- ţol sâ asigurăm Îndeplinirea integrală e — Nu & cumva ziarul La hne, să-l ci­ — Uite mâi frate la îngrăşâminttee şi preşedintele sfatului popular comunal cooperativei şi eu cel 6 membri înăcrişi
şit de către serviciul de st/udu şl prolec- pianului pe anul >954 ! tim 7 -Întrebă ţăranul muncitor Jdcărean chimice fiecare cultivator are reducere Stanciu Gheorghe şt comunistul Drăghici to asociaţie, io scurt timp, tncâ 26 de ţă­
loan 30% din preţul lor, Iar maşinile pentru
Nicolae rani muncitori şi-au făcut cer#n de intrare
— Oum sâ rvu, răspunse Hada Numai semănatuj sfeclei, se împrumută de către — Noroc tovarăşi
Raionul llia a îndeplinit planul colectărilor haideţi to cooperativă la Lumini, sl vi-] fabrică sau cooperativă in mod gratuit — Noroc, râapunserâ ete adunaţi ln asociaţie A9t#el suprafaţa de pâmtot
s-<a mărit 1« 11,31 ba
la produsele de bază citesc $1 să-l tălmăcim... pe tot timpul-' Insămmţatului. — Dirpă cum am auzit, vreţi să faceţi *
Nu intnar» toţi, ctod epiru şi preşedin­ — Aşa-i vasâzicâ... atunci e clar. Spuse
o asociaţie pentru cultivarea afeclel de
Daitorilâ muncii neobosite a orga­ lînâ, total carne, carne de porc şi lap­ tele V R C A D -ului Alba, tovarăşul Cris- Popa zahăr 7 întrebă preşedintei*. Duminică 28 noiembrie 1934 Târanti
te de oaie. miuncitori dui comuna Vinţul de Jos au
nelor de pad.id ji de sfat. precum şi Acţiunea de predare a cotelor con­ tea loan şi preşedintele cooperativei din Jicărean loan, nu era nici el împăcat — E bine sâ facem ; pâmlntul este bun
avîntului patriotic al lăraniloi munci­ tinuă tot cu mai multă intensitate comuni. Llnorâjan loan Schiţară şi se cu unele probleme pentru oudtiva&uf sfeclei, Intră ln vorbă sărbătorit inaugurarea asociaţiei pentru
tori. raionul llia a îndeplinit La dala pfnă la îndeplinirea ln întregime^şi aşezară şi el să asculte Hotărîrea — Mâi Hada, mai citeşte odată ce acrie Şi comunistul Drăghici cultivarea sfeclei de zahăr
de 30 noiembrie planul colectărilor la toate produsele a planului pe 1954. Hada, citea cu glas tare şi rar. Toţi as­ de cotă şi despre borhot. — Da, aşa ne-am sfătuit, răspunse Ha­ Tot atiinci, ei au ales şi comitet ui de
pe an*jl 1954, la 2ece produse agrkole Pînă acum, s-au evidenţia* în mod cultau cu interee Nu după mult timp, ter­ — Uite mâl Ioane borhotul ni«l trimil conducere, compus dJn următorii tovarăşi:
de bază. deosebit comunele Furcşoara, Lăpuş- mină oei de ta fabrică pînă «oază. iar noi 11 da Vasd# Uite, eu mă insoriu to asociaţie Mârgtoean loan, preşedinte, Hada Vasile
cu suprafaţa de 25 ari
Astfel, planul de colectare a iost în­ nic, Dobna, Ftlimon Sîrbu şi actele, — Ei, ce părere aveţi fraţilor. întrebă plătim cu 10 lei tona Cei care predă 19 secretar-casier, Jicărean loan. Popa la-
deplinit cu )00%> la porumb, cartofi, care şi-au îndeplinii planul în între­ el Avem sau n-avem avantaje, dacă tone de sfeclă, primeşte, 9 500 kg borhot — Şi eu, spuse Jlcâreanu. cu 45 ari. cob şi Dragomir Nicolae membn
gime aproaipe la toate produsele
alte boabe, floarea soarelui, ceapă, fin, cultivăm sfecla de zahăr ? Pentru suprafaţa cultivată ou sfântă de După puţin timp, 6 ce ren cu aemnătu- EUGEN SIMON