Page 10 - 1954-12

Pag! 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 98

Pentru îmbunătăţirea Prieteni pe oeci
muncii politice
Am păşit doar pragul Şcolii populare de bucune. la bonvpurite în căra stăpînii răi
îndeplinirea pianului ta îneosari ji plata daunelor în munca A.D.A.S., constituie un oblecilu de mare importanţi, pen­ şi organizatorice ertă dm Petroşani Mă slml atras de acest şl hrăpăreţi învrăjbeau pe romlni împo­
tru atingerea căruia trebuie depusă o adei'âratâ străduinţă In vederea îmbunătăţirii muncii in a cest sector, redacţia ziarului
lăcaş de culluiră şi artă al Văii Jiului şl triva ungurilor şi pe Unguri împotriva
„Drumul Socialismului" in colaborore cu Comitetul raional de partid fi Sfatul popu tar raional Sebeş, in ziua de 5 decembrie, în sectorul agricol de fiecare dată descopăr lucruri şi as­ rominirlor, pentru a putea să-î exploatez.»
au organizai o eons/ăfulre cu tema: „Pentru îmbunătăţirea muncii asigurărilor de stat In raionul Sebeş”. Au participat la
consfătuire, preşedinţi de sfaturi populare, agenţi veterinari, ţărani fruntaşi, precum ft toţi inspectorii fcfi cu asigurările de pecte noi şl pe unii şl pe alţii Dar astăzi micuţă
Venind in sprijinul deovadtării agricul­ Şl astăzf. stind in holtd larg al şcolii, Antonia şi „baciul" Dumitru sau „baciR"
stat de la raioane. Tiberiu sint prieteni, prieteni pe veci
Cu această ocazie a fost prezentat un referat de către Inspectorul şef ol raionului Sebeş tovarăşul Dăian Discuţiile turii şl IMărlrlj sectorului sooiaJi9t al a- aproape buimăcit de forfota zgomotoasă
ce s-au purtat in jurul acestuia, au fost vii ţi au scos l<ţ iveală o serie întreagă de probleme importante alll pozitive cit cesteia, ln lumina proiectuilui de Directive, şi entuziastă a elevilor, ş|-ă făcut loc
ln auNetut meu un sentiment cald, plin de Nu sună niciodată clopoţelul...
fi negative comitetul regional do partid a ioiţlat In­
siguranţă in mersul, nestăvilit, înainte, o
struia ea — în cadru! unor cursuri de vieţii noastre .. .dar nici nu e nevoie de el Fiecare
UNELE SUCCESE lului In oare agenţii veterinari fşl duc dacă toM-ăşui Dan, preşedintele sfatului scurtă durată, a tuburor secretarelor or­ Copii, vîrztiuel, femei, bărbaţi, oameni elev ştie singur ce are de făcut. Iată 6c
In prima parţe a sa, referatul!, a scos lo saru nu îşi duc sarcina La Îndeplinire Dm popular raional care a condus luerârile ganizaţiilor de bază, preşedinţilor şi bri­ cu înclinaţii şi cu îndeletniciri fel unite se pildă pe tovarăşul Hai loan,, tehnician la
evidentă miul deosebit pe oare A DAS-uJ această cauză tn numeroase locuri s-a In- el, nu ar fl manifestat o neînţeleasă grabă gadierilor din gospodăriile agricole co­ înfrăţesc şi prin preocuparea comună de Filatura din Lupeni. care urmează la cla­
îl Joacă in asigurarea avutului ţărăni­ tfmjalat ca aceştia )să Întocmească super­ şi ar fi lăsat discuţiile să se desfăşoa/c a-şl însuşi comorile artei fac din sa do artă plastică Cum coboară din
mii noastre muncitoare A arătat nume­ ficial dosarele, lucru ce a dus la in- înte-im Ump neslingherlt. lective şi a secretarilor organizaţiilor de arta lor un bun de preţ a! poporului nos­ trenul ce vine ; de la Lupeni, so opreşte
roase cazuri de păgubiţi care datorita rorl- Wrzicn neingăduât de lung!. Cu toată această scădere insă. partea po­ bază şl preşedinţilor din , întovărăşirile tru. direct la şcoală ; intră in sala de curs. 3®
aşează în faţa şevaletului şi ae apucă do
Jluailkil bănesc don partea ADA.S şi-eu zitivă a ed a precumpănit şl scopul a fost ogracote din regiune E greu si-mi desluşesc tot ce am gtn-
ÎNVĂŢĂMINTE atins. In urma multelor probleme ce au luoru. Ca dînsul tac şi ceilalţi elevi.
putiut cumpăra dJn nou vt’tele pierdute, sau La cursul pe regiune, deschis la Alba dlt şl ain simţit atunci cind am stat Profesoara Elena Bianu ii găseşte totdea­
au putut să-şl recupereze culturile dratru­ Roadele consfătvrlnil ar fl /ost fără în­ fost frămi-ntate cu această ocazie, a reie­ Iuda la data de I decembrie, cu durată lingă aceşti oameni Cred insă că un sin­
se da diferite calamităţi Aşa a fost cazul doială cu mult mai bogat a, învăţămintele şit cu claritate felul în care lucrătorii de 2 .şi 4 zde. a fost dezbătută problema gur fapt ar putea vorbi mal bine in nu­ una edinclţi Ln lucru.
tovarăşa
Loy
Irma,
laLo
învăţă­
pe
ţăranului mu nai tor Tudor Aurel din co­ ei ar fi fost şl mai mari dacă lucrătorii de la A.D.AS. — începind de La direc­ mele meu. V!-l voi povesti: toare la Şcoala maghiară din Petroşani,
muna Săsdari şl cel a lui Costea loan din din cadrai asigurărilor de Stat ar fi adop­ ţia regională şi plnă jos la comune — muncii organizaţiilor de part/id ln gos­
comuna ApoMul de Sua OcupinSdu-se de tat o atitudine mai hotflNtă, dacă ei er trebuie să muncească in vtitor, pentru podării şl întovărăşiri, controlul. Îndru­ In sala de canto ztînd încruntată tnacntea desen ui iu Lingă
realizarea planului de îxvoasărl. referatul h dovedit mai multă intrasigenţă faţă de ca reruUatole să fie cele dorite. marea şl munca de educaţie în rînd-u! Co- ea Guiâş Gheorghe desenator tehnic la
o arătat că in această privinţă cele mal propriile lor Lipsim. Dm păcate insă el Tovarăşul Fodor, directorul regional, are lectrvvşhlor şl întovărăşitrlor, pe care tre­ Profesoara încă n-a Intrat In faţa mint Lupeni. îşi di şi el o părere:
bune rezultate le-ou abţinut comunele au fâout tn prea mica măsură acest luoru datoria să se străduiască mai mul\ «ă buie să o desfăşoare organizaţiile de par^ tablei slau trei oameni... muncitorul Pas- — Nu-i rău; numai că oict trebuiesc
Apoldul de Jos, Ajpoldul de Sus, Mlereurea, Inspectorii de la raionul Sebeş a-au tru­ Supte cu mai mulUă tenacitate pentru cu MihaJ de la Lupeni, gospodina Schjcht întărite umbrele Hai loan, trece şi et să
Rahau, Jina, şl altele care, datorită muncit dit tot timpul consfătuirii să‘ arunce vina combaterea Lipsurilor ce au fost relevate. tid. iar pe linie administrativă, prlvmJ Mama din Petroşani şi Bocoş Rozrtaa, fiica vadă :
continue pe oare eu depus-o în această cind pe organele regionale, când pe agen­ Bl trebuie să tragă la râsoundere cu toată conducerile gospodăriilor colective şi in- lăcătuşului Bocoş Erancisc de la U R U M. — Da, trebuiesc întărite umbrele Ca
direcţie, au reuşii ca pînă la data de I ţii veterinari, dar asupra lor nu au arun­ tăria, acele organe din sutoorddne care tcrvărăşirllor, probleme de orgamiaarea Petroşani Plnă aloi nimic deosebit La un argument suprem, cei doi „critici" işt
decembrie să-şi Îndeplinească planul de cat-o aproape deloc, iar dacă totuşi au Ln- muncesc superficial, care obişnuiesc să se muncii şi retribuirea membrilor unită­ un moment dat Pascu se apropie do Bo- aduc desenele lor Poate că nu sint capodo­
încasare a primelor AD.A.5. pe întregul cereatAsă Iacă acest lucru, atunci l-au ascundă de răspundere, care s-au înfun- ţilor zalia Bocoş punindu-i prietenos o mină pere nici una din lucrările lor. Sint doar
an. făout cu foarte multă dibăcie ţi spirit da\ in comoditate şi birocraţie ţi dm pri­ pe umătr : începători Dar, adevărata garanţie a
ALUNECĂRI de precauţiune Tovarăşul Dâlan, de pil­ cina căror» munca nu se desfăşoară aşa Asemenea cursuri vor mal avea loc cu — Ven tu Rozalia, cine s-ar fl glndit dezvoltării lor pe drumul artei, o con­
»Ou toate aceste părţi bune, au fosl sem­ dă, mspectorul şei, vorbind despre lipsurile cum trebuie. Să nu se tolereze sub nici o preşedinţii sfaturilor populare şi secretarii altâdartA că astăzi, aici, în această fostă stituie grija partidului penLru toţi oamenii
muncii de orice naţkmaUtate ar fi ei.
nalate fosă afclt do către referat, şl In ralonudul sau despre cale ale lui perso­ formă ca atitudinea acestora faţă de oa­ organizaţiilor de bază din comunele cu cosă boierească, romtni, maghiari, ger­ In această şcoală nu suni niciodată clo­
specda'1 de Către cei care au participat la nale. s-a mulţumit să se fnvirtească in menii care vin cu diferite reclamaţii, sa perspective de creare de intovărăşiTi -şi mani, polonezi, adică oameni aparţinlnd poţelul, dar nici nu-i nevoie de eJ Muu* *
discuiţii şl. un şk întreg de lipsuri.' Aşa tot felul de âfirvnaţium vagi ca .incuri fie o atitudme Indiferentă, iar uneori chiar gospodării agricole colective, iar ultima •atîtor raţionalităţi, vor învăţa împreună?! oHori ca : Gamps Francisc sau Crislc-T
Ochii Rozaliei străluciră ca o fulge­
de pildă. tovarăşul Lăcătuş loan dm co­ avem", sau „lipsuri există", dar nu a repentâ. Nu b-ebisie să le Le admis sub serie va cuprinde preşedinţii a/atonlor rare : Dam lan de La otosa de dirijtat sau zeci
muna Draşov, luind cuvîntul a criticat cu arătat concret, detailau, in ce anume con­ atei un chip prad ioarea unei munci pe şi zeoi de alţi muncitori de toate vîrîlele.
toată asprimea atit organele raionale stau aceste lipsuri. Sărăcie In ceea ce dibuite, aşa cum obişnuiesc sa facă cei populare şl secretarii organizaţilor de — Şl romin.l şi maghiari şl ceilalţi, de de toata naţionalităţile, cu cele mat va­
AD.AS. cit şl cele de la sfatul popular privaşta spiritul autocritic a dovedit şi arătaţi pînă acuma şi la lista cărora se partid din celelalte comune ale raioa­ •alta naţionalitate, sântem prieteni pe veci riate îndeletniciri au indrăgit arta şi vor
raional, care au tolerat şl Încă mai tole­ directorufi adjunol al dircoţiei regionale mal poate adăuga şi jurmt-consuUa Borza nelor Atît putu să spună ; doar aceste eiteva să şi-o Inşuseasci din plin Romin, ma­
rează in munca de asigurări oameni ca SteLner Eugen, ca şi tovarăşul Mangiurca Lucreţia. din a cărei cauză nu de puţine cuvinte erau destule. Cei trei oameni, u- ghiar. german, polonez, s-au Jn/zăţii in
agentul veterinar din comiuna lor pa nume tot do La direcţie, care, în cuivîntiul ce ori s-a întiimplat ca dosarele să stea în­ nut romîn, altul german şi eelăloit ma­ Interesul muncii creatoare. în graiul mi­
Paştiu, oare aburind In mod nepermis, de l-au purtat au explicat un şir de lucruri grămădite unnle peste altoie „in stagiu", Văzute... semnalate... ghiar, s-eu învăluit intr-o privire caJdâ, nunat a! artei Aceşti cintăreţi ai vieţii
prietenească ; cete trei pnvrri păreau un
munca ce l-a fost încredinţată face uz de şi deficienţe în mod ou totul teoretic, ne- fără a fl rezolvate la timp. angajament solemn al tuturor oamenilor noastre noi. vor oînta mime tn diferite
„nepotism", su&trăgind dc la obligaţii ru­ legîndu-te sincer de lipsurile lor personale, Munca asigurărilor de slat. nu va putea
deniile şi pnelmii de fuga de răspundere pc oare o manifestă fi îmbunătăţită fără un puternic sprijin • Cofetăria T APL., filiala Deva a muncii apaiţuund diferitelor mjmonlâţi limbi acelaşi ciotec: cintecut muncii şi
al vieţii Lbere Ei vor cînta ointecul prie­
VcrbJnd In contmuore tovarăşul Popa in munca lor de zi cu ni din partea sfaturilor populare, a secţiilor pus la dispoziţia oamenilor mdneii un nou naţionale, de a pune tot ce au mal bun
Nicolao şi tovarăşul Kir dm comuna Apol- In general, consfătuirea a scos cu pu­ financiare cit şi a celor da sănătate Acest „sortiment 1 ' propriu ei.. . r cafea cu Lapte în slujba patriei comune... teniei pe veci dintre cel care luptă ?i
năzuiesc spre acelaşi ţel : pace şl bună­
dul de Sus, am combătut birocratismul do tere la suprafaţă că In cadrul lucrătorilor lucru a fost cu putere sublimat de către efujnat Costul 2,30 lei , . .Inserarea ooboară domol. Grupuri stare.
tot mal mari dc elevi intră In sală. Ră­
care unii lucrători din cadrul A.D.AS. dau de la asigurările de stat, adie un vint consfătuire, ln această privinţă ajutorul a Cind oşN servil de ospătarii restau­ sună game. solfegil, risete sglobLi. toate ♦
do.vadă. Ei au arătat In acest sens nîtevo de împăcare cu lîpeunzlo, de coceloşire organelor de stal cit 51 cel al organelor
c&zuri. în oare dosare de daune au fost a lor, de eschivare dan faţa răspunderii. de partid trebuie să fie pentru viitor mai rantelor „Mureşul" şi „1 Mai" din Deva, fovlănţuite Intr-o minunată simfonie a Cmd am plecat de la areaslâ şcoală,
libere şl înfrăţită Abia cind a
vieţii
respinse de către direcţia regională Tocanei lrpsa unui spsrit autocritic să­ viu, mai constant E necesar a se depune şi vezi că iţi scot cele brei obiecte, lin­ intrat profesoara Prosle Ileana i s-a făcut ara noapte Vintui rece al toamnei, alerga
A D A S. fără lemei. fapt ce nu demon­ nătos. a dua la ne controlul îndeplinirii din partea acestora mal muJtă rivnâ, mai gura, furculiţa şi cuplul din cele nvn as­ năuc de-a lungul văii, răvăşind ultimele
strează altceva decît practicarea unei num­ sarcinilor, la care s-a adăugat şl co­ mult spirit de răspundere psntru îndeplini­ cunse buzunare, râmii surprins Asta e linişte Numai cuvintele ei răsunau clar frunze îngălbenite. Nu ştiu de ce însă.
in încăpere:
ea de minhilolă moditatea nepermisă ce caracterizează rea sarcinilor ce le revin in această direc­ o metodă veche a acestor ospătari Cu — Tovarăşi, trecem să învăţăm o lec­ mi se părea că in jurul meu aste lumină
Discuţiile purtate au mal arătat apoi su­ pe unii lucrători de la A D A S., ţie. Avind la ba2ă mai mult spirit de răspun multă şi o căldură vie Îmi năpădea tru­
perficialitatea cu care au muncit unele cum sânt de piJdă inspectorii Albu Du­ dene. mai multă tragere dc inimă şi o mai tifnpul poate îşi vor îmbunătăţi metoda ţie noua... pul In urechi şi In ochi mi se perindau
«faturi populare comunale In această pri­ mitru, Necşa loslf sau Cluour Vasi'le slrinsă colaborare ou sfatunile populare, ţi vot scoate şi farfuria cu su^A sau încă sunete, culori, frtnturi 1 de solfegil.
vinţă au fost amintite comunele Cut, Daw. Consfătuirea ar fl putut analiza cu şl munca lucritorjlor din cadrul asigurărilor papricaşul comandat învaţă dansuri romineştl Toate se Învălmăşeau Lnlr-un pălenjoniş
Draşov. Doşiat şi altele, unde comitetele mai multă aproiuazime lipsurile ca şl a- de stat, va aduce in mod cu totul sigur • Maşina G A.Z a serviciului de difu­ Micuţa Condor Antonia se infierbinlă. multicolor îmi umplea sufletul de lunvoă
executive au acordat o atenţie cu totul tlludJnea unor lucrători din cadrul asi­ rcade demne de toată lauda. Alături de tovarăşii săi. de la clasa de In drum m-a ajuns rf in urmă Hai loun,
msujioentă îndrumăm şa controlării îc- gurărilor da stat faţă de aceste lipsuri. V. DAN zarea presei este in grea suferinţă De coreogvalie, arată cea delemurvat-o să Guiaş Gheorghe şi .Gamps Francisc Mer­
uin an. ii lipsoşte diferenţialul. Acest lucru se înscrie la şcoala populară de artă : geau toţi trei la braţ l-am lăsat să trea­
se datoreşta faptului că tot de otita timp. — Eu sint maghiară, dar imi place rrAiit că înaintea mea şi i-am urmărit plnă cz
28.000 kilograme, cartofi la heefar tovarăşul director al Direcţiei regionale să cunosc dansurile rom in eşti S-eAi pierdut ln întuneric.
PTTR Hunedoaua-Deva. Bratu Comin Ea n-are decit 9 am dar vorbeşte jja un Un romin, un ungur, un german s-an
Anul trecut şi fn cetialţa ani, eu am de bălegar bine putrezit. Prin luna apri­ Astă toamnă, cind am recoltat, am scos şi adjunctul său. şuieră de „indiferenţlal om aşezat, sigur pe suie. Ceilalţi o as­ înfrăţit In aceleaşi năzuinţl.; prieteni pe
cules recolte rlabe de cartofi, pentru că lie, după ce pioase puţin, peste locul ce-1 atîţia cartofi înoil am umplut 30 dc saci. cronic". cultă cu linişte şi cu toată seriozitatea, Iar veci Şi ca ei sint. sute de m<! de oameni
lucram pămlntul aşa cum moştenisem din aveam pregătit pentru insămlnţalul carto­ adică cantitatea de 5.600 kg Socotit la fellţa voribeşle mereu şi in ochii el, ea liberi din ţara noastră, cărora partidul
bătzini Amili acesta însă, ascultind sfatu­ fi Ico-, am dat cu grapa. un hectar, asia înseamnă in medie, pînă • La magazinul alimentara nr 4, din nişte mărgele nea ştim pârâte, îl joacă raze le-a deschis drumul frăţiei Acest ade­
rile agronomilor, am hotărît să Lucrez pă- Asculfind In multe dumlnioi la căminul la 28 000 kg. de cartofi dreptul cantinei sfatului popular regio­ luminoase ale tinereţii el Poate că munci­ văr ni-l confirmă cei peste 300 de elevi’
mlntut după metodele agrotehnice avansa­ cultural spusele tehnicienilor agronomi La anuJ, vot insâminţa din nou cartofi, nal, se tace mare risipă de orez. făină, torul de La Depoul CFR din Petroşani, eperţinînd diferitelor minorităţi naţionale
te. Să vfi spun cum am făcut . despre cultivarea cartofilor ln cuiburi aşe­ insă o suprafaţă mai mare Cred că voi paste făinoase sau mălai Oare cum îşi Horanschi Tfberiu sau lăcătuşul de la care urmează cursurile Şcolii populare .de
In toamna tredută, după ce am recoltat zate in pătrat^ m-am hotărît şi cu să aplic putea recolta mai mult ca anul acevta. tcot tovarăşii de aloi pierderile neglijen­ mina Lupeni Petcanu Dumitru, se gin- arii din Petroşani
cartofii, l-am adus acasă şl i-am ales după aceasta metodă paotru că tn» voi îmbunătăţi metoda de desc undeva departe, la copilăria lor fără c brAdeanu
mărimi Pa cel mal mari, l-am păstrat Pe suprafaţa de 0,21 ari cit o avusesem muncă. G<unoiul îl voi duce la cimp pe ţei lor ? Unii cimvpărători înclină a crede
pentru săminţâ Şl l-am aşez-* pe nişte po- pregătită pentru insămînţat cu cărţoi), am timpul iernii şi-l voi face platforme po Că se „pişcă" la cîntar
lAţe din pivniţa cosei, la Lirrmnă şi aer făcut cuiburi la distanţă dc 70 cm unul margmea tarlalelor, iar la topirea zăpezii » La hololul din Deva. oîteva camere S-a aprins lumina electrică
curat de aătiul, atît în lungime oî! şi ln lăţimea îl voi împrăştia pe arătură Lucrul aceita slnt ocupate In permanenţă de persoane
nu l-am făcut aşa anuJ trecut, ţi a fost o
Terenul unde aveam să însămînţez. car­ tarlalei, punind la flecare cuib cite doi Sub soarele democraţiei populare viaţa Paul l09if, secretarul organizaţiei, au mun­
greşeală pe care nu vreau s-o mai^repel nelogitimabUe Dacă ai nevoie de o cameră
tofii, l-am deaimirişti! unedtat după ee am pină la trei cartofi oamenilor din patria noastră devme tot cit la montarea dinamului Oamenii au
Recolta ce am obţinut-o la cartofi amil şi insişti a le afla identitatea, afli că
recoltat cerealele, tor Ln toamnă i-am fă­ După ce am terminat lnsămînţibu/1, Iar acesta nu-a dai imbold in muncă. M-am mai frumoasă trăit o adevărată bucurie cind s-a aprins
cut o arătură edlncă pînă la 15-18 cm oartofli au răsărit făoînd frunze mici, am convins că numai asoultind îndrumările poartă numele nimeni. Exemplu grăitor tn această privinţă stnt in casa fiecăruia becul ricctric
In ledul acesta, pămânlui a căpăta! o struc­ executat pruna praştia, fără să fac Insă tehnicienilor agronomi, pot să ajleg an de 0 Oamenn muncii din SImena, aşteap­ şi realizările din comuna Rişculiţa satul Munca nu £-a oprit aci, ţârumi mun­
tura afinată şi bogată în substanţe hră­ muşuroaie 1a cuiburi Văzind că vrejii şl an roade lol mai bogate. tă şi toi aşteaptă, ca la staţia de radio- Bulzeştii de Sua, raionul Brad In acont sal citori din satul BuJzeştil de Sus mun­
nitoare, care fac posibilă spomnea produc­ frunzele lor drese pe zl ce trece, im făcut s a aprins de curlnd lumina electrică Ţăranii cesc cu elan sporii pcnlru clădirea eSmi-
ţiei agricole la hectar. prin 20 iulie a doua praşilâ, tot fără mu­ STAN SAMOILA licăre şă se transmită programe locale. muncitori au muncit cu multă însufleţire * nului cultural.
. Primăvara, după topirea zăpezii), am şuroaie şi în acelaşi timp, am plivit şl bu­ ţăran muncitor din comuna Şi comitetul 4e partid aşteaptă dar pină la fixarea ultimului &tilp ARDEU MARI A
cărat pe acest pămînt pdnă la 15 căruţe ruienile Care crescuseră Beriu raionul Orăştie pină cind ? Organizaţia de bază UTM ln frunte cu corespondentă voluntară
Material pentru instruirea agitatorilor bonlferâ, de 12.6 on in industria electro­ foniei pc tipare la furnalele vechi ale pildă, la I C S Hunedoara — secţia da
tehnică şi a producţiei de energie elec­ Combinatului metalurgic din Hunedoara, strungărle mecanică — Introducorea unul
trică, de 1.4 cri in industria textilă ctc şi adaptarea sistemului de turnare a fon­ utiloj nou de o Inaltâ teluucitate a fost
Ce esfe productivitatea muncii şi factorii S-a orcat astfel, premisa pentru creşterea tei în oale speciale De aici, fonta trece Însoţită de organizarea nneJ acţiuni te­
rapidă a productivităţii muncii in indus­ fie la fabricarea oţelului, (le U turnarea meinice de ridicare a calificării muncitori­
care influenţează creşterea ei tria noastxă ci pe bandă Acest nou proces tehnologic lor Şeful secţiei de tineret, tovarăşul
Mecanizarea muncilor grele şi cu un dc descărcare a furnalelor face oa produc­ Szolosi Gheorghe a făcut dm Unerii Mar-
mare volum de muncă contribuie in în­ tivitate? muncii să crească, iar procenta­ darc Ştefan Dinu Nicolae, Bamay Fran­
semnată măsură la ridicarea productivi­ jul declasatelor să scadă, eJIberîndu se fot cisc şl alţii — vrednici mirvuitori ăi maşi­
ln momentul de faţă întregul nostru po­ ce ea şi unitate de timp (1 oră) o) produce ţiMor de Mişuii, productivitatea muncii
por muncilor esLe anlrena! in lupta pen- mai multe piese. va creşte cu numai 1%. s-ar putea obţine tăţii muncii, precum şj La uşurarea cl odală şl un însemnat număr de muncitori, nilor care azi aplică cu succes cale mai
tre traducerea în viaţă a măreţului pro­ PrcductnvitBlea muncii poate fi calcu­ in plus 2.160 greble, 3 120 bucăţi maşini In industria carbonifer*, de pildă, un mi­ care pol fi plasaţi in site locuri de muncă noi metode de muncă Lună de lună a-
ner extrăgea cu timăccpu! sau sfredetol
gram de măsuri economice elaborat de lată nu numai în oră, ci şi Lunar sau de cabrat, 840 bucăţi maşini de tocai car- do mină printr-o muncă istovsloare abia In momentul de faţă principala con­ ceastă secţie îşi dopâşeşte planul de pro­
partid şi guvern penrlru continua şi armo­ rinic Dacă vrem să aflăm productivi­ * ne. 2 800 plite pentru aragaz. 55 210 kg O jumătate de tonă în 10-12 ore înlocui­ diţie pentru creşterea productivităţii mun­ ducţie
nioasa dezvoltare a economiei noastre na­ tatea lunară, raportăm (impărţim) pro­ vase emailate. 2 480 kg. tîrnâcoape. 2 152 rea in enii regimului democrat-popular cii o coasLitune îmbunătăţirea fofostni leh- Un muncilor cu o laaltă calificare, cu-
ţionale. pantru ridioarea nivelului de trai ducţia anuală la numărul lunilor dintr-un kg topoore, 18 760 kg. tucerie comercială r»ioii existente După cum am văzut mal onsclndu-şt bine meseria, are posibilita­
al oamenilor muncii de Ia oraşe şt sate an, sau pentru a afla productivitatea zil­ şi altele a acestor unelte rudimentare cu ciocanul înainte in anii regimului nortxu domocrat- tea sfi optice cele mai înaintate metode
de abataj pneumatic a făcut ca un miner
Plenara C.C al P M R dan august 1953, nică, raportăm producţia obţinută in de­ Să vedem aoum care aint condiţiile fi gă poată da in ă ore de Lucru 12 tona poxUar, nivelul înzestrării tehnice a in- de luoru să-şi organizeze mai bine munca,
precum şl şedinţa plenară a C C-al P M.R cursul unei luni la numărul de zile dm- factonl de creştere a productivităţii mun­ cărbune, iar prin introducerea perforato­ ireprindoriloT industriale a crescut foarte poate lucra cu o îndeminare sportivă, exe­
cuţi nd piese mai muitle in acelaşi număr
mult. Productivitatea muncii a crescu! şi
dm aprilie 1954 au subliniat că singura tr-o lună. Reiese deci că prin producti­ cii. rului electric Ln locul stredclului de mi­ ea — pe ansamblul industriei, in 1933 de ore şi dînd o muncă de calitate mal
oale Justă pentru ridicarea ruveluiui de vitatea muncii sc înţelege raportul dintre Tn condrţuile socialismului, creştere o nă, productivitatea muncii minerului a productivitatea mumcni a fost cu 33% mal bună AsL/el un muncilor calificat dă
trei a* oamenliler muncii, este mărirea volumul producţiei obţinute ţi timpul ne­ productivităţii muncii se obţine înainte crescut de 15 ori mare deoît Ln 1850 — însă taţi de creş­ produse mai multe decît poate da in ace­
producţia, rpozirea productivităţii muncii cesar pentru obţmeroa el de toate prin dezvoltarea şi aplicarea sis­ O atenţie deosebită trebuie acordată nu terea nivelului înzestrării tehnice, ea a laşi timp un muncitor ru n calificare mal
şi reducerea preţului do cost „Cu cit se In lupta pentru creşterea productivi­ tema! icâ a tehn»al înaintate, cane uşu­ numai mecanizării muncilor de bază, ci şi
crescut Insuficient De aci reiese că există
vor obţine succese mai mari In ridicarea tăţi muncii, adică ln lupta pentru obţi­ rează munca oamenulor, spre deosebire a muncilor auxiliare realizate mai ales mari rezerve de creşterea productivităţii slabă
Iată de ce, organizaţiile de partid co­
productivităţii muncii în întreprinderi — nerea uneri cantităţi mai maxi de pro­ de capitalism unde creşterea productivi­ prm mica mecanizare. Introducerea micii muncii prin îmbunătăţirea tehnicii exis­ mitetele de întreprinderi >t organizaţiile
spune* tovarăşul Oh Ghcorghiu-Dej in duse in aceeaşi unitate de timp. nu tre­ tăţii muncii se obţine in prunul rind prm mecanizări este cu atît mai importantă cu tente UTM dm întreprinderi trebuie să se
cuvtnlarea sa eu prilejul celei de a 9-a buie neglijate niciodată calitatea produse­ intensificarea excesivă a munou, prin c- cit nu necesită investiţii mart, fiind la De o deosebită importanţă pentru mo­ ocupe in mod intens de lămurirea cadrelor
aniversări a eliberării patriei noastire — lor Creşterea produd ivii Aţii muncii n*j puizarca muncitorilor AsfcfeJ, in economia indemîna oricărei întreprinderi In de2^ bili Iz area acestor rererve este Iniţiativa şi in speciei a cadrelor tinere, de necesi­
cu cit va fi mal scăzut preţul de cost. cu se face ln dauna calităţii produselor, cl socialistă perfecţionarea sistematică a teh­ voltarea mioii mecanizări, o deosebită în­ comuniştilor de ta uzinele metalurgice tatea şi avantajele ridicării calificării
atît mai simţitor vor scădea preţurile tu­ dimpotrivă este legată şl de îmbunătăţi­ nicii, mecanizarea, electrificarea produc- semnătate o are iniţiativa creatoare a „I. C. Frimu" din Simana, care, în cadrul muncit lor, de necesitelea urmăm cu se­
turor produselor şl mărfurilor, cu allt va rea caiutAţil .produselor- ţtei, îmbunătăţirea folosirii tehnicii exis- oamenilor muncii Aşa de piildă, la Combi­ Întrecerii socialiste au lansat lozinca „Cu riozitate a diferitelor forms de calificare
ii mai ridicat nivelul de trai al poporului, In consecmţâ, cu eît se va reduce Mm- tente constituie o condiţie necesară pen­ natul metalurgic „Gh Ghcorghiu-Dej" din maşinile noaatra putem produce mai mulţi" O bună calificare, pe lingă faptul că dă
cu atît va creşte salariul real al muncito­ puJ necesar pentru producarea unui pro­ tru creşterea producbvităţîi muncii Hunedoara, din iniţiativa unui grup de Această iniţiativă s-a extins rapid în toa­ naştere unei productivităţi mai mari a
rilor şi funcţionarilor". dus, sau cu cit se va LmibunAUrţi folosi­ ln anii regimulua democrat-popular ţn munadori, tehnicieni şi mgicien a fost te ramurile industriale, dind rezultate muncii, se răsiringe diroct şi asupra sa­
Ce înţelegem prin produckivllalea mun­ rea timpului de lucru, cu atît va creşte toate ramurile Industriei noastre socialisto conceput, construit şl pus în funcţiune foarte bune. lariului muncitorului, care potrivit legii
cii ? Prin productivitatea muncii se în­ productivitatea muncii, ou attt se var au fost construite numeroase întreprin­ — cu posibilităţi interne — un Laminor- Un factor care acţionează puternic asu­ repartiţieu după muncă, este retribuit
ţelege ear.bi-tatea sau volumul producţiei produce mai multe produse necesare pro­ deri noi, au fost reconstruite sau lârgUc finlsor. do sub valţurite căruia ies sute pra creşterii productivităţii muncii il cons­ dupi oanlilatea şi cal.talea muncii sale
produs dc un muncitor intr-o anumită ducţiei şi Consumului inibrepnndexile existenta Toate ramurile dc tone de şuie pentru căruţe. Aşa s-a tituie ridicarea nivelului de trai al oa Justa întocmire ? sistemului de salarizare,
unitate de timp. De pildă, un muncitor în De pfldâ. dacă in industria noastră de industriale au fost înzestrate cu maşini ajuns să se valorifice oţelul-deşeu de Ia monitor muncii fi creşterea calificării lor. care să ţină seama de cerinţele legii re­
decursul unei zile dc lucru (8 ore) pro­ confecţii preduciivilatea muncii ar creşte şl utukaje moderne, Lvrute ţaţii noastre laminoarate mari ale combinatului şt să Pentru ca tehnica nouă să fie folosită partiţiei după muncă, este una din pâr­
duce un număr de 184 piese. Productivi­ numai cu 1%, lntr-un an producţia ar de către Uniunea Sovietică, sau produse se dea Ln circuKad economic tot mai mul­ cu maximum de randament, este nevoie de ghiile cofe mai puternice pentru stimuta-
tatea Iul orară va fi de 184 ,‘8= 23 piese spori cu 18 000 costume bărbăteşti, 40 000 de linăra noastră industrie constructoare te produse metalice de lars consum cadre oare şi-au însuşit această tehnică, raa ridicării neîncetate a productivităţii
pe ora Un aJt muncitor produce in ace­ cămăşi. 315.000 rochu, peste 6 500 costume de maşini. Astfel, In 1954 faţă de 1948 va­ O formă de psrfecţionore a tehnicii pro­ cadre cotpabHe s-o stâpinească Ee aceea, muncii şi. pe oce9Slâ bază a măririi cişti-
laşi timp 200 de piese de acdeşi fel ; pro- pentru copil, mii de paltoane bărbăteşti loarea utilajului cu care sint înzestrate ducţiei, deosebit de importantă pentru partidul şi guvernul acordă o deosebită gului muncitorilor, inginerilor, tehnicieni­
duolavitataa muncii lui va fi de 200 : 3 = 23 ŞI pentru femei, ctc De asemenea, daca in întreprinderile industriale din ţara noas­ creşterea productivităţii muncii, este in­ atenţie ridicării calificării cadrelor. lor fi funcţionarilor
piese pe oră Productivitatea muncii celui întreprinderile Direcţiei Generale de Bu­ tră a fost de 7 3 ori mai mare ln indus­ troducerea proceselor tehnologice noi Col In întreprinderile în care există o pre­ Pentru asigurarea creşterii continue a
de al dedea muncitor este mai ridicata nuri Metalice de larg consum dm Minis­ tria metalurgică, de 5 ori — în‘ indus­ mai elocvent exemplu in acest domomu ocupare pentivi calificarea muncitorilor, productivităţii, pc lingă introducerea con­
faţă de aceea a primului, deoarece în a­ terul Industriei Metalurgice şi Conslrue- tria petrolrferă, de 4 ori in industria car- este dedinţarea platformei de lurnare a rezultatele nu intirzie să se anate. Do tinuă a tehnicii noi în procesul de pro-