Page 11 - 1954-12

Nr. 98 DRUMUL SOCIALISMULUI •■'ag. 3

Pentru respectarea întocmai
D E C L A R A Ţ
a prevederilor contractelor colective
guvernelor U. R. S. S., Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Contractele colective eu o mare Impor­ 2a, unde conducerea administrativă Şi 1-0-
tanţă In îndeplinirea cu succes a sarci­ rrutetul de întreprindere au privit cu
Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii nilor puse de partid şi guvern, pentru un superficialitate angajamentele contractu­
avint puternic al agriculturii şi produc­ lui colectiv Conducerea I F E T. Orăştie.
Populare Romîne, Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Populare Albania ţiei bunurilor de larg eon&um, pentru dez­ pină La l octombrie 1954 nu realizase nici
voltarea neinoelată a întregii economii 25% din eagajamentele luate In contrac­
(Urmare din pop. J-o) Dezvoltarea Germarud in condiţii de pace şl de man care se refece, ceea ce ©pronie In multe privinţe naţionale şî creşterea bunăstării poporu­ tul colectiv Dintre lucrinJe unpartanîe ce
existenţă a unor întinse legături economice cu alte pencoluJ unui nou război in Eiuropa lui muncitor Contraotele colective con­
ti te constituie pe această bază un guvern a) întregii state ar crea pentru industria ei largi piele, ar asigura Situaţia care s-a creat pune. )a ordinea zilei sarcina tribuie de asemenea l-a extinderea iniţia­ trebuiau executate la aceat IF E.T., lu­
Germanii. aJ unei Germanii unite, democrate. iubitoare folosire© braţelor el de muncă, ar contribui la ndioarea unificării el orturilor statelor reprezentate la actuala tivei creatoare a maselor, La realuare» crări prevăzute in contractul colectiv sl
de pace nivelului ei de trai conferinţa, in scopul asigurării securităţii lor Statele planului, ridică răspunderea conducerilor a căror termen a expirat de mult. 6lnt:
Alunei va deveni in sflrşit poartiiă încheierea unui Aţa dar, soarta Germaniei ca mere putere este strîm iubitoare de pace sini nevoite să ia măsuri neîntârziate Întreprinderilor şl ale oTganazaţiUor sin­ procurarea a două drezine san tiare
tratat de pace eu Germania, ceea ce este necesar pentru legată de calea pe care ea va păşi — calea dezvoltării pentru a opune forţelor agresive ale bloculua militar dicale. pentru crearea condiţiilor necesa­ pentru prim-ajutor in caz de acci­
consolidarea păcii In Europa paşnice şi a colaborării cu ţoale celelalte state euro­ sus-menţionat al puterilor occidentale, forţa unită a re unei produricvulăfi sporite e muncu dente grave, un vagon-clasă pentru tran­
Trebuie să se recunoască că retragerea trupelor de pene sau calea pregătirii unui nou război Calea dez- statelor iubitoare de pace, in interesul asigurării secu­ şi pentru îmbunătăţirea deservim soclel- sportul muncitorilor pe distanţa Orâştie-
ocupaţie de pe teritoriul Germaniei răsăritene ţi apu­ .voltâni paşnice ţ! a colaborăm internaţionale pe care rităţii lor. culturale a oamenilor muncii. Grădiştea, etc. Tovarăşul director Strlm-
sene, aşa oum a propus Uniunea Sovietică, ar contribui merge Republica Democrată Germană duce la renaşte­ Statee-parekipanle la actuala conferinţă declară că Ln regiunea Hunedoara, experienţa ne bu Gheorghe manifestă o atitudine de
lnlr-o mare măsură la apropierea celor două părţi ale rea Germaniei ţi 1a înflorirea ei Cealaltă cale, pe care aint holârite ca, in cazul că acordurile de la Pans vor arată că şi în acest an angajamentele din nepăsare faţă de nevoile producţiei şl
Germaniei 51 la rezolvarea sarcinii restabilirii unităţii militariştii germani încearcă să îndrepte Germani# oc- fi r&tolic&te si »• măsuri comune in domeniul organi­ contractele colectiva se îndeplinesc cu ale muncitorilor forestieri De ac iste lip­
Germaniei c.dMitelâ. duce la un nou ră2boi. prin urmare la trans­ zării forţelor armate şi a comandamentelor lor, cit şl succes, acolo unde conducerile adminis­ suri se face vinovat şi eomil*tul de în­
Asigurarea securităţii In Europa cere c» intre pute­ formarea ei într-o zonă de loc şi distrugere alte măsuri necesare pentru Întărirea capacităţii lor de trative şa sindicale controlează perma­ treprindere al 3 F E T -ului, care nu a ur­
rile Interesate să 60 realizeze un acord in problema uni» Toate acestea arată că adevăratele interese naţio­ apărare, pentru a ocroti munca paşnică a popoarelor lor. nent înfăptuirea lor şi unde masele ilnt mărit telul oum EJnt realizate angajamen­
ficâru Germaniei, ceea ce corespunde intereselor tutu­ nale ale poporului german rvu pot fi despărţit* de Inte­ a garanta inviolabilitatea frontierelor şi teritoriilor Lor atrase in măsură tot mai largă la scest tele din conttractu] colectiv.
ror popoarelor iubitoare de p»eo din Europa şi intere­ resele păcii şl statornicirii unui sistem eficace de secu­ şi a asigura apărarea lor împotriva unei eventuale control Astfel la întreprinderea carbo­ La I F I L, Sebeş s-au neglijat chiar
selor poporului german însuşi Orientarea spre remili- ritate colectivă in Europa agresiuni. niferă Uncanl, datorită desfăşurării largi acele lucrări menite să contribuie la îm­
tarozare» Germaniei occidentale şi atragerea ei In gru­ Toate aceste măsun sint in conîofmitste cu dreptul a întrecerii socialiste şi aplicării măsu­ bunătăţirea condiţiilor sociale ale oame­
Statei© care participă la actuala conferinţă se ilătură
pări militare, adoptată de Statele Urnite ale Ajneneil. inalienabil al statelor ta autoapărare, cu Carta Organi­ rilor tehiuco-orga/uzatorice prevăzut® ln nilor, aşa cum sint: baia pentru munci­
In întregime principilor care au fost formulate In pro-
Franţa şi Anglia, exclude posibilitatea unul asemenea zaţiei Naţiunilor Unite, cu tratatele şi acordurile înche­ contractul colectiv, planul de producţie © tori. spăililona din anticamera săill de
leotu) „tratatului general european cu privire la secu­
acord Această orientare nu numai că nu contribuie la iate anterior şa Îndreptate împotriva reînvieMi militaris­ iest îndeplinit şi depăşit, ceea ce a făcut mese, lucrările privind pregătirea de
ritatea colectivă în Europa", prezentat de guvernul
asigurarea securităţii europene, 01 In ochii tuturor po­ mului german şi pentru preîntâmpinarea unei noi agre­ ca această întreprindere să Le fruntaşă iarnă, etc.
poarelor iubitoare de pace ca este o expresie a politicii URSS, |i cheamă toate statele europene să examinere siuni in Europa- pe 1 regiune în ramura sa d© producţie. Conducerea G.AS. Galda de Jos, dsşi
care primejduieşte menţinerea păcii dn Europa In comun propunerile auj-memţion&te, care corespund Statele participante la prezenta' conferinţă au căzut a avut ca angajament în contractul colec­
cerinţelor asigurării unei păci trainice In Europa. Ele de acord ca. In cazul cind acordurile de la Pans ar fi Majontalea lucrărilor prevăzute ln con­
0 adevărată securitate in Eurcpa poate îl asigurată se declară de asemenea gata de a examina orice alte tractul colectiv au fost realizate De «- tiv să pună ln funcţie două băl pentru
numat in cazul aînd. în looul creăm de grupăn mulltare propuneri in acoa&tâ problemă, in scopul de a elabora ratificate, să reexamineze situaţia în scopul adoptării xemplu, 6-a executat încălzitul vagoane­ muncitori şi »ă amenajeze trei colţuri
închise ale unor s>tate europene, îndreptate împotnva un ademenea proleot de tratat eu pnvire le secuMtatea unor măsuri corespunzătoare pentru asigurarea 69Cu- lor pentru transportarea persorululul ml-, roşii, nu a realizat nimic. Nici comitetul
ailor state europene, va ti creat un sistem de securitate colectivă In Europa oare să fie acceptabil pentru toate ntâţli lor. In interesul menţinem păcii In Europa nler. precum şl încălzirea pentru staţia de întreprindere nu şl-a respectat anga­
colectivi jn Europa Un asemenea sistem de securitate, stelele cointeresate. Statele participante la prezenta conferinţă simt ferm de încărcare, îmbunătăţirea iluminatului jamentul de a Înfiinţa la toate lecţiile
bazat pe participarea tuturor statelor europene, indi­ 9tatete care participă la actuala conferinţă sint ferm hotărite îâ persevereze şi de acum înainte in crearea la sectoarele subterana instalarea apara­ şi subsecţiile GAS. eite o bibliotecă vo­
ferent de orânduirea lor socială $1 de stat, ar permite convinse că securitatea in Europa, b»rată pe principiile in Europa a unui sistam de securitate colectivă, fund telor institutoare pentru prevenirea In­ lantă şi o formaţiune artistică In codrul
unirea eforturilor statelor europene In interesul asigu­ sus-menţionate şi consolidată prin relaţiile de prietenie convinse că numai eforturile comune ale statelor euro­ cendiilor, iar din fondul de Investiţii s-au GAS
rării picii in Europa. Se lnţeflege ci pentru aceasta dintre statele europene, ar permite si se pună capăt pene ar putea crea o bază pentru o pace 'trainică şi executai lucrări importante cum »r fi A mai rămas puţin timp pînă la olîr-
trebuie asigurată participarea pe picior de egalitate a unei asemenea situaţii in care Europa este supusă in Îndelungată în Europa !n acest scop. ele sint gala şi ©menajarea instalaţiilor de ventilaţie la şitul anului 1954 Conducerile adminis­
poporului german la rezolvarea acestei sarcirh care de acum înainte să colaboreze ou celelalte state euro­ iimpărie, ateliere, băi şl site lucrări trative şi comitetele de întreprinderi tre­
mod periodic unor războaie distrugătoare, cu imense pene care 1şl vor exprima dorinţa să urmeze această buie să depună toate eforturile, pentru ca
priva®te întreaga Europă La un asemene# sistem de La Combinatul metalurgic „Gh Gheor-
sacrificii pentru popoarele ei
securitate colectivă ar putea participa şi Statele Unite cale ghiu-Dej" din Hunedoara, prin realizarea angajamentele nereaiizate să capete via­
Intr-un viitor apropiat, In parlamentele unor state Guvernele statelor participante la conferinţa de la ţă. Trebuie acordată o, atenţie deosebită
ale America, împreună cu celelalte state care poartă angajamentelor din contractul colectiv
occidentale urmează să fie examinată problema ratifi­ Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea pâou şi tenrnnăni pregătirilor tn vederea iern'J,
răspunderea pentru reglementarea problemei germane, cuprinse în anexa „măsuri de protecţia
cării acordurilor de la Pans Cercurile oficiale din unele securităţii în Europa sint profund convinse că politica asigurări; măsurilor oare ei ducă la rea­
problemă ce are o (însemnătate hotărâtoare pentru asi­ muncii", au fost îmbunătăţite condiţiile
state intensifică tot mai mult presiunea asupra parla­ lor. Îndreptată spre întărire» picii şi securităţii gene­ lizarea planului de stat ps anul In cure
gurarea păcii in Europa Un sistem de securitate co­ de lucru la furnalele vechi, pnn desfiin­
mentelor $1 opiniei publice pentru a impune ratificarea rale. precum 51 măsurile trasate de prezenta conferinţă, Toate acestea cer preocupări Intense îtlt
lectivă pe întreaga Europă trebuie să prevadă asuma­ ţarea platformei de turnare şi adaptare©
acestor acorduri. corespund intereselor popoarelor noastre cit şi intere­ din partea conducerilor administrative cît
rea de către statele participante la acest sistem, a obLI- sislemuloi de turnare ln oale specule,
In legătură cu aceasta, guvernele U.RS.S, Republicii selor tuturor ceflorialte popoare iubitoare de pace şi a comitetelor de întreprinderi
gaţid de a rezolva toate htigmle oare se port ivj între ereîndu-se în felul acesta condiţii optime
Populare Polone. Republicai Cehoslovace, Republicii
ele. în conformitate cu prevederile Cartei Naţiunilor Popo*rele Uniunii Sovietice, Poloniei, Cehoslovaciei. pentru bunul mers «1 procesului tehnolo­ Agalioind indicaţiile partidului, organele
Democrate Germ*ne, Republicii Populare Ungare, Re­
Unite. In aşa fel Incit pacea 51 securutatea In Eixropa Ungariei, Romîniei Bulgariei. Albaniei şi Republicii gic De asemeni, ln sectorul laminoare sindicale şl administrative trebuie să dea
să nu (ie puse In primejdie- Acest sistem trebuie să publicii Poputare Romîne, Ropubdicii Populare Bulgaria Democrato Germane desfăşoară a munca _ paşnică, i-au îmbunătăţit mult condiţlil© de mun­ toată atenţia organizăm consfătuirilor de
Si Republicii Populare Albania consideră de datoria lor
prevadă consultări, om de cile on, după părerea orică­ să atragă atenţia tuturor statelor europene |i îndeosebi constructivă. Eforturile lor simt îndreptate spre un că; prin mărirea spaţiului de lucru la producţie, să lupte pentru răâpin'dlrea ex­
ruia dintre statele participante, se iveşte primejdia unui statelor participante la acordurile de la Paris că rati­ avînt continuu al economiei şi culburii, spre ridicarea ’ cuptoarele adinei, tar pe lingă cuptoare perienţei înaintate, să canalizeze Iniţia­
atac armat în Europa, in scopul de a se lua măsuri continuă a nivelului de trai a) oamenilor muncii şi au fost montate vane pentru zgură, tn- tiva participanţilor la întrecerea socialis­
eficace pentru înlăturarea unei asemenea primejdii ficarea acestor acorduri va reprezenta un act Îndrep­ totodată spre asigurarea unei cpărân ferme a marilor lâturindu-ie ln felul aceste pericolul ac­ tă spre sporirea productivităţii muncii,
Pentru a fi eficace, acest sistam trebuie să prevadă că tat împotriva menţinerii păcii şl spre pregătirea unul lor eucenri socrallste Nu există tn lume forţă in stata cidentării fochLştilor care lucrează la #- Îmbunătăţirea calităţii produselor şt re­
atacarea unuia sau a cîtorwa State din Eiuropa va îl nou război In Europa Această rahfrcare va complica în- să întoarcă înapoi roata istoriei şi sâ împiedice cons­ tel® cuptoare ducerea preţului de cost In acest scop.
r.onnderată drept un atac împotriva tuturor participan­ Lr-o măsură mal mare Întreaga situaţie din Europa ş. truire* socialismului In ţările noastre. D»ica la multe întreprinderi, conduee- deosebit de importantă erie extinderea
ţilor la tratatul general european respectiv 51 flecare va submina posibilitatea reglementării problemelor Popoare!© statelor noastre îşi dau seama că acordu­ I administrative şl comitetele de între­ pe o scară şl mal largâ a iniţiativei gru­
participant la acest tratat va acorda ajutor statului europene nerezolvate. In prunul rind a problemei rile de la Paris au sporit considerabil primejdia unui prinderi au anabzal penodlc felul cum pei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 De­
atacat prin toate mijloacele ds care dispune, inclusiv germane nou război Ele nu vor admite însă ca evoluţia eveni­ LndopUn-te angajamentele din con- cembrie" din Oapltală, iniţiativă rara
folosirea forţei armate. In scopul restabtitru şi menţi­ Ratificarea şl realizarea acestor acorduri, inlensifi- mentelor să le surprindă nepregătite
rind pericolul războiului, vor reprezenta o primejdie V,-*ride colective, lulnd măsurile neceia- constă în a ridica pe cei tâmasi In urmă
nerii păcii sl securităţii In Europa Popoarele noastre au încredere In forţele lor in re­ .. mai există unii conducători de între-
pentru securitatea naţională a statelor iubitoare dc ta nivelul fruntaşilor
Crearea unui asemenea sislem de securitate colec­ pace din Europa şi îndeosebi pentru 9tatele vecine cu sursele lor Inepuizabile Niciodată încă forţele păcii şl . , - • . *3 re au o 1 DRASOVEANU
tivă pe întreaga Europă ar corespunde Intru totul ce­ Germania socialismului nu au fost atlt de puternice şi attt de aVridAt r^iăsălnac» taţi d» v ntrui-ie' • T. STANCIU
rinţelor Lntărinl colaborării Internaţionale in conformi­ Această primejdie apare ca urmare a faptului ea sta­ umite ca acum Orice încercări de agresiune, dc dezlăn­ iu^rAîv» AltJe- dti evwţişH* exuxLi i* J»*h-
tate cu principiul respectăm independenţei şi suverani­ tele participante la acordurile de la Paris îşi extind tot ţuire a unui război şi de turburară a vieţii paşnice a
tăţii stt' '?r mari şl mici, precum ţi al neamestecului mai mult măsurile lor militare $1 economice împotnva popoarelor noaslre se vor izbi de o ripostă zdrobitoare
In afacrnla lor interne. Crearea unui asemenea sistem statelor Iubitoare de pica din Europa Acum, ele au Si atunci popoarele noastre, bimindu-se pe simpatia şi Din scrisorile primite la redacţie
de securitate colectivi ar înlesni In multe privinţe >1 ajuns pînâ acolo înoît au intrat Intr-un bloc militar cu sprijinul celorlalte popoare vor face tot ce le va sta
posibilitatea rezolvării problemei germane, întrucît ea militarismul german, trec la efectuarea ou propriile lor In putinţă pentru a zdrobi forţele agresiunii şl pentru
exclude transformarea Germaniei occidentale Intr-un mîuu a nemliterizării Germaniei occidentale, ameninţă triumful caute» noastre drepte, juste Tovarăşul Mărouş Simlon, corespondent tru dispensar, unde funcţionează şi un
stat militarist şi crea2l condiţii favorabile restabilirii Popoarele noastre doresc să trăiască In pace şi 3ă voluntar al rarului, ne fac© cunoscut ca punct sarutar, au găsit o nouâ clădire, tar
existenţa paşnică pe viitor a statelor care nu participa întreţină relaţii de prietenie cu toate celelalte popoare
unităţii Germaniei în raionul Brad, comitetul ARLUS şcolii l-au făcut toate cele necesare pen­
U grupările lor mditai'c Forţele armate ale statelor Tocmai de aceea, aipirind pe toate căite, şi de acum tru ca elevii să poală învăţa ln eondlţluni
Organizarea secuMtăţil colective in Europa şl unifi­ participante la «conturile de la Pana vor integra acum îndrumat de Comitetul raional P.M R-,
carea Germaniei pe baze paşnice ţi democratice este înainte, interesele păcii şi securităţii generale, ele vor a organizat 18 cursuri populare de bune în tot timpul iernii
armata Germaniei occidentale in frunte cu generaM hit- fac® tot ce va f» necesar pentru a asigure calea paşnică
calea care va asigura dezvoltarea Germaniei ca 'una limba rusă In mod speoial &e evi­ Nu de mult a avut loc primul program
leriştţ In aceste condiţii, continuarea politicii „de pe a dezvoltării lor tn viitor şl securitatea necesară a sta­
din manila puteri. Spre deosebire de calea militanstă denţiază în activitatea lor cursurile de arlistico-cultural In noua sală a căminului,
ponţii de forţă" se va biaui direct pe militarismul ger­ telor lor
pe care era Îndreptată dezvoltarea Germania! tn trecut la Crlşclor ji Barza, care funcţionează cu looai amenajat de asemenea cu sprijinul
Sl care a dus in repetate «înduri la cele mai grele con­ Din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste*— V. MOLOTOV o frecvenţă de sută 1a sută ţăranilor muncitori din aceri sat
secinţe pentru naţiune? germani, reuncficarea Germa- Din partea Republicii Populare Polone - J CYRANKIEWICZ Sint Insă şl cureuri a căror responsa­ •k
nien in condiţiile statornicirii securităţii colective In Din putea Republicii Cehoslovace — V StROKY bili. oameni cu totul delăsători, s-au mul­ Conţinutul scrisorii coiesponderţtuLul
Europa va deschide posibilităţi largj avintulte econo­ Din partea Republicii Democrate Germane — 0. GR01EW0HL ţumit să facă doar deschiderea, fără ca nosfiru Gheorghe Ctodieş, nu este de loc
miei de pace a Germaniei, al industriei şi agriculturii Din partea Republicii Populare Ungare — A, HEGEDOS ulterior să aibă loc vreo lecţie. In aceas­ îmbucurător. Tovarăşul Cindreş expri­
el. dezvoltării unor largi legilun economice ale Ger­ Din partea Republicii Populare Rnmine — S. CHIVU tă situaţie este cursul popular de limba mind ln cole scrise nemulţumirea ţăra­
maniei cu alte ţări, mai ales cu tarile thn Europa răsă­ Din partea Republicii Populare Bulgaria — A 1UGOV rusă de la Sfatul popular ol oraşului Brad nilor mundtori din satul Nâdlştta Supe­
riteană şl ou ţănie Asiei, cu uriaşa lor populaţie şl cu Din partea Republicii Populare Albania — M. MYFTIU şi cel de la cooperativa „Moţul" din Baia rioară, raionul Hunedoara, ne arată că
resursele lor Inepuizabi/le. Moscova, 2 decembrie 1954. de Cfiş Sfatul popular comunal din Hâşdat este
toarte puţin preocupat a rezolva o veche
* dorinţă a cetăţenilor NădăşUei Superioa­
ducţie şi ridicarea calificării muncitorilor, căuta sculaJe de care are nevoie. Cură­ industriale din ţara noastră, oamenii mun­ înaintată este cunoscută de cît mai mulţi Despre realizările de ordin gospodăresc re Căminul cultural dm aceat sat ată de
«te necesară şi per/eefionareo continud ţenia la locul de muncă este şi ea o con­ cii se întrec pentru folosirea cit mai ra­ muncitori, producţia şi productivitatea ale ţăranilor munciton din comuna Geoa- 6 an» neterminat, cu toate că sumale din
a orpantzdrti muncii şl a producţiei. diţie de seamă la lupta pentru sporirea ţională a utilajului şi a maşinilor, pen­ muncii este în continuă creştere, econo­ giu Băi. satul Bozeş ne sarie tovarăşul autoimpuneri destinate acestui scop au
Una din cele mal importante problem? producţiei şi produotivitiţil muncii. tru obţinerea unor oantitâţi cît mei mari miile ce se realizează ating cifre apre­ învăţător L Frdţilă fost de mult strlnse
In asigurarea unei cit mai bune organi­ Strâns legată de problema folosirii ra­ de produse finite Şi din aceeaşi cantitate ciabile, preţul de cost al produselor est© Munca depusă de ţâiann muncitori din Corespondentul nostru ne mai face cu­
zări a murmii Intrao Întreprindere oonslă ţiona le a utilajului şl a organizării bunei de materie primă, pentru economisirea redus Brigada complexă de sub condu­ acest sat ln compania InsămînţanJor a noscut că Sfatul popular Hâşdat nu a
In Introducerea îndeplinirii ritmice a pla­ desfăşurări a procesului de produoţie In cambufltibiilulmi şi a altor materiale, etc cerea tovarăşului Seghedi Mihai de la Fa­ făcut ca suprafaţa insâmînţată ln toamn» hiat mişun nici pe linia traducerii ln
nului de producţie, adică fără perioade dc vederea creşiarii productivităţii muncii, Imbrăţişînd ou căidură valoroasa ini­ brica de blănuri „Vidra" din Orăştie rea­ trecută să fie depăşită In aceri an. Iar viaţă a proiectului de Directive cu pri­
v*rf, de muncă în asaiit este Întărirea disciplinei socialiste a mun­ ţiativă a muneitoriiLor de la uzriiele me­ lizează zilnic depăşiri de perie sută la regulilor agrotehnice sS li se dea atenţie vire la dezvoltarea agriculturii Cu toate
Asigurarea îndeplinirii rrtmice a planu­ sută; lucrînd după metoda sovie­ deosebită de majoritatea ţăranilor munci­ că sint părţi din pfişunea satului Nfidâş-
cii talurgice „1. C Frimu"-Sina)a. minerii
lui de producţie depinde de organizarea In întreprinderile industriale, procesul de la Aninoasa au trecut la revizuirea tică Lidia Corabdrucova, colectivul bri- tori tis Superioară nerentabVle. nu $-au luat
muncii după gnalic de producţie este compdex Producţia unei utilajelor şi sculelor, cu scopul de a le de- gâzu a economisit In luna noiembrie ma­ Satul Bozeş şl-a schimbat mult Înfăţi­ măsun a se desţeleni, păşune» nu a-a
Aplicare» graficului face posibil ca fie­ secţii este condiţională de ceea ce i se li­ Iranlna să producă mal mult Au extins terie primă in valoare de UKS lei Cu şarea' Cetăţenii şl-au făcut împrelmuin curăţit de spini Iar pâxaiele p rupturile
care muncitor să cunoască în amănunţime vrează ca semifabricat de alte secţii Dacă de asemenea metoda graficului ciclic de materialul economisii într-o lună, bri­ noi s-au aliniat gardurile uliţelor iar din ce a© pretează a fi plantat© cu sakâml
sarcina de producţie ce-i revine pentru tnlr-o secţie o parte din muncitori lip­ la 4 brigăzi la II brigăzi au deschis gada poate lucra mai bine de două zile autoimpuneri si prin muncă voluntară s-a au rămas şl pe mai departe a tl ce-au
luna, ziua şl oh Iar ora respectivă ; cu aju­ sesc, consecinţa acestui fapt, este nu nu­ în mină un nou onzont electrificat şi Aceleaşi rezultate bune in sporirea pro­ amenajat uo nou grajd pentru reprodu­ fost.
torul grafioului se poate efectua un control mai că secţia respectivă nu-şi îndepli­ mecanizat Drept urmare a acestor mă­ ductivităţii muncii aînt asigurate şi de cători Comitetul executiv al sfatului popular
operativ, totod#ti graficul măreşte res­ neşte la timp planul, dar nici secţia care suri tehnico-organualarice precum şi a folosirea metodei sovietice de elaborare Atenţie deosebită au acordat ţăranii Hăşdat trebuie să se gjndească 1a aceste
ponsabilitatea fiecărui muncitor trebuie să primească semifabricatele de întrecerii socialiste axată pe sporirea pro- a şarjeJor rapide Matulineţ. Orlov şi Ko- muncttort din Boreş tuturor aşezăminte­ lucruri ca şi la faptul că pe dealurile
Introducerea lucrului după grafic con­ la prima secţie nu-51 poate îndeplini ola­ duoţiei şi productivităţii muncii', harnicii roliov de zidărie rapidă, a metodei Ciul- lor de ordin obştesc Cooperativa au mu­ satului Nădăştia Superioară or pubea să
stituie -une din cele mai înaintate sijte- nul mineri de La Aninoasa au dat plnă la ehih, etc., precum şi folosirea- minunate­ lat-o intr-un local igiavic şt încăpător rodească mulţi pomi fructiferi şi multă
viţă d© vie
me de organizare a producţiei şi a muncii, lată de ce organizaţiilor de partid UTM data de 28 noiembrie a <? mai mult de 200 lor metode de lucru iniţiate de frun­ compus din trei camere pivniţă, ele., pen­
care contribuie efeotiv la Îndeplinirea rit­ si comitetelor de întreprinderi te revine tone de cărbune paste planul anual la zl taşii noştri in producţie C Vasilache. N.
mică a programului de producţie, la o mal sarcina să ducă o muncă permanentă de Fabrica de cherestea „11 Iunie" din Militam şi alţii
bună folosire a timpului de lucru al mun­ educare a maselor muncitoare din în­ Onăştiie este socodită printre fabricile frun­ In lupta pentru asigurarea creşterii Nepăsare fata de Noi purtători
citorilor şi al utilajului, ceea ce. In uiltimă treprinderi, in vederea întăririi disciplinei taşe (pe ţară în această ramură Acest titlu productivitâţu muncii, organizaţiilor de
instanţă, duce la creşterea productivi lăţii in muncă şl să critice cu tărie cazurile de est© bine meretat Colectivul fabricii a partid şi U T M din întreprinderi, pre­ neştiutorii de carte ai insignei G. M. A.
muncii indisciplină, absenţele nemotivat©. tntîr- reuşit să producă peste planul celor 11 cum şi comitetelor de întreprinderi le re­
In organizarea muncii 1ntr-o Întreprin­ zieriile, plimbăm!© fără rost, etc luni aJe andiLuj 1954. o oantltate de 301 vine sarcina să lichideze lipsurile în or- A trecut mai bdne do o lună de rind s-a Pentru antrenarea a cit mai mulţi ti­
dere. o Importanţă deosebită o are buna Un factor hotărâtor cane asigură creşte­ mc. cherestea, depăşind normativul de ca­ <ţ ani zarea şi conducerea întrecerii socia­ reluat bătălia pentru alfabetizarea neştiu­ neri In vederea luării probelor pentru in­
organizare a fiecărui loc de muncă rea productivităţii muncii este întrecerea litate cu S6% în loc de 50Yo oît prevede;» liste. să combată fenomenele de forma­ signa G.M A, Comitelui raional UTM
Există unii munciton care nu dau im­ socialistă. Ceea ce caracterizează Între­ planul Obţinerea acestor frumoase suc­ lism şl birocratism, tendinţele de rutină torilor de carte D« la această dată, profe­ Orăştie, a luat unele' măsuri menite să
portanţă organizăm locului de muncă cerea socialistă este faptul că ea oglin­ cese a fost dotermlnatj de organizarea şi once manifestare de restringere a sorii de la Şcoala medie mixtă de zece ani îmbunătăţească munca sportivă Acestea
Pierite care trebuiesc prelucrate sint ră­ deşte cel mai bine prin ap Iul colaborării muncu în brigăzi comolexe O asemenea cîmpului de acţiune a iniţiativei de Jos din Petroşani, care au în pmmire peste 40 eu şi ineeput să dea roade De pildă, efec-
văşite in Jurul maşinii, sculele din dulap tovărăşeşti Şi ©J ajutorului reciproc. Acest brigadă este şl cea condusă de tovarăşul Mărind productivitatea muncii, flecare neştiutori de oerte, n-au fâout rumic in tufnd un control sistematic asupra muncii
stau la vota IntLmplării, şp#nul nu este principiu Işi găseşte expresia Îndeosebi Baicu Derideriu, care zilnic Îşi depăşeşte muncitor are posibilitatea să eiştige mai privinţa şcolarizării acestora. instructorului sportiv Păcurar Florin, a-
degajat, etc Toate acestea stlnjenesc miş­ in ajutorul pe care fruntaşii In producţie norma cu 100%, alteori $1 mai cu mull mult, In acelaşl timp. o productivitate a Această stare se datoreşte în primul rind cests a reuşit ca numai in satul Târtâ-
cările muncitorul!'.) 1, îl încurcă, nu permit îl dau muncitorilor râmaşi in urmă, pen­ Brigăzile care lucrează In această fabrică muncii mai mare asigură o mai bună a- profesorului Lupşor care deşi răspunde de ria, cu sprijinul organizaţiei U T M din
să crească productivii a tea muncii Jui tru oa aceştia să-d ajungă, .isigurînd ast­ se conduc după un înalt spirit de organi­ provizionare a pieţii şl reducerea trep­ sat. să antreneze un număr de 32 de ti­
O bună organizare a locului de muncă fel un avSmt general, o creştere generală zare Folosirea metodei sovietice Voroşin tata a preţului de cc;t al produselor. această muncă n-a luat moi o măsură faţă neri care şi-au luat normele de gradul I
presupune ea fiecare muncitor să aibă a produotivitâţil muncii. permite apJioarea la un înalt nivel ş» a Inlensificînd lupta pentru mobilizarea de atitudinea neprincipială s unor profe­ G M A , înotară d© proba de schiuri Tot-
grijă ca piesele pe care le lucrează să fie In întreprinderile in care organizării în­ altor metode avansate de muncă, cum ar inepuizabilelor rezerve de creştere a pro­ sori ca : Qlorgoveanu. Arpagic Gheorghe, odaLâ, 12 dintre tlnervt care au obţinut
aşezate la irtcem'.iă şl In ordinea In care trecerii socialiste 1 se dă atenţia cuvenită, fi de exemplu metoda sovietică Ciutlcih ductivităţii muncii şi mărind pe baza lor Hîndoreanu Ion şi alţii, care pur şi sim­ insigna G M A. gradul I au fost antre­
vor fi ele lucrate De asemeni, sculele, cu­ creşte productivitatea muncii, sporeşte (grija faţă de calitatea produselor), sau In mod considerabil producţia, oamenii plu dovedesc mai mult dectt nepăsare in naţi şi au dat o parte din probele pentru
ţitele. aparatele de măsurat, cheile, etc, producţia şi concomitent cu aceasta cresc metoda fruntaşului tn întrecerea socialistă munou din Industrie contribuie la dezvol­ gradul II. Printre aceştia se numără to­
sl fie şi ele eşerate după necesităţi Intr-o şi oîştigucUe muncitorilor. In acţiunea lar­ această muncă varăşii Pâtruţ Avram, Vioral Nicolae, Tn-
ordine perfectă pentru ca in decursul gă a Întrecerii socialiste pentru descope­ Rihari Ioan din Sighet care constă în tarea continuă a economiei naţionale şi Faţă de aceşti tovarăşi dt şi de ceilalţi, fan Iacob şt Bafomireanu Romulus
procesului de producţie muncitorul să nu rirea şi fcflonrea rezervelor totome ce se reducerea braciiul tehnic }a ridicarea nivelului de trai al tuturor profesorul Lupşor va frebuu sl la atitu­
fie nevoit să oprească maşina, pentru a desfăşoară în mai toate întreprinderile In în trop rin denie în oare experienţa camentlor muncii din ţara noastră dine HANES CORNEL
1 corespondent voluntar