Page 12 - 1954-12

Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 98

apărarea păcii şi securifă}ii popoarelor lucrările Adunării Generale Hotăririle conferinţei de la Moscova vor obliga
a 0. N. U. adepţii „politicii de forţă“ să aprecieze
Intre 29 noiembrie ţi z decembrie, e- cata Încă odată in cadrul conferinţei de Europa, care să fie acceptabJ pentru toate
tenţna\ tnifluror .popoarelor iubitoare de la Moscova, unde ţările participante, tn statele participante NEW YORK (Ageirpresl — TASS mai lucid actuala situaţie politică
pace a fost îndreptată spre Moscova unde Declaraţia comună au arătat că prin o- Spre deosebire de ţările lagărului pă­ Iti şedinţa plenară din 4 decembrie.
a avut Io: conferinţa ţârilor europene ceste acorduri nu so urmăreşte restabili­ cii care depun toate eforturile pentru rea­ Adunarea Generală a aprobat în unani­ Declaraţiile lui Ot!o Grotewahl
pentru asigurarea păcu ţi secuntâţj co­ rea unităţii naţionale a poporului ger­ lizarea unei înţelegeri în ceea ce pri­ mitate raportul şi rezoluţia Comitetului
lective tn Europa.' man, d .dimpotrivă reinarmarea lui veşte asigurarea securităţii obiective In Politic in problema colaborării internaţio­ BERLIN (Agerpres 1. — A D N. BERLIN (Agerpres) — A D. N
Pcposreîe au urmărit cu deosebit inte­ Planurile duşmănoase ale puterilor a- Europa, puterile 'imperialiste se declară nale in domeniul dezvoltării si folosirii La 4 decembrie a avut Ioc la Berlin o La 4 decembrie, preşedintei^ Republicii
res această conferinţă, deoarece asigura­ jmsane fiaţâ de ţârole lagărului păcii, In făiţ&ş tmpobmva acestora, ţi grăbesc ra- energiei atomice tn scopuri paşnice. După conferinţă de presă In'cadrul cărei a mem­ Democrate Germane Wilhelm PiecV, a
rea sectiri/tâlii in Europa în momentul de fruntea cărora se găseşte Marea ţară a tcficarea acordurulor de la Londra şi Pa­ cum s-<a ■ mai anunţaţi, această rezoluţie brii delegaţiei Republicii Democrate Ger­ promit la reşedinţa sa din Niederschon-
faţă este o problema de mare importanţă socialismului — U R SS — fără îndoia­ ris prin care Germania occidentală va ti prevede crearea Intr-un viitor apropiat a mane la conferinţa de la Mosrova a ţări­ hausen (Berlin) delegaţia R D Germane
Cu ţoale că nu au trecut numai 9 ani lă că niciodată nu pot li puse in apli­ transformată înitr-un nou focar de răz­ unui organ internaţionali pentru energia lor europene pentru asigurarea păcii şi în frunte cu primul ministru Otto Gro-
de eînd in Europa tunurile au încetat 9â care Ele .vor suferi un nou eşec. forţele boi în Europa Datorită acestei pabtict atomică şi convocarea in antal 1955 a unei secumtăţii in Euircpa au luat cuvîntui in tewohl, care a luat parte la lucrlrile con­
bubuie şi . valurile de strige omenesc să păcii şi democraţiei fiind în continuă creş­ „de pe poziţii de forţă" a Franţei, An­ conferinţe tehnica internaţionale pervtru faţa a numeroşi reprezentanţi ai presei ferinţei ţărilor europene penlru asigura­
mai curgă, careurile imperialiste, aga cum tere. gliei şi S.U A , se pune tn premui rînd folosvrea energiei atomice in scopuri paş­ germana şi străine. rea păcii şi securităţii in Europa
se arată ţi In Darâuraţia comună adopta­ Tarile participante la conferinţa de la problema unificărva eforturilor tuturor sta­ nice. La începutul conferinţei de presă, şe­ O Grotewohl a raportat preşedintelui
tă în cadrul conferinţei, încearcă, din nou Moscova, considerând că reglementarea telor care au participat la conferinţa de Cele două amendamente ale Uruunu So­ ful delegaţiei, primul ministru, Otto Gro- asupra desfăşurării şi rezultatelor con­
f.i abată astma popoarelor norii răzbelu­ problemei germane este factorul princi­ la Moscova pantru a asigura securitatea vietice, îndreptate sure înlăturarea Lipsu­ tewohl. a fâout o scurtă declaraţie Otto ferinţei de ia Moscova a ţărilor europene
lui Acordurile de la Londra ţi Raris prun pal în întărirea păci! In Europa, în De­ lor. Astfel, statele participante la recenta rilor existente tn această rezoluţie au fost Grcrtewcvhl a relevat importanta declara­ pentru asigurarea picii şi securităţii in
care re creară noi poîib’HUâti dc reînvie­ claraţia comună au arătat că pentru re­ conferinţă declară că „slrvt hotărâte ca. respinse cu majoritate de voturi. ţiei Tăcute de V M Molotov la conferinţă Europa, subliniind deosobita ei importan­
re a maşinii de război germane ţi inclu­ zolvarea problemă germane este necesar &i cazul că acordurile de 1a Paris vor In cadrul şedinţei plenare, A. A Se- cu pnvire la necesitatea de a se realiza ţă pentru Republica Democrată Germani
derea Germaniei occidentale in blocul a- In primul rînd : „să se renunţe la planu­ fi ratificate, să U măsuri comune tn do­ bolev, reprezentantul U R.S.S., a făcut o în momentul de faţă un acord cu pnvire In continuare, Grotewohl a subLinlat că
gresiv al Atlanticului de nord ţl in ^Uniu­ rile de remilitarizare a Germaniei occi­ meniul organizării torţelor armate şi a scurtă declaraţie în care o cvpus motuvul la asigurarea păcii şi securităţii io Eu­ reînvierea miJiitarisn* ului german şi crea­
nea Europei oMidentale", precum şi ratifi­ dentale ţl de atragere a ei în grupări comandam*ntelor lor. cit şi alte măsuri votului său A A Sobolev a spus : „FaiptuJ ropa, Tn primul rînd pe baza neadmiterii rea unei armate regulate vest-germane ar
carea acestor acorduri, dau in vileag po­ militare, ceea ce va înlătura obstacolul r.eeesare pentru întărirea capacităţii lor că delegaţia URSS a votat pentru rezo­ reînvierii militarismului german agresiv şt obliga Republica Democrată Germană ea,
litica duşmănoasă a cercurilor monopoliste principul din calea reunificârn Germa­ de apărare, pentru a ocroti munca paşnică luţie înseamnă, că ea eprobă principiul a eforturilor pentru a rezolva cu perse­ In scopul apărării cuceririlor ei democra­
fafâ de asigurarea unei păd trainice în­ niei pe baze paşnice şi democratice; să a popoarelor lor\ a garanta inviolabili­ colaborării internaţionale in domeniul fo­ verenţă şi răbdare problema germană şi, tice să creeze torţe armate naţionale pro­
tre trate poooarele Europei. se realizeze un acord cu privire la efec­ tatea frontierelor ţi teritoriilor lor şi « losirii energiei atomice în scopuri paş­ în al doulea rând, pe baza creării unui prii
Tării? europene care au participat la tuarea în 1935 a unor alegeri libere tn asigura apărarea lor împotriva unei even­ nice. principiu asupra căruia Uniunea So-. sistem de seouritate colectivă in Europa Muiţumind membrilor delegaţiei pen­
conferinţă, au arătat în Declaraţia comu­ întreaga Germanie $1 să se constituie tuale agresiuni''. vi etică a insistat întotdeauna şi continuă cu parbicipoirea tuturor statelor europene tru comunicările cu privire la rezultatele
nă care are o mare importanţă interna­ pe această bază un guvern al întregii De asemenea guvernele tăriilor parti­ să insiste. Aceasta nu iruteamnă insă că inlerasate în menţinerea păcii conferinţei de la Moscova, preşedintele
ţională, că pnn aceste acoidun rezolva­ Germanii, al unei Germanii unite, demo­ cipante. in Declaraţia comună îşi expri­ delegaţia sovietică aprobă acele prevederi Grotowchţ a subliniat de asemenea că, Wiihetm Pieck şi-a exprimat satisfacţia
rea problemei germane este Împiedecată crate, iubitoare de pace Atunci va deveni mă hotărârea să persevereze şi de aoum oare restrâng cadrul şi Îngreunează dez­ ţ.înînd minte întreaga răspundere oare deplină faţă de rezultatele conferinţei
cu desăvirjirc, prevârimdu-*e crearea u- in sfirşit posibilă încheierea unui tra­ înainte în crearea in Europa a unui sis­ voltarea colaborării Internaţionale în acest revine oelor patru puteri pentru unifi­ •
nei armale vest-germ ane de 300 000 de tat de pace cu Germania, ceea ce est® ne­ tem de Eecuritate colectivă, fiind convinse domeniu". carea Germaniei, poiporul german trebuie BERLIN (Agerpres) — A D N trans­
oameni, Thnmejdia creării unei astfel de cesar pentru oonsoladarea păcii Jn Eu­ că numai eforturile comune ale statelor In închaerv. reprezentantul Uniunii sâ folosească toate pasibilnităţile pentru mite :
armate de 12 divizii care In scurt timp ropa". eurooene ar puitea Crea o bază pant/ru o reoUzarea unei înţelegeri pe întreaga Ziarele democrate din Berlin au publi­
va ajunge la 60 de divizii devine eu attt Pentru asigurarea unui sistem de se­ pace trainică şl îndelungată în Europa Sovietice a declarat că o serie de pro­ Germanie, in scopul ţinerii de alegeri li­ cat la 5 decembrie un comunicat al De­
mai mare'cu «rit conducerea este rezer­ curitate in Europa, este necesar ca între Ele sint oncind gata şi de acum înainte bleme privind colaborarea internaţională bere pe întreaga Germanie şi al restabili­ partamentului presei de pe lingă primul
vată generalilor cornândzmr.ilului fos­ puterile interesate să se realizeze un a- să colaboreze ou colbăite state europene in domeniul folosirii paşnice a energia» rii unităţii Germaniei pe baze democratice ministru al Republicii Democrate Ger­
tei armele hltlenste care au (est organi­ cord în ceea ce priveşte unificarea po­ oare îşi vor exprima dorinţa să urmeze atomice necesită o examinare suplimen­ şl paşnice, relevind că lozinca „Germanii, mane. In comunicat se arată d la 4 de­
zatorii agresiunii fasciste împotriva Eu­ porului german, fapt care corespunde această cale. tară în cursul unor tratative ulterioare în jurul aceleeaşi mese!” rămine îo vi­ cembrie în cadrul şedinţei Consiliului de
ropei răsăritene cil ţi a Europei occiden­ atât intereselor poporului german cît şi a Declaraţia comună adoptată de guver­ goare Miniştri al R D Germane, Otto Grote­
între stelele interesate.
tale. ceflarlalte popoare iubitoare de pace Par­ nele ţărilor participanta la conferinţa de In încheiere, Otto Grotewohl a subli­ wohl. primul ministru al Republicii De­
Pentru OTioe om cmrtrit din lumeo în­ ticipanţii la conferinţa de lă MciSCOVa la Moscova, care are drept scop consoli­ Cu 49 de voturi pentru, două contra niat că hotăririle conferinţei de ia Mos­ mocrate Germzne. « făcut o declaraţie cu
treagă este dastul de clor că „garanţiile' 1 e-au alăturat în întregime principiilor darea păcii intre toate statele din Europa, (Franţa şl Belgia) şi şapte abţineri (Aus­ cova vor obliga adepţii „politicii de torţă" privire la conferinţa de La Moscova a ţă­
pe care le oferă cercurile eonduoă/toure formulate tn proiectul „Tratatului generzl indiferent de orânduirea lor socială Şi de tralia, Anglia, Noua Zedlandă şi altele), să aprecieze mai lucid aotuala situaţie rilor europene şi la hotăririle adoptate do
din Amgha, Finanţa ţi S.U A prin. acordu­ european cu privire la securitatea co­ stat, este aprobaţi şi sprijinită nu nu­ Adunarea Generală a aprobat rapnrhjJ Co- politică, relovînd în această ordine de idei ţările, participante la această conferinţă
rile de Iu Lccvlra şi Pans. care, chipurile, lectivă in Europa", prezentat de guver­ mai de popoarele ei căror reprezentr.nti miletuilui pentru problemele sociale, uma­ şi declaraţia reprezentantului Republicii In încheierea corn unica Lui ui se arată că
ar preveni posibilitatea unei agresiuni din nul URSS, chemând toate statele eu­ pu participat la conferinţă, dar şi de nitare şi culturale al Adunării şi rezo­ Populare Chineze la conferinţa de la Consiliu) de Miniştri ai Republicii - Demo­
partea Germaniei remiLftarizale nu sint ropene sa examineze în comun propune­ acele popoare ai căror conducători fund luţia cu provine la proiectul unei convenţii Moscova că guvernul R P Chineze apro­ crate Germane a aprobat darea de sea­
decît adevărate mi ne iun» prin care vor rile .sus-monţiema/te care corespund asi­ duşmani vădiţi ai securităţii popoarelor, Internaţionale in problema drepturilor bă declaraţia conferinţei de la Moscova mă a delegaţiei Rapublicij Democrate
să-ţi ascundă planurile lor războinice. Ti- gurării unei păoi trainice în Europa Cu au renunţat cu încăpăţânare să parti­ omului Delegaţia sovietică a votat pentru şi sprijină princrpule expuse în ea Germane la conferinţa de ia Moscnva a
nind seama de experienţa Istorici, po­ privire la „tratatul general european", cipe la această conferinţă această rezoluţie Membrii delegaţiei au răspuns apoi la ţărilor europene şi semnarea de către şe­
poarele îţi dau lot mai bine seama Ce tovarăşul Chivu Stoica in cadrul confe­ Poporul nostru care a suferit din plin Amendamentul prezentat de Australia, întrebările puse de reprezentanţii prese: ful delegaţiei, Otto Grotewohl, a declara­
înseamnă aceste „gamanţii'' cînd remiljta- rinţei de la Moscova a deolarat următoa­ de pe urma armatelor fasciste, a primit care prevede excluderea din rezoluţie a ★ ţiei comune adoptate
rlzarea Germaniei oocidenMe devine du» rele : „Guvernul romln sprijină întru io­ cu o bucurie sinceră Declaraţia comună punctului oare acordă organizaţiilor negu­
ce în ce mai evidentă şi mai periculoasă tul propunerea Uniunii Sovietice referi­ a ţărilor care au luat parte la conferinţa vernamentale şi reprezentanţilor teritorii­
Acest pencol se explică nu numai pnn toare la Încheierea unui tratat general de la Morcova, ale cărei hotărâri sint de lor lipsite de autoguvernare şi ai celor
faptul eâ conducerea armat al or germane european la caro pot lua parte toate sta­ o mare însemnătate pentru întărirea păcii aflate sub tutelă dreptul de a-sl expnma Pentru tratative cu U. R. S. S.
cate rezervată foştilor generali hltlerlţtl, tale eutopene, Indiferent de orânduirea lor şi securităţii popoarelor El este hotărât părerea eu privire la proiectul unei con­
dar ţi prin faptul că B se pun la dispo­ socială şi de stat, ţintnd seama de Inte­ să-şi apere cuceririle sale obţinute cu venţii internaţionale in problema dreptu­ înainte de începerea dezbaterilor
ziţie toate tipurile de arme precum ţi po­ resele legitime ale tuturor ţărilor, man atîlea jertfe, şi alături de U.R S.S $i de rilor omului, a fost respins cu 38 voturi.
sibilitatea de a folosi arma atomică şl mici' 1 . celelalte ţări dc democraţie populară, să 16 delegaţii, printre care Anglia, Franţa, asupra acordurilor de ia Paris
Adevăratele scopuri urmărite de puteri­ Ţările participante la conferinţă au de­ lupte pentru asigurarea $i consolidarea Olanda, Canada, Australia, Timoia, Pakis­
le imperialiste, prin semnarea acordurilor clarat că sînt de acord de a se examina unei păci trainice intre toate popoarele, 1 tan, Belgia şi Brazilia, eu votat pentru PARIS (Agerpres) — TASS transmite : unor astfel de tratative, deoarece eî este
de la Londra ţi Paris cu toate că sint cu- orice alte propuneri în ceea ce priveşte pentru un viitor fericit al omenirii. acest amendament Cinci delegaţii, prin­ Generalul De Gaulle a luat cu/vintul in ameninţată în pnmul rînd de remilitui-
’nor-cQte de opinia publică, au fost demas­ elaborarea unui tratat de securitate în V POPESCU tre care delegaţia $ U A , s-au abţinuit de cadrul unui miting care a avut loc la zarea Germaniei. „Franţa in primul rînd.
la voi Printre cele 38 de delegaţii oare Paris â spus el, trebuie să se adreseze Rusiei 1n
su votat Împotriva acestui amendament De Gaulle a calificat refuzul Franţei de virtutea alianţei din trecui şi a tratatu­
Puternicul ecou produs în lumea întreagă au'forâ delegaţiile U.RSS.', R:S R ‘Ucirăi- a ratifica tratatul cu privire la „comuni­ lui franco-sovietic Tocmai Franţa ente
neoe, R S-Sr Bieloruse, Poloniei, Cehoslo­
tatea defensivă europeană" ca fiind ,,pri­
aceea care are In pnmul rînd temeiuri
vaciei, Iugoslaviei, Indiei, Indoneziei, Af­ mul simptom de dezvoltare sănătoasă in istorice, geografice şl politice pentru a în­
de declaraţia conferinţei de la Moscova ganistanului, majoritatea ţârilor arabe şi decurs de opt ani' 1 . cerca sâ arunce o punte spre complexul
Afinmînd că acordurile de la Londra şi
răsăritean".
din America Latini
Adun s re a generală a aprobat şi a luat Paris „sint prin ele înseşi preferabile". De Gaulle a declarat in continuare că
R P. CHINEZA — Comentariile presei străine — ANGLIA De Gaulle s-a pronunţat totodată in la-
cunoştinţă de alte rapoarte şi recomandări Uniunea AManlicului lipseşle Franţa de In*
PEKIN (Agerpres) — China Nouă se spune pnnlre altele : „Conferinţa de la LONDRA (Agerpres) — Ziarul „Times" ale comitetelor voarea unor tratativp cu Uniunea Sovie­ rtopeeidenţă. atît în domeniul militar citvşi
tică
înaintea
acestor
acorduri
ratificării
In articolul de fond inUluiat „Un pa.» Moscova a fost n demonstraţie a forţei şi comentează într-un articol redacţio­ în cel politic. El a apus ; ,.tn sistemul care
„ înainte de a trece la traducerea in
important pe calea spre asigurarea păcii unităţii ţărilor lagărului demoaratie.,. Con­ nal deal oraţia ţărilor participante ia con­ fapl a unui sistem oare include în special poartă denumirea N ATO . Franţa nu dis­
şi securităţii în Europa”, ziarul „Jenmln- ferinţa n-a închis insă uşile care duc spre ferinţa de la Moscova a ţârelor euro­ Primirea ambasadorului R.F.P. pune de nici un Iei de mijloace pentru
jibao” icne: rezolvarea problemelor europene Ea a pene pentru asigurarea păcii şi securităţii un factor alît de important şi de natură acţiuni Independente", deoarece ca încre­
ar Stuf că renunţarea la planurile de reîn­ să ducă la urmări neprevăzute, cum este dinţează unei conduceri străine armata,
Rezultatele conferenţe» ţârilor europene in F.uropa Zianui este nevoit să recu­ Iugoslavia la-Moscova
viere a m iii ţarismului german constitrjifc reînarmarea Germaniei, a spus De Gaulle. bazele şi comunicaţiile sale” Ea, a con­
arată cu toată claritatea că încercările noască temeinicia temerilor popoarelor
S l) A şi aJe Angliei p Franţei care le condiţia necesară pentru realizarea unui iubitoare dc pace din Europa in legătură de eâlre preşedinţii Sovietului este necesar să se stabilească prin trata­ tinuat De Gaulle se află intr-o stare de
acord in problema germană". Uniunii ţi Sovietului Najiona- tive minuţioase dacă este sau nu realiza­ dependenţă care pune sub control străin
urmează de a pune statele iubitoare de cu primejdia reînvierii militarismului «er-
Ziarul , M Paese Sera" scrie: „Tn cazul bili slăbirea încordării Internaţionale, a) toate acţiunile militare şi. prin extensiune,
pace ale Eumpei în faţa „faptrului îm-pli- man Temerile Uniunii Sovietice şi ale liiătilor ale Sovietului Suprem
clnd acordurile de la Paris vor fi ratifi­ cărei criteriu trebuie si fie limitarea tu­ şi acţiunile politice pe care ea te între­
nil 1 ' al restabilirii mlUtarismudud vesf-ger- ţărilor de democraţie populară în pri­ al U. R. S. S. turor tipurilor de armamente, supusă
man şi de a dicta acestor state aşa-mi- cate. guvernele Uniunii Sovietice şi ale vinţa Germanici. ;c spune in articol, „nu pretutindeni unui control'’. prinde pe teritoriile care ii sînt ataşate".
mita politică ,,de pe pozaţii de forţa” — celorlalte puteri pe care raînarmarei mi­ pot li uşor da/te la o parte". „Atît polo­ MOSCOVA (Agerpres) TASS transmite : Dectannd că după părerea sa. înar­ (De Gaulle £e referă la Indochina şi Africa
nu Inspăimînii pe nimeni Uniunea So­ litarismului german le ameninţă în modul nezii. cit şi francezii au multe motive să Zilele treoute, preşedintele 1 Sovietului marea Germaniei va ti justificată numai de nord) De Gaulle şi-a exprimat de ase­
vietică şi ţările de democraţie populară cel mai direct vor avea o singură Ieşire — aibă n considerabilă doză de scepticism Uniunii al Sovietului Suprem al URS.S., in cazul cînd slăbirea încordării se va do­ menea nemulţumirea tn legătură eu faptul
din Europa dispun de Ruiusente forţe şi să opună creării blooului militar occiden­ faţă de intenţiile fostului duşman", A P. Volkov, şi preşedintele Sovietului vedi imposibilă, De Gaulle a spus In con­ că „Statele Unite şi-au menţinut pînă
hotărâre ponteu a-şi apăra securitate» tal forţa unită a unui bloc propriu... To­ Ziarul afirmă Insă totodată că planurile Naţionalităţilor al Sovietului Su/prem aJ tinuare : „Dacă ea este insă posibilă, in acum posibilitatea de a repartiza după
Poporul chinez, se spune în articol, tuşi aceste guverne nu renunţă la Intenţia de reinarmare a Germaniei occidentale, plaoul lor armele pe care le livrează na­
aprobă întru totul declaraţia participan­ lor de a folos» toate resursele lor diplo­ elaborate de puterile occidentale, trebuie URSS., V T La(Î9, au primit pe amba­ numele omenirii, al civilizaţiei şi al Eu­ ţiunilor, ceea ce e*te In contradicţie cu
ţilor la conferinţă matice şi paşnice pentru a obţine rezol­ totuşi înfăptuite. sadorul extraordinar şi plenipotenţiar aJ ropei, trebuie s3 se ajungă la un mo dus
varea. democratică, de comun acord, a Republicii Federative Populare Iugoslavia vlvendi şi să «e asigure tn special ca su­ spiritul de solidaritate în Europa"
R. P. UNGARA problemei unificării Germaniei şi crearea BELGIA în U RSS., D. Vidiei. veranitatea, unitatea, şi securitatea Ger­ Ocupindu-se de problema Sasrului a
unui sistem de securitate Colectivă pe în­ maniei să fie garantate printr-un statut cărei rezolvare definitivă constituie, după
BUDAPESTA (Agerpres) — Toate BRUXELLES (AgerpTes) — Ziarele In timpul convorbirii, care a durat
treaga Europă" internaţional, la lei na şi suveranitatea, părerea sa. o condiţie necesară a creării
nanele centrale din R P Ungară Îşi con­ belgiene au publicat ştiri despre încheie­ aproximativ o ară, A. P Volkov şi V. T
sacră articolele de fond declaraţiei sta- FRANŢA rea luorănior conferinţei de la Moscova Laţns au răspuns, la rugămintea lui D. Vi- unitatea şi securitatea celorlalte po­ „organizaţiei europene", De Gaulle a sub­
teflor partfcdipante la conferinţa da la a ţărilor europene pentru asigurarea păcii poare” De Gaulîe a subliniat in conti­ liniat ineficacitatea garanţiilor" anglo-
Moacova. Paris (Agetpres). Şi securităţii in Europa şl despre hotăvî- dici, la întrebări privind activitatea So­ nuare că Franţa trebuie să fie iniţiatorul amerieane în privinţa Safirului
Conlennta de la Moscova, scrie ziarul Ziarul „L'Humanită" a publicat la 4 de­ riJe’iuate la conferinţă. vietului Suprem ai URSS.
„Srabad Nep", a marcat o etapă impor­ cembrie un articol redacţional, în care se Ziarul „La Libre Bedgique” relevă ape­ La primire a foet de faţă F Bablci, con-
tantă în lupta pentru pace şi securitate subliniază că în lumina hotărîrîlor confe­ lul către toate popoarele Europei de a iilier al ambasadei Iugoslaviei în U R S S
în Europa, jar declaraţia comuna q celor rinţei de la Moscova lupta poporului examina in comun posibilităţile de oreare Recepţie la Pekin în cinstea primului
opt ţâri constituie un dobument care, lâră francez împotriva ratificării acordurilor a unui sistem de seouritate colectivă tn
Îndoială, va avea o influenţă considerabilă de la Pans capătă o deosebită importanţă Europa şi de a discuta acţiunile comune Olleuhauer despre pericolul ministru al Birmaniei, U liu
asupra desfăşurării pe viitor a evenimen­ „A împiedica ratificarea, menţionează care ar putea fi întreprinse pentru a pune înarmării Germaniei
telor din Europa. ziarul, înseamnă a menţine posibilitatea bazele unei păci trainice în Europa. PEKIN (Agerpres) — Chma Noua trans­ Dalai Lama membri ai Comitetului per­
Referindu-se La hotărârea ţărilor parti­ unui acord el celor patru puteri cu pri­ Sub titlul . Conferinţa de la Morcova occidentale mite : manent al Adună/lt reoTezentanfilor popu­
cipante la conferinţă de a înfăptui mişun vire la rezolvarea paşnica a problemei se încheie cu un avertisment solemn dat BERLIN (Agerprez) — Agenţia vest- La 4 decembrie ambasadorul Uniunii lari din înt.rsa&a Chină, miniştri, repre­
comune pentru întărirea capacităţii lor de germane prin ţinerea unor alegeri libere puterilor occidentale ; înarmarea Bonnu­ germanâ DP.A relatează că in cadrul
apărare tn carul ratificării acordurilor de în Germania in cursul anului 1955 A îm­ lui ar obliga URSS Şl ţările de demo­ unui discuri electoral ros-tit la 3 de:em- Birmane in R P Chineză, U Hla Maung, zentanţi ai înaltului comandament al Ar­
la Paris, zianul subliniază: Nu vom per­ piedica ratificarea înseamnă a face posi­ craţie populară sâ organizeze şi Sâ întă­ brie la Berlm, preşedintele partidului ro­ a oferit o recepţie în cinstea primului mi­ matei Populare de Eliberare, Pin Cijen,
mute ca evenimentele în curs de desfă­ bilă oroarea unui sistem de securitate co­ rească în comun securitatea lor”, ziarul dai democrat din Germania, Ollenhauer, nistru al Birmaniei, U Nu, care se afli la primarul oraşului Pekm, conducători al
şurare să ne ia p>rin surprindere Dorim lectivă care ar constitui o adevărată ga­ „Le Drapeau Rouge" a publicat un amplu şi-a exprimat din nou teama că înarma­ Pekin organizaţiilor obşteşti
ca şi Înainte o înţelegere. Dar forţei îi ranţie a păcii în Europa articol consacrat Încheierii conferinţei rea Germaniei occidentale va pune io La recepţie au luat parte Mao Ţ2e-dun, La recepţie au participat de asemenea
vom răspunde prin forţă. Dimpotrivă, ratificarea acordurilor de la pencol unificarea ţării. Uniunea Sovie­
Paris, ar obliga ţările iubitoare de pace ARGENTINA tică, e spus el. a declarat clar că. ea nu Ciit De Liu Şao-ţi, C'U En-lai, Li Ci-şen, reprezentanţii diplomalici aCYeditaţi la
ITALIA Sen Ciun-iu, Huan Tan-pai, Cen Su-tun, Pekin
să in lărâ întârziere măsurile de apărare vede nici un fel de posibilitate pentru în­
ROMA (Agerpres) necesare Arătând in mod limpede urmă­ BUZNOS AJRES (Agerpres) — TASS lăturarea scindării Germaniei, in cazul
Presa progresistă din Italia comentează rile ratificăm sau respingerii acordurilor Pre r î ATgentiniană a acordat o mice cînd acordurile de la Paris vor intra în \
ce larg rezultatele conlarinţei ţărilor eu­ de la Paris, declaraţia conferinţei de la atenţie lucrărilor conferinţei de La Mos­ vigoare Tn politica lor, a sublinia*. Ollen- Declaraţiile provocatoare ale lui Adenauer
ropene pentru asigurarea păcu şi securi­ Moscova oferă noi şanse pentru tratative cova a ţârilor europene pentru asigurarea hauer, germanii trebuie sâ se străduiască
tăţii In Europa şi stabilirea păeai, prevenind totodată po­ păcii şi securităţii in Europa şi a pubhcat. să nu adînceascâ sondarea Germaniei ţi BERLIN (Agerpres) — Agenţia A.D N vor (rece ,1a o politică mai activă împo­
Ziarul „Unita" a publicat, un articol al poarele asupra primejdiei grave legate de la loc de trunte şi sub titluri mari, ştiri sâ încerce încă odată de a obţine rezol­
corespondentului său la Moscova in care reînvierea militarismului german 11 . despre rezultatele ei. varea pagmeă a problemei germane anunţă că te cadru) unui miting electoral triva Răsăritului
al Uniunii creştin-democrate, care a avut In limpui mitingului, Palatul Sporturi­
- ■ •
loc in Palatul Sporturilor din Berlinul oc­ lor era înconjurat de importante forţe
Sesiunea Biroului Executiv, Comitetului Executiv Grevă în Austria cidental, a luat cuvin tul Adenauer După poliţieneşti Fiecare persoană care intra
şi Consiliului General al F. S. M. VLENA (Agerpres) — După cum anunţă cum relatează agenţia A D N,, Adenauer a in sală era de cinei ori controlată de po­
ziarul „Oesterrenchische Volksslimme". la şpus că Berlinul occidental va juca un rol liţişti. ' <
MOSCOVA (Agerpres) — TASS I Situaţia internaţională şi traducerea 2 Carta drepturilor sindicale ale oa­ Kapfenberg a început greva funcţionarilor important ca primă linie a Irootului occi­ Cu toate acestea, in momentul in care
Intra 6 şi 14 decembrie are loc la in viaţă e hotărârilor celui de al treilea menilor muncii p campania pentru apăra­ de le importanta uzină ,,Bhhler-Werke dental împotriva Uniunii . Sovietice'. In părăsea Palatul Sporturilor. Adenauer a
Varşovia se.?iunea Biroului Executiv, Co­ Congres Mondial el Sindicatelor cu pri­ rea ş* cucerirea dnepturdor sindicale şi de­ Greva* la care participă pivte 1 000 de această privinţă. Berlinul, a 9pus el, va putut auzi ce ored berlinezii despre poli­
mitetului Executiv şi Consiliului Genera) vire la dezvoltarea unităţii oamenilor mocratice
al Federaţiei Sindicale Mcmdiale Pe ordi­ muncii, pentru apărarea revendicărilor tor persoane a lost declarată in urma refuzu­ avaa c importanţă şi mai mare după rati­ tica sa Mulţi participanţi La miting 9U
nea de zi a sesiunii Consiliului General al Raportor: Lnuis Saillant. secretar gene­ Raportor. Gluseppe di Vittnno. pre­ lui direcţiei întreprinderii de a majora ficarea acordurilor de la Paris deoarece scandat lozinca „O sâ facem sâ vă treacă
f.SM se allâ următoarele probleme: ral al FSM şedintele F S.M salariile atunci Republica Federală şi aliaţii săi pofta do război".
Redacţia şl Adm. ziarului Str, 6 Martie^ Nr. 9, Telefon; 168-189. Taxa plătită io numerar conf. aprobări) Direcţiuni Generale PTT nr 236 320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Inlrepr Poligrafică de Stat DEVA