Page 13 - 1954-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA!
I N A C E S T N U M Ă R

Cuvînlul fruntaşilor din agricul­ — Din însemnările unui cititor — Iarăşi nereguli la uzina „Victo.ia”
tură (pag 2-o) (pag 2 a) Călan (pig ^
— Viaţa de partid : in sprijinul mun — Pe ecranele cinemalogirafolor din
Mai multă preocupare pentru în­ ciî de studiu »\ propagandiştilor regiune (P g ^ )
a
a
tocmire» pianului de producjie pe şi cursanţilor (pag 3-a)
— Din trecutul de luptă al clasei — Să zădărnicim uneltirile vrăjmaşi­
1955 în gospodăriile colective lor păcii şi securilă|ii în Europa
muncitoare : 13 Decembrie 1918
(pag 2 a) (pag. 3 a) (pag 4a)
SCÂQEREA PREŢULIH DE COST AL Toate forţele pentru îndeplinirea integrală pe Î954[
PRODUSELOR — SARCINA PERMANENTĂ
' Ujva din preocupările oamenilor muncii respective, fiindcă nu mobdizează colec­
din industria reglunJl noastre, pentru tra­ tivele de muncă să lupte pentru continua In (oaie Inlteprlnderlle. labrlrlle ;l minele regiuni) noastre, eforturile muncitorilor,
ducerea fapte a programului de mă­ reducere a preţului de cost Trebuie ştiut tehnicienilor, inginerilor ;l funcţionarilor, sini îndreptate spre îndeplinirea cu succes a
suri economica elaborat de plenara lăr­ de către cadrele din economie, organele planului de producţie pe anul 1954. Deslăşurln'd lol mal larg steagul întrecerii socia­
gită a C C al PMH din august 1953, de partid şi cale sindicate că cheltuirea liste, el obţin pe zl ce trece noi şl noi vlclorit in muncă Insulleţlrea oamenilor muncii
c\>t/z şi Impto ptmjLru scăderea preţului de fără socoteală a fondurilor băneşti, pier­ de a îndeplini la toţi Indicii planul de producţie pe anul I9S4, se împleteşte strlns ru
cost al produselor. Cu fiecare zi ce trece, derea timpului de producţie, etc.. încarcă
tot mal mulţi oameni al muncU înţeleg tn mod nejuotilicat preţui de cost al pro- hotărlrea lor de nezdruncinat de » sprijini din toate puterile Declaraţia comunS 9 gu­
că lupta pentru reducerea sistematică a duselor, dăunează creşterii nivelului de vernelor ţărilor europene participante la Cnnlertnţa de la Moscova.
preŞtfui de cest este o «urină de mare trai al celor ce muncesc Dâm mai jos riteva aspecte ale acestei munci neobosite pentru îndeplinirea sar­
însemnătate Drept urmare a acestui Upt, Ţinmdu-se cont de experienţa poartrvă cinilor de plan din anul acesta, pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei şl con
numeroase cclaclive de întreprinderi din
acumulată pihâ acum in lupta pentru re­ solldarra păcii in lumea întreagă .
regiune se străduise să obţină rezultate ducerea preţului de cost. precum şi de
din c« l« oe mai bune lipsurile semnalata, cit şi de marea im­
Colectivul de muncitori, tehnicieni si portanţă ce o prezintă pentru economia
funcţionari de la Ful a tura Lupe ai se nu­ naţionala scăderea sistematică a preţidui Eforturile noastre susţinute au dat roade
mără pnntre tnbreprwidenie frontaşe, da­ de cost al produselor, conducerile tehnico-
torită măsurilor tehnico organizatorice adminlstrallve ale întreprinderilor regm- Fabrica noastră produ­ / pasuth Torok Valantin care a tă­
luate din timp psntru desfăşurarea tn n,t» noastre, sint obligate să focă o ana­ ce cărămizi refractar*, ci­ directorul fabricii cut modificarea grătarelor
bune candiţiuni a procesului de produc­ liză temeinică, descoperind cauzele care lindri penbru bara dopului „Ceramice" de la cuptoarele de ars
ţie ca r Juiila însyre a maşinilor. filarea duc la creşterea noJusttfiraLă a preţului de la oalele de turnare a Baru Mare cărămizile refractare, adu-
viscozei mate preinlimpinitndu-se intra­ de cost şi să ia măsuri pentru reducerea oţeMiii. cobe de teracotă dnd Importante economii
rea spumei in Lr. înlocuirea cilindrilor lui In clişeu : Fruntaşa întrecerii socialist* Slan Şi alte produ6e ceramic* 5 tui an ne-au sosit de la de combustibil Cele 7 ino­ Sectorul do Întreţinere I.CS.H. a în­
de bichelitâ cu ctfindri confecţionaţi din Ana. de la Fabrica do conserve I A RT Deva, Prod insele noastre sînt întreprinderea „I Septem­ vaţii tehnice concepute de
Conducătorii noştri de înt/repcmderl fiinţat ou de muQt o secţie de timpdâria
tablă cauctudată, recondiţionarea umil luctînd la maşina de incheial corpuri de cutii căutate peste tot Pa bună brie” dm Sa tu Mo re trei inovatorii noştri au fost
trebuie să-şi Îndrepte şa mai mult atenţia In care se execută bunuri de larg con­
mare număr de cilindri vechi, etc Aşa a asupra aplicării şi extindem hozrasciotu- Zilnic Iţi depăşeşte norma de producţie cu dreptate ne mindrim Cu prese cu fricţiune pendru pure In funcţiune şi aduc sum din resurse locale şa deşeuri ca:
ajuns acest harnic colectiv să reducă lui (metodă sociaihstă do gospodărie chib­ 10 23% In luna noiembrie ea a realizai o asemenea produse pe oare presarea cărămizilor Con­ Întreprinderii economii în­ bufetieri, taburesle, mese, planşete de bă­
preţul de cost al producţiei marfă zuită a întreprinderilor). Este bine ca tn economie de aliaj cositor tn valoare de 703 lei. slâ imprimată nurca fa­ ducerea lntreprzndera s-a semnate. ieţei cu suri toane şt altele.
cu sute de mii 1 de lei faţă de cufna pre bricii bucurat mult, deoarece as­
această direcţie să se fină seama de orice Noi am reuşit să obţi­ LN CLIŞEU : şeful de echipă de la sec­
văzută In plan. ta a însemnat rezolvarea
propunere Justă venită din masă cu sco­ G»lectnnii) Întreprinderii nem rezultate frumoase Vn ţia de timpi Srie Woedl Dinii ă croind
In trimestrul III al aoestua an, doleobt- pul de a reduce preţad de cost al produ- Cărbune pentru ultimul Ceramica „Baru Mere” lu­ unei probleme cheie r Îm­ producţie pentru faptul că material pentru scaune laburele la ma­
vul minei Aninoa&a a redus preţul de setor an al cincinalului crează închegat bine or­ bunătăţirea procesului teh­ avem elemente harnice şi şina „Banrig”.
coci aj cărbunelui cu 5.84 la mită faţă de ganizat Eforturile noas­ nologic şi a calităţii pro­ disciplinate ca : DAneijor
Un mare rol In reducerea preţului de
4.92% alt prevedea planul Mo janta tea In zi.ua de l decembrie, pe vagonetele tre susţinute au dat roa- duselor. Am avut şi unele Lascu şi And ©le an u Cons­
onet al produselor Q au organele şi or­
nunelor din Valea Jiului au obţinut re­ ce scoteau cărbune din sectorul IV al '■•dele aşteptate Noi, nu nu­ greutăţi ou unii muncitori; tantin. fasonatori, fruntaşi Bunuri de larg consum
ganizaţiile de partid Prin folosirea va­
zultate bune în direcţie reducerii preţu­ nunei Vidcan se pulea ci/U : Cărbune în mai că am ştiut să recu­ ei socoteau că lot mai bine In întrecerea socialistă, care
riatelor forme de agitaţie, oamenilor mun­ peste plan
lui de cost a) cărbunelui. In ramura ah- cii II se W3 tnlipăox în mm te Ideiia că contul anului 7955 Brav.u mineri care perăm rămînerea în urmă or fi &ă lucrăm la faso­ zilnic îşi depăşesc normele
rmntairă, Întreprinderi ca IART T>ev,\ muncesc In acest sector, au dat In luna narea cărămiziilor după ve­ cu 65-78%, brigiada de fe-
etă în putinţa lor reducerea preţului de 'cu-realizarea plenului, dar Muncitorii cooperativei meşteşugăreşti
Trustul regional de .panificaţie. etc de noiembrie peste plan 650 tone cărbune. chiul sistem, fără prese m» condusă de tovarăşa*
cost al produselor .pe oare el le readiaviză am reuşit să o luăm chiar „Pnegresu , l"-Deva sunt în majoritatea lor
asemeni au redus preţul de cost sub oel întregul număr de muncitori şi tehni­ inaiitteji timpului ZUele a- A brebuit să-i Convingem Ştefan eseu Urnea, frun­ oameni tn vîrsti. Dar nici anii şj nici u-
Depinde doar de felul cum flecare om al
ţăamfieat cieni «i minei Vulcan se mdndresc cu cestea, plănui de producţie că este Vn avantajul în­ taşă pe intar^prâneţere etc nele Invalidităţi ale acestor harnici coo­
muncii îşt foloseşte maşina încredinţată,
Cu toate aceste rezultate obţinute, In de priceperea ou care lucrează şl face ortacii lor ce muncrec tn sectorul IV în a) întreprinderii noastre a treprinderii, al . nostru ol La baze suocesejcrp noas­ peratori n-au putut ; opune stavdâ ela­
multe întreprinderi din regiune nu se economii de materni prime şl materiale, grupele conduse de tovarăşii Aurel Ispts, fost îndeplinit şi pe sorti­ tuturora, folosirea noilor. tre stă aipliouroav Iar*. . nului lor tn, muncă Aşa fund, colectivul
econjă atenţia nncnită scăderii preţului de atitudinea sa combativă faţă de risi­ Cioara Alexandru, Petru Teher, Fran- mente ; planul global l-am prese Tovarăşii Roşcovici metodelor roî de m#rta- : ii'>f acestei unităţi obţbund, lună de îirră.
de cest al produselor şi de aceea. produse­ pitori şl acei care fac robutori peste cisc Fizoşl, Ştofan Mihai şi alţii, cate, îndeplinit în prima săp- Teodor şi Senzaconl Pa- In primul rind â metode­ succese de : seamă a reuşit să-şi îndepli­
le ce le execută continuă să lie la un procentajul admis Jună de lună, au obţinut depăşiri de nor­ tâmină a lunii decembrie. raschtva au fost primii lor sovietice ea : Bmdracov, nească planul anual înainte de termen
preţ ridicai. Aceasta tocmai <bn cauza mă şi de plan de 15-19%, Productivitatea muncii a oare s-au apunat să lucre­ caro constă in rotunjirea Din ziua de 21 septembrie dată oind a
conducerdor administrativ© ale întreprin­ In maaa largă a oamenilor mun dl tre­ însemnata victorie a mânerilor dm sec­ crescut cu 4.2% faţă de ze la aceste prese Rezul­ muchiilor La piesele de ce­ lost indephnit planul anuat In ramura
derilor care eu subapreciat realizarea a- buie ouătdvat spiritul critic, îndrăzneţ (1 torul IV al minei Vuilcon se daloreşte in cifra planificată, iar cali­ tatul a fost că, foloshndu- ramică de dimensiuni mari. industrială, ca urmare a muncii stărui­
cestui Important indice de plan. Narea li­ obiectiv la adresa acelor conducători care mare măsură şi tehnicienilor VasiJe Da vid, tatea produselor noastre ne de cele ttrei prese. 11 Jondarova, Kuimeţov şi toare depusă de tovarăşii Axente Berta
za re 3 pianului de ieftinire a costurilor continuă s$ rămână nepăsători faţă de Petru Fedor, OomeJ Petruţ, losif Sicomaş oameni caiifioaţl au fost Voroşin şi Weisz Herman de la secţia plapumă-
de producţie In multe din Întreprinderile faptuJ că preţul de cost creşte in loc să Nlcoiae Supan, loan Joi con şi alţii, care cunoaşte o îmbunătăţire de eliheraţl de la presarea că­ In timp ce noi ne stră­ rie. au fast date piua de plan pfna în
5% faţă de normativ
regiunii te datoreşte faptohit oA n/u &-a scadă au ooordat o deosebită atenţie organiză­ Cum a putut colectivul rămizilor şl repartizaţi în duim să ne realizăm sar­ prezent 282 plapume, 31 saâtele man, 00
f-OTdit de către toţi conducători! din Pentru ridicarea cunoştinţelor oameni­ rii unei producţii ritmice, folosindu-se tn nostru să dobândească ase­ alte locuri de munci Unu cinile de plan. să ne clă­ saltele maci şi 3U7 periniţe pentru spJ-
economie -atenţia- cuvenită In ridicarea lor rmmei l în ceea oe priveşte componen­ muncă metoda graliculul ciclic. Voroşki menea remaltale ? Trebu­ din ei au fost trecuţi să dim o viaţă în(lcritoare şi tale, tar la secţia croitorie (confecţii fe­
producţiei şl produotivttâţil muncii — ca­ ţa elementelor cave duc? la scăderea pre­ şu Jandajova lucreze la producerea bunu mei) au fost date peste planul anual con­
lea prinaiipală do reducere a preţului de ţului de cost, agita tom trebuie să se folo­ ie să arăt de la tncerput tilor de larg consum: sobe de plină de bucurii, Incendia­ fecţii în valoare de 19 962 lei La secţia
că fiO% din efectivul fa­
torii lumii — imperialiştii
cost — ss»i nu a fost folosită Întreaga sească în convorbirile lor de exemplele bricii «e află tn întrecerea teracotă şl gresii de coasă americani şi slugile lor — croitorie 9 au evidenţiat îndeosebi mun­
capacitate de producţie a maşjrutar şi concrete ce lo oferă practica la locumJe In conful primelor zife citoarele Baleg Ghizela. Enghel Rozalia,
de muncă, trezind interesul general al ale anu!ui 1955 socialistă. întrecerea osie Micul, dar puternicul nutresc scopuri vrăjmaşe
timpului de lucra Viiici Rozalia şi Ţucra Vilma.
oamenilor muncii pentru a lupta In co­ bine organizată. pentru nostru colectiv are şl alte tn occident: vor să Urască
La Oombinatiuil rort^unglc „Gh Ghear- Îndeplinirea planuilui anual, a consti­ merite : dm mijlocul său
mun In direcţia ieftinirii costurilor de faptul că noi dispunem de omemnea pe calea războa­
ghru-Dej“ din Hunedoara preţul de cost tuit o permanentă preocupare pentru co­ s-au ridicat inovatori de
producţie O aprovizionare ritmică ielor pustiitoare New le
nu numai că nu a fost redus, dar a crescut lectivul Uzinei de reparat utilaj miner cantitativă şi calitativă cu frunte ca mecanicii Gro­ spunem duşmanilor : dorim Cu 29 zile înainte de ierirten
depăşind cu mult mira planificaţi. AJCn Comitetele de i/U/reprindare trebuiesc) dm Petroşani Acest lucru este confirmat malarii prime, materiale şl zav Dle şi Kiss Ca rol, care
vinovată este in or amu] rind oonducerea îndrumate de organele şi organizaţiile de însăşi de realizările obţinute pini acum eombustnbd întrecerea este au conceput şi construit oti adevărat pacea şl Colectivul de muncitori şi tehnicieni
combunatuilm pentru că are grave lipsuri partid In aşa feL Incit ale să aşeze pro­ Astfel, plamd anual, pe urană. a fos* În­ urmărită zilnic cu ajuto­ un dispozitiv de scnatore luptăm pentru ea, Inze- de La cuptorul electric al Combinatului
Vn umflarea rvejustifioată a preţului de blema reducem preţului de cost la loc de deplini ; in prezent luorindu-so in conUxl rul graficelor eutomatl a cărămizilor la cindu-ne eforturile pentru metalurgic „Gh Gheorghiu Dej" dJr» Hu­
cost, tocmai din cauza cheltui atâtor mari frunte, cansiderind-o ca obiectiv prin­ primelor zile ale anului 1955. F^iatul că Prin ltsnia mal. a aees- piesele cu fricţiune, sau ca a obţine noi şi noi succese nedoara, condus de către inginerul Po-
de regla, a sumelor man plătit* drept cipul In întrecerea soeiaftistă. în producţie pescu Mireea. a reuşit să-şi îndeplineas-i
daune pentru penotizări Şi locaţii de va­ Oamenii muncii să fie îndrumaţi *ă ur­ kn urma lucrărilor executate nu s-a pri­ că plamd anual la producţia globală cu
goane OFR., precum şi de depăşirea mărească obţinerea In întrecerea socia­ mit nici o redăm aţi e, denotă că eJe au Planul anual la valoarea producţiei marfă a fosl depăşi* 39 zile î na in le da termen. Incopînd cu
cheltuielilor adminiflLratji'VO-gospodăroşt.!. lista a reducerii consumului de materie fovt făcute de calitate daia de .7 decembrie ac., harmoul coJeclivf
O ^tă înt/epnmdere oare are grave primă, îmbunătăţirea calităţii produselor In ceea ce priveşte producerea bunu­ Tod Avram, Mec ea Gheorghe, Manş 11)54, La valoarea producţiei marfă. In de la acest cuptor, produce oţel special 1
lipc/jn in ceea ce priveşte nepreacuperea $î reducerea procentajului de rebuturi şl rilor de larg consum, oolectivul secţiei loan şî Tormiş loan sint şoferi la între­ prf^irri curente de plan, a fost depăşit cu In contul anului 1955 Acest hicru. a
prinderea de iransporturt Grişeior din ra­
faţă de ieftinirea produselor ce le exe­ deşeuri, pentru ca lupta în vederea re­ resi>eotave, a întrecut mult sarcinile pla­ ionul Brad Aplieind cu suoces metoda 20,1% inel d«n ziua de 30 noiembrie a c fost posibil datorită urnei temeinice mujici
cută e=.te şi întreprinderea de industrie ducerii preţului de cost să ia un caracter Babchin (parcurgerea a 100 C00 km fără In prereo*, întreaga întreprindere lurrea- potitree de masă dusă de căbre organiza­
iccolă „1 Mai" din Deva Aid, preţul de larg de masă nului de sital Aşa de pildă, au produs reparaţii) au reuşit să îndeplinească în tn contul zvlei de 15 Ianuarie 19S5 ţia de bază dm secţie, precum şl apli­
cest in tor să scadă, continuă să orească Un mare aport In această luptă îl pot peste plan 2 OOfl perechi potcoave pentru acest an. două planuri anuale lucrînd
cu fiecare luenă Cauzale care determină da cabinetele tehnice, şt cercurile A S t T , bocanci. 12 000 arcuri pentru mobilă, pre­ EoJostnd cu pneepere materialele şi cării Largi a metodelor de lucru sovietice.
în prezent In contul anului I95S Ca ei
o as omenea situaţie pot fi găsite in lipsa prin ţinerea de conferinţe cu subiecte cum şt 25 000 colţiari pentru coJ In sorti­ sînt mulţi muncitori la întreprinderea de combustibilul, colectivul întreprinderii de Colectivul cuptorului electric în lunile
sp/ntulun ie răzpundere în gorpodârireu mteresanle. tratând căUe de reducere a mentul sobe de gătit, numai pe luna no­ transporturi Cnşrior Datorită muncii lor transportor i Orişcior-Brad, a realizat o aprilie, mai. umie. Iulie, etc a redus pre­
întreprinderii de care dă dovadă colecti­ preţuilui de cost iembrie 6-au dat peste plan 196 bucăţi conştiincioase şi perseverente pUnul pe economie In vaJoare de 80 SCO lei. ţul de oosl planificai cu 5 şi 6%
vul de conducere In frumle ou directorul Muncitori, lunc|lonarî şl tehnicieni din in­
de aici. tovarăşul Kovăcs Pavel, care cu dustria regiunii noitlrt I Lup(i(l liră preget
toate că a fost ajulnt In nenumărate pentru creşterea producţiei şi productivităţii GIrbova e una dintre comunele mari ale — Da răspunse preşedintele Gaja 7 kg
rmduri, continuă să conducă irctmgprifv- muncit. Reduce|i preţul d cost al produselor raionului Sebeş Aici trăiesc romlnî' şi de porumb. 2 kg cartofi, griu, orz. bani,
derea aşa. „fii general". la llecare loc de muncă luptaţi pentru spo germani. Pe vremuri, vrajba dintre aceş­ Pe acelaşi drum împreună brinză. lină. miere de albine şl alte pro- 1
Tn măsuri marc pentru faptul că 1n firea volumului de acumulări socialiste. tia, ajunsese aşa de d&pairte Incit un ro- duse Doar nu degeaba gospodăria noas- j
unde întreprind ari preţul de cost al pro da|l-vl din plin cantribu(ia la ridicarea ni­ mîn n-ar li intrat pentru nimic In lume tră are acum 800 de 01. 21 de vaci, 18
duselor creşte în loc să scadă, se fac vi­ velului de Iral al întregului nostru popor in curtea unui german, sau un german părat şl a pleaat mînios Degeaba am vrut spună Dar el a vorbk aşa cu mine, de oai. 22 de boi. 22 de stupi Comşa Iile |
novate şi organele de partid şi sjnriicaîe muncitor. în curtea unui rom in Această vrajbă care noi să-l npnm sâ-i explicăm . Nki n-a parcă secretarul organizaţie) de parlld intră şl
uneori ducea pinâ Ia bătăi, era întreţi­ intors capul. — Tu nu-l Cunoşti pe Ursa ? et in vorbă
nută de cei cîţiva bogătaşi a< saţiului, In seara aceea şi în zilele următoare, — Ba-1 cunosc ştefane Ştiu eă-i re­ — Iar pt oei care vor primi cela mal
cane, deşi erau romi ru Şi germani, se în­ Depner Simion a fost lot timpul supărat pezit, că-i înfumurat Dar , , multe venituri cum sînt : Deoner Si­
Pentru îmbunătăţirea activităţii Asigurărilor Sociale ţelegeau de minune. Se înţelegeau pen­ Mergea fa lucru; dar muncea de min- Dar. il luă Gaje vorba din gură Tu mion, Clinicianu Gheorghe, Schmdh Mi-
tru că interesul, şi al unora 91 ol altora, tuială. fără inimă Au încercat şi Solia şi in loc să-l domoleşti, (e-al supărat şi ai hal, Carată Ntcnlae. SchuJer loan şi alţif. 1
Conciliu) Central al Sindicatelor dvn dislau preşedinte al Coruailruhu sindical era să ţînă încordată vrajba dintre oa­ Agnetu să stea de vorbă cu el Ba se fă­ (nceput să te gindeşti ta cîte şi mai ctte o să-i popularizăm la ziar
RPR, In colaborare cu Ministerul Să­ regional a luat fiinţă o comisie regională menii simplj romtnî şi germani, pentru cea că n-aude, ba se răstea la ele Mai Oare, de ce am intrai noi in gospodăria — Chior La ziar ? întrebă un curios
nătăţii şi Ministerul Finanţelor, au hcrto- formată dm delegaţii CCS, Ministerul ai supune mai uşor şi Oi exploata tn voie umblau prin sat şi ntşie zvonuri cum cS colectivă, la asta nu te -gindeşli ? Să re — Chiar la ziar, întări Comşa Să ştie ,
rit organizarea in cursul lunii decembrie Sănătăţii, ai secţiunii sanitare şi financia­ Depner Simion, colectivist fruntaş, îşi în gnupodăria colectivă n-o să se facă nio duşmănim, nau să ne facem o viaţă mai toată lumea ci in gospodăria noastră
in toate întreprinderile şi Instituţiile, dm re oi Sfatului) popular regional, care va aminteşte cu roirbă de aoeJe vremuri un bob de griu şl. Depner a fosl prins pe frumoasă 31 mai bogată? Oare n-avem unt oameni harnici romini şt germonj, J
ţară, a unui control obştesc asupra exe­ cccrdona şi urmări aplicarea sarcinilm cînd se duşmănea cu nominli numai pen­ nesimţite in mre)ele duşmanilor noi aceleaşi drepturi şi îndatoriri ? Tn oameni care s-au unit şi muncesc fră- .
cutării bugetului de asigurări sociale «i izvorîte dm hotărî rai Prezidiului Consiliu­ tru faptul că erau rorrtim Acum, oind Poate că ar fi stat mult timp supărat conducerea gospodăriei nu-s şi romîni ş: leşie pentru o viaţa luminoasă, bogată..
o felului cum s-a executat bugetul mişcării lui Central al Sindicatelor ee gîndeşite cS el. om 01 minte întreagă, Depner, dacă într-o zi nu 1-ar fi oprit germani ? SchuJer Toan vicepreşedintele Spre amiază cînd oamenu au început J
sindicale pe anul 1954. In vederea cunoaşterii acestor sarcini o putut să asculte atita vreme vorbele preşedintele G*ja Ştefan gospodăriei, nu-i german ? dar brigadie­ să ploce pe la casete lnr. Depner a rămas
In urma acestei hotărînî In regiunea la CSR a avut loc o şedinţă de instrui­ veninoase ale chiaburilor, vorbe de în­ — Ascultă măi Simîoane, it spuse e- rul Burmăs Toma ?... Ei S'mîoame, Si- mai la urmă L-,i tras pe preşedintele gos­
noastră au fast hiate următoarele mă­ re o întregului activ sindical la care au vrăjbire, îl vine &ă intre in pămlnt de cesha De otva timp te văd mereu supă­ tmoane Ai c-am uitat timpurile clnd eram podăriei Gaja Slefan mai Ia o parte, şl
suri : luat parte şi delegaţii Comotetolor Cen­ ruşine rat Nu mal lucrezi aşa cum lucrai înain­ deopotrivă jecmăniţi de bogătaşii romlm i-a ctrins puternic mina Gaja era ne>-
Sub conducerea tovarăşului Feher La- trale Sindioate pe ramuri de producţie. CE ARE DEPNER? te, cu oamenii nu mal vorbeşti, ce ai ? şi germani. Ar trebui să te gîndeşti Cît lumertt.
Anul trecut, inlr-una din zilele lunii Te-a supărat cineva eşti bolnav ? despre Ursa o să stăm noi de vorbă ou el. — De ce Simicane ?
mai, pe rind porumbul se făcuse de pră­ — N-am nimic, l-a răspuns Depner, ş» Depner Simion s-a dus acasă tlrziu — Pentru că mi-ai alumgaf din suflet
şit. Depner veni acasă de pe cimo mai de­ a dat fă plece Toţi se culcaseră S^a culcat şl el Dar veninul Mai pi minte anuJ trecui cînd
Colectiviştii din Ţelna şi-au împărţit veniturile vreme dec-it ceilalţi colectivişti Era tare — Nu pleca Simioanc Eu văd că ai n-a putut adormi Cuvintele preşedinte­ ti-ai oprit să stăm de vorbă ?
supărat Şi orioit a încercat ncvaslă-sa ceva pe mimă De ce nu spui? lui Gaja îl frământau. Cînd S-au ivit — Ţin, cum să nu ţin minte.
Zilele trecute, tn gospodăria agricola brînză şi îînf. La tel. colectivistul Mâr- să dea de rostvrl nîhnahi. n-a putut. Abo După multe insistenţe Depner a spus zorii, s-a sculat şi a pornit la gospodărie — D? atunci m-am frămîntat mereu
colectivă (l Viaţi Nouă” dm comuna Ţel­ gmeanu Gheorghe. in afară de produsele etnd au venit acasă cele două fiîee ale te are pe uiuni Cuiul dm Inimă nu-t pierise. Jn an de zde cuvintele Lata nu mi-^au
na raionul Alba. s-a sărbătorit imoârţi- animale a primit pesle 7 000 kg cereale. lor, Sofia şl Agneta. nevasta Iul Depner e — Aşa etau lucrurile spuse dus pe lat pace Şi urle că pînă la urmă am în­
rea veniturilor de sfirşil de an Mare <Wi şi altele aflat pricini supărării soţului ei jinduiri Gaja. Vasăzjcă tlrsa te-a pus sî DUPĂ UN AN ţeles. Am înţeles că avem aceiaşi ţel şt
Ic-a fost bucuria colectiviştilor, oind au Printre colectiviştii oare au avu.t multe — S-a certat cu Ursa Vasile. brigadie­ lucrezi unde-i maj greu pentru că eşti O ri de lucru obişnuită Toati noaptea voi romînii şi noi germanii Iar aceat (el
văzut că pantru o zi-muncă au primii •de-muncă şl tare au primit cantităţi rul, i-a «vaus Agneta gemvm plouare şi oamenii ou putea ie«i pe oimp este înflorirea gospodăriei colective Ift
cîfe 6,550 kg cereale. 2,50(1 kg fîn, 0,300 însemnate de produse agricole, se nu­ — S-a certat ?... Şi pentru ce mă rog ? - Aşa-. Dar ca de obicei, cel mai harnici colec­ mulţumesc Gaja, şi dacă vrei. vino de
litri vin. floarea soarelui, brînză. lină mără şi Tal Vesile, Mărie- VasMe şi alţii. — Penitm că Ursa ne-a repartizat, pe — Ţi-a spus-o eî ? tivişti nu s-au răbdat să nu vmă ta gos­ seeră pe la noi O să fîm bucuroşi Apoi, |
Şi altele Numai colectrivistu! Giurgiu Ni- Împărţirea veniturilor în gospodărie co­ noi şi pe tata ţa prăşit pe pămintul care — Nu mi-a spus-o dar aşa cred eu podărie Mai ales că in curind aveau să ooate vom merge la căminul cultural îm­
coloe. care împreună cu cei doi membri lectivă din Ţelna, constituie un eveniment n-a fost grăpat şi au rămas bolovani — Dar dacă Ursa le-a pus să lucrezi se împartă vesuturde şi fleoare voia să preună Mî-au spus fetele mele Sofia şl
ai familiei sale au reelizal 632 zile-mun- de seamă care va contribui din plin la mari Tata spunea că ne-a pus acolo ca acolo nu pentru că eşti german ci pentru afle cum va fl plătită 2iua de muncă Agneta că au pregătit un program ar­
că. a primit 1.612 kg griu. 2528 kg po­ întărirea ei economico-rirganizatorică şi să lucrăm numai oentru ci slntem ger­ că eşti unul dintre cei mai buni colec­ Oamenii stăteau Şi discutau : tistic despre înfrăţirea dintre naţiona­
rumb. ISO litri vin. 2.000 kg lureje $1 la ridicarea nivelului de trai al colectivij mani. Iar Ursa. cum ti el repezit, nici tivişti. atunci ce ai de spus ? — Şi zici că prirrum 7 kg de porun^
însemnate cantităţi de floare* soarelui, iilor. n-a stal de vorbă Şi-atunci tata, s-a su­ — Asta n-o cred Ar fi venit sg-ml pe o zi muncă? Jnlrebă unul lităţi Vii 7 GH PAVEL I