Page 14 - 1954-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 99

Calendar agricol multă preocupare pentru întocmirea planului
despre lucrării© ee trebuiesc producţie pe 1955 in gospodăriile colective
făcuta tn cursul (unii lec ihrla
Pentru trvtoamrea unui plan de pro­ îndrumată gospodăria colectivă din Benlc,
Principalele îuorărl ce trebuiesc făcute
ducţie anual tntr*o gospcd&rle colectivă, cînd tn decurs de un an s-au perindai la
îa luna decembrie, In diferite ramuri de este necesar să fie cunoscute ln amănunt îndrumarea el trei tehnicieni : 0lcS Vir-
producţie agricolă alnt : i şl dinainte, toate posibilităţile el de dez­ gtl. Silvestru Iulian şt Sabfiu Iulian* 7
voltare Numai un plan de producţie bazat Tehnicienii Statului popular raional
La cuUurlIe de clmp
— Pe marginea consfătuirii cu fruntaşii din agricultura din raionul Orăştie — pe capacitatea reală a gospodăriei colec­ Alba, n-cu simţit întreaga răspundere ce
Construirea şl «menajarea parazâpezl- tive. va duce sigur la o dezvoltare multi­ 0 poartă laţă de dezvoltarea gospodăriilor
ior pe tereourtie blivtulte de vânturi, tn laterală şi la întărirea eâ economică şi colective Numai astfel te explică faptul
Penlru traducerea In viaţi e prevederilor proiectului de Dl rectlve alt Congresului al ll-lea al partidului, in vederea sporirii special pe terenurile de pe marginea Mu­ organizatorică. că ln gospodârltle oolective dtn Banlc,
reşului şl a şoselelor întinse Acestea, se O dovadă grăitoare ln această dlrec Cutez Căcjud şl altele, a fo*t neglijat
producţiei agricole la hectar, redacta eterului ..Drumul Socialismului" In colaborare cu Comitelui de partid el 'raionului Orăştie
lac cu soopul de a asigura condiţiuni bune pe ne oferă gospodăria colectivă din tn mod nepermis sectorul de construcţii
tl aec[lo agricoli a sfatului popular raional, a organizat zilele Irecute o curisfâtulrc cu fruntaşi at recoltelor bogate, din raion. Bergluin, raionul Alba, oare şi-a realiza-, şi zootehnic Tehnicianul n->au indrunat
La consfătuire, ou participat peste 60 de ţâranl muncitori, colectivişti, ţărani întovărăşiţi şl tehnicienii agronomi de la punc­ de iernat cuitrumllor 6emănate ln toamna
tele agricole. şl de a opri zăpadă cât mal muiltă pe ln întregime planul de producţie pe anul consiliile de conducere ala gospodării­
lor colective să ie ocupe dm timp de re­
1654, tocmai pentru că la întocmirea
In cadrul consICtuIrlI, tovarăşul inginer Homorodtanu Şlclan. tehnician tel al secţiei agricole, a prezentai un relerat de lelul terenurile ogorile pentru a spori la pri­
lui s-a ţinut saama de poslblMâţLle dc
cum |9ranll muncitori din raionul Orăştie, au aplicat îndrumările Şl alaiurile tehnicienilor şl re recolte au obţinui măvară cantitatea de apă ln sol care dispune Deşi înfumţata numai de zolvarea acestor probleme, din care cau­
ză. ele eu rămas pe ultimul plan Tova­
A luai cuvlntul apoi par1lelpan|ll la consfătuire, care au vorbit deapre experienţa lor In aplicarea regulilor agrotehnice. ■P« terenuiriăe unde bălteşte apa, este
necesar să ee facă de pe acum şanţuri un an, aceasta gospodărie colectivă a răşul Pqpa VasMe, tehnician agronom 1*
pentru eoungerea eL reuşit eâ obţină o producţie de grlu de sfatul popular raional, caua răspunde do
Tinănd cont de faptul că timpul ln a- peste 1 300 kg La hectar, iar porumb sectorul gospodării oolective, n-a tras U
Cum am obttnut o producţie mare de porumb ]-em tratat eu soluţie de fomnalină ; am pus intr-un butoi 60 ceastă lună aste favorabil, trebuie să se mal mult de 80 lone-boabe, de pe 32 hec­ răspundere pe acel tehnicieni oare au ne­
litri apă, eărula 1-em adăugat un litru formalinfi Preparând tare însămânţate în cuiburi aşezate tn glijat îndrumarea concretă a gospodării­
continue cu transportul bădegaruLui de
8lnt ţăran muncitor cu gesţxxiSrLe individuală din comuna astfel şalupa, am pus cartofii Intr-un coş şl l-am scufundat pStrat De asemeni, gospodăria şl-a în­ lor colective La fel tovarăşa Hăbâşescu
Bl'xndiena — a spus Preouj) Nlealae De oîţlva ani încoace, ln această soluţie ţinfindu-l Um® de 5 minute după oare l-am grajd la clmp şl aşezarea' lui ln grămezi deplinit prevederile planului de produc­ Nădejde, şafa secţiei agricole, « admis ea
puţine cSrfl agrotehnic* Irru soapfi să nu le citesc De la cămi­ scos şi l-am tntuu pentru a se zvînta. După ce s-au zvlntat mari care tă fie astupate ou pământ pen­ ţie şi in tectorul zootehnic, pnn creşte­ lucrările de construcţii In gospodârtale
nul cultural de asemeni nu lipsesc niciodată cînd se ţin con­ l-am pus la larovizat lntr-o cameră unde am menţinut tem­ tru a nu pătrunde aerul De asemenea, rea unui număr de 6 cai, 2 taurine şi 4 colective să La lisate pentru ultimul
ferinţe, $1, Îmi place mult si mi sfătuiesc cu tehnicienii a- peratura la 12-15 grade căldură: Primele 10 zid® am ţinut pună oind terenul nu va Îngheţa tare, M soroafe de .prăsUS Un alt exemplu fl oons timpi clnd. după cum arată faptele, nu
grortoml Toate acestea m-au Învăţat eă lucrez bine pămlntul, geamurile astupate pentru a nu pătrunde lumină. In acest poete continua cu airăturite adtncl şl cu titiuie gospodăria colectivă din Obreja mal pot & realizate.
care îmi aduc* toade bogate timp, coOţll cartofilor au ajuns la 1-2 mm. c&pătind o culoare desţelenirea fineţolor şl a păşunilor slab care a culei anul acesta 59 tone de po- Sântem în timpul oind se întocmesc pla­
productive.
In primăvara est», am aurit prima date despre InsămJnţa- verde. După perioada de 10 ale* am destupat geamurile pen­ O atenţia deosebită trebuie să se acor­ rumb-boabe de pe o suprafaţă de 23 ha., nurile de producţie pe anul 1955 Ceea ce
| rea porumbului In cuiburi aşezate în pătrat Dram tare curios tru a intre lumină La el, ţlnlndu-1 astfel ttmip de 45 zile pînă de ln eceariâ lună c*realelor depozitate care e crescut 3 cai, 10 vaci cu lapte, s-a făcut plnă «cum In această dtr*o|ie
flă cunosc această metodă şl de aceea am vrut s-o aplic şl eu la plantare ln magazii, aUozurl şi hambare, otl şl fe­ 8 bol, 8 capete tineret bovin. 20 scroafe In raionul Alba, erte puţin. Numai ore-
pe o yuprflaţfi mol întinsă Dar socrul meu care mal lucrează ln perioada larovlzărti, Îs interval de cit* 6-7 zile ti Inter- de pxăsllâj 170 oi. peste 300 păsări, 34 ludrairea normelor în unele gospodării
si acum pflmJntul după moştenirile bătrinaşti. nu m-a lăsat osem de p* o parte pe alta penlru a Încolţi toţi oeMl carto­ lului cum sînt depozitate furajele pentru de stupi şl altele. colective ce Ţelna, Berghln, Şand. Benic.
animale
..Clac a mal pomenit să pui porumbul cu băţul sau cu sapa” fului Ziua, temperatura în camară a fost plnă la 13 grade, iar In raionul Alba, sint însă gospodării Obreja şl altele şl repartizarea tehnicie-
ml-a r.pus el. Aşa oâ n-am avut încotro şi a trebuit să mă noaptea Intre 8-10 grade Astfel lăstarii cartofilor au crescut In vil colective oare nu şi-au realizat planul de rular pe grupe de gospodării, e departe
: mulţumesc cu o bucată mal mică de pfimtnt pini la plantare între 2-3 am menţinAndu-se verzui. producţie pe anul 1954 Gospodăria agri­ de « li la înălţimea cerinţelor.
Fiindcă terenul acesta fusese anal adine dlr toamnă. pri­ Plantarea cartofilor larovizaţi am făcut-o îa 20 martie In Avind tn vedere că Unvpul e prielnic, colă din Benlc, de pildă, n-a reuşit să Este de datoria secţiei agricole a sfa­
măvara am lucrat pâmdntul numai ou prlşlîuarea, pentru a teren desţelenit din toamna «nulul trecut In primăvara, în­ viticultorii trebuie lă facă gropi pentru obţină producţia de grlu planificată, n-a tului popular ratonâl să treacă de în­
distruge buruienile gl pentru a opri evaporarea epeJ. Cu două dată după ce s-a zvdntat vlrful brazdelor, am trecui de două complectate« golurUor din vil. totodată cules mă un ciorchine de strugure de dată la întocmirea planurilor pe 1935-
zile înainte de tnsâmînţare. am dat din nou cu prăşitoarea ori cu grapa pe el Terenul nu l-am mal «nat înainte da a-1 să desfunde terenuri noi pentru a fi plan­ pe cele 8 hectare de vie, n-a crescut nu­ Tehnicienii agronomi oare răspund de a-
Semăna ful ■ l-am făcut le 18 aprilie Am avuit griji să pregâ- Insăm&nţa, şl am tras doar brazde adinei, lăsând intervalul tate cu viţă de vie mărul de oi pLanilicat, Ier In ceea ce pri­ caastă muncă, trebuie să stea ln gospo­
i tesc din timp sămlnţa aleglnd porumbul cel mal sănătos, adică Intre ele de 60 cm Cartofii Larovizaţi, inaonte de e fl plantaţi, lngrăşăminteto minerale şi naturale veşte seclorul construcţiilor, n-a făcut Di­ dăriile colective şl nu ln birouri cum se
de la mijlocul jtluleţlilor Am marcat apoi terenul ou mar­ i-am stropit bine cu epâ apoi l-am aşezat pe coama brazdei cantribine în mod ilmţitor le sporirea mie, deşi avea planificat un grajd şl o mai întimpLS adeseori Acolo, el trebuie să
catorul la o distanţă de 73 cm Intre rânduri şi "ta am pe rlnd cam la 4-5 cm mai sus de fundul brazdei aşealndu-l cu mina producţiei de struguri In anul vvilor Este maternitate pentru scroafe La fel gos­ studieze împreună Cu consiliile de condu­
intre cuiburi, apoi am pus la întretăierea rinduzilor alte 3-4 le Interval de o talpă de piojor, la distanţă de 30-35 cm unul bine ca gunoiul de grajd, bine putrezit şi podăria colectivă din Cistel, e avut o cere şi cu colectiviştii fruntaşi toate po­
' boabe de porumb. Mulţi ţărani muncitori, alături de socrul de altoi. La fiecare cartof l-am pus oile un pumn de cenuşă, superi os fa tui să fie administrate, de pc producţie de grlu slabi, n-a construit un sibilităţile economice şl organizatorice ale
aoum in vil. Tot acum trebuie pregătiţi
meu au ria atunci de nune, dar aipoi au văzut ce spor de apoi l-am astupat cu sapa la adâncimea de 0-10 cm După ce grajd şi o remiză care erau prevăzut* In gospodăriilor Pornind de la fertilitatea
recoltă itu-i adus aplicare* acestei metode l-am astupat cu sapa, am det cu grapa aşezată cu ediţii în araciâ plan şi nu r-an îngrijit de dezvoltarea solului de La suprafaţa de pămint pa
sus pentru a nivela terenul sectorului zootehnic, rimlnlnd &ub plan oare o posedă gospodăria colectivă, nu­
Clnd porumbul a răsărit şl a fost In Orei frunze, am dat cu In sectorul creşterii animalelor
O etanţie deosebită am acordat Întreţinerii culturii de car­ Neîndeipluilrea planului pe 1954 In u- mărul braţelor de muncă existente şi a
grapa pe ivirii a sparge scoarţa oe se formase din cauza ploi­
lor Prima praşilâ am făcut-o Clnd porumbul a fost în cinci tofi I-am prăşit de 3 on astfel că n-a mai rămas nici un Terminarea grabnică a adăposturilor in nele gospodărit eolîc âve din raionul Alba atelajelor, folosirea pe scară largă a me­
| frunte, folosind intre rindurl prrSeitaarea trasă de oad, Ier pe fir de buruiană in cultură. $1, iute aşa, aplicând toata aceiste ecnatnicţle, amenajarea şi refacerea celor a dus oa acestea să nu-şl respecte an­ todelor de muncă avansate. folosirea
rlnd sapa de mină Odată cu prtma poaştlă am făcut şl ră- metode, am putut să obţin de pe suprafaţa de 0.04 ha. 1600' slabe, transportul furajelor ln apropie­ gajamentele de restituire către stat a muncii merianlzate, ele el plnă la gradul
rltul porumbului Penlru a fac* încă o exponenţi pe această kg cartat:, ceea ce înseamnă 45 000 kg. cartofi la hectar. rea adăposturilor şl, dacă slnt posibili­ împrumuturilor ln bani scadenta anul a- de calificare al colectiviştilor, e crrganl-
I bucată de lbc, pe Ju mă ha te am lăsat numaj c6te un Ha* le cuib. Obţintnd aceste rezultate ml-am pus tn glnd ca pe anul tăţi. adOpostireo lor ln şoproane şi poduri, cesta, să n-u-şl realizeze fondurile de bară zlru muncii pe brigăzi şi eohipe. toate
1 Iar pe cealaltă Jumătate, oiţe două fine la un cuib In total viitor să măresc suprafaţa de teren pe oare i-o insămlinţez cu sânt lucrări de cea mai mare Importanţă şl să te întâmple numeroase încălcări aceste condiţii de seamă trebuia studiate
■ i-am făcut trei ptaşile cu prâşitoarea fi tot etttea cu sapa de cartofi larovlxafţl De aceia am mai desţelenit o bucat8 de loc pentru crescător»! de animale ale statutului model de către in9»gi con­ şl aprofundate temeinic şl numai după
mJni, fără e face însă şi muşuroi. de 20 ari. Cartofii l-am ales încă de la recoltare, l-am pus de Pentru prevenirea unea boli care ame­ ducerile acestor unităţi La Cistel, de aceea să se pomaaseâ La Întocmirea pla­
o parte in pivniţa, Iar ln februarie II voi pune la uarevizat ninţă sănătatea animalelor, este necesar pildă, preşedintele gospodăriei Dobirlfi nului de producţie pe 1953
Pe?t« vară, Iţi era mal mare dragul să priveşti lotul enepe-
Oa mine vor mai face $1 alţi ţărani muncitori din Orăştie ca, «6 se la măsuri d« a controla turmele de Mlhai. eliberează împrumuturi unor co­ ln goispodărie coloctitvă din BergMn,
nmmlil t-a plăcut şi lui socrul meu şt celorlalţi ţărani mun­
Opriţa Miron, DrăgăOlma Nlodlae şi alţii care au tocmi vecine ol, pentru a descoperi şi combate la timp lectivişti fără aprobarea consiliului de de psldS, se simte nevoi3 construirii unui
citori din aat Le recoltat, am rîs eu. pentru că om oul as de pe
cu mine Şi au văzut recolte bogată de cartofi pe oare am ob­ scabâa Toate animalele, să fie bine hră­ conducere, Iar In gospodăria lui perso­ grajd şl a unor pâtule pentru deporta­
bucate de pămlnt Insftmînţatfi 1n cuiburi dispuse Ln pătrat 11
ţinut-o eu ln acest an nite şi îngrijite, iar din alimentaţie lor să nală numărul vitelor depăşeşte pe cal ad­ rea porumbului Tehnicianul constructor
saci de porumb, a clte 33 kg sacul. Dacă aş fl avuit Insămlrvţat
La încheiere, tovarăşul Drăgyn a îndemnat pa cel peste 60 nu lipsească furajele vitaminoase mis de sratut 01 sfatului popular raional, Stinea Clau-
un hectar cu porumb ln pâtrah aş fl recoltat 5950 kg. gUuleţl.
ţărani muncitori participanţi 1« consfătuire si aplice şl el Cauzele pentru care unele gcspojflrll dtu. are datoria să studieze aceste necesi­
cu muH mal mult dedt a obţinut socru meu şi oeUaflţi ţărani
metoda dt larovlzare a cartofilor, şi totodată 18 îndrume şl In seclorul mecanic colective din raionul Alba nu şi-.au în­ tăţi, tar La întocmirea planului pe 1335
muncitori din sat, cere muncesc şl acum după metodele bă­
po alţii. deplinit planul de producţie pe 1954, por­ să ţină seama de posibilităţile lor de
trâneşti ★ Mecanizatorii din S.M.T şi dm gospodă­ nesc de la consiliile de conducere ale realizare
Aş vrea ci toţi ţâr ani) muncitori sl obţină recolte bogate riile agricole de stat, au datorul ca în­ acestora, oare, la întocmirea lor. ou lu- După întocmirea şl aprobarea planului
de porumb De cc*3e am arătat «lcl cum am reuşit eu să In cadrul consfătuiri) e luat cuvlntul şl tovarăşul Dur Ioan cepând cu aceasta lună, să treacă la revi­ orat fără chibzuială şl fără a se con­ de către adunarea generală. oonatiJtle de
culeg o recoltă bogată de porumb, de pe lotul experimental preşedintele gospodăriei colective din Berna care a arătat că zuirea şl repararea tuturor maşinilor şi sulta cu colectiviştii fruntaşi Iar după conducere trebuie îndrumate 6pre de -
Acum, s-a convins fi socru meu de Importanţa aplicăm re­ prin plantarea cartofilor Ln cuiburi aşezate ln pătrat. gospodă­ tractoarelor ln vederea pregătirii campa­ discutarea şi aprobarea lor de către adu­ falcarea Iul pe brigăzi şl echipe. In «şa
gulilor agrotehnice De aceea, încă de-aourn, din toamnă am ria lor a obţinut de pe rele 13 ha 14 000 kg cartofi la hectar, niei de primăvară nările generale, consiliile da conducere fel, ca fteeora colectivist sâ-şl cunoască
început Împreună să pregătim terenul Am cărat bălegarul de Ur unde au fost plantaţi după obiceiurile moşlemite din bă- ln acest şoop, să se aprovizioneze de pe n-au mai defalcat planul pe brigăzi şl bine sarelmlte
grajd la câmp şi odată cu arăbura adinei l-am băgat sub trîni. abia eu obţinut 10.000 kg la hectar. Deci, metoda plan­ aoum cu piese de ochlmb şi alte mate­ echipe pînă la ultimul cotectivist Comitetul de partid aJ raionului ALbs
brazdă Fiindcă terenul se află ln lumea M/uragului, am început tării cartofilor ia cuiburi aşezate in pătrat — e spus tovarăşul rial* necesare reperării O alta cauză şl cea mai importanta, ara datoria 3â accelereze ecaste lucrări,
să facem opritori de zăpadă, pentru ca pimîrvtul si capele cit Dur — a adus un spor de 4 000 kg la hectar faţă de oej plan­ Organizarea şcolarizării tuturor cadre­ care a due la neîndephnirea prevederi­ să controleze felul cum se fac şl eă la
mai muită apă la topirea zăpezii. taţi după metodele învechite lor de mecanizatori In vederea ridicării lor din 1954. este lipsa de sprijin şl în­ măsuri «colo unde te încalcă principiul
In încheierea lucrărilor consfătuirii, mai mulţi ţărani mun­ nlveMul lor de întreţinere şi folosirea drumare concretă din partea tehnicieni­ democraţiei Interne a gospodăriei colac- “
maşinilor, este o sarcină deo«ebâ1 de Im­
Am recoltat 1600 kg cartofi de pe citori cu gospodărit individuale, ţărani colectivişti el Întovă­ lor sfatului popular raional Cum să fie tive P. G-HEORG-HIU
portantă ce stă in laţa tuburor cadrelor
suprafaţa de 0,04 ha. răşiţi, şi-au luat angajamentul că vor pune tn practică chiar de speclaJitaie şl a organelor politice din
din toamna aceasta cele tnvâţBte de la această consfătuire ecesle sectoare
Tovarăşul Dr&gan Nloolae ţăran muncitor din Orlştte a S-au angajat eS vor face olt mal multe arături adinei de toam­ Centrelor de Închiriat maştra şl unelte Noi pămînturi redate agriculturii
vorbit despre importanţa lerovlzăril cartof dar. nă. lucrare oare pe lingă faptul că va contribui în mod sim­ agricole, le revine sarcina de a lua mă­ • ţăranii muncitori din comuna Răhău. • Şl Inlevîtaşlţll din Mărfineţtl. raionul
— citind mereu prin ziare, şl ascuMnd adeseori la difuzor ţitor la sporirea producţiei agricole în anul viitor, ve distruge suri de urgenţă pentru repararea între­ raionul Sebeş, au desţelenii zilele Irecute Orăştie. au terminat de puţină vr«me des­
gului uitUaj agricol de care dispun, astfol
sfatul agronom ului am putut si Invit o mulţime de lucruri şl şoarecii De asemenea, s-au angajat oa Încă de pe ic om. ca tn primăvară să-l poată pune la dis­ o suprafaţă de 19 ha. iintaţă neproductivă. ţelenirea unei supraleţe de o ha păminl nr-
neştiute de mina, ln oe priveşte cufltuna oartutilor şl e altor să trena porte bălegarul La câmp şi să-l bage sub brazdă odată poziţia ţăranilor muncitori In această muncă, s-au evidenţiat: Vijcfl folosit 1nrâ. In fruntea acestei acţiuni, au
plante cu arătura edlncâ, Ier pentru a ajuta culturile care Ies ileb Ţăranilor muncitori cu gospodării In­ Vacile, Nlchlfor Ion, Vlşeă Antonie. Vlad (ost ţăranii înlovărăşlfl Nlclu Adam, Costea
Avram ş) Tema Adam.
Cele învăţata am tnoeput aă le ţpllc numai de câţiva ani din Iernă, vor aplica Îngrăşăminte suplimentare ca mrenltâ dividuale de asemenea le revine sarcina Vâslit şl alţii.
Încoace, lir metoda de larovlzare a cartofilor em apUcoi-o $1 superlosfat In timpul Ionul, vor aşeza opnton pentru strân­ să-îţl revizuiască şl sfi-şi repare utilajul • In raionul Alba. ţăranii muncitori, loto-
agricol. Sfaturile populare au detona să • Dird viaţă prevederilor proiectului Di­ sind întreaga capacitate a atelajelor eu trac­
numai din anul acesta Iată cum am făcut: înainte de a pune gerea zăpezii pe pământiii arat adine Tot din timpul l«mil vor organizeze centrele de reparat şl să ve­ rectivelor Congresului sl ll-lea >1 partidu­ ţiune animal* şl mecanică au desţelenit pini
cartofii la larovizat, l-am alea pe cel mal buni fi mal sănă­ selecţiona seminţele şl-şl vor repara tnbreg utilajul agricol ne­ gheze la aprovizionarea Cooperativelor cu lui, colectivişti! din lila au redat agricul­ acum peste 700 ha. din suprafaţa plani­
toşi de mărimea unul ou de găini. După c*-am alea cartofii cesar muncilor de primăvară şl vară. materialele necaure. turii prin desţelenire, o suprafaţă de 9 ha ficată
nu ca on rezultat al nou Iul atitudini, lor parte nu ar fi existat, dacă tovarăşul Fără comentarii
cl ca o declamate umflată a unor lucruri SLrâuţ ar fl primit un «Jutor mal viu
D in î n s e m n ă r i l e u n u i c i t i t o r memorizate. Iată dar cum datorită fap­ dm partea cercului literar Minerul" din comuna Călan, raionul Hunedoara nu se
La căminul cultural din eatul Strei,
tului că autorul — probabil in graba lui
Petroşani, şl în special dacă ei ar fi fost
de a-?1 termina luarul — şi-a înarmat cu mai multă grijă Îndrumat de către
eroul într-un Ump record, cu un nivel eoleglud' de redacţie «1 ziarului „Steagul mal duce rtici o activitate oul tura) â de
politic demn de Invidiat, dă unind astfel Roşu” Faptul că nu e reuşit să ocoleas­ cînd .a avut toc nunta tovarăşului Mircu
Citesc ziarul „Steagul Roşu" din Pe­ adloclml de suflet, amar de «rol. De a- cu lotul declarativ, formal, ncconvlnga- Cornel, director ol acestui cămin TVcrtJ
troşani cu muât Interes şl «ceasta, pen­ semenea e bine conturat „plutonarul cel tor. Un exeoroplu ln acest sens este „dls- povestirii, care aşa după cum am arătat că toate aceste scăden pe care le-am a-
tru eâ tn coloanele lui întilneec mereu gras", flresr alcătuit, atât ca structură cutjuI pe care Acblm U ţine la sfirşitul la început, se bucură de reale oalltă|l nnintit, porneşte tn mod netăgăduit de la de atunci la cămin nu mal stat nici
faptele minunate ale harnlciAor oameni fizică oft şl ca structură morală In arest fragmentului publicai şl tot aşa e pa- Dar tovarăşul Străuţ mai comite şl o aceea că. secretariatul literar, al redacţiei scaune, nici aparat de radio
din Valea Jiului Adeseori am gâall po­ fragment, oamenii prezentaţi, se mişcă, sagiul rostit de unul din cel doi călători altă Imprudenţă, care nici ea nu poate cit şi redactorul *ef ol acestuia, nu anali­ Să mai spumă cineva că directorul că­
rezulta derit din prea puţina trudă ce
zează cu destulă profunzime materialele
vestiri care, prin căldura tor m-au e- acţionează, reprezintă, putem spune în din schiţa „Două Inimi"... „EL om fără depune ln lucru, din prea marea zglree- de acest gen şl nu îndrumă pe autorii minului cultural din satul Serei, nu are
de Inimă — spune călătorul despre e.-re
moţlonat. Adevărat e că asemenea mate­ mod legitim, Liecare dintre el grupul sau rue cu care lp ciopleşte materialul ln lor spre îmbunătăţirea şl lărgirea posibi­ „grijă" de bunurile poporului...
e vartM — cum pop vorbi «şa, P°U
riale apar cu destulă raritate In mod deo­ clasa socială tn* mumele căreia lucrează multe locuri el, prezintă situaţii căutate, lităţilor lor In acest domeniu
lăsa un semen de al tiu să piară ca un
sebit pot zice că dintre cele apărute pînă Toate acestea Calităţi ale . povestirii, fac dine?!... In inima mea săJâşuleşte dragos­ pregătite dinainte, neveridice Bunăoară Rezultă deci datoria pe care eolegiud
ecum s-au proemlnat schiţa „Două inimi", pe cititor 8â urmărească atent şt cu emo- tea de oameni şi ea nu mă las5 să-1 pârăees: crearea conflictului dm echiţa „Două redacţional o are. de a se ocupa pe viitor Exemplu personal
apăruta Ln numârul 1.606 şl fragmentul Ue şireagul întâmplărilor, să strângă din aici, chiar de ar ti sâ«mJ dau sufletul inimi" şa chiar dezlegarea Iui, este rezol­ mai muJl de tinerele conde*. de a le
Profesoara Ponta Taliana, de ta Scoală
din povestirea „Treţlre", «părută ln pumni sau să murniure admirativ. O odată cu el“... lata o frazeologie pe oare vata Intr-un mod cu totul n ere al. Cu toa­ face apte să aprofundeze cu şl mai multă
medie de tete dm Deva se prezintă Ia
numărul 1618 — ambele, luarete de to­ altă calitate pe care tovarăşul Stnluţ nu o poţi crede, care nu te mişcă $1 care ta bunăvoinţa care s-ar depune, autorul InţeJegere viaţa şl faptele pe care vor sB orele de educaţie lizică îmbrăcată de
varăşul Irtmle Străuţ Asupra acestor frimie o dovedeşte • larga posibilitate ţi se strecoară în suflet ln mod cu to­ nu poate ti crezut cum ci oel care ie povestească El «re datoria de a le
Lamă în timp ce elevelor le pretinde
două a-şi vrea să mă opresc. cu care lucrează la fixarea tn spaţiu a tul forţa». Situaţia în oare personagiul plecase smgur pe drum, a murit aşa tam- călăuzi la fiecare paş, spre scrierile cla­ să facă acast îvaru tn costume...
$1 tn una şi în cealaltă, autorul reu­ aoţiuiulcr sale Fdloslnd ou pricepere fi­ creat de autor re găsea, nu cere In nasam, nu se ştie cum. Lar cel care du­ sicilor şl cantemporânilor noştri, spre
şeşte să cucerească prin stilul său pdăoul, gurile de stil, el reuşeşte să descrie §u- nici un gfhtip aşa ceva. Ea oere luoruri cea în spate, un alt corp omenesc, a reu­ nesecatul Izvor al literaturii sovietice,
prin (maglmie ou grijă alese, prin felul gestlv părţi de nebură, pe care Le îmbină mult mai convingătoare dedt dteva Ure­ şit totuşi să oe războiască şl ti scape, afară cea mei Înaintată şi mal cuprinzătoare
cum ştie ş3 realizeze cu mijloace simple, în mod firesc ou felul tntfmipflârU deepre ze şablon. De altfel aşa după cum am e- doar dacă bine înţeles nu e vorba de literatură din lume In «cest fel, tinerele
aspecte tipice, caracteristice uriaşelor care e vonba Aoeat luiCru se remarcă In râtet pasiunea pentru discursuri se vreo minune Or minunile nu ne pot talente, vor putea găsi cu uşurinţă măies­
transformări revoluţionare prin cure tre­ mod evident ln partea de început e schi­ face simţită şl tn fragmentul „Trezire" convinge Tovarăşul Străuţ, trece cu uşu­ tria cu care senilor) ea Şolohov, Nicotaevo
ce poporul nostru. Surprinde cu price­ ţei „Două inimi". Mult m-am străduit să-ml pot Inohlpui rinţă paste crearea conflictului din a- îl alţii îşi construiesc eroii nu pe bază
pere trăsături semnifiaatlve, care reuşesc Aceste două Încercări Literare au Insă oam cum ee poate rosti o ouvlotare «şa oeaste schiţă şi, prin urmare îl şl dez­ de descrieri lungi, ori discursuri Inutile,
că dea personagiilor sale un ce rac Ier dzr. şi unele neajunsuri. de lungă ca cea e lui Achlm, atunci când leagă lntr-un mod extrem de grăbit, pe­ ci pe baze de fapte ; un gest, un cuvtnl
inzaslrlndu^e cu calitaţl sau dezvâluin- Reierindu-mi La amîndoufi aceste bu­ £ln toate părţile îţi cad ou nemiluita depsind dintr-o singură trăsătură de con­ $1 csraoterul unui Davîdov aau al unui
du-le parmnle rele căţi, apăruta ln zi and ,.Steagul Roşu" perie cap şl pe unde nimeresc, lovituri dei pe ca: care s-a dovedit a ti rău. Vasile Bortnleov, apare puternic. In toată
De pildă, ln fragmentul din povestirea dm Petroşani, pot «firma ocuwins că pe de patimi de armă şl Impun lături de ba­ Ferind absVaerţle de toate aceste lipsuri aureola marilor calităţi
„Trezire", Achlm. aşere ln toată pleni­ timpul lec tură ni tor, m-am lovit de foar­ ionete. In împrejurările imposibile ln relevate » poate totuşi susţine, că tova­ Ocupîndu-se tn acest fel de tinerii înce­
tudinea Iul de om cinstit, stinpju, nedu­ te imită teoretizare. Extită paşagll În­ care Achlm e ritual de eAav autor, nu răşul Străuţ, e înzestrat Sezlsează cu na­ pători tn ale condeiului, redacţia ziarului
merit Ia început despre drumul pe care tregi, In care autorul părăseşte tribuna putea sub mei o formă rezista Mal tre­ turaleţe tntîmplSri şi oameni obişnuiţi, „Steagul Roşu" din Petroşani, va putea
trebuie 9ă-l apuce, apoi furtunos şi ne­ de scriitor, de Ui Înălţimea căreia şi-s buie spus aici, că c bună parte din ceea descrie cu căldură preocupările acestora obţine de la ei lucruri, neîndoielnic, va­
înfricat, de^lănţudndu-şl ou furie, tot cu­ propusă să vorbească şl se apucă do ora­ ce rosteşte el, şint de fapt lozinci, puse Iar acum. tednd o socoteală obiectivă, loroase — Obseru c<5 unele dintre voi nu pds-
rajul gi energia <y.-l stă/t-use zăvorâte în torie, enumţiînd tirade întregi intr-un chip ln gura lui extrem de nehresn oare apar trebuie apus că aceste lipsuri, ln marea ■V. APLOAREI iT6Q2ă o ţinuta de adevărat sporiiu /