Page 15 - 1954-12

«Ir. 99 DRUMUL SOCIALISMULUI ___ Pag. 3
‘ ' -------------------------- ■ ■ ■ — — i i ■ i
V I A Ţ A D E P A R T I D
Din munca bătrinului maistru Vasiu Alexandru Să cunoaştem metodele înaintate de munca
In sprijimaâ muncii de studiu In abatajul nr 3 al mmef VJricani, mm- Blidaru. Iar voi puneţi un stâlp ala ţl — ■ ■ — Metoda Juravleov şi Pavlenco _
cb se desfăşura ou înfrigurare Mineri) înlocuiţi grinda pczreltă.
el propagandiştilor şi cursanţilor din gru©a Iul Negulţă, apăsau cu putere Cu acelaşi «far. oa şl înainte cu dle- Alexandru Vaadievtol Jurovleov şl P F. utilajul pentru tăiere, ceilalţi oameni din
pe mânerele ciocanelor de abataj Şt pe va ohpe. harnicii minori porniră eă înde- Pavlenco au creat un sistam Jle organi­ bngadă se ocupă cu pregătirea locului
ndrumal şl condus In aotivliatea sa Foirmarea deprinderii de a munci cu cela ale penforatoaretor, al căfror ţăcărvlt pljnooscă sarcinile N-au trecut nici 39 zare ‘do brigăzi pentru lucru : aplică tăieturile prealabil©
biroul comitetului raional de partid, cartea ocupă un loc Important şl tn ac­ ritmic, care nu Înceta o ollpfl. etrăbfitea da minute şl totul ere gata Prlvlndu-le Brigada tul Jurovleov eate compusă din cu toporul în arbori, eto După aceasta
►inelul de partid AŞb;» a obţinui cnolc tivitatea cercului dc Istorie P.C U-S anul pînâ departe prin gederkl OoncenIrâ)i asu­ munca, bStimul maJsirxi era pe deplin 7 lucrători: un brigadier şsf. un ajutor, Începe desfăşurarea lucrărilor propriu
uitate In coca ce pciveşle ridicarea de I de tip superior unde propagandistul De­ pra luartihki, nici umil nu observă că in muiţumlL Cu o notă de aeveritale ln un oqpuJtiu şl patru lucrători auxiliari zise, conform unul plan stabilit. împăr­
cadre de propagandişti cat ţi In pri­ vei Traian constitui© un exemplu bun abataj titia-ase maistrul Vasiu Alexandru glas. după ce s-au strUna toţi Ln Jurul Iul, flecare avvtd fixate sancUrvl oomarete şl ţirea Justă a atribuţiilor şl activitatea
ita pregătirii lor teoretice ţi melodice in această privinţă Pentru discuţiile la Ouncucător aJ munci) In sublaran. bă- maistru Vasiu l-e „certat", ©I le-a vorbit precise. coordonată e tuturor membrilor brigăzii
n ultimii t;-ei am, numeroii membri de lama doua tovarăşul Du vel a studiat te­ trinul maistru miner oare lucrează mal despre cauzele oaro au produs plesni rea Organizarea muncii brigăzii tn cursul constituie elemente de bază ale acestui
rlid — din cei mal r*j roiţi — mu fost meinic capHcQul indicat din lucrarea Iul bine do 29 de and tn mină, observă dtntT-o grlnzitl El a arătat că aci ln abataj s-a unei zUe de lucru cuprinde: etatero de lucru
aţi In munca de propagândişti Faţă Lenta: „Oo Slnt prietenii poporului şl căutătură ceva o© nu ©ra In regulă Fără ivit o presiune, oare dacă nu se lua mă­ — LucrăriOe de pregătire şl venLfiloare Metodele descrise mai sus dau urmă­
aoui) şcolar precedent, numărul propa- cum Ivşptă ei împotriva poci al-democraţi­ să mai & Le a pe gîndurt, strigă Încetarea suri de protecţie, putea si provoace o Brigadierul şef $J ajutorul pregătesc toarele rezultate
ndi^ti'lcr din oivţ&nizaţitie de bază din lor” Exemplu) propagandistului este ur­ lucjvilul Vocea Iul de baa. se pierdu odată prăbuşire şl verifică utilajul, ln Unvp ce tăietorii — brigadierul şef şi ajutorul său par­
zn a sporit cu 70%. Mulţi dintre acoşti mat şl de tovarăşii Dlacnnu Gheocghe. cu ulUmede ecouri ele ţăcăniturilor In — Prin munca făcută de voi. le-a spus de drăcl fac tăietori prealabile la arborii ticipă direct şi afectiv U munoa brigăzii ;
•araţi fiind noi In munca de pmcriagan- Constantin Ioan şl aâţil abataj, se )&9ă o linişte apăsătoare. bătrinul maistru, aţi asigurat oa la vi­ os urmează aă De doboriţJ — se exclude posibilitatea formării In-
ş-tl. aveau nevoie de un ajutor puternic Exponenta înaintată ne-a învăţat că a Mergind spre maistru, şeful de brigadă, itorul banc de piatră ce-1 veţi ataca să — Lucrările da tăiere propriu zLse grflmâdlrttor de arborii dobaritf;
nlm e putea face faţă aaircLndor Pe căuta să afle cauzele pentru care aceste măriţi produc pa sute la sulă Dur. Oel Succes tone a lucrărilor în această eta­ — se reduce timpul pentru schimbarea
face din metodele propagandl-şlulor frun­
►gj ajutorii] pe care aceştia l-au ppmit taşi un bun al tuturor propagandiştilor oprise lucrul mal important lucru pe care irebule să-1 pă este de obicd următoarea : se Împarte loouJui de muncă ;
cedrul cursului regional de calWi- Ceva trebuie să Le, Işj »Lse ©3 Aşa din ţineţi multe, este câ aţ| provenit acci­ terenul in două fîşl) Şi pe măsură ce bri­ se (ntăreşie disciplina socialistă da­
este o cerinţă Importantă tn pregătirea
re. cabinetul de partid continuă să le metodică A acestora Po baza cunoiştariâ senin „bătrtjvul" nu ne oorea. Ln oel mal dentele ce s-ar ti putui jntlmplo celor gadierul şef şl ajutorul Iul tale cc^jacJl, torită muncii in ooleotiv :
nS în sprijin ţi pe nlte oii şt îndeosebi metodelor de predare, cabinetul do partid râu caz, ne spunea după şut aşa cum a din schimbul II iestul echipei execută in urma lor. lu­ — 6« utilizează din plin oral* de lu­
! calej ajutorăm Individuale şl a sc- organizează periodic consfătuiri cu pro­ mol făcut-o şi âMădatâ. Dar, c© anume Minerii. Jn frunte OU ţelul de grupă crările conform sanctoior ce revin fiecă­ cru ;
knîtlUcr pîinunenle. pagandiştii pentru analiza muncii şl era ? Pentru moment nu-şi putea da parcă emulaseră. Iţi dădeau bine teama ruia. — la lucrări pot fl folosite şl cadre rte-
Iritcucît Si-a dovedit că unele probleme schimburi de experienţă La aceste schim­ seama. de adevărul spus de malatrufl Vasiu, ţl Ritmul lucrărilor este uniform In caiHtcate, care eu astfel posibilitatea
| bară ale teoriei maxxIsMonlnlste nu buri de experienţă participă şl propa­ Vocea damoalâ e maistrul ui II între­ nu-şl puteau Ierta această greşeală Şe­ cursul întregii zile de ludru Munca or­ unei mai rapide calificări
r.l pe dt-p!*n înţelese de propagandişti ţl gandiştii dm învăţăminte! politic UT.M. rupse liml glnd urilor, ful de grupă, Npgalţă. aţiniindu^ţi privi­ ganizat& de P F Pavlenco este Intru- Toţi aceşti factori contnbufe ln mod
li-sanţl, cabinetul de partid a orguilzat ţl cel ce conduc învăţăm!nitul politic al — £1 băieţi, cum merge treaba 7 rea Întunecată asupra bâlrtoului miiEtru cilva diferită Brigada se compune din hotănîtor la organizarea superioară a
perea prior conferinţe şl referate în ju- cadrelor didactice La una din aceste con­ — Dăm tot înainte Astăzi scoatem du­ li Epiisa efl aşa ceva nu se va mal tntîm- S oameni, dintre care numai trei slnt muncii de tăiere a arborilor Se reali­
II acc-,tor probleme AsUTe). In acest an sfătuiri propagandiştii Ord om Simian, blu tovarăşe maistru — răspunse un H- pla niciodată. muncitori caiitioaţl Întregul utilaj pen­ zează astfel o mărire considerabilă a pro­
la’ar s-au prezentat in faţa propagan- Mteesuu Elena. Oprean Ioan şl Costinaş nâz negru de cărbune. După prlvlrlde minerilor, bătrânul mai­ tru tăiere se dLspune In acelaşi fel ca $1 ductivităţii muncii
Utilor contorlnţele „Despre demncrraţla Fini ca au vorbit despre lelul cum reuşesc — Da tot lnemte... repeLă bătrinul stru Işl dădu seama că aţa oum proce­ ln brigada organizată de Juravleov De Pentru documentare asupra metode» Ju­
ierni de partid", „Despre Înaltul ttlKi să antreneze po cureanţl La studiu şl tărâgăno/t Asta e bine Dor rău faceţi că dase Iţi atinse scopul lUnd înţeles de asemenea slnt exploatate in mod simul­ ravleov şl Pavlenco se recomandă :
e membru de partid”, şl referatul „Grl- convorbiri Discuţiile purtate au dai pal­ nu vă mai ui toţi şl Ina/poi I toţi cel prozanţi El avea încredere ln el. tan două fâşii dintre care uno reprezintă
pan,lru contimrtoJ de Idei ţl apărarea Abia atunci Negolţă, observă că o gnn- în şeful de grupă, şt era sigur că ©colo prelungirea celeilalte „Brigada d* exploatare în pădure”.
Editura CC M , 195! şi „Viaţă nouă tn pă­
atIU(M Ideologice a învăţăturii marxlst- ie) celorlalţi propagandişti să confirme dft plesnise, iar podit ura încăpuse să se unde vor munci aceşti mmeri, vor lua La tnceputuil lucrului, tn timp ce bri­ durile) noastre", Editura C.G.M. 1950. 1
metodele bune şl să erate greutăţile şi
mnlcite, sarcină principala In munoa laa© in jos Şl oa un vlpoval, pdecă ca­ totdeauna măsufl do elguramţâ pwitru gadierul şaf şl ajutorul său pregătesc
ropagandlstu) ui” lipsurile oa le tnttirvptnA tn munoa lor. pul, gala să primească orice dojonă. BA- protecţia muncii
Colectivul cabtnotiAul de partid Consi­
Cu prilejul conferinţelor şl referatelor trinul maistru Insă cana ţinea ou toi df-
deră metoda schimbului de experienţă o nodinsul aâ crească din el minem adevă­ Jn feiuil acasia, maistre» Vasiu AHexar».
au lămurit un şti de probleme legato de
6 arc In A permanentă. In acest fel propa- raţi, du fidmvţ dc răspundere lâou ceva mal dru. oare a lucrat mal bine de 29 de ani Iarăşi nereguii !a uzina „Victoria" Călan
placarea croatoare de efirtr© partidul noa-
gandiDţrUl du experienţă au fost antre­ bun deok să-l dojenească. Luând looul ca miner şl oare are o bogată experien­
u în pdUtioa economica, a experienţa)
naţi pentru a ajuta propagandiştii înce­ şalului de giuţdt începu să irry^ni sar­ ţă ln minerit creşte noile cadre de mineri UneJe lipsuri de la uzzina „Vlrtorta"- descarcă şi acum zgură lichidă, ete Răs­
-C U S ţi a genialei învăţături ale Iul
pători Aţa de pildă propagandistul - *r- cini fiecărui mlnşr dezvoltând in eu limţul răspunderii, rl- Călan semnalate de zaarul nostru in mal punzători penteu aceste nereguli s* fac,
.anin cu privire la NjE P
daan Nloolae îndrumă pe propagandis­ — Voi mergeţi după ednduri — arătă dlctndu-Je neîncetat nlveJuil profesional. multa rînduri, au fost lichidate şi se duce fastul şef a! serviciului transportori, Bran
Pentru a sprijin) propagandişti)I in stu-
tul CMciosru Ioan, tovarăşul Pătraşcu el spre un grup în frunte cu minerul CJCEU IOAN lupta pentru a nu se mai repeta La a- Anton, caro a fost doar Înlocuit din func­
iul lor individual colectivul iVibinetuKn
Stanca pe tovarăşul Negruţlu Mur rea Tot ceustă întreprindere s-a dovodil că se ţia aa, fără a fi tras surios la răspundere
e partid le controlează In permanenţă
In acest soop tovarăşul Sereţ Ştefan, T\re- poate munci şl bine, iar ziarul a populari­ de conducerea Intrerminderii, precum şt
aioteJe de studiu urătfndu-le nedneetat
găr Felix ţl Fdimon Vlotor din colectivul zat succesele colectivului de atol. actualul şef al servicvuhil transporturi,
nportanţa acestora ţi îndlcindu-le d:fe- ____ Pe ecranele cinematografelor din regiune________
voluntar al cabinetului de partid ajută tovarăşul Petricâlom Gheonghe, caro deşi
i1e metode ţi procedee pan'lru studiu Pe AisaJirind reelizereo plamdus preţului
propagandiştii de pe raza comunei Zlatne a adus unele Îmbunătăţiri transporturilor
iceistă oale au fost ajutaţi tovarăşi ca PRIETENI CREDINCIOŞI de cost al produselor tc observă că ln interne cile uzinei, mal are încă multe
}?r»ban Petru. Pater Ioan şd alţi) care Cu toate acestea, munca eolecliwdui ca­ Intre II—16 decembrie In cfnerruuo ffraful „FUirrţon 5lrbu" din Deua, rulează cee d* a doua jumătate a acestui an,
ivorz bţuurl mari tn prUvuvţn studiului binetului de partid nu s-a ridicat încă La filmul soirtellc „Prieteni credincioşi", fnf r-o admirabilă execuţie tehnică, reatiral preţul de cost a început să soadâ în fte- lipsuri . (
ndividual nivelul satisfacerii pe deplin a cerinţelor ln culori extrem de expresive, filmul abordează un svbtecf din viaţa minunaţi­ oare lună tot cu mai mult ajungând 03 Conducerea uzinei „Victoria" nu a a-
Tot în scopul ajutorări) prop&gandlştt- de ajutorare ţl pregătire a propagandiş­ tn a zecea lună a arestul an, să Le redus contat atenţie ruJunenlâ calităţii produ­
lor oameni sovietici Axa» pe tntimplârlle unei excursii a »rei oameni di ştilnjd.
|or şl cursanţilor no preocupăm de asi­ tilor. cu 4.43% sub oefra planificată Cu toate selor c* le livrează altor Irvtrepnrodari
filmul relevă puternic frumusaţea şl teă Inicia lepaturitor dintre oamenii de tip
gurarea materialului bibliografic ţl a do­ Nu am reuşit încă să convingem pe nou fnlreapo acţiune se petrece in eadr ul unor peisagii pitorejii şi reflectă cu acestea preţul de cost al produselor exe­ Tovarăşul Vorony Ştefan şeful laborato­
cumentaţiei necesare La dispoziţia pio- deplin toţi propagandiştii şi cursanţii, că, putere abnegaţia şl profunda unitate a harnicilor constructori al comunUmulut cutata de coLactivuJ uzinei „Victoria” tn rului uzinei, nu a analizat atoni ce tel da
y -Uţttlor ţi cure an ţU or stă biblioteca f&râ un studiu Individual temeinic pe Acţiunea dinamică, presărată cu scene comice, tematica bogata, montarea. Interpre­ perioada celor II luni ale amdui 1954 fontă livrează uzina „Victoria” altor în­
documentară a cabinetului, care numără bază de conspecte, şl notiţe nu pot II tarea rolurilor şl muzica, asigură fllmu lui un «ucces deplin continuă să fie mal ndicat decît prevedea treprinderi din ţară
peste 10 0C0 de veOum© însuşite bazei© marxism-leninism uluj. planul de stat. Deosebii de Interesant pare faptul că
| Pentru propagandiştii mal îndepărtaţi CENUŞĂREASA Oomlletid de partid, conducerea uzinei oorrutetul de partid al uzinei (secretar
Sini cercuri ca cal de Istoria P.C U S.
pe centrul de raion oum slut de pUdâ cel Şi comitetul de Întreprindere au încercat tovarăşul Spărios Gheorgbe) nu o ştiut
tip superior de la Vtnţul de Jos. şl altoie,
|i!n comuna z.iatma am organizat un punct unde întocmirea conspectelor lasă de do­ La Alba Iuda pe «cranul cinemato prafului „Victoria'', intre 13-15, rulează de altfel să recupereze rămânerea în ur­ oină mai acum cltava zMe câ cca 10 va­
de consultaţie, înzestrat cu o bibliotecă rit filmul soulcţlc „Cenuşăreasa” Subiectul e luat din lumea basmelor, şl bucurtn- mă a realizării planului, râmtoere provo­ goane de fontă bună de expediat slă a-
ce numără 3 000 de volume. In cadrul Duc9 tn nvwu» de studiu propag m- du-se de o reuşită regizare, scoate cu pu tere tn evidentă, lupta dintre bine şl rău, cată de greutăţile întâmpinate tn primul coperită cu oalcar Şl nu se poala s?une
punctului de consultaţie sub conducerea dlşlll şl cursanţii nu reuşesc &ă fie în­ triumful primului asvrra celui din urmă, Interpretarea cu multă pricepere şl na­ tromestru aJ anului ; acoastă lu^otâ s-a că acest calcar nu poate fi descărcat ln
tovarăşilor din ooiectlvul cabinetului de totdeauna la înălţimea sarcinilor, aceasta turală, figura tnkll Cşnuşărese se impune tn atenţia spectatorului de la început dus Insă timid, neundorm, sporadic, nu altă parte
partid so organizează discuiţii tovărăşeşti se datoreşte faptului că slnt organizaţii ş» plnd la sflrşlt, ca un Simbol al celor mal alese calităţi omeneşti. In aceiaşi cu destulă Insistenţă. Pentru lichidarea acestor lipsuri,, con­
cu piupogandlţlll pe diferita teme şl U se IţmP este conturată puternic răutatea, spiritul Intrigant şl meschin al surorilor ei Conducerea întreprinderii va Bpun* p>a- ducerea uzinei „Victoria“-CăJan trebuie
de bază care nu ou creai toate condiţiile (i o mamei sale vitrege. Pedeapsa' dreaptă ce este dată acestor fiinţe rele, şl răs­
dau consultaţii. t* «ta consumid economic la furnale a să la măsurile cele mai urgent*, asigu­
de studiu membrilor şj candidaţilor de plata binemeritată a Cer\u}ăretei, satisface pe deplin, demonştrind (n mod con­
Unii propagandişti manifestă, şt «I gri­ partid La Întreprinderea „Ch Doja" de­ crescut vertiginos ta materii prime, pen­ rând fndepj inlrea planului de stat pe a-
jă panbru procurarea materialului bib­ vingător că răul e întotdeauna învins dc bine tru faplut că minereuri)* au fost înghe­ nuO 1954 la toţi Indicii, trâgînd învăţă­
liografic necesar oumeanţlilor. Aşa do e- seori se tovtlmplă că se programează şe­ ţate In timpul primului trimestru al minte ci în viitor să nu-şi mai facă loc
dinţe în ilufl dnd trebuie că se ţină 1n- OAMENI CURAJOŞI
xcmphj propagandistul Lupu Ioan. care acestol an şl conţineau mari cantităţi de 1n întreprindere asemenea nereguli Con­
vftţâjmntu) de partid.
conduce un cerc de tip supelor de eco­ Jn oraşul Brad, la cinematograful „Steaua roşie", va rula Intre ti-15 filmul so­ apă. ducerea U2lnet a şl trecut de larat la lua­
nomie politică anul I a procurat ţl a pus Sînt încă propagandişti care In «dară vietic In culori „Oameni curajoşi” P r ozenltnd U n episod din lupta oamenilor so­ Dar preţul de cost al produselor nu e rea i#»or măsuri de îmbunătăţire a pro­
la dLwozvţla membrilor conului Intragul de funcţiile alese maj au şi alte sarcini, vietici contra cotropitorilor fascişti, film “I Inmănunchlazd (n eroii pe care II -e- crescut numai din cau2a risipei de ma­ cesului tehnologic în secţiile mai princi­
materia) bibliografic prevăzut tn progra- fapt pentru care aceştia nu se pol pre­ prerintă dragostea neţărmurită faţă de potria lor. curajul uimitor, spiritul de Ini tern prime Şl materiale, e1 şl din caur.a pate, de raspoctarea graficului de descăr­
muJ do Studiu. Ptrocuaflndo-şl planşele de găti în condiţii corespunzătoare ţiattvă şl pile multe asemenea calităţi minunate marelui procentaj de rebuturi paste cel care a furnalelor ş» cubaourilor de la
economie politică. propagandistul lo fo­ Trăgînd ţoale învăţămintele din lipsu­ Jn/runflnd cele mal neînchipuite pri mejdiî. eroul filmului reuşeşte să se achi­ turnătorie, etc Aceste măsuri sini Insă
loseşte cu succes da material ajutător tn rile avute, colectivul cabinebuluJ de partid te cu cinste de misiunile cel slnt Incredln ţaţe întreaga lui luptă — care ee împle­ admis, o proastei gospodăriri a tntjrepJln- Insuficiente
expunoraa cunoştinţelor de bază. Ca re­ Alba, este Kotfirit să îmbunătăţească per­ teşte in chip armonios cu lupta tuturor oamenilor sovietici — este urmărită cu darU, a regiilor mari de fabricaţie, a Principala şl permanenta grijă a con­
zultat arest oare îşi ţine regulat şedin­ manent conţinutul tnvăţăjn/Wvtulul de par­ emoţie de către spectator şl lasă In sufletul acestuia, un sentiment de sinceră şi faptului ci Intrapnoderea a plătit lo­ ducerii întreprinderii trebuie să fie asi­
ţele cvi o frecvenţă aproape de 100%, Iar tid, contribuind prin acestea la ridicarea profundă admiraţie pentru bărbăţia, dir zenia şi sptillui de sacrificiu pe care bra caţii şi penalizări, ete
rea 60% din numărul membrilor cercului ntvaJulul de cunoştinţe al membrelor Şl al uit fii oi patriei soci alte te l-au dovedit In lupta lor contra duşmanului cotropitor. Tn posturte Importante ale întreprin­ gurarea unei aprovizionări ritmice, can­
reuşesc să facă conspecte bune du/pfl ma­ candido ţi lor de partid deri) au stat tâmp îndelunge! elemente titative şi calitative cu materii primo,
terialul indicai Intip» ooaştfe so numără VICTOR P TE AND BRIGADA LUI IONUŢ materiale şl combustibil, pentru a nu da
tovarăşii Domnaru Sava, T\atomk Eugen, directorul cabinetului de partid „Brigada Iul Ionuţ", film romtneic rulează Intre 16—19. la cinematograful nerorespumâtaare, oare pmn nepricepe­ Joc gttulrilor de producţie Trebuie de
Frătuţiu Constantin, atr. Alba-dulia „Popular" din orogut Hafeg Ae/lunca acestui film se petrece In Valea Jiului rea lor de a conduce au dăunat bunel esemem să *e acorde* o mal mare aten­
Povestind tntfmpiărlle ce au avut loc tn jurul unei inovaţii, Subiectul conturea­ desfăşurări a producţiei 51 toi se vfld ţie folosirii ou pricepere 'gospodărească a
ză eu multă precizie lupta de clasă, rea llzind figuri specifice pentru fiecare clasă urmele „Isprăvilor" unor asemenea con­ materiilor prime, materialelor şl combus­
__________ _________ __A NUN Ţ________________________ socială (n parte. Firul care li străbate subtineară largtle posibilităţi■ pe care ti­ ducători, cum ar fi grămezile de fontă tibilului. îmbunătăţirii calităţii produselor
In rloa dr 10 decembrie ac., orele 9, In localul Statului popular regional, va nerii mineri ai Văii Jiului Le au, in lumi noasele perspective ce tt se deschid in peste care s^a descărcat oaldar, sutele de
avea loc deslflşurarea relrl de a |V-a se.lunl a Sfatului popular regional Hunedoara. ulttorul însorit, spre care păşesc plini dc etan. şl reducerii sistematice a preţului de cost
mll de cărămizi din briaj, peit* oare se
I TUPARU
Totul trebuoa să se petreacă conform pla­ mod sălbatec dc rltr* zbirii siguranţei Au Lreout 36 de ani de La masacru)
Din trecutul de lupta al clasei muncitoare nului pregătit de către eMfiu burghezo- burghezo-moşiereşti ln urma schingiuiri­ din Piaţa Teatrului Naţional, panoadă în
moşlertmlL lor, I C Frirmi a încetat din viaţă după care s-au schimbat multe lucruri In vta-
13 D E C E M B R I E 1 9 1 8 * cvteva SăptămJnl de chinuri pe palul torioe a invtnoobitel Uniuni Sovietice în
(a poporului nostru Datorită victoriei Is-
spitalului Qolentima
Ziua de 13 decembrie 1910 a fosă o zi
După înscenarea unul odios precea cmne cei do a) 2-lea război mondial, şi a luptei
friguroasă de lamă, ou gec uscat, fără
pilc de zăpadă. La ora prinzulul, munci­ a avut loc la Jumătatea anului 1919, că­ eroice a forţelor patriotice conduse de
In şirul faptelor eroice însorise de cla­ păstreze ln întregime ot^UgurUe. arun- Regi*. Parolei cu aceasta Izbucneşte gre­ torii de la Vulcan (azi uzinele „Mao Tze- lăul Mărglneanu, din ordinul căruia fu­ Partidid clasei muncitoare, patria noas­
sa muncitoare In lupta împotriva ex­ clnd toate greutăţile pe spinarea clasei va muncitorilor tipografi de la „Sfetea" şi dun‘1 au lăsat luorul mai de vreme ca seseră Asasinaţi cei peste o sută de mun­ tră a fost eliberată de sub Jugul fas­
ploatării, pentru paoea şi fericirea po­ muncitoare. „Mlneroa", La începutul acduiaşi decem­ deoblce) Cu negreala pe faţă. In haine ei teri, făcaa presei următoarele declaraţi!: ciştilor şi Vn ciuda împotrivirii claselor
porului se află şl demonstraţia din ziua Sub Influenţa Marii Revoluţii Socia­ brie se aJăluză greviştilor muncitori de subţiri şl zdrenţuite, el păşeau tn coloa­ „S-au scris multe despre 13 decembrie, exploatatoare poporul muncitor şi-a luai
de 13 Decembrie 1918 am primii chiar şl unei* reproşuri... Dar toarta în proprule sala mâini Dintr-o
liste din Octombrie, muncitorii Întorşi de la „Lemaltre" (azi uzlneOe Matyas Rako&l). nă. lndrepUndti-oe gpr* centrul Capita­
ln unma distrugerilor provocate de pri­ pe fronturile de luptă din Moldova — apoi muncitorii petrolişti de Ia Morenl, lei. evtrnd tn frunte pe ucenici şi câteva marea mea satisfacţie e că am fosi feli­ semicolonie a imperialismului anglo-fran-
mul război mondial oare abia luase gflr- mulţi dintre ei martori ai revolut tel ruse Ţintea, Ochiuri şl Qtmpina. Dtn oraşele zeci de fam eu In urma lor veneau In citat şl sărutat pe ambii obra|i de regele co-amoncan şi apoi a imperialismului
şit, ţara noastră trecea prtntr-o situaţie — impre^pâ cu muncitoru do pe tarito- Moldovei şl Ardealidul sosesc La Bucu­ ondine coloanele muncitorilor de la uzi­ Ferdmand”. german, ţara noastră a devenit o ţară
Tată lamaiu) satisfacţie* sinistre a că­
deosebit de critică )n perioada anilor riui rămas vremelnic 6ub ncu/paţia ger- reşti numeroase delegaţii ale muncitori­ nale „Walt" (aii Steaua Roşie), şl „Le- liberă şl Independentă (n care atăpîn este
1916—1916. Romlrua a fost jetfuilă de că­ mano-prusacă, iniţiază o sen)e de acţiuni lor care partidpă la demonstraţii şl ia maitre". irmncltorH de La Arsenal, de la lăului Mfirglneanu, fericit că a reuşit şă însuşi poporul, făuritorul tuturor bunu­
tre ocu^ţAţii germani de 2 101 90S tone care marchează creşterea avtntului revo­ calelalle acţiuni de solidaritate ale clasei Pirotehnica Armatei $1 Regie Coloana îndeplinească vrerea exploatatorilor, e rilor materiale Pe zl ce trece în ţara
cereale, I 140809 tone produse petroHIere. luţie nor al maselor. muncitoare tramvoiştitor came ajunsese pînă lîngâ căror slugă era. să înăbuşe în siijge noastră se înalţă noi fabrici şi uzine. Iot
1 400 000 clapele de vite comut* 7 400 000 Guvernul reacţionar, care pregătea cu ln ţaţa acestei situaţii, guvernul bur­ palat, fusese oprii* de otieva rin duri de demonstraţia oamenilor muncii din ziua mal mulle tractoare şl agregate lucrează
capete ot capre, porci, 600000 cai şi sute b^onete, lir ceferiştii, rămaşi îo afara de 13 decembrie 1918. pe ogoarele patriei, în scopul ridicării
Intensitate partlraurea sa La agresiunea ghezo-moşieresc, în frunte pu regele Fer- In luptele de la 13 decembrie, ataşa
de mii de tone piei lemn, sare. textile imperialiştilor împotriva tânărului etat dtnand. la hotărî rea de a înăbuşi Vn smge cordonului, încercau să ajungă ]a locul neîncetate a bunăstării celor ce muncesc
Şi alte produse, La care se adaugă alte sovietic, încearcă ca prin diferite meto­ voinţa de luptă a oamenăor pare cerceu adunării Aproape de seară, majoritatea muncitoare -n-a putut jzbîndl din caiaă Tradiţiile de luptă ale Clasei muncitoa­
că n-a avut o conducere fermă şi a fost
caniLItăţl uriaşe de' produse pentru între­ de să 9tâvJJeaseă avîntuî revoluţionar al pline şi Libertate. Informat că In după coloanelor ajunseseră în ţaţa Teatrului re slnt veşnic vil 1n inima poporului
ţinerea trupelor de ocupaţie Acest Jal maselor, luând o «©rle de măsuri repre­ amiaza zilei de 13 decembrie muncito­ Naţional lipsită de sprijinul aJJatxilul ei principal nostru, holărit să rvu-rşi cruţe otorlurile
— ţărănimea Da r Intringenea suferită şl
organizat a agravat sltua(la economică a sive Împotriva celor ce îşi manifestau rii din Capitală se vor întruni la sedljJ Şl deodadă, la un lamnal dat de gene­ pierderile însemnate 1» care te-^a o vad. pentru înflorirea vieţii sate. pentru pace.
patriei noastre. înrăutăţind tot mai mult nemulţumirile faţă de ne&Iim Aceste mă­ slndloatetar din ste âf Ionică — guver­ ralul Mărgineam^ ofiţerii şl soldaţii că­ Nestăvilită este una poporului împotriva
condiţiile de trai ale poporului muncitor suri luata de guvern aveau drept efect nul libera] cantonează cu olteva zi© îna­ rora U se dase înainte de bfiul au detehlx n-au putut să oprească tn loc valul re cxpdoatatorUor, a duşmanilor împotriva
voluţlanar a.1 maselor muncitoare, do­
acelora cana ar vrea să vadă Iar poporul
Daitele oficiale <l»r> perioada 1916-1920 însă închegarea clasei muncitoare, orga­ inte» ta Băneasa, regimentul 9 vtnflton focul asupra mulţimii, lovind de aseme­ rinţa lor fierbinte de viaţă mai bună în Lanţuri $1 pe sine din nou huzurind
arată ca în timp ce salariile muncitorilor nizarea unor acţiuni tot mal puternic* da garda şl prin diverse manevre tică­ nea ou patul armelor In capotele uceni­ De-*» lungul anilor, clasa muncitoare a pe spinarea celor mulţi.
şl funcţionarilor crescuseră de 309 de ori, Sub influenţa grupuri tor comunisto în loase aţâţă pe sofctaţi împotriva mimCl- cilor. ele femeilor şl muncitorilor lipsiţi ştiut să se orienteze pe drumul cel Just Amintirea eroilor clasei muncitoare că­
preţurile se ridicaseră de 824 ori. rediroln») Capitală şi In alte centre dtn ţară, ce lorUor grevişti Tn noaptea de 12 syre 13 de arpănane ci re s-o ajute să cudeagă roadele eroice­ zuţi te 13 decembrie 1918 a celor căzuţi
nivelul de trai al salariaţilor faţă de pe­ organizează şi r-e desfăşoară numeroase decembrie 1916, guvernul organizează pla­ Masacrul din Piaţa Teatrului Naţional lor el lupte in locul acestor lupte ca la Lupeni şl Griviţa. a acelora cari au
rioada dc dmainte de război la o trei­ greve, demonstraţii de stradă şl mitin­ nul de masacrare a muncitorilor care vor s-a soldat Ou 102 morţi şl 164 răniţi A rezultat al creşterii avântului revoluţio­ înroşit cu stngele lor caldarimuJ fostei
me Situaţia ţărănimii era la led de grea guri ln care masele Iau etlludlne îm­ ieşi )a demonstraţie IVafertul Capitalei doua zl, ziarul „Viitorul" oficiosul guver­ nar şi £ub influenţa Marti Revoluţii So­ pieţe o palatului, la 24 februarie şi te
datorita exploatării crincrne şi nemiloase potriva regimului de foamete şi mizeria, Şl comandantul garnizoanei Bucureşti, din nului brăttenist menţinea eu neruşinare cialiste din Octombrie s-a născut Parti­ « noiembrie 1945, luptlnd pentru liber­
a moşierilor Producţia întreprinderilor împotriva stării de asediu, pentru liber­ ondtmd /regalul, aşează ln gangurile din afirmând că ln urma incidentelor din dul Comunist din Romîtria. statui major tatea şi fericirea poporului dă oamenilor
era dezorganizată, şomajul creştea verb tatea de organizare Vn slrwlleafexprl- jurul pieţei Teatrului Naţional postim Piaţa Teatrului au fost 0 sau 8 morţi nl clasei muncitoare muncii un puternic imbold în lupta pen­
mîndu-şi ln aceJaşI timp solidaritatea cu Dar re>arţlunea nu s-a mulţumit cu atăla Sub conducerea Partidului Comunist
gin os de la 0 Zi ta alta. Iar plinea lipsea fixe de rmtjrailiere ou ordinul de a trage tru apărarea manlor cuceriri, pentru con-
Marea Revoluţie Socialistă dtn Octom­ După masacru au fost areetaţi peste 2000 clasa muncitoare a învăţat să lupta or­
cu săptămânile In timp ce m a sole popu­ L'\ demonstranţi la comanda ofiţerilor Pe scdidarea şl întărirea păcii, pentru fău­
brie do muncitori printre care şl I C Prlmu, ganizat împotriva exploatatorilor, s* cu­ rirea viitorului luminos şl fericit spre
lare de la onase şi sate Indurau aceste In decembrie 1919. peste 6 009 ceferişti slririOe din Jurul Teatrului Naţional, pe unul dm fruntaşii mişcării muncitoreşti noască şl să descopăr* pe trădătorii so- caro ne conduce cu mină sigură Partidul
lipsuri, capitaliştii şi moşierii Îmbogă­ declară grevă, iar la 3 decembrie intră oajea Victoriei şi in diferite unghere, eu din acea perioadă Mulţi dintre cel ares­ ciaj-demorraţl de dreapta, reformişti Şi Muncitoresc Romin organizatorul tiiluxor
ţiţi în timpul războiului căutau fiă-şl în grevă alţi 5 000 de salariaţi de la fort masate trupe pregătite pentru măcel taţi au fost schingiuiţi }■ maltrataţi (n revLziontştl, agenţi al burgheziei. victoriilor noastre