Page 16 - 1954-12
P. 16
Pag» 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 99
Să zădărnicim uneltirile vrăjmaşilor păcii şi securităţii în Europa Politica internă a S. U. A. criticată
la Congresul sindicatelor aPiliate C. I. O.
Vom sta neclinti(i Pentru viata noastră NEW YORK (Agerpiesş — TASS trans Reuiher a criticat de asemenea politica
Pe întinsul regiunii noastre, oamenii m uncii In cadrul a numeroase mitinguri şl mite : forţelor celor mal reacţionare din SUA,
de strajă păcii adunări tjl eaprlmg cu însufleţire aprobarea lor faţa de Declaraţia comună a ţărilor liberă La 6 decembrie s-a deschis la Los An- al căror exponent este senatorul Mc
europene care au participai Ia conferinţa de la Moscova pentru asigurarea pAcII şl se gelas cel de a] XVI-lea Congres al sindi Oarthy Ca urmare a acer.tei politici, a
In seara riled de 6 decembrie a c, adu curităţii In Europa. Mitinguri <®b solidarizare ou Declaraţia catelor afiliate la Congresul sindicatelor sublimat Reuther. milioane de americani
nat* tfttr-un miting, noi membrii Lntizvâ- In cadrul acestor mitinguri şl adunări, el declară In unanimitate că sini halărtţl ca comună e guvernelor ţărilor europene Industriale (CIO) La congres participă „se tem să spună ce gîndese, se tem să se
riţihi „Mureşul” din satul Sâleiva, raio prin munca lor paşnică şl creatoare aă apere pacea afli de mult dorită. De asemenea participante la Cont eroi ţa de la Moscova, aproximativ 100 de delegaţi din partea înscrie in organizaţii sau să ia parte la
au avut loc zilele trecute şl In oraşul
nul Eia, am discutat despre încheierea Işl Iau angajamentul să de-a un avlnt puternic întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sindicatelor care, potrivit datelor presei adunări, oa nu cumva părerile lor să fie
Alba lulia
conferinţei ţârilor europene, «invocată cu şl depăşirea planului de stat, conştienţi Hlnd că astlel vor contribui la ridicarea nivelu americane, grupează cLrea 5 milioane de „considerate drept subversive".
La mitingul muncitorilor, tehnfldenti-
scopul asigurării păţii Şi securităţii în lui de trai a) celor tt muncesc, precum şl la întărirea capacităţii de apărare a patriei lor, inginerilor şl funcţionarilor de la m&nbrt Reuther a sprijinit Tn linii generale po
Europa. noastră, » Cuvintiul de deschidere la congres o litica extornă a SUA.
Complexul C P-R, au luat cuvlrvtuil nu
Noi Iubim pacea şl de aceea, înfierăm meroşi muncitori care au arătat Impor fost rostit de Reuibher, preşedintele CIO Lulnd cuvintiul la 1 decembrie 1® con
cu hotărî re intenţiile imperialiştilor de a tanţa Istorică a Declaraţiei comune a gu Lulnd In considerare starea de şşhrlt a gres, ministru] Muncii al SU A, Milehell,
reijiarma Germania occidentală, de b Gîndurile unui pensionar militar vernelor ţânulor europene partioipante la membrilor de rind qj simd leatului, Reu- a evitat să discute problemele cele mal
ereia un nou focar de război In Europa. oonfermţa de la Moscova, precum şl ata ther a cntloat ou asprime politica internă Importante oare afectează Interesele vitale
Fiind incă vii In mintea noastră groză General-Maior onorific în retragere Victor Domşa şamentul lor, faţă de aceut Important do a guvernului S.U A acuzlndu-l de „atitu ala muncitorilor amerloanl. Umltlndu-se
viile războiului trecut; aid, pe ogoarele Am urmărit cu interes creecind desfă alo Imperialiştilor, stau astăzi de veghe cument pus In slujba creării unul sis dine dură şi nepăsătoare" In ce priveşte
întovărăşirii noastre, vom munci Cu şl şurarea lucrărilor conferinţei de la Mos oamenii muncii de pretutindeni, chiar tem de securitate colectivă In Europe. problema şomejuluj După cum a recu la declaraţii dc ordin general. El a dat
mal multă dragoste, opun'uvd munca noa cova şl salut ou căldură Declaraţia Isto din Însăşi statele lor- Popoarele vor eâ Tovarăşul Cobllş Ioan. după ce $l-a ma noscut Reuither, această problemă ara în citire de asemenea unul mesaj do sal uit
stră paşnică intenţiilor criminale ale im rică adoptată de statele participante ; a- trăiască In pace şi bunăstare şi de aceea nifestat solidaritatea sa ou Declaraţia co 5 U A un oaraoter acut din partea Iul Eisanhower
perialiştilor de a dezlănţui un nou măcel ceastâ Declaraţie constituind un document se opun cu botărlre ratificării acorduri mună, a spus : „Pentru a contribui la în
Al Alun de marea forţă a popoarelor ce exprimă năzuinţele a sute de milioane lor da la Londra şi Paris, oare au drept tărirea prun fapte a Ideilor de pace şl
Uniunii Sovietice, vom fi o stavilă de de oameni cărora le este 6cumpS pacea şi scop reînvierea militartomului german şi colaborare frăţească Intre popoare enun Dezbaterile din parlamentul indonezian
neclintit In aalea aţâţătorllor la un nou vuaţa. îndreptarea acestuia împotriva Uniunii ţate de Declaraţie, eu voi lupta neobosit DJAKARTA (Agerpres) — TASS trans tidulul naţional, a caracteriziat de ase
război Deşi, ca urmare a viratei mele înain Sovietice şl a ţărilor de democraţie popu ca să obţin noi victorii Tn producte şl mite : menea pe conducătorii opoziţiei caliL-
DUNEA IO AN şl HODOR AUREL tate, nu am luat parte adu va la cel de lară In activitatea obştească". In parlamentul indonezian au îoe dez ctndu-1 drept „areaturo” ale imperialis
membri ai Comitetrulul de conducere aă dedea răzbcn mondial, am avut totuşi Dedoraţia statelor participante la con Printre alţi» a mat luat cuvfintul şl ti- bateri pe marginea propunem opoziţiei, mului olandez"
a întovărăşi rid .«Mureşul" prilejul, ca oricare cetăţean romln, să-mi ferinţa de 1a Moscova propunînd In lo nărul Peter Ioan, care s-a angajat oa in care caută să obţină un vot de neîncre In cadrul dezbaterilor a luat de aseme
dau seama de atitudinea neomenească, cul pactelor agreaive uri sistem de securi scopul intirtTii hotărlrll sale de a lupta nea ou vin tul deputatul Atdlt. secretar
dă dere în guvern
crudă şi păgubitoare, manifestată da re tate colectivă, este In asentimentul tu pînă la capăt pentru menţinerea şl con general al Partidului Comunist din In
gimul fascisto-hitlenst faţă de poporul turor popoarelor Unire şi ajutorare re- solidarea păcii, să depăşească zilnic ple Oumcvscutul activist pe tărim aocial, Dia- donezia, care a demascat planurile reac-
In fer-una din senJe zilelor trecuta, tn parţ lulnd atitudine împotriva opoziţiei
nostru şi faţă de toate celelalte popoare aiprocă In locul învrăjbind $1 încheierii nul de producţie cu 100 la sută ţiunll Totodată, Aidlt a relevat laturile
comuna Apoldul de Sus raionul Sebeş» a subliniat importanţa menţinerii unită
pe care le-a subjugat şi expJoatati de alianţe şt blocuri militare ale unor * pozitive ale activităţii guvernului, care se
lâranai munoton, s-au astrinx la cine ţii poporului şj a colaborării între orga
Iatâ Insă că cercurile Imperialiste oc state îndreptate împotriva alltor state; In cursul zilei de 1 decembrie, paste bucură de sprijinul poporului Aidit a
matognafu! ,,23 August" unde au discutat nizaţiile musulmane, naţionale şi comu
Declaraţia semnată la conferinţa de la cidentale, mergind pa drumul acumulării acestea sânt vederile ţărilor participante 2 000 de muncitori de la Combinatul me niste. Di op ari a criticat vehement pe Ju- arătat primejdia pe cate o reprezintă În
Moscova a ţărilor europene Sala spa de proLHun maximale şi atenttad la viaţa la conferinţă talurgic „Gh. Gheorghliu-Dej” dui Hune 6uf WlbLsono, lideruL aripii de dreaota a cercările opoziţiei „de a transforma In
popoarelor ce şi-nu oîştigat libertatea cu Salvarea şi menţinerea păcii pnn uni doara, întruniţi pa secţii, In însufleţite donezia intr-un vasxl al S U A" şl a
ţioasă a afejbui cinematograf devenise partidului Maşurru, reprezentant al opo-
mari jertfe, caută să readucă pe arenă rea stirtnaă « popoarelor este o cinste de mitinguri, şi->au exprimat adeziunea ho- cerut guvernului să ia atitudine mai ac
nelncăpătoare pentru sutele de ţărani riţiei, şi a arătat legăturile opoziţiei ou
pe oei ce au pustiit oraşe şl sate şl au oare nu trebuie fiă se Lipsească niri un tărîtă la Declaraţia guvernelor ţărilor eu tivă pentru oauza poporului, pentru pace,
muncitorii ou gospodării mdividuafle, ţă
semănat moarto de-a-lungul şi de-a latul stat, atât din apus oit şl din răsărit lai ropene care au participat la conferinţa de puterile colonialiste psrvtrrvi desfiinţarea totală a regimului
rani colectivişti, muncitori de la gospodă
continentului european pentru atingerea acestui ţel, nici un efort La Moscova Mangoensairkoro, unul din Lider» 1 par- colonial
ria agricolă de stat, oare veniseră să-şi
Tineri şl vârstnici, uniţi în nizuinţtf, s-au
spună cuivîintul lor de aprobare a hotă- Dar, împotriva tendinţelor războinice nu poate fi considerat per ea mane angajat a nu-şi cruţa forţele tn marea
lirilor conferinţei de la Moscova luptă pe care popoarele iubitoare de pace Misiunea generalului Collins în Indochina
Derchizînd adunarea, tovarăşul Ivănes- Ne vom apăra munca noastră paşnică
eu, învăţător la şcoala elementară, a ară o duc împotriva uneltirilor de dezlănţui Declaraţia {ui Fam Van Dong
re a unul nou război, împotriva celor ce
tat că in hotăririle conferinţei de la Mos Declaraţia guvernelor participante la rită acestor bombardamente s->au distrua din nou oaută să semene moarte şl dis
cova sint exprimate năzuinţele paşnice a oonferinţa de la Moscova/ consb'tuJe pen nenumâ/rate locuinţe iar sub zidurile lor trugeri HANOI (Agerpres). — Agenţia Vielna- în treburile Interne ale Vietnamului si
ţărilor lagărului socialismul ui şt că pa tru do), muncitorii de la Atelierele CFR şl-au pierdut viaţa numeroşi mun La secţia furnale vechi, utemiştii Tin- meîă de Inlormaţii transmite ■ împiedice aplioarea acordurilor de la Ge
cea In Europa poate fi asigurata numai Simeri*. o chemare în apărarea păci» ş» citori din patria noastră ; noi, nu vom ad pău Ioan, BurLacu Vasile, Filip Nirolae, Fam Van Dorvg, ministrul Afacerilor neva Şi să pregătească dezmembrarea de
pe calea creării sistemul ud de securitate seduntăţii europene Noi, astăzi, nu pu mite repetarea acestor nenorociri. Sintern laseisln Nafan şi Inginerul Cezar Avram, Exteme al Republicii Democrato Viet finitivă a Vietnamului
colectivă propus de Uniunea Sovietică. tem să rămlnem Indiferenţi faţă de pla hotărî ţi să ne apărăm libertatea şl viaţa dind glas glodurilor lor au spus : nam, a adresat lui V M. Mclotov şl An- Trebuie subliniat că politica de violare
„Calea ratificării acordurilor de la Pa nurile războinice urmărite de puterile im /aiurită oare se construieşte la noi In — Sintem pe deplin convinşi că forţele thony Eden, care au prezidat conferinţa sistematică a acordurilor de la Geneva
perialiste pnn semnarea acordurilor de ţarf a-a bucurat de aprobarea elementelor
ris. a spus vorbitorul, este un drum sigur păcii domină forţele războiului, că orica de la Geneva. 0 declaraţie in legătură cu
Ia Londra şi Paris care sabotează acordurile de la Geneva
spre reînvierea militarismului german şi Eu personal, alături de ceilalţi tovarăşi re agresor v» avea soarta pe care un misiunea generalului CoUins Tn Lndo-
Pentru rumeni nu mai eate «coreţ că din rindurde cercurilor guvernante fran
crearea unui nou focar de război. De de munci, tmi i-au angajamentul ca In *ee- trecut nu prea depărtat a rezervat-o aven china. In care se spuno între altele :
prin aceste acorduri nu ae pune La cale ceze de la Paris, ca şi dm Saigon, în ciu
aceea popoarele sint datoare să lupte ţia eazangeri© în care lucrez, să-mi spo turierilor războinici. Ne e scumpă liber Guvernul Statelor Unite a trimis re
altceva decît reînarmarea pa faţă a re da dorinţei de pace şi colaborare cu R D.
pentru a zădărnici aceste planuri ele a- resc şi mai mult eforturile in întrece tatea şi viaţa şi de aceea vom sta neclin cent la Saigon pe generalul Lawten Col-
gresiunii”. vanşarzilor de La Bonn» ou scopuH dezlăn rea socialistă oa prin îndeplinirea plami- tiţi de strajă cuceririlor poporului mun Ims In calitate de ambasador american Vietnam mamferută de poporul francez
ţuirii unui nou război împotriva Libertă luj de producţie la toţi indicii, să contri şl de majoritatea cercurilor politice, e-
Cu entuziasm, participanţii la miling, citor eorvdu* de partid. Sintem hotărlţi a pe lingă guvernul lui Ngo Dkih Diem Po
ţii popoarelor lagărului pinii şi a de bui la întărirea oapaclitâţil de apărare e conomice şl culturale din Franţa
s-au declarat de acord cu hotăririle con mocraţiei. munci cu şl mal multă dirzenle pentru trivit propriilor cuvinte ele generalului Poporul vietnamez şi guvernul R D
ferinţei de la Moscova infierind totodată patriei noastre. dezvoltarea economiei noastre naţionale Colims, misiunea speciali oare I s-a în
Din memoria muncitorilor de la ito Vietnam doresc consecvent pacea Elo
intenţiile agresive ale imperialiştilor ARDELEAN cornel şi Întărirea continuă a capacităţii de apă credinţat are drept scop să „acorde spri
ii erele noastre, nu sînt şterse încă «- slnt ou Lotul satisfăcute d« prevederile
Luîrvd cuvintiul, colectivistul Luna seaţia Il-a oazangerie ram a patriei noastre. jinul necondiţionat al S U A guvernului acordurilor de la Geneva. De ac»a. guver„
Gheorghe, de pilda, in cuvinte simple a mintvrile nenorocirilor produse de bom Aceeaşi poziţie fermă au luat-o şl oţe- Ngo Dinh Diem" şi „sl-1 ajute prin toate
bardamentele avioanelor duşmane Dato- Atelierele C F_R Simerva nul şi poporul R D Vietnam sint hotă-
vorbit despre însemnătatea Declaraţiei terli de la cuptoarele Siemens-Martin. miJloaceJe posibile". Acest ajutor constă rita să aplice Tn mod smeer şi scrupulos
conferinţei de la Moscova, oare — opusă Tovarăşii CostaChe Vasile, Caţighera Ni- tn primul rind în „Instituirea trupelor ar aceste acorduri.
acordurilor de la Paris — ere drept scop Sa punem stavilă duşmanilor păcii colae, Varga Herman şl mulţi alţii, au matei vietnameze de către o misiune ame- Credem ou tărie — se soune In înche
apărarea picii şi securităţii popoarelor. înfierat- acţiunile- întreprinse do- Imperia- ricti-nâ" şi „înzestrarea acestei armate ou iere tn declaraţie — că. cu aceeaşi bu
Ca oricare muncitor cinstit din patria lor hitleriste mi-au udis soţia şl cel 2
„Pot să - şi tot zăngăne Imperialiştii U$tu americani ce merg pe drumul..pri echipament care Tn proporpe de 90 la năvoinţă, cu sprijinul cătduro» al guver
armele, a spus colectivistul) Luoa. că pc mea, am urmării cu nespus interes lu copil Nu am cuvinte să-mi exprim ura mejdios al refacerii milltaicsmulul ger sută să fie de provenienţă americană". nelor şl popoarelor Iubitoare de pace.
noi nu ne Intimidează. Acum «intern mai crările conferinţei de la Moscova a ţă pe care am simţit-o atunci şl o simt Încă man provocator de războaie Ajutorul acordat de guvernul SUA acordurile de ta Geneva vor fl aplicate
puternici ca oricînd şi alături de noi avem rilor europene pentru asigurarea păcii şi faţă de armatele lui Hitler, cwrc au adus clicii Iul Ngo Dinh Diem este încă o do conform 1 iterii şl spiritului lor. asigurind
pcpcare’e Uniunii Sovietice, care au mal securităţii în Europa. Declaraţia comună atîtea nemorooiri poporukt! nostru şi în Asemenea mitinguri şl adunări In vadă că cercurile guvernante ale S U.A astfel restabilirea unei pici trainice în
pus odată cu botul pe labe pe eeet ce au am cJtit-o cu multă însufleţire, ea liînd care oamenii muncii din regiunea sînt hotărlte să-şi intensifice inteumenţie Indochina
vrui să le turbure liniştea. Frontul pă un îndemn pentru apărarea bunului cel tregii omeniri. noastră au salutat Declaraţia guverne
cii este cu mult maJ tare deoit torţele mal de preţ al omenirii — pacea. Astăzi, prin acordurile de la Londra şi lor participante la conlerlnţa de la
războinice. Noi Insă sin tom datori să ne Aîrtări, cînd puterile lmpeniabste în Paris puterile apusene urmăresc reînvie Moscova unde şl-au ţiprlmal solidari PE S C U R T
sporim eforturile pentru a obţine recol rea miibitarismuiui german şl dezlănţui tatea cu toţi partizanii păcii din lumea
cearcă să dezlănţuie un nou război, pa
te tot mai mari de pe pămlntul colecti • Agenţia FVanoe Pnesse anunţă că brii fostiulul partid „progresist" japonez
cea trebuie să Le apărată cu şi mai multe rea unul al lll-lea război mondial întreagă, au mal avut loc la Inlreprln-
vei no3Stre, contribuind orin aceasta la Noi oamenii muncii de pretutindeni nu derea carboniferă lebea, şl la alte În Dieta japoneză e ales ca succesor al lui • In seara zilei de 20 noaembne, trei
întărirea patinei noastre şl a forţelor pă forţe Eu nu am uitat şi nu am să uit Ioşida tn postiil de prim mirusbru pe agenţi cionkalşişti înarmaţi au debarcat
cii, zădărnicind intenţiile necugetate sie niciodată grozăviile războaielor trecute vom admite Insă, oa planurile magnaţi treprinderi şl Instituţii din raionul Iohiro Hatoyema, preşedintele „Partidu pe agounx pe o Insulă Tn dreptul judeţului
imperialiştilor”. In primul război mondial mi-am pierdut lor imperialişti să Lie puse in aplicare. Brad. lui democrat din Japonia", Camera coq- Siapu. In dimineaţa zilei de 1 decembrie
Au mai vorbit apoi utemutul Baiu Ioan» ambii părinţi oare au fast unişi de gloan Sin tem hotărî ţi oa prin sporirea efortu La redacţia ziarului nostru au sosit eUierilor — Camera superioară a parla soldaţi ai unităţilor de pază a coastelor
directorul gospodăriei agricole de stat ţele arm atei germane Rimînând orfan rilor în munca noastră de zi ou zi, să de asemenea scrisori in care se a- mentului Japonez — a confirmat această ale Armatei Populare de Eliberare şi or
Maţuga Franc isc, sanitarul Popa Con ratâ că mitinguri s-au ţinut Şl la Fa alegere cu majoritate de voturi. Potrivit ganelor securităţii publice eu Înconjurat
numai la etatea de 5 ani, datorită regi dăm o lovitură zdrobitoare încercărilor brica „Ardeleana" din Sebeş, la în
stantin şi mulţi alţii cane şl-au arătat in dupnănoase de a no răpi libertatea şi relatărilor agenţiilor de presă, Hatoyama pa agenţii oUnkaişiştl. După ce II s-au
dignarea faţă de umeUxnle cercurilor im murilor de cruţă exoloatare. am avut o treprinderile Trustului 7 conslrucţll intenţionează să-şi formeze noul guvern adresat somaţiile de rigoare refuzînd să
dm Petroşani, la uzina „Victoria" din
perialiste In (nafceiere a fost adoptilă o copilărie plină de griji şl mizerie pacea, cucerite cu atitea jertfe. Călan, precum sl Intr-un număr mare din membrii „Partidului democrat din se predea, ei au fost ucişi.
moţiune prin oare cel perle 500 pari,icI- Din pito am suferit şl nenorocirile ce VASILE UNCURDANU Japonia" — partid burghez oonstit/uiti re Pnmtre echipamentul capturat se află
de comune şl safe din regiunea noas
panp ş*-au exprimat cu fermitate hoLă- lui de al Il^lea răiboi mondial, dezlănţuit muncitor la întreprinderea tră cent din fuzionarea unor elemente din un aparat de nadio-embie şi două pis
rîrea de a apăra cauza păcii. de armatele hitUerlEte Bombele avlonne- 703 Construcţii Petroşani partidul liberal al luâ Ioşida şi din mem toale. . f
considerabil
militar direct al S.U A în treburile in
înrăutăţesc
urmare,
Noi& şi co*ine,fttah,ii ţiile de trai ale oamenilor muncii. condi terne aJe Chinei pentru a împiedica eli că cu focul Penuoolu] rolnarmărij Germa
niei occidentale devin© cu atit m»i evi- ,
In
pentru
dent, dacă ţinem seama de faptul că prin
grija
el
patriei.
destinele
berarea Insulei Taivan — vechi teritoriu
C C M, din Fnanţa a adresat oamenilor chinez — de sub jugul aticii cionkaişlsle. acordurile de La Paris se deschide calea
Tineretul vest-german împotriva poate chiar opune majoritatea covîrşMoare Creşte unitatea dascl muncitoare muncii apelul de a se uni pentru a împie încheierea pactului amerio ano-gom truda - pentru electuarea unor cercetări atomice
a tlneretul/ui german I” dica ratificarea acordurilor de la Paris nist şl încercările de a permanentiza ocu care fac cu putinţă producţia de arme
poliţiei» revanşarzilor din Fran{a
Tineretul vest-german organizează tot cu privire ta reînvierea wehrmachlulul paţia insulei chineze Taivan şi a celorlal atomice şi cu hidrogen Tn Germania o.r- >
mal frecvent mitinguri şi demonstra ţii de Totodată, această organizaţie atrage neo te teritorii care apanţtn R P Chineze cidentata, precum şi pentru aproviziona
Lupta tineretului din Germania occi Pro blam ele care stau in prezent In fa
protest împotriva înarmării republicii de bosit atenţia asupra faptului că crearea constituie un atentat grosolan la suvera rea ei cu arme atomice dc către alte ste
dentală împotriva ramilitanzărli la o am ţa clasai muncitoare din Franţa ii cer a-
la Bonn. In ultimei© s&ptSmîni. un nu unui sistem de securitate Tn Europa, a nitatea ş» integritatea teritorială a Re le Ln conformitate cu aceste acorduri ar
ploare mereu crescândă Tineretul vesl- măr deosebit de mare de astfel de acţiuni cesteia aepuni susţinute şi hotărîto Apă cărui piabră fundamentală a fost pusă de publici Populare Chineze şi un ameslee mata vesl-germană cojjătă posibotitalea
german se prorvunţă cu tot mai m»ilt5 rarea păcii, a intereselor vitale şi liber
hotărâre împotriva politicii antipopulare a au fost organizate la Essen, Dor Imund tăţilor democratice impun ca o necesitate trataiul franco-sovSelic de alianţă şl asis tn treburile ei interne. Acest luoru este de a poseda pnntre armamentele sale şi |
oantradiefte
cu
Carta
Wupparthal.
flagrantă
tenţă mutuală, ar fi o garanţie de nădej
Munchen,
Ham-
arma atomice
irvtr-o
Ntimherg,
revanşarzilor. El nu ace nevoie de un imperioasă unirea slrlnsă a rîndurilor
burg, Augsbucg înfruntând teroarea po de a Independenţei şi libertăţi» Franţei, O N U, care nu admite nici un *»mestec Industriaşi» vest-germanl au început in
vwehrmacht, aşa cum nu are nevoie de oamenilor muncii. F,i Lrebuie să lupte ade
liţienească, tinerii' şl tinerele demon or contribui ta uşurarea poverii de război străin In treburile interne ale statelor. secret pregătiri pe scara targa pentru pro- I
tunuri atomice americane şl de uniforme sea In condiţii deosebit de grele. Totuşi
strează pe strâ2lle oraşelor din Germania care apasă pe umerii maselor. Elibararca insulei Taivan cotropită de ducţia de arme Gtonruce De fapt pregăti- |
militare croite după modelul american, occidentală. lupta nu încetează mei o singură clipă clica bandiţilor cianka»$i$ti constituie un
el nu doreşte să devină carne de tun In La lupta împotriva reînvieri» maşinii In ultimul timp. m'incitoo-b francezi au Acţiunile în favoarea păcii, împotriva drept suveran al poporuliti Chinez, oare nle in vederea producţiei de arme ato
nodul Imemlor din Germania occiden repurtat o sene de succese in luipta pen Intrării tn vigoare a acordurile militaris mice pe teritoriul Germaniei occidentale
d© război fasciste participă cele mal largi te de la Paris, pentru respectarea zcor- nu va permite rvimăn»u să împiedice în au început încă cu utţiva ani (n urmă. I
tală sînt prea puţini aceoa oare ar dori tru ridicarea nivelului do trai, pentru
cercuri al© tineretului vest-german : mem dizrrlor de la Geneva, pentru majorarea făptuirea acestei «aromi. Pregătirile se duc de către oamani de şti
să moară pe cîmpunle de bătăii© de dra drepturile lor, datanlâ unităţii loc de ac
brii Uniunii Tineretului Liber German, salariilor. — acestea sînt sarcinile prin Reţine atenţia faptul câ in ultimul timp inţă şi ingineri, care au lucrat In trecut
gul îmbogăţirii» monopolurilor germane şl ţiune.
tineri membri de sindicat şl socîal-demo- cipale de luptă ale viitorului apropiat «-au înmulţit Tn S.U A îndemnurile lăţi pentru Httier. şi se desfăşoară sub su
a celor de peste Ocean. Dupâ cum rela Năzurinţa spre unitate în rîndurile cla
onaţt, „şoimii”, „prietenii naturii", tineri luptă pe c»ne olasa muncitoare din Franţa se la război împotriva Republicii Popu pravegherea experţilor americani «i cu
tează presa ve&t-germană, „Institutul pen sei muncitoare este aUl de puterzucâ In
oato l 'ci. Aceasta constituie trăsătura ca trebuie s-n lărgească neobosit. lare Chineze Ziarul „New York Herald participarea capitalului american Jude
tru sondarea opinie) publice” din Germa cit mei o forţa n-n poate slăbi Ea se Tribune" «oria recent ci în rindul cer
racteristică e mişcării tineretuluo vest- cind după informaţiile publicate de zia
nia occidentală a efectuat o anchetă cu german. monilestâ atât Tn lupta pentru pîine, cit Un act de provocare curilor guvernante din S.U A s-a con rele vest-germane, anul viitor va începe
şi In apărarea păcii. Tot mai mulţi mem
privire la atitudinea populaţiei faţă de S© lărgesc comitetele de luptă împotriva bri de rind, aotlnn'şti şi organizaţii sin !a|ă de poporul chinez stituit un „grup Influent”, care consideră construirea unei puie atomice care va i
remj'lj ţarina rea Germaniei occidentale Po resmllitarizăril şl te creează altele noi. dicale întregi afiliaţi la „Force Ouvriere”, că trebuie împiedicată cu orice preţ în costa zeci de milioane de mărci
tărirea Ohînei.
trivit datelor acestei anchete, majoritatea la s undi cetele creştine şi altele, sint a- Pactul încheiat Intre SU A. şl Cian- Propaganda oficială a puterilor occiden
Acestea înglobează reprezentanţi ai unor tn prezent tnsâ China populară a de tale, fără a crede ea însăşi acest lucru,
Celor care s-au pronunţat împotriva înar organizaţii de tineret care pin* Tn pre traşi Tn mişcarea unită a clasei munci Koi-şi reprezintă o provocare directă din venit de o sută de ori mai puternică, a oaută sâ dovedească câ producţia de ma
mării republicii de la Bonn sint Uneri zent nu au participat la lupta tineretului toare franceze. El înţeleg tot mai bine partea cencunlor guvernante americane ta demonstrat agresorilor forţa sa prin fapte, teriale atomice în Germania occidentală
adresa Republicii Populare Chineze. Acea
strînsa legătură ce există Intre diferitele
71% din cei întrebaţi s-au pronunţat îm vest-german. probleme, că lupta cu suoces pentru pace stă provooare are drept scop submina iar puternicul lagăr al păcii, democraţiei n-ar trebui sâ dea naştere la temeri
potriva înrobirii In noul wehrmochti Zia Tineretul desfăşoară această luptă pa va înlesni cucerirea unei vieţi mai bune rea păcii In Extremul Orient şi In în şi socialismulizi a devenit si mai puter Asigurările false ale politicienilor pu
rul „Bild-Zeitung”, cane apare ta Ham- triotică Împreună cu top oamenii muncii Aceasta este şî convingerea Confedera treaga Asie nic Poporul chinez, care urmăreşte cu vi terilor occidentale câ ar fi exclusă po
sibilitatea producţiei de arme atomice in I
burg a anunţat recent că din miile de din Germania occidental», împreună eu ţiei Generale a Munaîi din Franţa care O sene de articole ale pactului amen gilenţă uneltirile imperialiştilor ameri Germania occidentală, nu urmilneîC de- |
scrisori primite la redacţie — mai ales întregul popor german. Revanşarzii de la numără 3 000 000 membri Iată dece a- eano-ciankalşist sint îndreptate direct spre cani. condamnă cu indignare noua zeţiu- oit să inşele opinia publică care se pro
din partea tineretului — peste 50% ex Bonn încearcă Să n©socotească acest fapt. ceastă uniune sindicală, cea mai comba intetirea continuă a acţiunilor agresive ne agresivă a Statelor Unite care duce nunţă împotriva acordurilor de la Paris '
în Extremul Orient şl spre intensifica
tivă şi largă organizaţi© de masă din
primă dezaprobarea fa|â de in arm mea Plănuind un nou război agresiv, ci nu Franţa, condamnă acordurile de ta Lon rea activităţii sizbversive împotriva Re Ia agravarea considerabilă a situaţiei în Popoarele din Europa occidentală n cu
Extremul Opent şi cane ameninţă pacea
Germaniei occidentale şi faţă de recruta se girul esc nici ta reumficarea Germaniei, dra şl Paris îndreptate spre or sorea fo publicii Populare Chineze Prin aceste ar şi securitatea popoarelor iubitoare de uitat învăţămintele războiului trecut dez- !
lănţuiţ de Hitler şl care le-a adus atitea
rea în noul wehrmacht. Inarmiiril repu nici la securitatea celorlalte popoare To carului unui război tn Europa. Aceste e- ticole bandele gomîndanlste sînt îndem pace. nenorociri şi distrugeri Acordurile de la
blicii de la Bon, constată ziarul vept- tuşi. poporul şi tineretul german au alte cordurî pregătesc un nou război Ele con nate făţiş la acţiuni ajreti.ve Tmprlriva Un pericol care /ut poale fî ascuns Paris reînvie din oou un focar primej
stituie lin sprlji'' pentru politica revan poporului chinaz
german „Hamburger Echo”, ,,i ce opvn cu năzuinţe, iar revanşarzii vest-germani nu dios de război in Germania occidentală
şarzilor dm Republica Federală de la Este suficient să spunem ca pactul a- Dind uitării învăţămintele istoriei, in şi periatitesză astfel securitatea 'arilor
energie cercuri Largi ale tineretului, se vor reuşi si minimalizeze acest fapt Bonn, grăbesc cursa Înarmărilor şi, ca mencano-ciankaisist prevede amestecul spiratorii acordurilor de la Londra se joa europene fAgerpre!)-
itedacţla şl Adm. elarulul S**- 0 Martie». Nr. 9, Telefon: 168-189. Taxa plătită tn numerar eoni «probării Direcţiunii Generale P.T.T. ar. 236.320 din 6 noiembrie — Tiparul Intrepr. Poligrafici de Stat DE^VA