Page 16 - 1954-12
P. 16

Pag» 4                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                   Nr. 99

                      Să zădărnicim      uneltirile vrăjmaşilor păcii            şi securităţii în Europa                            Politica internă a S. U. A. criticată
                                                                                                                                  la Congresul sindicatelor aPiliate C. I. O.
               Vom sta neclinti(i                                                                 Pentru viata noastră        NEW  YORK  (Agerpiesş  —  TASS  trans­  Reuiher  a  criticat  de  asemenea  politica
                                            Pe  întinsul  regiunii  noastre,  oamenii  m  uncii  In  cadrul  a  numeroase  mitinguri  şl   mite :         forţelor  celor  mal  reacţionare  din  SUA,
                 de strajă păcii         adunări  tjl  eaprlmg  cu  însufleţire  aprobarea  lor  faţa  de  Declaraţia  comună  a  ţărilor   liberă  La  6  decembrie  s-a  deschis  la  Los  An-   al   căror   exponent   este   senatorul   Mc
                                         europene  care  au  participai  Ia  conferinţa  de  la  Moscova  pentru  asigurarea  pAcII  şl  se­  gelas  cel  de  a]  XVI-lea  Congres  al  sindi­  Oarthy  Ca  urmare  a  acer.tei  politici,  a
             In  seara  riled  de  6  decembrie  a  c,  adu­  curităţii In Europa.                Mitinguri  <®b  solidarizare  ou  Declaraţia   catelor   afiliate   la   Congresul   sindicatelor   sublimat  Reuther.  milioane  de  americani
            nat*  tfttr-un  miting,  noi  membrii  Lntizvâ-   In  cadrul  acestor  mitinguri  şl  adunări,  el  declară  In  unanimitate  că  sini  halărtţl  ca   comună   e   guvernelor   ţărilor   europene   Industriale   (CIO)   La   congres   participă   „se  tem  să  spună  ce  gîndese,  se  tem  să  se
            riţihi  „Mureşul”  din  satul  Sâleiva,  raio­  prin  munca  lor  paşnică  şl  creatoare  aă  apere  pacea  afli  de  mult  dorită.  De  asemenea   participante  la  Cont  eroi  ţa  de  la  Moscova,   aproximativ  100  de  delegaţi  din  partea   înscrie  in  organizaţii  sau  să  ia  parte  la
                                                                                                 au  avut  loc  zilele  trecute  şl  In  oraşul
            nul  Eia,  am  discutat  despre  încheierea   Işl  Iau  angajamentul  să  de-a  un  avlnt  puternic  întrecerii  socialiste  pentru  îndeplinirea   sindicatelor   care,   potrivit   datelor   presei   adunări,  oa  nu  cumva  părerile  lor  să  fie
                                                                                                 Alba lulia
            conferinţei  ţârilor  europene,  «invocată  cu   şl  depăşirea  planului  de  stat,  conştienţi  Hlnd  că  astlel  vor  contribui  la  ridicarea  nivelu­  americane,  grupează  cLrea  5  milioane  de   „considerate drept subversive".
                                                                                                  La   mitingul   muncitorilor,   tehnfldenti-
            scopul asigurării păţii Şi securităţii   în  lui  de  trai  a)  celor  tt  muncesc,  precum  şl  la  întărirea  capacităţii  de  apărare  a  patriei   lor,   inginerilor   şl   funcţionarilor   de   la   m&nbrt  Reuther  a  sprijinit  Tn  linii  generale  po­
            Europa.                      noastră,         »                                                                   Cuvintiul  de  deschidere  la  congres  o   litica extornă a SUA.
                                                                                                 Complexul  C  P-R,  au  luat  cuvlrvtuil  nu­
             Noi  Iubim  pacea  şl  de  aceea,  înfierăm                                         meroşi  muncitori  care  au  arătat  Impor­  fost  rostit  de  Reuibher,  preşedintele  CIO   Lulnd  cuvintiul  la  1  decembrie  1®  con­
            cu  hotărî  re  intenţiile  imperialiştilor  de  a                                   tanţa  Istorică  a  Declaraţiei  comune  a  gu­  Lulnd  In  considerare  starea  de  şşhrlt  a   gres,  ministru]  Muncii  al  SU  A,  Milehell,
            reijiarma Germania occidentală, de   b  Gîndurile unui pensionar militar             vernelor  ţânulor  europene  partioipante  la   membrilor  de  rind  qj  simd  leatului,  Reu-   a  evitat  să  discute  problemele  cele  mal
            ereia  un  nou  focar  de  război  In  Europa.                                       oonfermţa  de  la  Moscova,  precum  şl  ata­  ther  a  cntloat  ou  asprime  politica  internă   Importante  oare  afectează  Interesele  vitale
            Fiind  incă  vii  In  mintea  noastră  groză­  General-Maior onorific în retragere Victor Domşa  şamentul  lor,  faţă  de  aceut  Important  do­  a  guvernului  S.U  A  acuzlndu-l  de  „atitu­  ala   muncitorilor   amerloanl.   Umltlndu-se
            viile  războiului  trecut;  aid,  pe  ogoarele   Am  urmărit  cu  interes  creecind  desfă­  alo  Imperialiştilor,  stau  astăzi  de  veghe   cument  pus  In  slujba  creării  unul  sis­  dine  dură  şi  nepăsătoare"  In  ce  priveşte
            întovărăşirii  noastre,  vom  munci  Cu  şl   şurarea  lucrărilor  conferinţei  de  la  Mos­  oamenii   muncii   de   pretutindeni,   chiar   tem de securitate colectivă In Europe.  problema  şomejuluj  După  cum  a  recu­  la  declaraţii  dc  ordin  general.  El  a  dat
            mal  multă  dragoste,  opun'uvd  munca  noa­  cova  şl  salut  ou  căldură  Declaraţia  Isto­  din  Însăşi  statele  lor-  Popoarele  vor  eâ   Tovarăşul  Cobllş  Ioan.  după  ce  $l-a  ma­  noscut  Reuither,  această  problemă  ara  în   citire  de  asemenea  unul  mesaj  do  sal  uit
            stră  paşnică  intenţiilor  criminale  ale  im­  rică  adoptată  de  statele  participante  ;  a-   trăiască  In  pace  şi  bunăstare  şi  de  aceea   nifestat  solidaritatea  sa  ou  Declaraţia  co­  5 U A un oaraoter acut  din partea Iul Eisanhower
            perialiştilor de a dezlănţui un nou măcel  ceastâ  Declaraţie  constituind  un  document   se  opun  cu  botărlre  ratificării  acorduri­  mună,  a  spus  :  „Pentru  a  contribui  la  în­
             Al  Alun  de  marea  forţă  a  popoarelor   ce  exprimă  năzuinţele  a  sute  de  milioane   lor  da  la  Londra  şi  Paris,  oare  au  drept   tărirea  prun  fapte  a  Ideilor  de  pace  şl
            Uniunii  Sovietice,  vom  fi  o  stavilă  de   de  oameni  cărora  le  este  6cumpS  pacea  şi   scop  reînvierea  militartomului  german  şi   colaborare  frăţească  Intre  popoare  enun­  Dezbaterile din parlamentul indonezian
            neclintit  In  aalea  aţâţătorllor  la  un  nou   vuaţa.  îndreptarea   acestuia   împotriva   Uniunii   ţate  de  Declaraţie,  eu  voi  lupta  neobosit   DJAKARTA  (Agerpres)  —  TASS  trans­  tidulul  naţional,  a  caracteriziat  de  ase­
            război                       Deşi,  ca  urmare  a  viratei  mele  înain­  Sovietice  şl  a  ţărilor  de  democraţie  popu­  ca  să  obţin  noi  victorii  Tn  producte  şl   mite :  menea   pe   conducătorii   opoziţiei   caliL-
               DUNEA IO AN şl HODOR AUREL   tate,  nu  am  luat  parte  adu  va  la  cel  de   lară  In activitatea obştească".  In  parlamentul  indonezian  au  îoe  dez­  ctndu-1   drept   „areaturo”   ale   imperialis­
               membri ai Comitetrulul de conducere   aă  dedea  răzbcn  mondial,  am  avut  totuşi   Dedoraţia  statelor  participante  la  con­  Printre  alţi»  a  mat  luat  cuvfintul  şl  ti-   bateri   pe   marginea   propunem   opoziţiei,   mului olandez"
                  a întovărăşi rid .«Mureşul"  prilejul,  ca  oricare  cetăţean  romln,  să-mi   ferinţa  de  1a  Moscova  propunînd  In  lo­  nărul  Peter  Ioan,  care  s-a  angajat  oa  in   care  caută  să  obţină  un  vot  de  neîncre­  In  cadrul  dezbaterilor  a  luat  de  aseme­
                                        dau   seama   de   atitudinea   neomenească,   cul  pactelor  agreaive  uri  sistem  de  securi­  scopul  intirtTii  hotărlrll  sale  de  a  lupta   nea  ou  vin  tul  deputatul  Atdlt.  secretar
                        dă                                                                                                   dere în guvern
                                        crudă  şi  păgubitoare,  manifestată  da  re­  tate  colectivă,  este  In  asentimentul  tu­  pînă  la  capăt  pentru  menţinerea  şl  con­  general  al  Partidului  Comunist  din  In­
                                        gimul   fascisto-hitlenst   faţă   de   poporul   turor  popoarelor  Unire  şi  ajutorare  re-   solidarea  păcii,  să  depăşească  zilnic  ple­  Oumcvscutul  activist  pe  tărim  aocial,  Dia-   donezia,  care  a  demascat  planurile  reac-
             In  fer-una  din  senJe  zilelor  trecuta,  tn                                                                  parţ   lulnd   atitudine   împotriva   opoziţiei
                                        nostru  şi  faţă  de  toate  celelalte  popoare   aiprocă  In  locul  învrăjbind  $1  încheierii   nul  de  producţie  cu  100  la  sută   ţiunll  Totodată,  Aidlt  a  relevat  laturile
            comuna  Apoldul  de   Sus  raionul  Sebeş»                                                                       a   subliniat   importanţa   menţinerii   unită­
                                        pe care le-a subjugat şi expJoatati  de  alianţe  şt  blocuri  militare  ale  unor   *                            pozitive  ale  activităţii  guvernului,  care  se
            lâranai   munoton,   s-au   astrinx   la   cine                                                                  ţii  poporului  şj  a  colaborării  între  orga­
                                         Iatâ  Insă  că  cercurile  Imperialiste  oc­  state   îndreptate   împotriva   alltor   state;   In  cursul  zilei  de  1  decembrie,  paste   bucură   de   sprijinul   poporului   Aidit   a
           matognafu!  ,,23  August"  unde  au  discutat                                                                     nizaţiile   musulmane,   naţionale  şi   comu­
            Declaraţia   semnată  la  conferinţa   de  la   cidentale,  mergind  pa  drumul  acumulării   acestea   sânt   vederile   ţărilor   participante   2  000  de  muncitori  de  la  Combinatul  me­  niste.  Di  op  ari  a  criticat  vehement  pe  Ju-   arătat  primejdia  pe  cate  o  reprezintă  În­
           Moscova   a   ţărilor   europene   Sala   spa­  de  proLHun  maximale  şi  atenttad  la  viaţa   la conferinţă  talurgic  „Gh.  Gheorghliu-Dej”  dui  Hune­  6uf  WlbLsono,  lideruL  aripii  de  dreaota  a   cercările  opoziţiei  „de  a  transforma  In­
                                        popoarelor  ce  şi-nu  oîştigat  libertatea  cu   Salvarea  şi  menţinerea  păcii  pnn  uni­  doara,   întruniţi   pa   secţii,   In   însufleţite   donezia  intr-un  vasxl  al  S  U  A"  şl  a
           ţioasă   a   afejbui   cinematograf   devenise                                                                    partidului   Maşurru,   reprezentant   al   opo-
                                        mari  jertfe,  caută  să  readucă  pe  arenă   rea  stirtnaă  «  popoarelor  este  o  cinste  de   mitinguri,  şi->au  exprimat  adeziunea  ho-   cerut  guvernului  să  ia  atitudine  mai  ac­
           nelncăpătoare   pentru   sutele   de   ţărani                                                                     riţiei,  şi  a  arătat  legăturile  opoziţiei  ou
                                        pe  oei  ce  au  pustiit  oraşe  şl  sate  şl  au   oare  nu  trebuie  fiă  se  Lipsească  niri  un   tărîtă  la  Declaraţia  guvernelor  ţărilor  eu­  tivă  pentru  oauza  poporului,  pentru  pace,
           muncitorii  ou  gospodării  mdividuafle,  ţă­
                                        semănat  moarto  de-a-lungul  şi  de-a  latul   stat,  atât  din  apus  oit  şl  din  răsărit  lai   ropene  care  au  participat  la  conferinţa  de   puterile colonialiste  psrvtrrvi   desfiinţarea   totală   a   regimului
           rani  colectivişti,  muncitori  de  la  gospodă­
                                        continentului european      pentru  atingerea  acestui  ţel,  nici  un  efort   La Moscova  Mangoensairkoro, unul din Lider» 1 par-  colonial
            ria  agricolă  de  stat,  oare  veniseră  să-şi
                                                                                                  Tineri  şl  vârstnici,  uniţi  în  nizuinţtf,  s-au
           spună  cuivîintul  lor  de  aprobare  a  hotă-   Dar, împotriva tendinţelor războinice  nu  poate  fi  considerat  per  ea  mane  angajat  a  nu-şi  cruţa  forţele  tn  marea
           lirilor conferinţei de la Moscova                                                     luptă  pe  care  popoarele  iubitoare  de  pace   Misiunea generalului Collins în Indochina
             Derchizînd   adunarea,   tovarăşul   Ivănes-   Ne vom apăra munca noastră paşnică
           eu,  învăţător  la  şcoala  elementară,  a  ară­                                      o  duc  împotriva  uneltirilor  de  dezlănţui­  Declaraţia {ui Fam Van Dong
                                                                                                 re  a  unul  nou  război,  împotriva  celor  ce
           tat  că  in  hotăririle  conferinţei  de  la  Mos­  Declaraţia   guvernelor   participante   la   rită  acestor  bombardamente  s->au  distrua   din  nou  oaută  să  semene  moarte  şl  dis­
           cova  sint  exprimate  năzuinţele  paşnice  a   oonferinţa  de  la  Moscova/  consb'tuJe  pen­  nenumâ/rate  locuinţe  iar  sub  zidurile  lor   trugeri  HANOI  (Agerpres).  —  Agenţia  Vielna-   în   treburile   Interne   ale   Vietnamului   si
           ţărilor  lagărului  socialismul  ui  şt  că  pa­  tru  do),  muncitorii  de  la  Atelierele  CFR   şl-au   pierdut   viaţa   numeroşi   mun­  La  secţia  furnale  vechi,  utemiştii  Tin-   meîă de Inlormaţii transmite ■  împiedice  aplioarea  acordurilor  de  la  Ge­
           cea  In  Europa  poate  fi  asigurata  numai   Simeri*.  o  chemare  în  apărarea  păci»  ş»   citori  din  patria  noastră  ;  noi,  nu  vom  ad­  pău  Ioan,  BurLacu  Vasile,  Filip  Nirolae,   Fam   Van   Dorvg,   ministrul   Afacerilor   neva  Şi  să  pregătească  dezmembrarea  de­
           pe  calea  creării  sistemul  ud  de  securitate   seduntăţii  europene  Noi,  astăzi,  nu  pu­  mite  repetarea  acestor  nenorociri.  Sintern   laseisln  Nafan  şi  Inginerul  Cezar  Avram,   Exteme   al   Republicii   Democrato   Viet­  finitivă a Vietnamului
           colectivă propus de Uniunea Sovietică.  tem  să  rămlnem  Indiferenţi  faţă  de  pla­  hotărî  ţi  să  ne  apărăm  libertatea  şl  viaţa   dind glas glodurilor lor au spus :  nam,  a  adresat  lui  V  M.  Mclotov  şl  An-   Trebuie  subliniat  că  politica  de  violare
             „Calea  ratificării  acordurilor  de  la  Pa­  nurile  războinice  urmărite  de  puterile  im­  /aiurită  oare  se  construieşte  la  noi  In   —  Sintem  pe  deplin  convinşi  că  forţele   thony  Eden,  care  au  prezidat  conferinţa   sistematică  a  acordurilor  de  la  Geneva
                                        perialiste   pnn   semnarea   acordurilor   de   ţarf                                                             a-a   bucurat   de   aprobarea   elementelor
           ris.  a  spus  vorbitorul,  este  un  drum  sigur                                     păcii  domină  forţele  războiului,  că  orica­  de  la  Geneva.  0  declaraţie  in  legătură  cu
                                        Ia Londra şi Paris                                                                                                care  sabotează  acordurile  de  la  Geneva
           spre   reînvierea   militarismului   german   şi          Eu  personal,  alături  de  ceilalţi  tovarăşi   re  agresor  v»  avea  soarta  pe  care  un   misiunea   generalului   CoUins   Tn   Lndo-
                                         Pentru  rumeni  nu  mai  eate  «coreţ  că                                                                        din   rindurde   cercurilor   guvernante   fran­
           crearea  unui  nou  focar  de  război.  De               de  munci,  tmi  i-au  angajamentul  ca  In  *ee-   trecut  nu  prea  depărtat  a  rezervat-o  aven­  china. In care se spuno între altele :
                                        prin  aceste  acorduri  nu  ae  pune  La  cale                                                                    ceze  de  la  Paris,  ca  şi  dm  Saigon,  în  ciu­
           aceea   popoarele   sint   datoare   să   lupte          ţia  eazangeri©  în  care  lucrez,  să-mi  spo­  turierilor  războinici.  Ne  e  scumpă  liber­  Guvernul  Statelor  Unite  a  trimis  re­
                                        altceva  decît  reînarmarea  pa  faţă  a  re­                                                                     da  dorinţei  de  pace  şi  colaborare  cu  R  D.
           pentru  a  zădărnici  aceste  planuri  ele  a-           resc  şi  mai  mult  eforturile  in  întrece­  tatea  şi  viaţa  şi  de  aceea  vom  sta  neclin­  cent  la  Saigon  pe  generalul  Lawten  Col-
           gresiunii”.                  vanşarzilor  de  La  Bonn»  ou  scopuH  dezlăn­  rea  socialistă  oa  prin  îndeplinirea  plami-   tiţi  de  strajă  cuceririlor  poporului  mun­  Ims  In  calitate  de  ambasador  american   Vietnam   mamferută   de   poporul   francez
                                        ţuirii  unui  nou  război  împotriva  Libertă­  luj  de  producţie  la  toţi  indicii,  să  contri­               şl  de  majoritatea  cercurilor  politice,  e-
             Cu   entuziasm,   participanţii   la   miling,                                      citor  eorvdu*  de  partid.  Sintem  hotărlţi  a   pe  lingă  guvernul  lui  Ngo  Dkih  Diem  Po­
                                        ţii  popoarelor  lagărului  pinii  şi  a  de­  bui  la  întărirea  oapaclitâţil  de  apărare  e                   conomice şl culturale din Franţa
           s-au  declarat  de  acord  cu  hotăririle  con­  mocraţiei.                           munci  cu  şl  mal  multă  dirzenle  pentru   trivit   propriilor   cuvinte   ele   generalului   Poporul  vietnamez  şi  guvernul  R  D
           ferinţei  de  la  Moscova  infierind  totodată           patriei noastre.             dezvoltarea   economiei   noastre   naţionale   Colims,  misiunea  speciali  oare  I  s-a  în­
                                         Din  memoria  muncitorilor  de  la  ito­                                                                         Vietnam   doresc   consecvent   pacea   Elo
           intenţiile agresive ale imperialiştilor                             ARDELEAN cornel   şi  Întărirea  continuă  a  capacităţii  de  apă­  credinţat  are  drept  scop  să  „acorde  spri­
                                        ii  erele  noastre,  nu  sînt  şterse  încă  «-                                                                   slnt  ou  Lotul  satisfăcute  d«  prevederile
             Luîrvd   cuvintiul,   colectivistul   Luna                        seaţia Il-a oazangerie   ram a patriei noastre.  jinul  necondiţionat  al  S  U  A  guvernului   acordurilor  de  la  Geneva.  De  ac»a.  guver„
           Gheorghe,  de  pilda,  in  cuvinte  simple  a   mintvrile  nenorocirilor  produse  de  bom­  Aceeaşi  poziţie  fermă  au  luat-o  şl  oţe-   Ngo  Dinh  Diem"  şi  „sl-1  ajute  prin  toate
                                        bardamentele avioanelor duşmane Dato-  Atelierele C F_R Simerva                                                   nul  şi  poporul  R  D  Vietnam  sint  hotă-
           vorbit   despre   însemnătatea   Declaraţiei                                         terli   de   la   cuptoarele   Siemens-Martin.   miJloaceJe  posibile".  Acest  ajutor  constă   rita  să  aplice  Tn  mod  smeer  şi  scrupulos
           conferinţei  de  la  Moscova,  oare  —  opusă                                        Tovarăşii  CostaChe  Vasile,  Caţighera  Ni-   tn  primul  rind  în  „Instituirea  trupelor  ar­  aceste acorduri.
           acordurilor  de  la  Paris  —  ere  drept  scop   Sa punem stavilă duşmanilor păcii  colae,  Varga  Herman  şl  mulţi  alţii,  au   matei  vietnameze  de  către  o  misiune  ame-   Credem  ou  tărie  —  se  soune  In  înche­
           apărarea picii şi securităţii popoarelor.                                            înfierat-  acţiunile-  întreprinse  do-  Imperia-   ricti-nâ"  şi  „înzestrarea  acestei  armate  ou   iere  tn  declaraţie  —  că.  cu  aceeaşi  bu­
                                         Ca  oricare  muncitor  cinstit  din  patria   lor  hitleriste  mi-au  udis  soţia  şl  cel  2
            „Pot  să  -  şi  tot  zăngăne  Imperialiştii                                         U$tu  americani  ce  merg  pe  drumul..pri­  echipament  care  Tn  proporpe  de  90  la   năvoinţă,  cu  sprijinul  cătduro»  al  guver­
           armele,  a  spus  colectivistul)  Luoa.  că  pc   mea,  am  urmării  cu  nespus  interes  lu­  copil  Nu  am  cuvinte  să-mi  exprim  ura   mejdios   al   refacerii   milltaicsmulul   ger­  sută să fie de provenienţă americană".  nelor   şl   popoarelor   Iubitoare   de   pace.
           noi  nu  ne  Intimidează.  Acum  «intern  mai   crările  conferinţei  de  la  Moscova  a  ţă­  pe  care  am  simţit-o  atunci  şl  o  simt  Încă   man provocator de războaie  Ajutorul   acordat   de   guvernul   SUA   acordurile  de  ta  Geneva  vor  fl  aplicate
           puternici  ca  oricînd  şi  alături  de  noi  avem   rilor  europene  pentru  asigurarea  păcii  şi   faţă  de  armatele  lui  Hitler,  cwrc  au  adus   clicii  Iul  Ngo  Dinh  Diem  este  încă  o  do­  conform  1  iterii  şl  spiritului  lor.  asigurind
           pcpcare’e  Uniunii  Sovietice,  care  au  mal   securităţii  în   Europa.  Declaraţia   comună   atîtea  nemorooiri  poporukt!  nostru  şi  în­  Asemenea mitinguri şl adunări In   vadă  că  cercurile  guvernante  ale  S  U.A   astfel   restabilirea   unei   pici   trainice   în
           pus  odată  cu  botul  pe  labe  pe  eeet  ce  au   am  cJtit-o  cu  multă  însufleţire,  ea  liînd   care oamenii muncii din regiunea   sînt hotărlte să-şi intensifice inteumenţie  Indochina
           vrui  să  le  turbure  liniştea.  Frontul  pă­  un  îndemn  pentru  apărarea  bunului  cel   tregii omeniri.  noastră au salutat Declaraţia guverne­
           cii  este  cu  mult  maJ  tare  deoit  torţele   mal de preţ al omenirii — pacea.  Astăzi,  prin  acordurile  de  la  Londra  şi   lor participante la conlerlnţa de la
           războinice.  Noi  Insă  sin  tom  datori  să  ne   Aîrtări,   cînd   puterile   lmpeniabste   în­  Paris  puterile  apusene  urmăresc  reînvie­  Moscova unde şl-au ţiprlmal solidari­  PE S C U R T
           sporim  eforturile  pentru  a  obţine  recol­            rea  miibitarismuiui  german  şl  dezlănţui­  tatea cu toţi partizanii păcii din lumea
                                        cearcă  să  dezlănţuie  un  nou  război,  pa­
           te  tot  mai  mari  de  pe  pămlntul  colecti­                                                                      •   Agenţia  FVanoe  Pnesse  anunţă  că   brii fostiulul partid „progresist" japonez
                                        cea  trebuie  să  Le  apărată  cu  şi  mai  multe   rea unul al lll-lea război mondial  întreagă, au mal avut loc la Inlreprln-
           vei   no3Stre,  contribuind  orin  aceasta  la            Noi  oamenii  muncii  de  pretutindeni  nu   derea carboniferă lebea, şl la alte În­  Dieta  japoneză  e  ales  ca  succesor  al  lui   •  In  seara  zilei  de  20  noaembne,  trei
           întărirea  patinei  noastre  şl  a  forţelor  pă­  forţe  Eu  nu  am  uitat  şi  nu  am  să  uit                  Ioşida  tn  postiil  de  prim  mirusbru  pe   agenţi   cionkalşişti   înarmaţi   au   debarcat
           cii,   zădărnicind   intenţiile   necugetate   sie   niciodată   grozăviile   războaielor   trecute   vom  admite  Insă,  oa  planurile  magnaţi­  treprinderi şl Instituţii din raionul   Iohiro   Hatoyema,   preşedintele   „Partidu­  pe  agounx  pe  o  Insulă  Tn  dreptul  judeţului
           imperialiştilor”.            In  primul  război  mondial  mi-am  pierdut   lor  imperialişti  să  Lie  puse  in  aplicare.   Brad.  lui  democrat  din  Japonia",  Camera   coq-   Siapu.  In  dimineaţa  zilei  de  1  decembrie
             Au  mai  vorbit  apoi  utemutul  Baiu  Ioan»   ambii  părinţi  oare  au  fast  unişi  de  gloan­  Sin  tem  hotărî  ţi  oa  prin  sporirea  efortu­  La  redacţia  ziarului  nostru  au  sosit   eUierilor  —  Camera  superioară  a  parla­  soldaţi  ai  unităţilor  de  pază  a  coastelor
           directorul   gospodăriei   agricole   de   stat   ţele  arm  atei  germane  Rimînând  orfan   rilor  în  munca  noastră  de  zi  ou  zi,  să   de  asemenea  scrisori  in  care  se  a-   mentului  Japonez  —  a  confirmat  această   ale  Armatei  Populare  de  Eliberare  şi  or­
           Maţuga  Franc  isc,  sanitarul  Popa  Con­                                              ratâ  că  mitinguri  s-au  ţinut  Şl  la  Fa­  alegere  cu  majoritate  de  voturi.  Potrivit   ganelor   securităţii   publice   eu   Înconjurat
                                        numai  la  etatea  de  5  ani,  datorită  regi­  dăm   o   lovitură   zdrobitoare   încercărilor   brica  „Ardeleana"  din  Sebeş,  la  în­
           stantin  şi  mulţi  alţii  cane  şl-au  arătat  in­      dupnănoase  de  a  no  răpi  libertatea  şi              relatărilor   agenţiilor   de   presă,   Hatoyama   pa  agenţii  oUnkaişiştl.  După  ce  II  s-au
           dignarea  faţă  de  umeUxnle  cercurilor  im­  murilor  de  cruţă  exoloatare.  am  avut  o   treprinderile   Trustului   7   conslrucţll   intenţionează   să-şi   formeze   noul   guvern   adresat  somaţiile  de  rigoare  refuzînd  să
                                                                                                   dm  Petroşani,  la  uzina  „Victoria"  din
           perialiste  In  (nafceiere  a  fost  adoptilă  o   copilărie plină de griji şl mizerie  pacea, cucerite cu atitea jertfe.  Călan,  precum  sl  Intr-un  număr  mare   din   membrii   „Partidului   democrat   din   se predea, ei au fost ucişi.
           moţiune  prin  oare  cel  perle  500  pari,icI-   Din  pito  am  suferit  şl  nenorocirile  ce­  VASILE UNCURDANU   Japonia"  —  partid  burghez  oonstit/uiti  re­  Pnmtre   echipamentul   capturat   se   află
                                                                                                  de  comune  şl  safe  din  regiunea  noas­
           panp  ş*-au  exprimat  cu  fermitate  hoLă-   lui  de  al  Il^lea  răiboi  mondial,  dezlănţuit   muncitor la întreprinderea   tră  cent   din   fuzionarea   unor   elemente   din   un  aparat  de  nadio-embie  şi  două  pis­
           rîrea de a apăra cauza păcii.  de  armatele  hitUerlEte  Bombele  avlonne-  703 Construcţii Petroşani             partidul liberal al luâ Ioşida şi din mem­  toale.    . f
                                                                                                               considerabil
                                                                                                                             militar  direct  al  S.U  A  în  treburile  in­
                                                                                                       înrăutăţesc
                                                                                                 urmare,
                   Noi& şi co*ine,fttah,ii                                                       ţiile de trai ale oamenilor muncii.  condi­  terne  aJe  Chinei  pentru  a  împiedica  eli­  că  cu  focul  Penuoolu]  rolnarmărij  Germa­
                                                                                                                                                         niei  occidentale  devin©  cu  atit  m»i  evi-  ,
                                                                                                  In
                                                                                                            pentru
                                                                                                                                                          dent,  dacă  ţinem  seama  de  faptul  că  prin
                                                                                                     grija
                                                                                                         el
                                                                                                                       patriei.
                                                                                                                 destinele
                                                                                                                             berarea  Insulei  Taivan  —  vechi  teritoriu
                                                                                                 C  C  M,  din  Fnanţa  a  adresat  oamenilor   chinez — de sub jugul aticii cionkaişlsle.  acordurile  de  La  Paris  se  deschide  calea
            Tineretul vest-german împotriva   poate  chiar  opune  majoritatea  covîrşMoare   Creşte unitatea dascl muncitoare   muncii  apelul  de  a  se  uni  pentru  a  împie­  încheierea  pactului  amerio  ano-gom  truda  -   pentru   electuarea   unor   cercetări   atomice
                                        a tlneretul/ui german I”                                 dica   ratificarea   acordurilor   de   la   Paris   nist  şl  încercările  de  a  permanentiza  ocu­  care  fac  cu  putinţă  producţia  de  arme
                poliţiei» revanşarzilor                                       din Fran{a
                                         Tineretul   vest-german   organizează   tot             cu   privire   ta   reînvierea   wehrmachlulul   paţia  insulei  chineze  Taivan  şi  a  celorlal­  atomice  şi  cu  hidrogen  Tn  Germania  o.r-  >
                                        mal  frecvent  mitinguri  şi  demonstra  ţii  de         Totodată,  această  organizaţie  atrage  neo­  te  teritorii  care  apanţtn  R  P  Chineze   cidentata,  precum  şi  pentru  aproviziona­
            Lupta   tineretului   din   Germania   occi­             Pro  blam  ele  care  stau  in  prezent  In  fa
                                        protest   împotriva   înarmării   republicii   de        bosit  atenţia  asupra  faptului  că  crearea   constituie  un  atentat  grosolan  la  suvera­  rea  ei  cu  arme  atomice  dc  către  alte  ste­
           dentală  împotriva  ramilitanzărli  la  o  am­           ţa  clasai  muncitoare  din  Franţa  ii  cer  a-
                                        la  Bonn.  In  ultimei©  s&ptSmîni.  un  nu­             unui  sistem  de  securitate  Tn  Europa,  a   nitatea  ş»  integritatea  teritorială  a  Re   le  Ln  conformitate  cu  aceste  acorduri  ar­
           ploare   mereu   crescândă   Tineretul   vesl-   măr  deosebit  de  mare  de  astfel  de  acţiuni   cesteia  aepuni  susţinute  şi  hotărîto  Apă­  cărui  piabră  fundamentală  a  fost  pusă  de   publici  Populare  Chineze  şi  un  ameslee   mata   vesl-germană   cojjătă   posibotitalea
           german  se  prorvunţă  cu  tot  mai  m»ilt5              rarea  păcii,  a  intereselor  vitale  şi  liber­
           hotărâre  împotriva  politicii  antipopulare  a   au  fost  organizate  la  Essen,  Dor  Imund   tăţilor  democratice  impun  ca  o  necesitate   trataiul  franco-sovSelic  de  alianţă  şl  asis­  tn  treburile  ei  interne.  Acest  luoru  este   de  a  poseda  pnntre  armamentele  sale  şi   |
                                                                                                                                         oantradiefte
                                                                                                                                                 cu
                                                                                                                                                     Carta
                                               Wupparthal.
                                                                                                                                  flagrantă
                                                                                                 tenţă  mutuală,  ar  fi  o  garanţie  de  nădej­
                                                        Munchen,
                                                               Ham-
                                                                                                                                                          arma atomice
                                                                                                                             irvtr-o
                                        Ntimherg,
           revanşarzilor.  El  nu  ace  nevoie  de  un              imperioasă   unirea   slrlnsă   a   rîndurilor
                                        burg,   Augsbucg   înfruntând   teroarea   po­           de  a  Independenţei  şi  libertăţi»  Franţei,   O  N  U,  care  nu  admite  nici  un  *»mestec   Industriaşi»  vest-germanl  au  început  in
           vwehrmacht,  aşa  cum  nu  are  nevoie  de               oamenilor  muncii.  F,i  Lrebuie  să  lupte  ade­
                                        liţienească,   tinerii'   şl   tinerele   demon­         or  contribui  ta  uşurarea  poverii  de  război   străin   In   treburile   interne   ale   statelor.   secret  pregătiri  pe  scara  targa  pentru  pro-  I
           tunuri  atomice  americane  şl  de  uniforme             sea  In  condiţii  deosebit  de  grele.  Totuşi
                                        strează  pe  strâ2lle  oraşelor  din  Germania           care apasă pe umerii maselor.  Elibararca   insulei   Taivan   cotropită   de   ducţia  de  arme  Gtonruce  De  fapt  pregăti-  |
           militare   croite   după   modelul   american,   occidentală.  lupta  nu  încetează  mei  o  singură  clipă       clica  bandiţilor  cianka»$i$ti  constituie  un
           el  nu  doreşte  să  devină  carne  de  tun  In   La   lupta   împotriva   reînvieri»   maşinii   In  ultimul  timp.  m'incitoo-b  francezi  au   Acţiunile   în   favoarea   păcii,   împotriva   drept  suveran  al  poporuliti  Chinez,  oare   nle  in  vederea  producţiei  de  arme  ato­
           nodul   Imemlor   din   Germania   occiden­              repurtat  o  sene  de  succese  in  luipta  pen­  Intrării  tn  vigoare  a  acordurile  militaris­  mice   pe   teritoriul   Germaniei   occidentale
                                        d©  război  fasciste  participă  cele  mal  largi        te  de  la  Paris,  pentru  respectarea  zcor-   nu  va  permite  rvimăn»u  să  împiedice  în­  au  început  încă  cu  utţiva  ani  (n  urmă.  I
           tală  sînt  prea  puţini  aceoa  oare  ar  dori          tru   ridicarea   nivelului   do   trai,   pentru
                                        cercuri  al©  tineretului  vest-german  :  mem­          dizrrlor  de  la  Geneva,  pentru  majorarea   făptuirea acestei «aromi.  Pregătirile  se  duc  de  către  oamani  de  şti­
           să  moară  pe  cîmpunle  de  bătăii©  de  dra­           drepturile  lor,  datanlâ  unităţii  loc  de  ac­
                                        brii   Uniunii   Tineretului   Liber   German,           salariilor.  —  acestea  sînt  sarcinile  prin­  Reţine  atenţia  faptul  câ  in  ultimul  timp   inţă  şi  ingineri,  care  au  lucrat  In  trecut
           gul  îmbogăţirii»  monopolurilor  germane  şl            ţiune.
                                        tineri  membri  de  sindicat  şl  socîal-demo-           cipale   de   luptă   ale   viitorului   apropiat   «-au  înmulţit  Tn  S.U  A  îndemnurile  lăţi­  pentru  Httier.  şi  se  desfăşoară  sub  su­
           a  celor  de  peste  Ocean.  Dupâ  cum  rela­             Năzurinţa  spre  unitate  în  rîndurile  cla­
                                        onaţt,   „şoimii”,   „prietenii   naturii",   tineri     luptă  pe  c»ne  olasa  muncitoare  din  Franţa   se  la  război  împotriva  Republicii  Popu­  pravegherea   experţilor   americani   «i   cu
           tează  presa  ve&t-germană,  „Institutul  pen­           sei  muncitoare  este  aUl  de  puterzucâ  In­
                                        oato l 'ci.   Aceasta   constituie   trăsătura   ca­     trebuie s-n lărgească neobosit.  lare  Chineze  Ziarul  „New  York  Herald   participarea   capitalului   american   Jude­
           tru  sondarea  opinie)  publice”  din  Germa­            cit  mei  o  forţa  n-n  poate  slăbi  Ea  se            Tribune"  «oria  recent  ci  în  rindul  cer­
                                        racteristică   e   mişcării   tineretuluo   vest-                                                                 cind  după  informaţiile  publicate  de  zia­
           nia  occidentală  a  efectuat  o  anchetă  cu   german.  monilestâ  atât  Tn  lupta  pentru  pîine,  cit   Un act de provocare   curilor  guvernante  din  S.U  A  s-a  con­  rele  vest-germane,  anul  viitor  va  începe
                                                                    şi  In  apărarea  păcii.  Tot  mai  mulţi  mem­
           privire   la   atitudinea   populaţiei   faţă   de   S©  lărgesc  comitetele  de  luptă  împotriva   bri  de  rind,  aotlnn'şti  şi  organizaţii  sin­  !a|ă de poporul chinez  stituit  un  „grup  Influent”,  care  consideră   construirea  unei  puie  atomice  care  va  i
           remj'lj  ţarina  rea  Germaniei  occidentale  Po­  resmllitarizăril  şl  te  creează  altele  noi.   dicale  întregi  afiliaţi  la  „Force  Ouvriere”,   că  trebuie  împiedicată  cu  orice  preţ  în­  costa  zeci  de  milioane  de  mărci
                                                                                                                             tărirea Ohînei.
           trivit  datelor   acestei  anchete,  majoritatea         la  s  undi  cetele  creştine  şi  altele,  sint  a-   Pactul  încheiat  Intre  SU  A.  şl  Cian-   Propaganda  oficială  a  puterilor  occiden­
                                        Acestea  înglobează  reprezentanţi  ai  unor                                          tn  prezent  tnsâ  China  populară  a  de­  tale,  fără  a  crede  ea  însăşi  acest  lucru,
           Celor  care  s-au  pronunţat  împotriva  înar­  organizaţii  de  tineret  care  pin*  Tn  pre­  traşi  Tn  mişcarea  unită  a  clasei  munci­  Koi-şi  reprezintă  o  provocare  directă  din   venit  de  o  sută  de  ori  mai  puternică,  a   oaută  sâ  dovedească  câ  producţia  de  ma­
           mării  republicii  de  la  Bonn  sint  Uneri   zent  nu  au  participat  la  lupta  tineretului   toare  franceze.  El  înţeleg  tot  mai  bine   partea  cencunlor  guvernante  americane  ta   demonstrat  agresorilor  forţa  sa  prin  fapte,   teriale   atomice   în   Germania   occidentală
                                                                                                 adresa  Republicii  Populare  Chineze.  Acea­
                                                                    strînsa  legătură  ce  există  Intre  diferitele
           71%  din  cei  întrebaţi  s-au  pronunţat  îm­  vest-german.  probleme,  că  lupta  cu  suoces  pentru  pace   stă  provooare  are  drept  scop  submina­  iar  puternicul  lagăr  al  păcii,  democraţiei   n-ar  trebui  sâ  dea  naştere  la  temeri
           potriva  înrobirii  In  noul  wehrmochti  Zia­  Tineretul  desfăşoară  această  luptă  pa­  va înlesni cucerirea unei vieţi mai bune  rea  păcii  In  Extremul  Orient  şi  In  în­  şi  socialismulizi  a  devenit  si  mai  puter­  Asigurările   false   ale   politicienilor  pu­
           rul  „Bild-Zeitung”,  cane  apare  ta  Ham-   triotică  Împreună  cu  top  oamenii  muncii   Aceasta  este  şî  convingerea  Confedera­  treaga Asie  nic Poporul  chinez,  care  urmăreşte  cu  vi­  terilor  occidentale  câ  ar  fi  exclusă  po­
                                                                                                                                                          sibilitatea  producţiei  de  arme  atomice  in  I
           burg  a  anunţat  recent  că  din  miile  de   din   Germania   occidental»,   împreună   eu   ţiei  Generale  a  Munaîi  din  Franţa  care   O  sene  de  articole  ale  pactului  amen   gilenţă   uneltirile   imperialiştilor   ameri­  Germania  occidentală,  nu  urmilneîC  de-  |
           scrisori  primite  la  redacţie  —  mai  ales   întregul  popor  german.  Revanşarzii  de  la   numără  3  000  000  membri  Iată  dece  a-   eano-ciankalşist  sint  îndreptate  direct  spre   cani.  condamnă  cu  indignare  noua  zeţiu-   oit  să  inşele  opinia  publică  care  se  pro­
           din  partea  tineretului  —  peste  50%  ex­  Bonn  încearcă  Să  n©socotească  acest  fapt.   ceastă  uniune  sindicală,  cea  mai  comba­  intetirea   continuă   a   acţiunilor   agresive   ne  agresivă  a  Statelor  Unite  care  duce   nunţă  împotriva  acordurilor  de  la  Paris  '
                                                                                                 în  Extremul  Orient  şl  spre  intensifica­
                                                                    tivă  şi  largă  organizaţi©  de  masă  din
           primă  dezaprobarea  fa|â  de  in  arm  mea   Plănuind  un  nou  război  agresiv,  ci  nu   Franţa,  condamnă  acordurile  de  ta  Lon­  rea   activităţii   sizbversive   împotriva   Re­  Ia  agravarea  considerabilă  a  situaţiei  în   Popoarele  din  Europa  occidentală  n  cu
                                                                                                                             Extremul  Opent  şi  cane  ameninţă  pacea
           Germaniei  occidentale  şi  faţă  de  recruta­  se  girul  esc  nici  ta  reumficarea  Germaniei,   dra  şl  Paris  îndreptate  spre  or  sorea  fo­  publicii  Populare  Chineze  Prin  aceste  ar­  şi   securitatea   popoarelor   iubitoare   de   uitat  învăţămintele  războiului  trecut  dez-  !
                                                                                                                                                          lănţuiţ  de  Hitler  şl  care  le-a  adus  atitea
           rea  în  noul  wehrmacht.  Inarmiiril  repu­  nici  la  securitatea  celorlalte  popoare  To­  carului  unui  război  tn  Europa.  Aceste  e-   ticole  bandele  gomîndanlste  sînt  îndem­  pace.  nenorociri  şi  distrugeri  Acordurile  de  la
           blicii  de  la  Bon,  constată  ziarul  vept-   tuşi.  poporul  şi  tineretul  german  au  alte   cordurî  pregătesc  un  nou  război  Ele  con­  nate  făţiş  la  acţiuni  ajreti.ve  Tmprlriva   Un pericol care /ut poale fî ascuns  Paris  reînvie  din  oou  un  focar  primej­
                                                                    stituie  lin  sprlji''  pentru  politica  revan­  poporului chinaz
           german  „Hamburger  Echo”,  ,,i  ce  opvn  cu   năzuinţe,  iar  revanşarzii  vest-germani  nu                                                  dios  de  război  in  Germania  occidentală
                                                                     şarzilor   dm   Republica   Federală   de   la   Este  suficient  să  spunem  ca  pactul  a-   Dind   uitării  învăţămintele  istoriei,   in­  şi   periatitesză   astfel   securitatea   'arilor
           energie cercuri Largi ale tineretului, se  vor reuşi si minimalizeze acest fapt  Bonn,  grăbesc  cursa  Înarmărilor  şi,  ca  mencano-ciankaisist   prevede   amestecul  spiratorii acordurilor de la Londra se joa­  europene   fAgerpre!)-
                              itedacţla şl Adm. elarulul S**- 0 Martie». Nr. 9, Telefon: 168-189. Taxa plătită tn numerar eoni «probării Direcţiunii Generale P.T.T. ar. 236.320 din 6 noiembrie   — Tiparul Intrepr. Poligrafici de Stat DE^VA
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21