Page 17 - 1954-12
P. 17
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :
mul Socialismului — Planul de producţie al gospodăriei pentru a asigura îndeplinirea planului tiţi şi devotaji intereselor poporului
muncitor (pag 3-a)
la presa R.P.R pe anul 1955 (pag 2-i)
colecLive pe anul 1955 (pag 2-a)
— 42 de ani )a furnale... (pag 3-a)
— Materiale pentru Congresul al
— Asociaţiile simple de producţie ale
— Din activitatea deputaţilor (pag.
Il-lea al P.M R — Munca colectivi
ţăranilor muncitori, factor Important
3-a)
în sporirea produclleî agricole (pag. — principiul suprem al conducerii de — A 7 a sesiune a Consiliului Gene
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P MR HUNEDOARA SI AL SFATULUIKPULÂt MGJDHA1 ral al Federaţiei Sindicate Mondiale,
către partid (pag. 3-a)
2-a)
— Să nu fie precupejil nici un efort — Asesorii populari — oameni cins (pag. 4-a)
Anul VI. Nr. 100 (435) | Joi 16 decembrie 1954 j 4 pagini 20 bani
Realizări ale muncitorilor
Asigurarea păcii şi securităţii — Pentru asigurarea păcii şi securităţii de la I. R. I. L. „I. C. Frimu"
sarcină nobilă a tuturor popoarelor Orăştie
Asigurarea păcii ţl securităţii po fost semnate în labrici, cartiere, sate în Europa! Col stivui de muncitori din aectozrels
poarelor Împotriva primejdiei ce o re şi întruniri publice moţiuni care cer întreprinderii raionale de industrie loca
prezintă pentru securitatea lor ratifl- neadmiterea reînvierii Wehrmachtu- lă „L C Frimu” Orăştte. te lupta pentru
cyrea acordurilor de la Londra şi Pa lui hitlerist. Vreau să muncesc în libertate Să apărăm cuceririle poporului realizarea planului anual, obţin însem
ris, prin care se urmăreşte reînarma- Toa-te popoarele işt intensifică lupta nate succese Astfel, muncitorii atelieru
rea Germaniei occidentale şi include împotriva ratificării acordurilor de la Printre zecile de mit de oameni cinstiţi care au avut de su nostru muncitor lui do timpi ine, condus de tovarăşul
rea ei in blocul agresiv al Atlanticului Paris, pentru că îşi dau seama că mi ferit de pe urma celui de al doilea război mondial dezlănţuit Vulpe Teodor, a reu0l ca pe luna noiem
de nord. este o sarcină nobilă a tu litarismul german este duşmanul lor de slnserosut fascism german, mă aflu şl eu. Uneltirile duşmănoase ale puterilor Imperialiste prin care brie să îndeplinească planul în proporţia
turor popoarelor iubitoare de pace. de moirte şi îşi stclng tot mai mult Ziua de 9 mai 1045 a adus pentru întreaga Europă vestea încearcă sl submineze pacea şl libertatea popoarelor Europei de 114%, dind printre altele peste plan
Declaraţia comună a Jărilor partici rindurile pentru asigurarea unei păci că revărsările da sânge s-au terminat, că s-a făcut pace ml determină să nu steu la o parte Cată de frănrtnlârile vieţii Cea. 145 m p. uşi şi ferestre Din planul
pante la conferinţa de la Moscova, trainice in Europa. îl emoţionale. lunar, colooUwil acestui atelier a execu
pentru asigurarea păcii şi securităţii Poporul nostru care a urmărit cu Aceasta zi Istorică a făcut ca pe buzele mlMoanalor de oa Ca oricare om cinstit din ţara mea. oare a suferi» de pe ur tat 20 garmturi de bucăt&ne. 90 bucăţi
In Europa confirmă încă odată hotărî- deosebiită atente desfăşurarea lucră meni cinstiţi, oare au avut de suferit de pe urma fascismului ma celor două războaie dezlănţuite de armatele germane, nu mese sl alta bunuri de consum popular.
german, să apari un suri8 plin de speranţe In voitor. Printre cel care s-au evidenţiat tn rea
rea neabătută a popoarelor lagărului rilor conferinţei de la Moscova, pen- pot admite oa rămăşiţele armatei hiblariste să fie din nou
Citind zilnic preria, am aflat că din nou pacea este amenin Înarmate 0 îndreptate împotriva ţărilor oare. cu preţul a mit lizarea acestor bunuri, ie numără limpla-
păcii, democraţiei şi socialismului, de tru asigurarea păcii şi securităţii In rk Berescu Nlcolae, Laslo Elemer, To-
a face tot ceea ce este necesar pentru Europi. a primit cu satisfacţie De ţată de rămăşiţele lui Hitler. încă nu s-au ridicat toate ală- do Jertfe, şl-au cucerit 0 făurit o viaţă noul fericita Noi
a apăra eau2a păcii şi securităţii po claraţia adoptată fn care se afirmă dlrllo ruinate de pe urma cehh de al doilea război mondial, muncitorii de pretutindeni nu vrem oa munca noastră paşnică dea Ioan 0 alţii.
poarelor şi a bara drumul aflăto hotirîrea ţărilor participante de a lua incă Invalizii n-au toţi proteze, copiii care au rămas orfani nu să fie întreruptă Avem nevoie de pace. de libertate, pentru Şi colectivul sectorului alimentar al a-
cestel
a
trecută,
pe
rilor la război. — in cazul ratificării acordurilor de au ajuns maluri, şl din nou cercurile Imperialiste, fără si ţină a ne făuri un viitor din ce ln ce mal fericit, fără să ILm stin obţinut întreprinderi, frumoase luna Tovară0 ea
realizări
Ţările care formează lagărul demo la Londra şi Paris — măsuri cores seama de voinţa popoarelor, prin acordurile de la Paris vor gheri ţi de nimeni Moga Ioan 0 Binder Ioan, muncitori la
cratic sînt astăzi mai puternice ca punzătoare pentru asigurarea inde să rrinvte mHltarisnmt german oare să pună ln primejdie Eu zlnt hotărîi ca la secţia La care lucrez ai-ml sporesc efor mezeluri, 50 depăşesc zilnic norma cu
orictnd. ele dispun atft de forţe uma pendenţei, suveranităţii şi integrită .pacea popoarelor dţn Europa. turile zl de zi. nu numai pentru a îndeplini planul de produc ci te 20-25%.
ne cit şi de rezerve materiale nelimi ţii lor teritoriale. Noi oamenii muncii dm ţara noastră, ea 0 flel din celelalte ţie 100%, dar 0 pen tu a-1 depăşi simţitor, fiind convins că In acest sector s-a Introdus prepararea
tate. constituind prin aceasta o gi Oamenii muncii din tegiunea noas ţări iubitoare de pace. ne vom uni tot mal mult forţele penfini aatfeJ voi contribui La întărirea oaparilăţll de apărare a patriei de sortimente noi. Ieftina 0 de calitate
gantică forţă economică, politică, mo tră au dezbătut pe larg în mitinguri a zădărnici punerea In aplicare a planurilor nebuneşti ale mei© 0 voi da o lovitură de moarte acelora care încearcă (cabanos şt salam flox) cerate de consu
rală şi militară, care se opune planu şl adunări Deolaraţia ţârilor ptrllcl- magnaţilor imperialişti Eu urăsc dtr» toată Inima războiul. In
să atenteze La Libertatea noastră. matori De asemenea s-au re aii nat — te-
rilor agresive ale imperialiştilor; La pante la conferinţa de la Moscova şi anul 1845, arlnd numai 21 de ani, o schijă a artileriei fasciste Războiul C urăsc din toată tnkna, pentru că el înseamnă aiarâ de plan — 2.200 litri sirop de bună
gărul democraţiei şi socialismului au adoptat numeroase moţiuni prin mi-a Detonat braţul sting La întoarcerea maa din spital mă crimă, jaf 0 multe oile nenorociri. Dar. dacă cercurile Im calitate
care cuprinde 900 milioane de oameni, care îşi afirmă deplina lor adeziune gfndeam eu grijă cu ce o să trăiesc Statul nostru democffat- perialiste nu vor lotuşi să ţină seama da voinţa şl lupta po Realizări frumoase au obţinut şt 'har
este astăzi un bastion puternic al pă faţă de hotărtrile luate, angaiîndu-se popular Insă, ml-a acordat mie ca şi celorlaţl invalizi pensie poarelor pentru pace, ntmdc au mă va opri să apăr cuceririle nicii muncitori din brigada condusă de
cii şî securităţii popoarelor, capabil să să-şi sporească şi mai muil eforturile de Invaliditate şl condiţii de muncă. patriei noastre dregi Gabor Tosif din sectorul forestier ai a-
tină în frîu pe oricare agresor. pentru a dobindi noi succese In în Pentru viaţa noastră fericită şl lipsită de griji, nu vom în Magnaţii imperialişti să ştie că dacă vor încerca să dezlănţuie oestel inlreprinderi. Această brigadă a e-
Noii pretendent! la dominaţia mon deplinirea şi depăşirea sarcinilor de gădui celor ce vor un nou război sâ-$! realizeze planurile lor un nou război moodteJ, poporul nostru cit şl celelalte popoare xecutat —i lără plan — st ring crea şl tran
dială trebuie să |inâ seama de învă plan. pentru a contribui astiel la în agresive Eu vreau să muncesc In pace şl libertate şl de aceea iubitoare de pace,.care construiesc o viaţă nouă, le va da ri sportarea unei însemnate cantităţi de
ţămintele istoriei şi să ştie că iu a- tărirea economică a patriei noastre şi susţin hotărlrile conferinţei de La Moscova, care au drept scop' posta cuvenită. , lemne de foc de la Grădiştea Muncelulul
pucat pe un drum lipsit de glorie. la mărirea capacităţii d de apărare apărarea păcii şi securităţii In Europa BETOALIUC CAZEMIR şi pină In gara Orăştie.
Predecesorii lor. imperialiştii germani, In mitingurile {inute de muncitorii BĂNCII AUREL secţia mecanică — Cfcmblnotul metalurgic
care la rindol lor au rivnit la domi Combinatului metalurgic din Hune Invalid de război „Gh. Oheorghîu-Dej‘'-Hunedoara
naţia mondială au avut o soartă care doara, ei şi-au exprimai adeziunea lor Difuzori voluntari
este proa bine cunosculă tuturor; a- holărîtă la Declaraţia ţărilor pârtiei Vrem să ne muncim ogoarele în pace
oeeaşl soartă îi aşteaptă şi pe noii pre pante ta conferinţa de la Moscova premiaţi
tendenţi la dominaţia mondială. „Sîntem pe deplin convinşi — se ara Am văzut tn timipufl rflzbaKAuJ trecut un tablou care mi-a, rile cresc mai bogate oa onetnd. Toate aceste bogăţii slnt as
In după amiaza zilei de 9 decembrie
Nota guvernului U.R.S S adresată tă în moţiunea adoptată — că forţele şlngenat Inima 0 m-a îndurerat jadînitf. Pe un dmp larg. nas- tăzi ale noastre. ac. La Comitetul orăşenesc de partid De
guvernului Franţei atrage din nou i- păcii domină loa-ţele războiului, că ori finşlt, căzuse o bombă Incendiară Grinele care tocmai atunci Desigur cl norii războiului ne îngrijorează. N-aş vrea al va, a avut loc o şedinţă de anabzl a
tentta asupra pericolului ee-1 repre ce -agresor va avea soarta pe care un dăduseră ln pîrgă, ardeau cu repeziciune şi flăcărfle se înăl maa văd niciodată holdele arzînd tn vflvâitate bombelor incen muncii de difuzare a presei la cere au
zintă pentru securitatea şt pacea po trecut nu prea îndepărtat a rezervat o ţau pînl La cer Pe mine care am vărsat atîta sudoare pentru diere. oasele prăbuşite cu frunţile in ţărină, oamenii ucişi pe participat toţi diiuzoril voluntari dui !n-
poarelor europene reînvierea militaris aventurierilor războinici. Ne e scumpă oa să scot pămlntuluil cit mal multe roade, m-a Îndurerat a- toate drumurile. etituţille şl întreprinderile oraşului. In a-
mului german şi aduce un nou aport libertatea şi viata şl de aceea, vorrf ceasta. Oamenii cu sufllate de tiare, distruseseră ln ci te va clipe Poporul nostru este vestul pentru ospitalitatea hiL Toţi oa
>a cauza apărării păcii In Europa sta neclintiţi de strajă cuceririlor po munca grea de ztle şl luni a oamenilor paşnici. menii cinstiţi vor găsi la noi întotdeauna adăpost şl pline Dar ceastă şedinţă, care a avut drept scop
îmbunătăţirea muncii pe viitor, s-au scos
Eforturile Uniunii Sovietice şl i ta porului muncitor condus de partid. Eu slnt ţăran colectivist Am Intrat de bună voie In gos pe agresori pe Cal oare vin ou glndul să ne aprindă casele la iveală realizările 0 lipsurile manifes
rilor de democrajie populară pentru Sîntem hotărîţi a munci cu şi mii podăria colectivă, pentru că, am fost pe deplin convins că şl holdelo, li vom pruni aşa cum se cuvine. Le vom răspunde tate In munca de difuzare
apărarea păcii şi securităţii în Eu multă dârzenie pentru dezvoltarea e- numad aşa voi putea educe beLşugU? In casa mea ŞJ, spre bu cu aceeaşi monedă. In scopul înlăturării lipsurilor, centrul
ropa. se bucură de dragostea şi sim r.oriomîel noastre naţionale. pentru în Cel care vor război să ţlnâ mîfthr tnrrul-ae«»ta I
patia tuturor popoarelor. Demasclnd tărirea continuă a capacităţii de apă curia mea. visul meu, visul tuturor oamenilor cinstiţi, devine ' DUMITREASA DANIEL de difuzare al oreşuJu! Deva, a întocmit
scopurile pe care le urmăresc careu rare a paliei noastre". cU fianare zi realitate. Astăzi mă duc adesea prin Lanurile •i colectivist din Beriu, tabele de abonamentele ce trebuie făcute
rile agresive din occident, Declara Luhid cuvintul la adunarea ce a a gospodăriei 0 privesc cu mlndiua omului gospodar, cum lanu raionul Orlştfe In întreprinderi 0 Instituţii, tabele ce au
ţia adoptată la Moscova, a dat posi vut loc in comuna Apoldul de Sus, tast date difuzonlor voluntari
bilitate popoarelor să cunoască şt să raionul Sebeş, colectivistul Luca Ghe- ln încheierea şedinţei, s-a fâout pre
înţeleagă pe deplin actuali siUieţie orghe a deolarat: ,,Pot să-şi zăngAne Moţiuni care exprimă dragostea de pace Cu eforturi sporite
mierea celor mal buni difuzori voluntari.
internaţională, să ştie de unde vine imperialiştii armele, că pe noi nu ne a oamenilor muncii din regiunea noastră ţn apărarea păcii
in prezent cea mal mane primejdie intimidează. Acum sîntem mai puter Printre aceştia se numără tovarăşul Ohloc
pentru pacea şi securitatea Europei, nici ca oricînd şi alături de noi avem Aoţltande cercurilor agresive îndreptate cit paoea şi s«duritatea te Europa sfi nu Acum cheva zîl®, muncitorii, tehnicieni! lojea de la I.R.C.LH, care a fost pre
mobiliztnd popoarele la luptă hotă- popoarete Uniunii Sovietice, care au spre reînvierea măbtarbmuăul german, fie puse Ln primejdie — spune moţiunea $1 Inginerii de La atelierele C F.R Si- miat cu un trei ning Holom Nlcolae, d« la
rită pentru asiguraiea păcii şi zădăr mai pus odată cu botul pe labe pe acei slnt teflonate cu tărie de către toţi oa colectivul un de La Fabrica „Vidra' , -Orâ5- meria, după terminarea orelor de lucra U R.C.C., cu o servietă, AUender Mal-
nicii ea planurilor agresive ite aţ-fţâto- ce au vrut să ne tulbure liniştea. menii munoLi din regiunea noastră, oaze tie — este ln asentimentul nostru al au participat cu multă însufleţire la mi vina casnică, CM o cutie de şah. Hirean
rilor la război. Frontul păcii este mult mai tare de- Întruniţi te mitinguri 10 exprimă sim tuturor". tingul oare a avut loc ln cadrai ateliere
Dîndu-şl seama de primejdia ce o cît forţele războinice Noi, sîntem insă patia faţă de hotărrlrne 0 măsurile pre „Noi protestăm cu toată tăria împo lor. Ou ocazia acestui miting cel adunaţi Ttodora cu un album pentru fotografii
putinţă înarmarea Germaniei occi datori să ne sporim eforturile pentru văzute in istorica Declaraţie a conferin triva ratificării acordurilor de la Londra au salutat Declaraţia Comună q ţărilor şi mulţi alţii.
dentale şi Includerea ei în blocul A- a objine recolte tort mai mari de pe ţei de La Moscova şt Portei acorduri, oare numai fericire nu europene, exprlmlndu-şl In acelaşi timp
tlanticului de nord, popoarele îşi In pâmlntul obiectivei noastore, contri Din discuţiile pHne de patriotism ale ne pot aduce" — 9pun gospodinele ora hotirîrea lor fermă de a apăra şl pe mal
tensifică lupii împotriva acordurilor buind prin aceasta la întărirea patriei muncitorilor, ţăranilor şi Intelectualilor, şului Anlnoasa te moţiunea adoptată departe cu eforturi sporite pacea 0 seeu- 6 asociaţii pentru cultivarea
de la Londra şi Paris, unîndu-şi efor noastre şi a forţelor păcii, zădărnicind precum 0 doi moţiunile adoptatei se des Toate textele moţiunilor adoptate La rllatea Europei, oare slnt ameninţate do tutunului şi a sfeclei de zahăr
turile pentru asigurarea păcii şi secu intenţiile necugetate ale imperialişti prinde dorinţa şi hotirîrea lor de a apăra mitingurile ţmute în oraşele şi satele re penicolu] unul nou război.
rităţii lor. lor". cu toate torţele cauza picii giunii noastre, exprimă indignarea şl Printre cel care au Luat cuvintul au în raionul Sebeş
In cadrul manifestaţiilor de protest Noî iubim pacea şi urîm războiul, Rezolvarea tuturor litigiilor oare se protestul oamenolor muncii toţi de in fost tovarăşii: lonascu C., Moţ Ştefan,
ce au loc In Anglia. Franţa. Germa dai dacă cercurile agresive din occi pol ivi Intre state, conform prevederilor tenţiile agresive ate certurilor Imperia Susan Dumitra de la secţia V-a vagoane, Proiectul Directivelor Congresului al II-
nia apuseană şî In alte ţări din Europa dent. împotriva voinţei de nestrămutat Cartei Naţiunilor Unite, te aşa fel. rn- liste. tovarăşul Moldovan Francise de la ate lea al partidului, precum 0 hotărirea
occidentală, masele largi ale oameni a popoarelor de a apăra cvauza păcii şi lierele centrale şl alţii. Vorbitorii au a- Consiliului de Miniştri cu privire la cul
lor muncii şi numeroase personalităţi libertăţii, nu vor da înapoi şi vor în Declaraţia ţărilor europene în discuţia oamenilor muncii rătat că Io sînt ctar tn minte distragerile tivarea afeolel de zahăr, au Convuu pe
ale.vieţii publice se pronunţă împotricerca să atenteze la libertăţile şi cu suferite te războiul trecut, şi in special mulţi ţărani muncJtort, el. unindu-Mi In
i va acordurilor de la Paris, oare pre ceririle noastre noi vom şti să le dăm din oraşul Deva bombardamentele oare au avut loc' asupra asociaţii, vor putea mări considerebtl
văd inarmirea celui mai crud şî mai riposta cuvenită. Derianaţia ţărilor europene pentru asi aţlţătorilor la un nou război, dacă aceş îxrdirţua la heoter. ;•!
odios duşman al popoarelor Europei, Provocatorii războiului trebuie fă gurarea păcii şl securităţii in Europa, a tia vor încerca să le răpească pacea şi SJmeriea. De asemenea au subliniat că Ca un red al acestei convingeri tn raio
militarismul german. In Franţa au cuţi Inofensivi. fost vhi discutată 0 de către coiectlveJe libertatea, drepturi atlt de scumpe pentru se împotrivesc din toată inima reînvierii nul Sebeş 141 ţ&ranl muncitori au hotirit
să-0 adune la un loc o parte dtn pă-
întreprinderilor şl Instituţiilor din oraşul poporul nostru maşinii de război germane minturi penbru o le munci In comun, for-
Deva. Pină acum In 8 întreprinderi prin In moţiunile adoptate La aceste mitin Inaonte de terminarea mitingului par roind 8 asociaţii simple de producţie a- 1
Planul pe 1954 îndeplinit la toţi indicii tre care şi I.RC.LM, întreprind eres 4 guri locuitorii oraşului Deva, Înfierează ticipanţii au adoptat o moţiune In care gricolă
construcţii, Fabriaa de tenaootft, I.A.R.T., intenţiile criminale ale ImperlaLLştMer, a- au arătat că aprobă intru totul hotărî ri- In comuna Apoldul de Jos, ăe pildă,
Pătrunşi de Importanţa lucrărilor ce le ţiune contribuie La o însemnată creştere întreprinderea de abator, etc au avut loc râtind că pentru a se asigura pacea şl se le conferinţei de la Moscova şl sînt' on- mulţi ţăram muncitori cultivi efecte de
execută şl sprijinişi îndeaproape în mun a producţiei de cărbune In marea luptă mitinguri în Oare oamenii muncii «-au de curitatea In Europa nu există decit o sin c'md gata să dea riposta cuvenită ace zahăr, obţlnînd recolte bune. Pe parcelele
clarat de acord cu hotărlrile conferinţei gură oale: aceea a creării sistemului de
că, In tot timpul anukii. de organizaţiile pentru îndeplinirea planului Înainte de lora care vor să le răpească pacea şi li lor separate, nu puteau Insă folosd mij
de La Moscova. Ei au arătat că sint gata securitate colectivă, propus de Uniunea
de partid »! sindicale, La dota de 30 no termen s-au evidenţiat brigăzile complexe arioind să oprească mina criminală a Sovietică. bertatea loace de munci- meosnirate, care ar fl dus
te sporirea recoltei. Unmdu-0 locurile In
iembrie, muncitorii, tehnicienii pi inginerii şl de specialitate conduse de tovarăşii.
zsocLaţlrt, ei îşi vor putea lucra ogoarele
întreprinderii 105 construcţii industriale, Nache Victor, Basu Andrei, Leah Ioan. cu tractoarele 0 maşinile de 1a S.M.T In
Cea moi bogată ca tru cele 312 zîte-mun-
şantierul Petrila, au îndeplinit planul de Gheorghe Lazanovici, Stoica Aurel şl al aceartă comună. 40 de familii de cultiva
să a comunei ni a Bucuria colectiviştilor că prestate în gos tori de sfeolă de zahăr şi-eu unit la un
"V'î stat pe anul 1954 la toţi indicii tele. este gospodăria co podărie Asemenea el, loc 13 hectare
Hărnicii constructori, a căror sarcini ExţrrimJndu-şJ totala adeziune la Decis - lectivă „Drumul Iui peste 6 000—7 000 kg.
de plan prevedeau executarea de lucrări raţia conferinţei de la Moscova, Între Lenîn". Atei. In această casă, duminică a lele statului şl obligaţiile faţă de S.M T produse, au prhnil şl colectivişti» Suc iu Asociaţii pentru cultivarea in comun a
sfeclei de zahăr, au mai luat fiinţă 0
industriale pentru muia şi prepaTaţia Pe gul colectiv de la întreprinderea 705 con avut loc una din sărbătorile mari ale co- care ne a ajutat să obţinem această pro Molse, Dănllă Zenaule, Boloa loan Rom- în comunede Draşov 0 Glrbova, Iar în co
lnctiviştitor: împărţire a veniturilor De ducţie. Au mal rămas acum să dăm fie cea Aurei şi aiţîi.
trii» şl locuinţe pentru munci tor ui mi strucţii, şantierul PetirUa. sini hotărîţi ii munele Clinic, Cut, Rfihău ŞÎ satul Şpring.
vreo 2-2 zii© se tot cintăresc produsele şl cărui colectivist clte 3 kg. griu. 3.500 kp. —Fericirea familiei (ui Tudor Florea şi
neri, au predat înainte de termen 48 a- păşească spre noi victorii pentru înflori ţăranri muncitori au hotărit al se aso
nu ie mal termină Se umplu sac», se fac porumb, 6.50 Iei pentru .fiecare ri-muncă a altora nu se poate explica (n ctteva cu
partameote 0 un număr de 9 lucrări In rea continua a patriei noastre şl trium prămezl, se măsoară şl se cară. ş» alte produse ca, fin, cartofi, sfecli fu vinte. Casa lui Tudor Florea. aste acum cieze pentru cultivarea tutunului.
Uniţi 1o aceste asociaţii, -ţăranii mun
dustriale, care prin punerea lor In func ful cauzei pieli. Fiecare colectivist are atft de mult de rajeră, ulei, etc. îndestulată cu de toate. Grija zilet de mfi- citori vor culege la anul viitor recolta
primit. Incit la încărcatul sacilor (n căru ..Preşedintele era mtndru de realizările ne a dispărut cu totul. In mintea lui au îmbelşugata, oare vor dovedi pe deplin
ţe şi la transportul produselor acasă, nu colectiviştilor. rămas doar amlnlirile unul trecut vIno avantajele lucrării pămintulun in comun
Produc pentru ziua de 5 Ianuarie Izbuteşte flecare singur. * vat. Colectivistul Florea are de acum alta
Printre colectivişti t-am (nttlnlt şl pe ln curtea gospodăriei era veselie griji: *ă-şl construiască o cosă. Pentru
Conţinutul Declaraţiei conferinţei ţări Înainte de termen, prin eforturile depuse, preşedintele gospodăriei Orşa Gherase. un mare. Preşedintele gospodăriei aranjase aceasta încă de anul trecut şl-a procurat Creşte numărul
lor europene de la Moscova, a Întărit l-au îndeplinit In ziua de U decembrie om între două vlrste, plin de uîaţă, care cu muzica dtn Bocea (sat vecin) să le cîn- o parte din materiale ca .* ţiglă, cărămidă, minerilor calificaţi
te pină seara tirztu. O parte din colecti
vorbea colectiviştilor: selnduri, etc. De asemenea pentru copii
şi mai mult eforturile muncitorilor din a c., deci cu 20 de sBe Înainte de sfinţitul vişti se încinseră la veselie, Iar unit dă- şi-a cumpărat o vacă de lapte, Iar „ştren
regiunea noastră care luptă pentru Înde anului — Tovarăşilor, colhoznicii sovietici au deou de zor cu căratul, Bucuria munci» garului" de Ionel — cum (t spune el bă De eurînd, la mkia Aninoasa a luat
un obicei; cind e vorba de muncit, mun
plinirea planului anual In Întreprinderi, In obţinerea acestui mare succes, tor era mare In sufletul fiecărui stăruia iatului — i-a cumpărat o bicicletă. sflrşH cursul de calificare a unui număr
cesc cu toate forţele, Iar cînd e de petre mulţumirea şi dragostea faţă de tot ceea de 108 muncitori Unii dintre ei au ob
colectivele de muncitori şl tehnicieni do demni de remarcai slnt membri de partid cut, nu se dă nici unul înapoi ce e a (or, faţă de noua viaţă. — Ziceţi măi, să crape trîmblţele, stri ţinut calificarea treciod de 1a funcţia de
vedesc acest lucru prin fapte, prin rea Şerbănescu Nicokae, Tutelea Susana, ute- ... .Intrat în- vorbă cu preşedintele. ., PX- + gă Ionel Io fanfară, înolrtlnău-se In mij ajutor miner, la funcţia de miner, iar alţii
lizările ce le obţin zi de d, De pildă, co ml sta Matei EUsabeta şl alţii, care. con nă ajlâzi am lucrat binişor — ml-a spus a- După-ce colectivistul Florea Tudor lşl locul hore» care a cuprins, de dala asta. din vagonetari ca ajutori de mineri.
lectivul de muncitori de la fabrica de duşi cu pricepere de tehnicienii comu cesta. An recoltat la hectar in medie în cârase in gospodăria sa personală cele aproape pe toţi colectiviştii- Se Juca de Printre cei care au obţinut calificativul
se cutremura pămlnfut nu alfa. In capul
hlrtie ..1 Mal' -Petrejtl, raionul Sebeş, nişti ca inginerul Panallesou Traian, mai acest an 200 kg prîu, 1.JS0 kg. orz, 3200 1.749 kg gr iu, 2 040 kg porumb, 4o8 kg. horei era preşedintele Orşa Gheorghe „bun" 0 „foarte bun" sînt 0 tovarăşii:
manifeatindu-şl dorinţa de pace, a muncit ştri Moldovan Simlon şi Radu Rusalin». kg porumb şl multe alte produse. Prin cartofi, fS kg ulei de floarea-soarelui şl secretarul organizaţiei de bază Bolea Ioan Sengyei Mlbal 0 Pani Nlcolae de te sec
valorificarea produselor obţinute de la a- alte produse, tşî ridică 0 suma de 3.789 torul 111 „Piscul", Grădinara Dumitru de
cu forţe sporite obţlnînd un mare suc au adus o mare contrlbuţJe, depăşind şi colectivişti Jruntaşi ca Florea. Romcea,
nimale şl prin vinderea purceilor, gos lei Acum el trecu să ajute colectivistei la sectorul IV „Priboi”, Kelle Emeric 0
ces. Astfel planul de producţie valoric zilnic normam 40 pină la 100%. Suc iu şi alţii.
podăria noastră a realizat un venit de fîuştea Pdscuţa la încărcarea in eăruţe a Vlad Marin de la sectorul I, etc.
din anul Ln curs. pe care şi-au luat an- In prezent, munrltoril acestei fabrici 131000 leL După ce am oprit simtnţa celor peste 900 kg grlu şl peste 1000 kg . Colhoznici» sovietic! au un obicel- T. S RADU
^al cur. an tul sâ-L îndeplinească cu 10 zile produc pentaru ziua da S ianuarie 1955 pentru anul viitor, am achitat loale ca porumb, produse pe care le-a p.îmit pen DCMSA DAVID corespondent voluntar
___ I