Page 17 - 1954-12
P. 17

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢI-VAI
                                                                                                                      I N   A C E S T     N U M Ă R :
                               mul Socialismului                                                 —  Planul de producţie al gospodăriei  pentru a asigura îndeplinirea planului  tiţi şi devotaji intereselor poporului

                                                                                                                                                          muncitor (pag 3-a)
                                                                                                                              la presa R.P.R pe anul 1955 (pag 2-i)
                                                                                                  colecLive pe anul 1955 (pag 2-a)
                                                                                                                                                          —  42 de ani )a furnale... (pag 3-a)
                                                                                                                              —  Materiale  pentru  Congresul  al
                                                                                                  — Asociaţiile simple de producţie ale
                                                                                                                                                          —  Din activitatea deputaţilor (pag.
                                                                                                                              Il-lea al P.M R — Munca colectivi
                                                                                                  ţăranilor muncitori, factor Important
                                                                                                                                                          3-a)
                                                                                                  în sporirea produclleî agricole (pag.  — principiul suprem al conducerii de  — A 7 a sesiune a Consiliului Gene­
                         ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P MR HUNEDOARA SI AL SFATULUIKPULÂt MGJDHA1                                                        ral al Federaţiei Sindicate Mondiale,
                                                                                                                              către partid (pag. 3-a)
                                                                                                  2-a)
                                                                                                  — Să nu fie precupejil nici un efort  —  Asesorii populari — oameni cins­ (pag. 4-a)
             Anul VI. Nr. 100 (435) |      Joi 16 decembrie 1954        j 4 pagini 20 bani
                                                                                                                                                             Realizări ale muncitorilor
                          Asigurarea păcii şi securităţii —            Pentru asigurarea păcii şi securităţii                                               de la I. R. I. L. „I. C. Frimu"
                       sarcină nobilă a tuturor popoarelor                                                                                                          Orăştie
              Asigurarea păcii ţl securităţii po­  fost semnate în labrici, cartiere, sate           în Europa!                                            Col  stivui  de  muncitori  din  aectozrels
             poarelor Împotriva primejdiei ce o re­ şi întruniri publice moţiuni care cer                                                                 întreprinderii   raionale   de   industrie   loca­
             prezintă pentru securitatea lor ratifl-  neadmiterea reînvierii Wehrmachtu-                                                                  lă  „L  C  Frimu”  Orăştte.  te  lupta  pentru
             cyrea acordurilor de la Londra şi Pa­ lui hitlerist.            Vreau să muncesc în libertate       Să apărăm cuceririle poporului           realizarea   planului   anual,   obţin   însem­
             ris, prin care se urmăreşte reînarma-   Toa-te popoarele işt intensifică lupta                                                               nate   succese   Astfel,   muncitorii   atelieru­
             rea Germaniei occidentale şi include­ împotriva ratificării acordurilor de la   Printre  zecile  de  mit  de  oameni  cinstiţi  care  au  avut  de  su­  nostru muncitor  lui  do  timpi  ine,  condus  de  tovarăşul
             rea ei in blocul agresiv al Atlanticului Paris, pentru că îşi dau seama că mi­  ferit  de  pe  urma  celui  de  al  doilea  război  mondial  dezlănţuit   Vulpe  Teodor,  a  reu0l  ca  pe  luna  noiem­
             de nord. este o sarcină nobilă a tu­  litarismul german este duşmanul lor   de slnserosut fascism german, mă aflu şl eu.  Uneltirile   duşmănoase   ale   puterilor   Imperialiste   prin   care   brie  să  îndeplinească  planul  în  proporţia
             turor popoarelor iubitoare de pace.  de moirte şi îşi stclng tot mai mult   Ziua  de  9  mai  1045  a  adus  pentru  întreaga  Europă  vestea   încearcă  sl  submineze  pacea  şl  libertatea  popoarelor  Europei   de  114%,  dind  printre  altele  peste  plan
              Declaraţia comună a Jărilor partici­ rindurile pentru asigurarea unei păci   că revărsările da sânge s-au terminat, că s-a făcut pace  ml  determină  să  nu  steu  la  o  parte  Cată  de  frănrtnlârile  vieţii   Cea.  145  m  p.  uşi  şi  ferestre  Din  planul
             pante  la  conferinţa  de  la  Moscova,  trainice in Europa.                                       îl emoţionale.                            lunar,  colooUwil  acestui  atelier  a  execu­
             pentru asigurarea păcii şi securităţii   Poporul  nostru  care  a  urmărit  cu   Aceasta  zi  Istorică  a  făcut  ca  pe  buzele  mlMoanalor  de  oa­  Ca  oricare  om  cinstit  din  ţara  mea.  oare  a  suferi»  de  pe  ur­  tat  20  garmturi  de  bucăt&ne.  90  bucăţi
             In Europa confirmă încă odată hotărî-  deosebiită atente desfăşurarea lucră­  meni  cinstiţi,  oare  au  avut  de  suferit  de  pe  urma  fascismului   ma  celor  două  războaie  dezlănţuite  de  armatele  germane,  nu   mese sl alta bunuri de consum popular.
                                                                      german, să apari un suri8 plin de speranţe In voitor.                                 Printre  cel  care  s-au  evidenţiat  tn  rea­
             rea neabătută a popoarelor lagărului  rilor conferinţei de la Moscova, pen-                        pot  admite  oa  rămăşiţele  armatei  hiblariste  să  fie  din  nou
                                                                        Citind  zilnic  preria,  am  aflat  că  din  nou  pacea  este  amenin­  Înarmate  0  îndreptate  împotriva  ţărilor  oare.  cu  preţul  a  mit   lizarea  acestor  bunuri,  ie  numără  limpla-
             păcii, democraţiei şi socialismului, de  tru asigurarea păcii şi securităţii In                                                              rk  Berescu  Nlcolae,  Laslo  Elemer,  To-
             a face tot ceea ce este necesar pentru  Europi. a primit  cu satisfacţie De­  ţată  de  rămăşiţele  lui  Hitler.  încă  nu  s-au  ridicat  toate  ală-   do  Jertfe,  şl-au  cucerit  0  făurit  o  viaţă  noul  fericita  Noi
             a apăra eau2a păcii şi securităţii po­  claraţia  adoptată  fn  care  se  afirmă   dlrllo  ruinate  de  pe  urma  cehh  de  al  doilea  război  mondial,   muncitorii  de  pretutindeni  nu  vrem  oa  munca  noastră  paşnică   dea Ioan 0 alţii.
             poarelor  şi  a  bara  drumul  aflăto­  hotirîrea ţărilor participante de a lua   incă  Invalizii  n-au  toţi  proteze,  copiii  care  au  rămas  orfani  nu   să  fie  întreruptă  Avem  nevoie  de  pace.  de  libertate,  pentru   Şi  colectivul  sectorului  alimentar  al  a-
                                                                                                                                                          cestel
                                                                                                                                                                                    a
                                                                                                                                                                              trecută,
                                                                                                                                                                        pe
             rilor la război.            — in cazul ratificării acordurilor de   au  ajuns  maluri,  şl  din  nou  cercurile  Imperialiste,  fără  si  ţină   a  ne  făuri  un  viitor  din  ce  ln  ce  mal  fericit,  fără  să  ILm  stin­  obţinut   întreprinderi,  frumoase  luna  Tovară0   ea
                                                                                                                                                                realizări
              Ţările care formează lagărul demo­ la Londra şi Paris — măsuri cores­  seama  de  voinţa  popoarelor,  prin  acordurile  de  la  Paris  vor   gheri ţi de nimeni  Moga  Ioan  0  Binder  Ioan,  muncitori  la
             cratic  sînt  astăzi  mai  puternice  ca   punzătoare pentru asigurarea inde­  să  rrinvte  mHltarisnmt  german  oare  să  pună  ln  primejdie   Eu  zlnt  hotărîi  ca  la  secţia  La  care  lucrez  ai-ml  sporesc  efor­  mezeluri,  50  depăşesc  zilnic  norma  cu
             orictnd. ele dispun atft de forţe uma­ pendenţei, suveranităţii şi integrită   .pacea popoarelor dţn Europa.  turile  zl  de  zi.  nu  numai  pentru  a  îndeplini  planul  de  produc­  ci te 20-25%.
             ne cit şi de rezerve materiale nelimi­ ţii lor teritoriale.  Noi  oamenii  muncii  dm  ţara  noastră,  ea  0  flel  din  celelalte   ţie  100%,  dar  0  pen  tu  a-1  depăşi  simţitor,  fiind  convins  că   In  acest  sector  s-a  Introdus  prepararea
             tate. constituind prin  aceasta o gi­  Oamenii muncii din tegiunea noas­  ţări  iubitoare  de  pace.  ne  vom  uni  tot  mal  mult  forţele  penfini   aatfeJ  voi  contribui  La  întărirea  oaparilăţll  de  apărare  a  patriei   de  sortimente  noi.  Ieftina  0  de  calitate
             gantică forţă economică, politică, mo­ tră au dezbătut pe larg în mitinguri   a  zădărnici  punerea  In  aplicare  a  planurilor  nebuneşti  ale   mei©  0  voi  da  o  lovitură  de  moarte  acelora  care  încearcă   (cabanos  şt  salam  flox)  cerate  de  consu­
             rală şi militară, care se opune planu­ şl adunări Deolaraţia ţârilor ptrllcl-   magnaţilor  imperialişti  Eu  urăsc  dtr»  toată  Inima  războiul.  In
                                                                                                                să atenteze La Libertatea noastră.        matori  De  asemenea  s-au  re  aii  nat  —  te-
             rilor agresive ale imperialiştilor; La­ pante la conferinţa de la Moscova şi   anul  1845,  arlnd  numai  21  de  ani,  o  schijă  a  artileriei  fasciste   Războiul  C  urăsc  din  toată  tnkna,  pentru  că  el  înseamnă   aiarâ  de  plan  —  2.200  litri  sirop  de  bună
             gărul  democraţiei  şi  socialismului  au  adoptat  numeroase  moţiuni  prin   mi-a  Detonat  braţul  sting  La  întoarcerea  maa  din  spital  mă   crimă,  jaf  0  multe  oile  nenorociri.  Dar.  dacă  cercurile  Im­  calitate
             care cuprinde 900 milioane de oameni,  care îşi afirmă deplina lor adeziune   gfndeam  eu  grijă  cu  ce  o  să  trăiesc  Statul  nostru  democffat-   perialiste  nu  vor  lotuşi  să  ţină  seama  da  voinţa  şl  lupta  po­  Realizări  frumoase  au  obţinut  şt  'har­
             este astăzi un bastion puternic al pă­ faţă de hotărtrile luate, angaiîndu-se   popular  Insă,  ml-a  acordat  mie  ca  şi  celorlaţl  invalizi  pensie   poarelor  pentru  pace,  ntmdc  au  mă  va  opri  să  apăr  cuceririle   nicii  muncitori  din  brigada  condusă  de
             cii şî securităţii popoarelor, capabil să  să-şi sporească şi mai muil eforturile   de Invaliditate şl condiţii de muncă.  patriei noastre dregi  Gabor  Tosif  din  sectorul  forestier  ai  a-
             tină în frîu pe oricare agresor.  pentru a dobindi noi succese In în­  Pentru  viaţa  noastră  fericită  şl  lipsită  de  griji,  nu  vom  în­  Magnaţii  imperialişti  să  ştie  că  dacă  vor  încerca  să  dezlănţuie   oestel  inlreprinderi.  Această  brigadă  a  e-
               Noii pretendent! la dominaţia mon­ deplinirea şi depăşirea sarcinilor de   gădui  celor  ce  vor  un  nou  război  sâ-$!  realizeze  planurile  lor   un  nou  război  moodteJ,  poporul  nostru  cit  şl  celelalte  popoare   xecutat  —i  lără  plan  —  st  ring  crea  şl  tran­
             dială trebuie să |inâ seama de învă­  plan. pentru a contribui astiel la în­  agresive  Eu  vreau  să  muncesc  In  pace  şl  libertate  şl  de  aceea   iubitoare  de  pace,.care  construiesc  o  viaţă  nouă,  le  va  da  ri­  sportarea   unei   însemnate   cantităţi   de
             ţămintele istoriei şi să ştie că iu a-  tărirea economică a patriei noastre şi   susţin  hotărlrile  conferinţei  de  La  Moscova,  care  au  drept  scop'   posta cuvenită.   ,  lemne  de  foc  de  la  Grădiştea  Muncelulul
             pucat  pe  un  drum  lipsit  de  glorie.  la mărirea capacităţii d de apărare  apărarea păcii şi securităţii In Europa  BETOALIUC CAZEMIR    şi pină In gara Orăştie.
             Predecesorii lor. imperialiştii germani,  In mitingurile {inute de muncitorii       BĂNCII AUREL                  secţia mecanică — Cfcmblnotul metalurgic
             care la rindol lor au rivnit la domi­  Combinatului metalurgic din Hune­            Invalid de război               „Gh. Oheorghîu-Dej‘'-Hunedoara
             naţia mondială au avut o soartă care  doara, ei şi-au exprimai adeziunea lor                                                                    Difuzori voluntari
             este proa bine cunosculă tuturor; a-  holărîtă la Declaraţia ţărilor pârtiei   Vrem să ne muncim ogoarele în pace
             oeeaşl soartă îi aşteaptă şi pe noii pre­ pante ta conferinţa de la Moscova                                                                           premiaţi
             tendenţi la dominaţia mondială.  „Sîntem pe deplin convinşi — se ara­  Am  văzut  tn  timipufl  rflzbaKAuJ  trecut  un  tablou  care  mi-a,   rile  cresc  mai  bogate  oa  onetnd.  Toate  aceste  bogăţii  slnt  as­
                                                                                                                                                            In  după  amiaza  zilei  de  9  decembrie
               Nota guvernului U.R.S S adresată   tă în moţiunea adoptată — că forţele   şlngenat  Inima  0  m-a  îndurerat  jadînitf.  Pe  un  dmp  larg.  nas-   tăzi ale noastre.  ac.  La  Comitetul  orăşenesc  de  partid  De­
             guvernului Franţei atrage din nou i-  păcii domină loa-ţele războiului, că ori­ finşlt,  căzuse  o  bombă  Incendiară  Grinele  care  tocmai  atunci   Desigur  cl  norii  războiului  ne  îngrijorează.  N-aş  vrea  al   va,  a  avut  loc  o  şedinţă  de  anabzl  a
             tentta asupra pericolului ee-1 repre­  ce -agresor va avea soarta pe care un   dăduseră  ln  pîrgă,  ardeau  cu  repeziciune  şi  flăcărfle  se  înăl­  maa  văd  niciodată  holdele  arzînd  tn  vflvâitate  bombelor  incen­  muncii  de  difuzare  a  presei  la  cere  au
             zintă pentru securitatea şt pacea po­  trecut nu prea îndepărtat a rezervat o   ţau  pînl  La  cer  Pe  mine  care  am  vărsat  atîta  sudoare  pentru   diere.  oasele  prăbuşite  cu  frunţile  in  ţărină,  oamenii  ucişi  pe   participat  toţi  diiuzoril  voluntari  dui  !n-
             poarelor europene reînvierea militaris­ aventurierilor războinici. Ne e scumpă  oa  să  scot  pămlntuluil  cit  mal  multe  roade,  m-a  Îndurerat  a-   toate drumurile.  etituţille  şl  întreprinderile  oraşului.  In  a-
             mului german şi aduce un nou aport   libertatea şi viata şl de aceea, vorrf   ceasta.  Oamenii  cu  sufllate  de  tiare,  distruseseră  ln  ci  te  va  clipe   Poporul  nostru  este  vestul  pentru  ospitalitatea  hiL  Toţi  oa­
             >a cauza apărării păcii In Europa  sta neclintiţi de strajă cuceririlor po­  munca grea de ztle şl luni a oamenilor paşnici.  menii  cinstiţi  vor  găsi  la  noi  întotdeauna  adăpost  şl  pline  Dar   ceastă  şedinţă,  care  a  avut  drept  scop
                                                                                                                                                          îmbunătăţirea  muncii  pe  viitor,  s-au  scos
               Eforturile Uniunii Sovietice şl i ta­ porului muncitor condus de partid.   Eu  slnt  ţăran  colectivist  Am  Intrat  de  bună  voie  In  gos­  pe  agresori  pe  Cal  oare  vin  ou  glndul  să  ne  aprindă  casele   la  iveală  realizările  0  lipsurile  manifes­
             rilor de democrajie populară pentru  Sîntem  hotărîţi  a  munci  cu  şi  mii   podăria  colectivă,  pentru  că,  am  fost  pe  deplin  convins  că   şl  holdelo,  li  vom  pruni  aşa  cum  se  cuvine.  Le  vom  răspunde   tate  In  munca  de  difuzare
             apărarea  păcii  şi  securităţii  în  Eu­  multă dârzenie pentru dezvoltarea e-   numad  aşa  voi  putea  educe  beLşugU?  In  casa  mea  ŞJ,  spre  bu­  cu aceeaşi monedă.  In   scopul   înlăturării   lipsurilor,   centrul
             ropa. se bucură de dragostea şi sim­  r.oriomîel noastre naţionale. pentru în­                      Cel care vor război să ţlnâ mîfthr tnrrul-ae«»ta I
             patia tuturor popoarelor. Demasclnd  tărirea continuă a capacităţii de apă­  curia  mea.  visul  meu,  visul  tuturor  oamenilor  cinstiţi,  devine   ' DUMITREASA DANIEL   de  difuzare  al  oreşuJu!  Deva,  a  întocmit
             scopurile pe care le urmăresc careu   rare a paliei noastre".  cU  fianare  zi  realitate.  Astăzi  mă  duc  adesea  prin  Lanurile   •i   colectivist din Beriu,  tabele  de  abonamentele  ce  trebuie  făcute
             rile agresive din occident, Declara­  Luhid cuvintul la adunarea ce a a   gospodăriei 0 privesc cu mlndiua omului gospodar, cum lanu­  raionul Orlştfe  In  întreprinderi  0  Instituţii,  tabele  ce  au
             ţia adoptată la Moscova, a dat posi­  vut loc in comuna Apoldul de Sus,                                                                      tast  date  difuzonlor  voluntari
             bilitate popoarelor să cunoască şt să  raionul Sebeş, colectivistul Luca Ghe-                                                                  ln  încheierea  şedinţei,  s-a  fâout  pre­
             înţeleagă pe deplin actuali siUieţie  orghe a deolarat: ,,Pot să-şi zăngAne   Moţiuni care exprimă dragostea de pace   Cu eforturi sporite
                                                                                                                                                          mierea  celor  mal  buni  difuzori  voluntari.
             internaţională, să ştie de unde vine  imperialiştii armele, că pe noi nu ne   a oamenilor muncii din regiunea noastră   ţn apărarea păcii
             in  prezent  cea  mal  mane  primejdie  intimidează. Acum sîntem mai puter­                                                                  Printre  aceştia  se  numără  tovarăşul  Ohloc
             pentru pacea şi securitatea Europei,  nici ca oricînd şi alături de noi avem   Aoţltande   cercurilor   agresive   îndreptate   cit  paoea  şi  s«duritatea  te  Europa  sfi  nu   Acum  cheva  zîl®,  muncitorii,  tehnicieni!   lojea  de  la  I.R.C.LH,  care  a  fost  pre­
             mobiliztnd popoarele la luptă hotă-  popoarete Uniunii Sovietice, care au  spre   reînvierea   măbtarbmuăul   german,   fie  puse  Ln  primejdie  —  spune  moţiunea   $1  Inginerii  de  La  atelierele  C  F.R  Si-   miat  cu  un  trei  ning  Holom  Nlcolae,  d«  la
             rită pentru asiguraiea păcii şi zădăr­ mai pus odată cu botul pe labe pe acei  slnt  teflonate  cu  tărie  de  către  toţi  oa­  colectivul  un  de  La  Fabrica  „Vidra' , -Orâ5-   meria,  după  terminarea  orelor  de  lucra   U  R.C.C.,  cu  o  servietă,  AUender  Mal-
             nicii ea planurilor agresive ite aţ-fţâto-  ce  au  vrut  să  ne  tulbure  liniştea.   menii  munoLi  din  regiunea  noastră,  oaze   tie  —  este  ln  asentimentul  nostru  al   au  participat  cu  multă  însufleţire  la  mi­  vina  casnică,  CM  o  cutie  de  şah.  Hirean
             rilor la război.            Frontul păcii este mult mai tare de-   Întruniţi  te  mitinguri  10  exprimă  sim­  tuturor".  tingul  oare  a  avut  loc  ln  cadrai  ateliere­
               Dîndu-şl seama de primejdia ce o  cît forţele războinice Noi, sîntem insă  patia  faţă  de  hotărrlrne  0  măsurile  pre­  „Noi  protestăm  cu  toată  tăria  împo­  lor.  Ou  ocazia  acestui  miting  cel  adunaţi   Ttodora  cu  un  album  pentru  fotografii
             putinţă înarmarea Germaniei occi­  datori să ne sporim eforturile pentru  văzute  in  istorica  Declaraţie  a  conferin­  triva  ratificării  acordurilor  de  la  Londra   au  salutat  Declaraţia  Comună   q  ţărilor   şi mulţi alţii.
              dentale şi Includerea ei în blocul A-  a objine recolte tort mai mari de pe   ţei de La Moscova  şt  Portei  acorduri,  oare  numai  fericire  nu   europene,   exprlmlndu-şl   In   acelaşi   timp
             tlanticului de nord, popoarele îşi In­ pâmlntul obiectivei noastore, contri­  Din  discuţiile  pHne  de  patriotism  ale   ne  pot  aduce"  —  9pun  gospodinele  ora­  hotirîrea  lor  fermă  de  a  apăra  şl  pe  mal
             tensifică lupii împotriva acordurilor  buind prin aceasta la întărirea patriei  muncitorilor,   ţăranilor   şi   Intelectualilor,   şului Anlnoasa te moţiunea adoptată  departe  cu  eforturi  sporite  pacea  0  seeu-   6 asociaţii pentru cultivarea
             de la Londra şi Paris, unîndu-şi efor­ noastre şi a forţelor păcii, zădărnicind  precum  0  doi  moţiunile  adoptatei  se  des­  Toate   textele   moţiunilor   adoptate   La   rllatea  Europei,  oare  slnt  ameninţate  do   tutunului şi a sfeclei de zahăr
             turile pentru asigurarea păcii şi secu­ intenţiile necugetate ale imperialişti­ prinde  dorinţa  şi  hotirîrea  lor  de  a  apăra   mitingurile  ţmute  în  oraşele  şi  satele  re­  penicolu] unul nou război.
             rităţii lor.                lor".                        cu  toate  torţele  cauza  picii   giunii   noastre,   exprimă   indignarea   şl   Printre  cel  care  au  Luat  cuvintul  au   în raionul Sebeş
               In cadrul manifestaţiilor de protest   Noî iubim pacea şi urîm războiul,   Rezolvarea   tuturor   litigiilor   oare   se   protestul  oamenolor  muncii  toţi  de  in­  fost  tovarăşii:  lonascu  C.,  Moţ  Ştefan,
             ce au loc In Anglia. Franţa. Germa­  dai dacă cercurile agresive din occi­  pol  ivi  Intre  state,  conform  prevederilor   tenţiile   agresive   ate   certurilor   Imperia­  Susan  Dumitra  de  la  secţia  V-a  vagoane,   Proiectul  Directivelor  Congresului  al  II-
             nia apuseană şî In alte ţări din Europa  dent. împotriva voinţei de nestrămutat  Cartei Naţiunilor Unite, te aşa fel. rn-  liste.  tovarăşul  Moldovan  Francise  de  la  ate­  lea   al   partidului,   precum   0   hotărirea
             occidentală, masele largi ale oameni­ a popoarelor de a apăra cvauza păcii şi                                    lierele  centrale  şl  alţii.  Vorbitorii  au  a-   Consiliului  de  Miniştri  cu  privire  la  cul­
             lor muncii şi numeroase personalităţi libertăţii, nu vor da înapoi şi vor în­  Declaraţia ţărilor europene în discuţia oamenilor muncii   rătat  că  Io  sînt  ctar  tn  minte  distragerile   tivarea  afeolel  de  zahăr,  au  Convuu  pe
             ale.vieţii publice se pronunţă împotri­cerca să atenteze la libertăţile şi cu­                                   suferite  te  războiul  trecut,  şi  in  special   mulţi  ţărani  muncJtort,  el.  unindu-Mi  In
   i          va acordurilor de la Paris, oare pre­  ceririle noastre noi vom şti să le dăm   din oraşul Deva                 bombardamentele  oare  au  avut  loc'  asupra   asociaţii,   vor   putea   mări   considerebtl
              văd inarmirea celui mai crud şî mai  riposta cuvenită.   Derianaţia  ţărilor  europene  pentru  asi­  aţlţătorilor  la  un  nou  război,  dacă  aceş­  îxrdirţua la heoter.   ;•!
             odios duşman al popoarelor Europei,   Provocatorii războiului trebuie fă­  gurarea  păcii  şl  securităţii  in  Europa,  a   tia  vor  încerca  să  le  răpească  pacea  şi   SJmeriea.  De  asemenea  au  subliniat  că   Ca  un  red  al  acestei  convingeri  tn  raio­
              militarismul german. In Franţa au  cuţi Inofensivi.     fost  vhi  discutată  0  de  către  coiectlveJe   libertatea,  drepturi  atlt  de  scumpe  pentru   se  împotrivesc  din  toată  inima  reînvierii   nul  Sebeş  141  ţ&ranl  muncitori  au  hotirit
                                                                                                                                                          să-0  adune  la  un  loc  o  parte  dtn  pă-
                                                                      întreprinderilor   şl   Instituţiilor   din   oraşul   poporul nostru  maşinii de război germane  minturi  penbru  o  le  munci  In  comun,  for-
                                                                      Deva.  Pină  acum  In  8  întreprinderi  prin­  In  moţiunile  adoptate  La  aceste  mitin­  Inaonte  de  terminarea  mitingului  par­  roind  8  asociaţii  simple  de  producţie  a-    1
                       Planul pe 1954 îndeplinit la toţi indicii      tre  care  şi  I.RC.LM,  întreprind  eres  4   guri   locuitorii   oraşului   Deva,   Înfierează   ticipanţii  au  adoptat  o  moţiune  In  care   gricolă
                                                                      construcţii,  Fabriaa  de  tenaootft,  I.A.R.T.,   intenţiile  criminale  ale  ImperlaLLştMer,  a-   au  arătat  că  aprobă  intru  totul  hotărî  ri-   In  comuna  Apoldul  de  Jos,  ăe  pildă,
               Pătrunşi  de  Importanţa  lucrărilor  ce  le   ţiune  contribuie  La  o  însemnată  creştere   întreprinderea  de  abator,  etc  au  avut  loc   râtind  că  pentru  a  se  asigura  pacea  şl  se­  le  conferinţei  de  la  Moscova  şl  sînt'  on-   mulţi  ţăram  muncitori  cultivi  efecte  de
             execută  şl  sprijinişi  îndeaproape  în  mun­  a  producţiei  de  cărbune  In  marea  luptă   mitinguri  în  Oare  oamenii  muncii  «-au  de­  curitatea  In  Europa  nu  există  decit  o  sin­  c'md  gata  să  dea  riposta  cuvenită  ace­  zahăr,  obţlnînd  recolte  bune.  Pe  parcelele
                                                                      clarat  de  acord  cu  hotărlrile  conferinţei   gură  oale:  aceea  a  creării  sistemului  de
              că,  In  tot  timpul  anukii.  de  organizaţiile   pentru   îndeplinirea   planului   Înainte   de              lora  care  vor  să  le  răpească  pacea  şi  li­  lor  separate,  nu  puteau  Insă  folosd  mij­
                                                                      de  La  Moscova.  Ei  au  arătat  că  sint  gata   securitate   colectivă,   propus   de   Uniunea
              de  partid  »!  sindicale,  La  dota  de  30  no­  termen  s-au  evidenţiat  brigăzile  complexe   arioind să oprească mina criminală a  Sovietică.  bertatea  loace  de  munci-  meosnirate,  care  ar  fl  dus
                                                                                                                                                          te  sporirea  recoltei.  Unmdu-0  locurile  In
              iembrie,  muncitorii,  tehnicienii  pi  inginerii   şl  de  specialitate  conduse  de  tovarăşii.
                                                                                                                                                          zsocLaţlrt,  ei  îşi  vor  putea  lucra  ogoarele
              întreprinderii   105   construcţii   industriale,   Nache  Victor,  Basu  Andrei,  Leah  Ioan.                                              cu  tractoarele  0  maşinile  de  1a  S.M.T  In
                                                                       Cea  moi  bogată  ca­                                               tru  cele  312  zîte-mun-
              şantierul  Petrila,  au  îndeplinit  planul  de   Gheorghe  Lazanovici,  Stoica  Aurel  şl  al­                                             aceartă  comună.  40  de  familii  de  cultiva­
                                                                      să  a  comunei  ni  a   Bucuria colectiviştilor                      că  prestate  în  gos­  tori  de  sfeolă  de  zahăr  şi-eu  unit  la  un
     "V'î     stat  pe  anul  1954  la  toţi  indicii   tele.         este   gospodăria   co­                                              podărie  Asemenea  el,   loc 13 hectare
               Hărnicii   constructori,   a   căror   sarcini   ExţrrimJndu-şJ  totala  adeziune  la  Decis  -   lectivă   „Drumul   Iui   peste  6  000—7  000  kg.
              de  plan  prevedeau  executarea  de  lucrări   raţia  conferinţei  de  la  Moscova,  Între­  Lenîn".  Atei.  In  această  casă,  duminică  a   lele  statului  şl  obligaţiile  faţă  de  S.M  T   produse,  au  prhnil  şl  colectivişti»  Suc  iu   Asociaţii  pentru  cultivarea  in  comun  a
                                                                                                                                                          sfeclei  de  zahăr,  au  mai  luat  fiinţă  0
              industriale  pentru  muia  şi  prepaTaţia  Pe­  gul  colectiv  de  la  întreprinderea  705  con­  avut  loc  una  din  sărbătorile  mari  ale  co-   care  ne  a  ajutat  să  obţinem  această  pro­  Molse,  Dănllă  Zenaule,  Boloa  loan  Rom-   în  comunede  Draşov  0  Glrbova,  Iar  în  co­
                                                                      lnctiviştitor:   împărţire   a   veniturilor   De   ducţie.  Au  mal  rămas  acum  să  dăm  fie­  cea Aurei şi aiţîi.
              trii»  şl  locuinţe  pentru  munci  tor  ui  mi­  strucţii,  şantierul  PetirUa.  sini  hotărîţi   ii                                       munele  Clinic,  Cut,  Rfihău  ŞÎ  satul  Şpring.
                                                                      vreo  2-2  zii©  se  tot  cintăresc  produsele  şl   cărui  colectivist  clte  3  kg.  griu.  3.500  kp.   —Fericirea  familiei  (ui  Tudor  Florea  şi
              neri,  au  predat  înainte  de  termen  48  a-   păşească  spre  noi  victorii  pentru  înflori­                                            ţăranri  muncitori  au  hotărit  al  se  aso­
                                                                      nu  ie  mal  termină  Se  umplu  sac»,  se  fac   porumb,  6.50  Iei  pentru  .fiecare  ri-muncă   a  altora  nu  se  poate  explica  (n  ctteva  cu­
             partameote  0  un  număr  de  9  lucrări  In­  rea  continua  a  patriei  noastre  şl  trium­  prămezl, se măsoară şl se cară.  ş»  alte  produse  ca,  fin,  cartofi,  sfecli  fu­  vinte.  Casa   lui   Tudor   Florea.  aste  acum   cieze pentru cultivarea tutunului.
                                                                                                                                                           Uniţi  1o  aceste  asociaţii,  -ţăranii  mun­
              dustriale, care prin punerea lor In func­  ful cauzei pieli.  Fiecare  colectivist  are  atft  de  mult  de   rajeră, ulei, etc.  îndestulată  cu  de  toate.  Grija  zilet  de  mfi-   citori  vor  culege  la  anul  viitor  recolta
                                                                      primit.  Incit  la  încărcatul  sacilor  (n  căru­  ..Preşedintele   era   mtndru   de   realizările   ne  a  dispărut  cu  totul.  In  mintea  lui  au   îmbelşugata,  oare  vor  dovedi  pe  deplin
                                                                      ţe  şi  la  transportul  produselor  acasă,  nu   colectiviştilor.  rămas  doar  amlnlirile  unul  trecut  vIno­  avantajele lucrării pămintulun in comun
                 Produc pentru ziua de 5 Ianuarie                     Izbuteşte flecare singur.               *               vat.  Colectivistul  Florea  are  de  acum  alta
                                                                       Printre  colectivişti  t-am  (nttlnlt  şl  pe   ln   curtea   gospodăriei   era   veselie   griji:  *ă-şl  construiască  o  cosă.  Pentru
               Conţinutul   Declaraţiei   conferinţei   ţări­  Înainte  de  termen,  prin  eforturile  depuse,   preşedintele  gospodăriei  Orşa  Gherase.  un   mare.   Preşedintele   gospodăriei   aranjase   aceasta  încă  de  anul  trecut  şl-a  procurat   Creşte numărul
             lor  europene  de  la  Moscova,  a  Întărit   l-au  îndeplinit  In  ziua  de  U  decembrie   om  între  două  vlrste,  plin  de  uîaţă,  care   cu  muzica  dtn  Bocea  (sat  vecin)  să  le  cîn-   o  parte  din  materiale  ca  .*  ţiglă,  cărămidă,   minerilor calificaţi
                                                                                                  te  pină  seara  tirztu.  O  parte  din  colecti­
                                                                      vorbea colectiviştilor:                                 selnduri,  etc.  De  asemenea  pentru  copii
             şi  mai  mult  eforturile  muncitorilor  din   a c., deci cu 20 de sBe Înainte de sfinţitul  vişti  se  încinseră  la  veselie,  Iar  unit  dă-   şi-a  cumpărat  o  vacă  de  lapte,  Iar  „ştren­
             regiunea  noastră  care  luptă  pentru  Înde­  anului     —  Tovarăşilor,  colhoznicii  sovietici  au   deou  de  zor  cu  căratul,  Bucuria  munci»   garului"  de  Ionel  —  cum  (t  spune  el  bă­  De  eurînd,  la  mkia  Aninoasa  a  luat
                                                                      un  obicei;  cind  e  vorba  de  muncit,  mun­
             plinirea   planului   anual   In   Întreprinderi,   In   obţinerea   acestui   mare   succes,   tor  era  mare  In  sufletul  fiecărui  stăruia   iatului — i-a cumpărat o bicicletă.  sflrşH  cursul  de  calificare  a  unui  număr
                                                                      cesc  cu  toate  forţele,  Iar  cînd  e  de  petre­  mulţumirea  şi  dragostea  faţă  de  tot  ceea   de  108  muncitori  Unii  dintre  ei  au  ob­
             colectivele  de  muncitori  şl  tehnicieni  do­  demni  de  remarcai  slnt  membri  de  partid   cut,  nu  se  dă  nici  unul  înapoi   ce e a (or, faţă de noua viaţă.  —  Ziceţi  măi,  să  crape  trîmblţele,  stri­  ţinut  calificarea  treciod  de  1a  funcţia  de
             vedesc  acest  lucru  prin  fapte,  prin  rea­  Şerbănescu  Nicokae,  Tutelea  Susana,  ute-   ...  .Intrat  în-  vorbă  cu  preşedintele.  .,  PX-   +  gă  Ionel  Io  fanfară,  înolrtlnău-se  In  mij­  ajutor  miner,  la  funcţia  de  miner,  iar  alţii
              lizările  ce  le  obţin  zi  de  d,  De  pildă,  co­  ml  sta  Matei  EUsabeta  şl  alţii,  care.  con­  nă  ajlâzi  am  lucrat  binişor  —  ml-a  spus  a-   După-ce   colectivistul  Florea  Tudor  lşl   locul  hore»  care  a  cuprins,  de  dala  asta.   din vagonetari ca ajutori de mineri.
              lectivul  de  muncitori  de  la  fabrica  de   duşi  cu  pricepere  de  tehnicienii  comu­  cesta.  An  recoltat  la  hectar  in  medie  în   cârase  in  gospodăria  sa  personală  cele   aproape  pe  toţi  colectiviştii-  Se  Juca  de   Printre  cei  care  au  obţinut  calificativul
                                                                                                                              se  cutremura  pămlnfut  nu  alfa.  In  capul
              hlrtie  ..1  Mal'  -Petrejtl,  raionul  Sebeş,   nişti  ca  inginerul  Panallesou  Traian,  mai­  acest  an  200  kg  prîu,  1.JS0  kg.  orz,  3200   1.749  kg  gr  iu,  2  040  kg  porumb,  4o8  kg.   horei   era   preşedintele   Orşa   Gheorghe   „bun"  0  „foarte  bun"  sînt  0  tovarăşii:
              manifeatindu-şl  dorinţa  de  pace,  a  muncit   ştri  Moldovan  Simlon  şi  Radu  Rusalin».   kg   porumb   şl  multe  alte  produse.   Prin   cartofi,  fS   kg   ulei   de  floarea-soarelui  şl   secretarul  organizaţiei  de  bază  Bolea  Ioan   Sengyei  Mlbal  0  Pani  Nlcolae  de  te  sec­
                                                                      valorificarea  produselor  obţinute   de   la   a-   alte  produse,  tşî  ridică  0  suma  de  3.789   torul  111  „Piscul",  Grădinara  Dumitru  de
             cu  forţe  sporite  obţlnînd  un  mare  suc­  au   adus   o   mare   contrlbuţJe,   depăşind                     şi  colectivişti  Jruntaşi  ca  Florea.  Romcea,
                                                                      nimale  şl  prin  vinderea  purceilor,  gos­  lei   Acum   el   trecu   să   ajute  colectivistei   la  sectorul  IV  „Priboi”,  Kelle  Emeric  0
             ces.  Astfel  planul  de  producţie  valoric   zilnic normam 40 pină la 100%.                                    Suc iu şi alţii.
                                                                      podăria   noastră   a   realizat  un  venit  de   fîuştea  Pdscuţa  la  încărcarea  in  eăruţe  a   Vlad Marin de la sectorul I, etc.
             din  anul  Ln  curs.  pe  care  şi-au  luat  an-   In   prezent,   munrltoril   acestei   fabrici   131000   leL   După   ce   am   oprit   simtnţa   celor  peste  900  kg  grlu  şl  peste  1000  kg   . Colhoznici» sovietic! au un obicel-  T. S RADU
             ^al cur. an tul sâ-L îndeplinească cu 10 zile  produc pentaru ziua da S ianuarie 1955  pentru anul viitor, am achitat loale ca­  porumb, produse pe care le-a p.îmit pen­  DCMSA DAVID  corespondent voluntar
                                                                                                                                                                                  ___ I
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22