Page 18 - 1954-12

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 100

Tractorişti fruntaşi Planul de producţie al gospodăriei colective Cresc tot mai multe Să nu {ie precupejif nici un efort
animale
r pe anul 1955 Proiectul Directivei or Congresului al pentru a asigura îndeplinirea planului
Noi am Început intcermraa planului de In anul 1954, ncri am obţinut succese IMea al partidului acordă o mare aten­ la prşsa R. P. R. pe anul 1955
CTOtiucţie pe onol 1955 Încă din luna tre mari în sectorul zootehnic Studiind Insă ţie şi creşterii animalei ar Ţi«6nd seama
culă Au luait parle la această lucrare, în­ posibilităţile po care le avem, am hotâ- de acest fapt, tn numeroase gospodării La 1 noiembrie e c., pe întreg ouprui&ul Nu pupat au fost dazuiile dnd tn di­
||p treg ccrmliul de conducere, cei do» bri­ rit ca in anul viitor să ne ocuipăm mai colective ser cina Ingmjlrll şi creşterii a- patriei noastre, a Sncoput campania co­ ferite loc-rtăţ. din regiune presa a e-
gadieri ţi mai mulţi colectivişti fruntaşi mult de această ramură importantă De nlmaialor e fost pusă la loc de cmstc lectării de abonamemte pe anul 1953 ia juns In mina cititorilor cu mire InMrzlere.
Jfy ./ w printre care Neaga Nicolae, Melnar Io ar. ceeea. pe llrtgă animalele pe care le avem, De ax amplu, colectiviştii din comuna Riu ziarele şl revistele R.p.R Pretutindeni, Acest fapt a făcut ca mulţi abonaţi — tn
ţi aJţu A venit de ademenea tovarăşul am planificat să cumpărăm 3 cai şl 6 boi. Bărbat, palanul Haţeg, care la înfiinţarea la oraşe şi sate, stou la dispoziţia oame­ special C-.î de la sate — sâ se pLlngă că
mh inginer agrenom Borza Tralan de la sec* Iar tineretul bovin să întreacă cifra de gospodăriei au avut 4 vaci cu lapte. 2 nilor muncii pentru a-şl putea reînol a- nu primesc ziarele la timp sau ahiar de
ţta agricolă a sfatului populai raional, 18. De asemenea am mal planificat să perechi de oai şl o pereche de bol, au e- bonamentele ce expiră in curind. orga­ loc, iar in prezent se manifestă oareoare
f; oum 13 vaal ou lapte, 13 Juniffvd, 7 viţei
pentru a ne ajuta. lărgim stîna de ol ?i să ajungem la 300 nele PT T R, alo difuzării preiei, pre­ neîncredere laţă da organele de difuzare
In tot timpul întocmirii planului de pro de capete, să vind-îm în cursul antalul 32 de un an. 5 perechi do bol, şl patru pe­ cum şi un mare număr de tovarăşi ce Defecţiunile din munca de difuzare se
ducţie, noi am ţinut seama de saroinile pe purced şl si avem încă două scroafe de rechi de oai MeTltole creşterii acestor ani­ prestează ia mod voluntar această mun­ răsfîng in rău In'munoa de înnoire a a-
Îngrijitorii
Brănescu
Petiru
le
male
au
care le trasează proledtu! Directivelor prăsită că bonaraentelor pentru anul viitor Nu este
şi Faroaj Ioar^ care nu lipsesc o cUpâ
ConEreiulul al Il-Jea al partidului Mai Proiecbuil Directivelor Ctangresulud al Preto oare în anii regimului democrat - de mirare că in satul Straja, raionul Al­
dun grajduri, dau animalelor o hrană ra­
Sntii am făcut o scurtă analiză a felului II-leo erată că pentru dezvoltarea secto­ popular a cunoscut o largă dezvoltare, ba, munca de colectare a abonamentelor
cum s^a îndeplinit planul de producţie rului zootehnic, este necesar o dezvol­ ţională şl se Îngrijesc de sporirea con­ constituie un bun al întregului popor Prin merge slab In acest sat nu se aduoeau
pe anul 18S4. Am constatat ou această o- tare earespu/\z6toare a construcţiilor. Noi tinuă a producţiei acestora Intermediul at, partidul vorbeşte zilnic dârele zile întregi In aceeaşi situaţie se
Asemeni colectiviştilor din Riu Bărbat,
cazie că gospodăria noastră colectivă *-a am ţinut seama de acest fapt şl In pla­ odlecrtivaştu din comuna Bariu, raionul maselor pe care le mobilizează şi le lo- găsesc şi oficiile Şibot şl GeoagJu, raio­
dezvoltat mult amil acesta faţă de and nul de producţie al anului viitor, om ho- OrăŞtie, dau viaţă proiectului Directivelor drumă spre măreţe infăptiuri, menite e nul Ojăştie, Călin şl Ghalar, raionul Hu­
trecuţi Am ajuns tS avem la siirţituJ a-, tărft să construim un grajd cu o capacitate Congresului al Il-lea al partidului, cres- grăbi construirea sooialismullui la ţara nedoara, agenţia din Stivaşi raionul Ha-
ceslui an 10 vacJ cu lapte. 18 boi, 4 dai, de 50 capete şl un saivan. Tot tn secto­ cind tot maj multa animale Gospodăria noastră şl a crea condiţii de muncă şl ţ^, Jina raionul Sebeş şi altele.
viţed, 6 stupă de albine, 2 scroafe de rul construcţiilor am mal planificat un de viaţă optime întregului nostru popor
Tractorislut fruntaş Lupşa loan de Io lor ooicctivă are tn prezent 331 ol, 10 La slaba muncă de difuzare a presei
prâdilă, 1 vier şl altele. O altă dovadă că p fitul pantru porumb cu o capacitate de muncitor.
S M.T. Alba, a muncit tn campania de vacă cu lapte, 27 bol şl tineret bovin, de cabra unele organe PT.Tis» se mal a-
gospodăria noastră a crescut in ultimul 50 tone daugfl defecţiunile Ivite tn transportul
toamnă pe tarlalele gospodăriilor agricole 12 scmoafe şi altoie Această dezvolta re ZI arai e şl tot felul de publicaţii, lOonse
■timp este faptul că fiua-muncS a fost
colective din /Ua şt Bretea Mureşeni, Gospodărie noastră colectivă posedă şl a sectorului zootehnic in gospodăria co­ In tiraj de milioane de exempLere, au de­ presei pe C F R. In staţie Simeria tran­
retribuită ou 4,400 kg griu, 1,200 kg po­
Munca lut erecutatâ la un înatt niuet două atatiare, unul de fierărie şl altul lectivă din Deriu, iO datoreşte tn mare venit cetăţenilor patriei noastre o necesi­ zit, 9-au întâmplat cazuri dnd au fost
rumb, 4 kg sfecla furajeră, 10 kg fin
fehnic pe cele 80 ha. care a /os! insămtn* de timplărie. Pentru anul 1955 am ho­ parte îngrijitorului de ol Dur Petru şl în­ tate ca şl punea sau aerul- In paguule plârduto colete cu ziare, tar în gara
de nutreţ, 0,500 kg vin. 3,500 kg cartofi,
ţaie în rîndurt încrucişate, a făcut ca tă rit să facem şl o cărămidă rie. De ase­ grijitorului de vad Pascu Vastle ziarelor şi revistelor, cel ce muncesc gă­ Hunedoara . coletela ou zUre se aruncă,
orz şi floarea-soarelui, brinzâ, lină, bani
conducerea G A C. din Bretea Mureşani meni, to planul de producţie am inaius în­ Văzând avantaj Iile ,pe oare le aduce creş­ sesc Oglindită viaţa lor luminoasă, munca fără nici o grijă din vagon.
fl altele
să trbnitti o scrisoare de mulţumire tregirea Inventarului agricol. Pe UAgâ terea animalelor, colectiviştii din aceste lor do eroi, se adapă din nesecatul Izvor Faţa da defecţiunile din munoa da di­
S.M T.-ulut din Alba fulid. 1 n prezent Cu toate aceste realizări însă. pLanul de cele 10 pluguri, un cultivator, 8 grape de două gu&podărll colective au hdtărit oa de învăţăminte al ştiinţei marxiri-lanimtste fuzare şi faţă de stadiul In oare se gă­
Lupşa 7oan este fruntnş pe întreg S.M.T. producţie pe 1934 al gospodine) noastre, Dej, una semănătoare, 16 oare şl căruţe, tn anul viitor să-şl dezvolte şt mal mult şi văd încununată de succes lupta po­ seşte eanvpanla de înnoire a abonamente­
din Alba Iuda n-a fost îndeplinit în întregime Cauza am planificat aă mal cumpărăm un cul­ fermele zootehnica- poarelor pantru pace şi bunăstare. îm­ lor pentru anul vlittor trebuie eă fia la
pruioupală pentru care un ale sarcini au tivator ţa o semănătoare potriva aţîţRtorl-lor La noi conflicte, oare energice măsuri.
rămas in urmă, este aceea că planul a Anul acesta la noi în gospodărie ztlole- împărţirea veniturilor ai întoarce omenirea cu mulţi ani înapoi Direcţia regională P.TTR să-şj Inten­
fost întocmit mai mult de către tehnicia­ muncă n-<au fost întotdeauna folosite just. Cu cită înfrigurare a fost urmăriţi In sifice munoa de îndrumare şl control e-
nul Gaftcn loan de la slitul popular ra­ Pentru 1935, am plarufioat şi folosirea si­ în G. A. C. ,,8 Mai“ coloinele ziarelor lucrările conferinţei ţâ­ supra o funii or P.TTR. raionale, Iar diri­
ional, iar noi nu I am mai studiat, n-am mai rilor europene do la Moscova ? Şl cu cită
lei or-muncă necesare pentru fiecare lu­ guiţii de raioane aâ tragă cu severitate
ţinui seama de puterea economică a gos­ crare De pildă, pentru lucrările de cîmp, Beriu fermitate au pornit marele muncitoare la răspundere organele dto subordine,
podăriei ţi 1-em acceptat aşa cum era vom folosi 9.239 zile-muncă, pentru creş­ Duminică 12 decembrie la gospodina a- spre noi realizări, solutind cu căldură Is­ care dau dovadă de subapreciere a aces­
Ca să nu mai cădem in această gre­ terea Jl îngrijirea animalelor, 1 780 zile- gricolâ colectivă „8 Mai" din comuna Be­ torica Dedare ţie edoptată de statele par­ tei mimd atft de Importante Nu-şi are
şeală, plănui de producţie pe anul 1935 muncă. pentru construcţii 1.000 zile-mim- riu raionul Orăştle, a avut loc împărţirea ticipante la conferinţă. locui In momentul de faţă mentalitatea
I- am întocmit numai după ce am studiat Că, eto. In toba!, pe anul 1955 vom folosi veniturilor colectiviştilor. Iată dar, cum o seamă de considerente tovarăşei dirigintă de ia Oficiul rtalooa!
- V.. ’Jtg&wkiS amănunţit poSlbLLil&ţde de care dispu­ 14 500 zile muncă Bineînţeles, că vom Colectivistul Pas cu Vasule pentru cele vorbesc despre marea însemnătate a cam­ Petroşani, care In complectă necunoşbtn-
nem, după cc am aprofundat sarcinile lupta să Întrebuinţăm cit mal puţine, pen­ 503 zile-muncă In gospodărie. împreună paniei de colectare a abonamentelor pen­ ţâ de sntuape abonamentelor la presa
proiectului Directivelor Congresului aJ tru că tn talul aresta va cleşte valoarea cu cel doi membri ei familiei a primit tru noul an de caro nu na mal despart R PR pentru anul 1966, se exprimă cu
II- lea al partidului fl după ce ne-am ri'lei-muncă. însemnate cantităţi de cereale ca : 870 kg decît puţine zile. atita degajare că „planul meu ml-J face
&s
-■ : conslatuit cu colectiviştii fruntaşi ji eu in­ După ce am întocmit planul de produc­ griu, 1509 kg porumb, U31 kg. cartofi, începută însă, în regiunea noastră cam­ comitetul raional de partid".
111» £ $ >;, ginerul agronom Borna Treian ţie, l-am supus eprotjăru adunării gene­ 30 litri ulei de floarea-Eoarelui. 6,700 kg. pania dc colectare a ah oa imenl al or mer­ Dlrlginţil oficiilor raionale trebuie să
lata pr scurt csm ce cuprinde olanul rate Colectiviştii au dezbătut pe larg brinză de oaie, 6 700 kg lînS. 2200 kg. fu­ ge greoi, partea îndeplinită din plan re­ umiăreascS zilnic desfăşurarea munai de
nostru de producţie pe anul 1963. fiecaie punct In parte şi eu veni» cu pro­ raje pentru vite, 1001 kg. paie şi 1602 lei. prezentată fund doar de cifra de 27,5%. înnoire e abonamentelor şt să pună un
La culturi, de exemplu, noi om plani­ puneri prepoase de care am ţinuit seama Cu multe zile-muncă, primind mari $1 nu se poate spune că unii tovarăşi n-au acccni deosebit pe pătrunderea presei la
ficat sa însămânţăm cu griu 72 hectare. De exemplu, mai muilţi caJectiviştl, prin­ cantităţi de nereale şi furaje au fost şi obţinut rezultate bune în această muncă. aste, în acest sector presa fiind un pu­
dintre care 13 pentru sâmînţă, iar ca pre- tre csre şi brigadierul Enciu Ştefan şi colectiviştii Rogojan loan. Popa Petru, Acolo unde ziarele şl revistele au ejuns ternic ajutor pentru mobilizarea ţărăni­
Intltoţiarea
propus
Ciiteanu
ducţie medie la hectar, am stabilit 1.000
au
Gavrtlâ,
JfeMJ wm kg Poate că unii se vor întreba cum unei brigăzi zootehndee. Această propunere Şendreicu Ana, Dlnean Ioane şi alţii. la timp şi în bune condiţiuni în cursul mii muncitoare la obţtnerea dc recolte fco-
Roadele muncii obţinute de colectivişti
anului, munca de înnoire a abonamentolof
gate ş\ La transformarea şootolista a a-
Sarcinile din campaniile întregului o>\ j vom obţine această producţie, eind anui' a fost aprobată de adunarea generală şl in gospodărie lor, au făcut posibili ca nu Inlimpunâ nici o greutate Asemenea grlculturll.
1954 şi le-a inilcptinit cu cinste iractorli- acesta am recoltai numai 1;020 kg la 2m treoirt-o In plan Tot în adunarea ge­ viaţa colectiviştilor să devină din zi In zi caz se face cunoscut la Oficiul Cunţa. ra­ Sfaturile populare, ou sprijtivull depu­
lut Popeonoş Dumitru, de la G A.S. Apol- hectar Trebuie să arătăm ci anul aces­ nerală, s-a mai propus sa fie menţionat tot mal Îmbelşugată. ionul Sebeş, unde datorită muncii de ca­ taţilor, comisiilor de femei, membrilor
dul de Sus SI a arat şl desţelenlf pini ta a fost un ah secetos şi deci neroita a in planul do producţie, trimiterea umud litate depusă de dirigintele oficiului Tu- corpului didactic şl alţit, eâ Sprijine ru
în rina de li noiembrie a c., Î57,fi liantrl, fost tn parte compromisă Cifra de 1600 membru al gospodăriei la o şcoală de bri­ Se înmulţesc reanu Gheorghe şi factorul Crăciun Nico­ toate forţele campania de colectare cu
faţd de 36? hantri planificaţi pe întrec kg la hectar nu este prea mane faţă de gadieri, propunere oare de asemenea a plantaţiile de pomi lae s-au făout pini In prezent 411 abo­ abonameole pentru amil viitor Organele
namente Şi sînt încă mulţi lucrători din
Ofitl pamihtu) pe oare-1 avem noi şl faţă de font Acceptată sfaturilor populare constituie exempl»
felul cum l-am lucf-t. Noi am anat pâ- Anul acesta, planul de producţia n-a fructiferi reţeaua Direcţier regional P.TT R., care , demne de urmat de toţi ţăranii anucci:
..-v rAÎnlul ri)' J tractoarele, alu semănat o parte preiubrat. vi d«falţjct i.pe bţigăzi ; pL ^j^obţibuft suicid tle seâmfi în dbWiKÎJul''^ţpţţ.^sa îfio■ părăsită:Liniaitoejusti a:\mc/î o urc:
d!n gJtuî'-de ‘io'JţîănO ^ • r.i.*a .nerj^ cslioLsea c "Htftn 4rUfKctf* rtr • i 1. ai •• -i - --Tiuti i •». ... oare» pe mc-
J
sale li ir/uruşliLorcşai ^cfifSfesctaviwâ.’au ucbrr?ril (tdîo9ia *^°SfÂ?c^a căHsfWl (fiUedţtto (LftlefiiSaaJenaiw!:, nou se mcl
natur4e v $l*Y Uesloombletea ■tie . . . . Ia T îi\tlmplb^o. ^minfe 1 de lr ^)l£nlă'i 6C0 n tx>pfii £ 'iri^tife ţ^nl o^.cu. ‘ ._care,.criiu - cazul -.proşedintedm' xfatului
1.600 kg La hOotor pe caro ram ptenif loat-o ’
Ipi nu este o cifră luată la tntîrtiplare ci ro­ P ent ru ca In: anul viitor -ai' 'nu :: e e • mai î n - tin- naţi Aşa de pildă factorul poştei Andruţ popular din Teiluc.
dul unun studiu amănunţit şi temeinic. timple aceste nereguli, noi am început să bătrlnife, replantînd pomi pe o suprafaţă Mircea, oficiul poştal Hunedoara, şl-a de­ De asemenea sfaturile populare sînt da­
defalcăm planul de producţie pe brigăzi de 11 hectare
Tot la cuiburi noi am mai plarifioat şi echipe pînfl la ultimul colectivist şl In planul gospodăriei anexe este pre- păşit cu mult planul da presă, factorul toare, conform Hotăriril Consiliului de
să insâmînţăm 46 hectare cu porumb, 15 să le arătăm care este importanţa tnde- văzut să se mal planteze tncă 2 500 pomi June lcxslf. oficiul Slmeria. a tăcut Intr-o Miniştri al R.PR şl a CC a P NI R dm
hectare cu orz, 0 hectare cu ovăz şi al ptiAlrlQ întocmai şl du.pă regulile agrorml- fructiferi care vor constitui n livadă bine singură o 71 abonamente, Iar factorii august 1952, privitoare La măsurile de îm­
Iede nime a fiecărei lucrări închegată, puţind aproviziona cu fruoie Stanca Tostf, oficiul Orâştie şl Cismaş bunătăţire s difuzării presei, eâ sprijine
Proiectul Directivelor Congresului al centrul muncitoresc din Hunedoara. Nicolae, oficiul Ceoagiu sînt fruntaşi to ajungerea presai la abonaţi pr>n salariaţii
In această muncă, ea de altfel tn toi
Il-laa, acordă o mare atenţie cultivării (impui întocmirii plainuluri de producţie^ * muncă pe raJon, de la Începutul cam­ loc.
plantelor tehnice Ţinlnd seama de fap­ consiliul de conducere a fost ajuibait în­ Secţia L 7 CFR Deva, pffln buna sa pania: colectări» de abonamente pentru In regiunea noastră se editează un ziar
tul acesta şi de faptul că in anul âeest,2 deaproape de organizaţia de bază. gospodărire a planbat pe marginea căii fe­
o suprafaţă do fl heoLare însămânţată ou rate 2 200 pomi fructiferi de diferite va­ anul viitor. regional şl trei ziare raionala. Lucrătorii
Credem că anuf acesta ne-am întocmit
tutun nc-o adus un venit de peste 60 000 rietăţi. Dar realizările Izolate, obţinute în mun­ din cadrul redariţUior şl tipografiilor tre­
lei, pentru fthul 1936 am planificat să cul­ un plan de producţie bim, bazat pe po- ☆ ca de innolne a abonamentelor de către buie fiă-ş» Intensifice munca pentru oa e-
s-bllităţile noastre economice şl organiza-
tivăm 6 hectare ou tutun O atenţie mare Iorice reale Singura condiţie care se mai De asemenea secţia drumuri a sfatului unii tovarăşi se pierd atunci cind privim tn dltînd la timp organele respective, aces­
am acordat şi plantelor textile uleioase, popular, cu ajutorul tehnicienilor agro­
industriale şi de nutreţ Am planificai pune pentru îndeplinirea lui întocmai este nomi al raioanelor Haţeg. Hla. Hunedoa­ ansamblu situaţia centralizată pe raioane tea sâ ajungă fără tntfirzlere tn mina oa­
puterea şi hotărârea noastră de muncă
Executarea Intr-un timp cit mal scurt şi să inslminţAm in 1953 un hectar cu c'ne- Noi slrvtem hotârîţi să facem totul pentru ra, OrăşUe şl Sebeş, a plantat plnă In şl regiune Dacă ne gindim că pînâ la menilor muncU.
de buni calitate a desţelenirilor şt ară­ pâ tuuor, 5 heotene cu floorea-scarelui. a pune tn practică ee-am prevăzut Sln- prezent un număr de 0 022 pomi fructiferi închiderea campaniei de înnoire a abone- Maselor de muncitori şl ţărani muncl-
turilor adinei de toamnă a fost o preocupare 6 hectare ou oartofl timpurii şl do toamnă tern convinşi că îndeplinirea acestui plan pe marginea şoselelor raionale şl comu­ manlelor nu mal sînt decît 10 zile şi nici lort din regiunea noastră le este scumpă
permanentă a tractoristului Jurca Slmton şl 22 hectare cu plante de nutreţ. nale un raion nu ore reullrat pLanul mal mult pnran comunistă. El o solicită zilnic şl îşi
de produoţie va duce la întărirea şl dez­
de la S.MT, Alba iulie. El a desţelenit La toate aceste planta, producţiile pla­ voltarea po ma. departe a gospodăriei! * de 35%, ne putem da seama de modul de­ manifestă neznulţunlrea etnd uneori sînt
pini în prezent 15 hantri de teren arabil nificate întrec cu muflt producţiile obiş­ noastre colective Tot aşa secţia nr. 5 drumuri şl poduri
pentru gospodăriile agricole colective din nuite ale ţăranilor muncitori. Ga Vă asi­ din Deva, a reuşit să plantere diferite fectuos tn oare s-a desfăşurat această lipsite de acest îndrumar în munca lor
flta şl Bretea Mureşaixă Pionul pentru gurăm îndepltinurea lor întocmai, noi ne MARIAN VASILE varietăţi de pomi pe marginea şoselelor muncă pină tn prezent Acest fapt tşl de ri ou fi De aceea, datoria tuturor or­
campania de toamnă l-a îndeplinit cu cin­ vom aproviziona cu 10.000 kg de îngrăşă­ preşedintele GAC din comuna CHnlc Haţeg-Zeieani. Călan-Haţeg, Kaţeg-Sarmi găseşte explicaţia Lft primul rind In defec­ ganelor de partid şl de stal este de a
ste înainte de termen, minte chimice. raionul Sebeş segotuza şl Deva-S\merta, ţiunile oare au dăinuit în difuzarea pre­ lupte pentru pătrunderea Îs timp şl în
sei In anul ce se apropie de sfîrşU, Iaz bune condiţiuni a presei Io oraşe şl sate­
«CXXOOOOOOOOOriOOC^OOOOOOOOOOOOOdOOOOOOOOOObOOOOOOOOOOOOdOOO ■OOOOOOOOOO0OOO3OOO0OOOOOOC0COOOOOOOO0O0OOOOOOOOOO00O0OOO OOOCXX
în al doilea rind, în pasivitatea cu oare le oe)a maJ îndepărtate şl de c depune
Proiectul Directivelor Congresului a) trebuia ffleuta în prezenţe agenţilor de toate eforturile pentru asigurarea îndepli­
ll-toa ai partudului ou privire la dezvol­ Asociaţiile simple de producţie ale ţăranilor cultură ai fabricilor Semănaturile pe a fost privită această problemă, tnoe-
tarea agriculturi] In umiătomi 2-3 ani muncitori, factor important în sporirea oare Lo posadă întreprinderile constituia pfnd de La factori şl agenţi şl pină la nirii planului de abonamente pentru anul
trasează 9ârcma organelor de partid şd de de asemenea un ajutor preţios pentru cul­ organele Direcţiei P.T.T.R regionale viitor
stat oa pe lingă munca cs o desfăşoară producţiei agricole tivatorii do ifeclă. In cultura tutunului
pentru crearea de noi govpodim colective producerea răsadurilor trebuie făcută cu
şj Întovărăşiri agricole, că sprijine pe foloasele asociaţiei, poale duce La bun seminţe de soi şi îngrăşăminte dup8 ne­ toaLă grija şl de aceea asistenţa agenţilor Din munca de colectare a abonamentelor
toato căile once a opune de asociere a sfârşit acţiunea, dertorminind pe tărand să voie de cultură este absolut necesară Pentru
ţăranilor muncitori cu gospodării agricole semneze actull oficial de constituire a Asociaţiile se bucură de mari avantaje usoanea tuitunoiuâ este necesară Construi­ la presa R. P. R.
individuale, care de bună voie îşi unesc a somaţiei- la încheierea contractelor cu organizaţiile rea de jure Intreprtmdariile canferactante
total sau parţial, pe o pejioadâ mai scurtă Care sînt scopurile asociaţiei? de stat sau cooperatiste pentru cultivarea vor acorda ţăranilor asociaţi contractanţi Mereu printre cel harnici namente şi e hotârit, ca ptnâ la 25 de­
fiau mal lungă, pimlntul şi mijloacele lor Statutele asociaţiilor arată limpede sco­ anumitor culturi : Legume, sfecla de zahăr, creditele necesare pentru e-şl putea con­ învăţătorul Ztnea Dumitru, r&spunde cembrie ac., sâ-şi îndeplinească şl chiar
de producţie în vederea muncii In comun, pul acestora. Ele luptă pentru mărirea tutun, In, clnepă, ele întreprinderile con­ strui sure de multă vreme de difuzarea prese) din fă-şi depăşească planu] de colecLare a
a contractări) In comun sau a folosirii producţiei prin aplicarea unei agroteh­ tractante au datoria de a le pune la dis­ In cultura legumelor ingrlşimlntele salul Romoşa), raionul Or fi ştie Datorita abonamentelor centru anul I955 t la di­
in comun a tractoarelor şi maşinilor agri­ nici superioare pe pămtnturile ţăranilor poziţie crediteîe- necesare executării lu­ Joacă un rol important întreprinderile muncii Iul. depuse ou multă sîrguinţă, « verse publicaţii ale R P R.
cole ale stalului. asociaţi Asociaţiile pot să ceară şi să crărilor agricole, materiale pentru reali­ contractante «u datoria de a asigura ţă­ fost întotdeauna fruntaş în colectarea a- I
încă d«n 1849, Plenara C C al P.M R primească sprijinul S M T.-urtlOff cu care zarea producţiei, sermr.te selecţionate, în­ ranilor muncitori asociaţi ingrlşămlntele boaiamentalor le diferite publicaţii. Nuri întotdeauna codaş
din 3-5 martie a atra* atenţia esupna im­ încheie contracta de lucru. Tractoarele şl grăşăminte minerale, uneitela şl maşinile de care au nevoie Prin folosirea acestora în prezent nu se afiâ mal prejos.. Alături Oficiul poştal din comuna Şibot, raio­
portanţei deosebite pe care o au diversele maşmdîe agricole ale S M.T.-urilor erfee- agricole pe oare întreprinderile contrac­ ţăranii muncdtorl pot spori producţia cu de cel mal harnic' dlfuzori vot un lari din nul Orăşlie, a fort întotdeauna codaş In
forme de asociere în muncă a ţăranilor tuLază lucrări de calitate, arături adincu, tante le posedă. Ţăranii muncitori aso­ 50% şi chiar mal mult. regiunea noastră, susţine din plin cam­ difuzarea prorei iz sale Aceasta din cau­
muncitori cu gospodării agricole Indivi­ deznu'riştiri, pritşltul şi recoltatul meca­ ciaţi au pe de altă parte asigurată des Inginerii şi tehnicienii agronomi de pania de colectare a abonamentelor la ză slabei preon.pări a dirigintelui Ciţan
duale — forme care înleimesc acestora nic, lucrări oare angură sporuri de re­ facerea producţiei şi eint scutiţi de cote presa RPR., pentru anul 1055 Pină în îtheorghe. care socoteşte că este mul bine
sector ş> tractoriştii din SMT-uri, con­
«fi se ajute reciproc, sâ folosească trac­ coltă de 15—25^> şl chiLaj moi mult Da­ obligatorii pentru suprafeţele contractate prezent a colectat de la ţăranii munoilori
ducerile şi salariaţii cooperativelor, depu­ nu se „încarce" cu prea multe aar-
toare şl maşini perfecţionate pe întinderi torită efectuării lucrărilor cu maşini, pro­ In schimbul producţia! contractate pe oare din satul său, 10 de abonamente Ia di­
taţii sfaturilor populare, sub îndrumarea rinl. Colectiviştii şl ţâr-nil cinstiţi cu gos-
mari de pămînt, în scopul obţinând de ducţia obţinută pe terenurile asociaţiilor o predau, ea primesc, pe Ungă bani, şl ferite publicaţii.
org ani raţiilor de parttd au datoria do a oodărU Individuale din «coastă comună
recolte cit mai îmbelşugate poate fl întotdeauna mal mere Asocia­ produsa Industriale în cantităţi care sînt
lămuri ţăranii muncitori asupra evanta- aşteaptă însă ca presa să ajungă şt la ei
Asociaţiile simple de producţie agricolă ţiile eu posibilitatea să execute lucrările cu atit mal mari cu dt producţia obţi­ 80 abonamente înnoite
sînt forme simple de cooperare în muncă, la timp şl în oele mal bune condiţii agro­ nută este maj mare Aceste multiple «- JeJor pe oare le au prin Intrarea lor In In munca d* colecLare a abonamentelor
simple
asociaţiile
de
producţie
agricole,
în care ţăranii muncitori îşi unesc pă- tehnice, ele primind ajutorul direct al van tale se primesc de către fleoara mem­ Pe bălrimil factor poştal, Jişne losif a presă şt diferite publtoaţll, salariaţii
mintul In întregime sau in parte, oa şl Inginerilor şi tehnicienilor din SMT- bru asociat prin intermediul cooperativei prin lucrarea în comun a pamlntulul Ex­ locuitorii comunei SlmerlA, 1) cunosc mol acestui oficiu poştal* nu au colectat decît
mijloacele de producţie, in scopul obţine­ url şl de la circumscripţiile agrozoo vete­ şl al comitetului asociaţiei, eşa cum pre­ perienţa bună. rezultatele pozitive obţi­ bina ca pe oricare cetăţean a] comunei -0 de abonamente La diferite publicaţii
ri) unei producţii superioare rinare Aoaştla au obligaţia si dea aria- vede de altfel şi contractul Încheiat nute de către unele asortaţii, trebuia 'Abia aşteaptă să-l întîlnească ; totdeau­ pentru anul '955
Lă baza înfiinţării acerior asortaţii stă tun ţa tohnocfi asociaţiilor, să vizateze şi întreprinderile contractante eu pe de popul ari rate prin căminele culturale, cer­ na le educe ceva nou; fie o scrisoare, Conducerea Oficiatul poştal TalonaJ din
principiul liberului courimţâmint al ţă­ culturile, să dea îndrumării ţăranilor mun­ altă parte agenţi de cultură care îndru- curile agrotehnice, staţii de radmfioare, fie, ziarele La oare sînt abonaţi, fie vreo Orăgtte, tn frunte cu dirigintele Grecii,
ranilor muncitori. citori asociaţi şl eă le acorde ajutor cu raea2ă pe ţânanai asociaţi în executarea gazete de perete
Organele de partid si de stat, In munca maşini şi tractoare oind aste nevoie lucrărilor, pregătirea seminţelor, aplica­ AsoctetlUe filmele ds producţie ale ţă­ comuni oare urgentă. îmbucurătoare. cunoaşte de multă vreme această nepă­
politică ce o duc pe acest lărîm slnt da­ De ane menea, centrele de Închiriat rea justă ş< la timp e lucrărilor agrioole ranilor muncitori sînt menite aă aducă Cuvin tu] Iul este mult ascultat de locui­ sare a tovarăşului Ciţan Gheorghe, Insă
toare sB vegheze la respectarea strictă a unelte şl maşini agricole ale cooperative­ menite să asigure o producţii ridicată. foloase mari ţăranilor muncitori chiar tn torii acestei comune Dar şl el le poartă nu a luat măsurile necesare pentru a-1
aceshjl principiu ta dorinţa mal multor lor au datoria sâ dea prioritate «soniaţitior primul an de lucrare a pămîntulut tn toată grija Tine evidenţa precisă a abo­ ajute Credem că a sosit timpul cînd nr-
în obţteezM unei recolte mart de rfeclă
ţărani muncitori de a-$i unul terenurile agricole de producţie atunci cind aezrtea comun Ele vor contribui sporirea pro­
de zahăr, de pîldă, larovlzarea seminţelor namentelor lor şi nu-i tîsa nlcioda‘2 sS ganel' > superioare trebutc să pună capăt
învecinate, de a le lucra In comun, se solicită sprijin"! Inginerii $• tehnirieni: ducţiei agricole Şt prin aceasta La spân rea
arc o rv-ce însemnătate. Operaţiunea la- nu primească la timp .rUnd Lipsurilor dc la Oliciul po/ial din co­
constituie un comitet de inipativk oare. agronomi au datoria pe de altă parte să Cantităţilor de bunuri de larg consum pen­
sTâtind şl altor praiu vocini rostul şi vegheze oa arocnţulor să li se distribuie royî/i-irii csle mai greu de executat şl ea tru aprovizionarea oamenilor muncii. Pentru anul viitor el a înnoit fio de abo­ muna $lboil