Page 2 - 1954-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 96

In raionul Haţeg munca pentru colectarea 42 cercuri agrotehnice... pe hîrtie Toate forţele pentru indeplinirea planului
laptelui trebuie intensificată Cercurile agrotehnice trebuie eă ajute nice O răscolire amarnică se produse In la arăturile adinei de toamnă
pe ţăranii muncitori să-şi însuşească meto­ sufletul tovarăşuli* Golea dar se potoli
Radonul Haţeg, se poate spune că a ob- că ar fi nişte „nepricepuţi", aşa cum afirmă dele Instalate de muncă şl experienţa însă repede, gîndlndu-se că nu-i chiar
ttout rezuitate Inimoase In ceea ce pri­ tovarăşul Feber şi tovarăşii Teodorescu fruntaşilor din agricultură, pentru a obţi­ atflt de greu să mal treci dteva sate pe
veşte realizarea pianului 4a colectări. Da­ de la raion Boaite fii însă vorba — şl asta ne o producţie agricoli sporită. hlrtue şi să mai trimiţi dteva decizii, mal
torită faptului ci această problemă a fost în mod neîndoielnic — despre (aptul că Secţia culturală în coleborare cu sec­ alea că da acum acumulase experienţă 1n
prrvkLS ou spirit de răspundere, datorită aceştia sfint In extrem de mică măsură ţia agricolă a Sfatul ud popular raional privinţa aceasta.
faptului că eu fost antrenaţi in această ajutaţi. Insuficient Instruiţi şi aproape Haţeg au început din tâmp munca de pre­ ■. .Zis şi făcut; hirtte şuieră ; olt ta­
munci agitatorii, deputaţii si femeile, ac­ deloc îndrumaţi şl controlaţi in muncă. gătire în vederea deschiderii cercurilor a— bel. mai mărfi, mai cuprinzător: încă 24
ţiunea de lămurire desfăşurată in rindul Tovarăşul Fehar responsabilul, se mul­ grotehnice de cercuri. 24 de responsabili pe lingă cel
ţăranilor munalUxrl din comunele şi sa­ ţumeşte doar să se „Informeze", de la co­ Astfel, şeful secţia orii turale, iov. Go­ 16 pentru a fi exact 42. 42. In cap
tele acestui radon, o dat rezultate bur>e lectori despre modiuil cum merg sau nu lea Io an, Împreună ou Inginerei Kvaşa După ce tăcură şl această treabă, cel
Din păcate Insă, această muncă nu a merg treburile In raion El merg o prea pu­ Visări an, n-au stat mult pe g înduri In doi îşi frecară păiLmlie de bucurie Aveau
fost axată pe îndepltalTea planului da co­ ţin Joa 1a centre, la punctate de colectare, primul rtad eu întocmii un laba) cu 18 acum în 42 de looaiităţl cercuri agroteh­
nice Cfitâ mlrvdrifi pe tovarăşul Golea. Dar
lectări la toate produsele agricole vegetale penfnai a cerceta cauzele lipsurilor acolo la comune şl sale, in care au hotărit să La
şi antonul e; fapt pentru oare planul nu a rădăcină şl a lua măsurile concrete pen­ fiinţă cercuri agrotehnice Comunele ou pe tovarăşul Kvaşa ?
Dacă oonva abaţi vorbe despre cercuri­
fost readlzat In Întregime. Aşa de pildă, tru înlăturarea lor. Prin salufi Şerel, de foat uşor de gâştt; greui) a început de abia
le agrotehnica, (mal alea dacă ştie că
planul da oodeotare a Laptelui, este cu pfldă. tovarăşul Feher nu-şi aminteşte să dmpă ce primul tabel a fost Întocmit eşti dfi ba zâarr) iţi vorbesc ou a ti ta vervă
mult sub paabdilil&ţUe de care dispune fi lest de pe vremea otnd lucra pe te — Cine să conducă cercurile 7 Şl-a pua încât al nu numai impresia, dar chiar si­
acest iman. Aceasta stare de lucruri se CS.CP.A-, lucru pe care Q afirmă cu Întrebarea tovarăşul Golea. guranţa că treburile murg strună
datoreşte mal multor cauze foarte muită seninătate Aşa sttrvd lu­ — Cum cine ? Tehnicienii agricoli şl în­ — Avem 42 dfi carouri tovărâşlcc. 42 ;
Ea pleacă io pnrrrud riad. tocmai de Jos crurile nu e deloc o surpriză faptul văţătorii, l-a răspuns, pe nerăsuflate In­ tţî da: seama ?... Muncă nu glumă.
de ia punctele şl oemtreCe de colectare- Co­ ci tovarăşa colectoare din acest sat e o gineri* Kvaşa Asemenea frumoase realizări, nu pat de-
lectorii, In marea lor parte nu au mun­ „nepneepută 11 aşa cum l-a spus dumnealui — Bone, bine, ştiu eu că tehnicienii a- clt să bucure, după cum, de fapt, m-a
cii aşa cum trebuie. Nu puţine sânt cazu­ ou tovarăşiă Teodorescu. Şl, frindCă grtcoli şl învăţă larii, dar care dintre el? bucurat şl pe mine.. Partea tristă e ve­
rile In care ed au ţinut ţăranii muncitori, vesti vorba din nou de tovarăşul Teodo­ ...Pină la urmă g-au găstt şi tehnicieni nit insă după asta. Comitetul raional de
luni la tind, fără să le plătească pentru rescu, trebuie spus că şi el a desfăşurat şl Învăţători Cel doi au întocmit teci un partid a controlat cum au fost organizate
laptele predat Un caz de acest fel, aste o muncă toi attt de suparflclală, tot ettt tabel, cu numele tehnicienilor agricodi şt cercurile agrotehnice, cum şi-au făcut da­
cal de la Sîntămăria-OnLea, ori cel de U de Lipsită de opintiri răspunderi Rupt da a învăţătorilor care urmau să conducă toria tovarăşul Golea loan şl Kvaşo Visa-
Rte-Bărbat, unde colectorii eu purtat executarea unei îndrumări praotlce, stă­ cercurile agrotehnice Şi, în sllrşlt, după rlon. Cele 42 cercuri agrotehnic* „asigu­
lard de rfle ţăranii pentru plata ce pe ruitoare, acesta cunoaşte — şl se Laudă ce s-a întocmit «I al doilea tabel, cei doi rata" ou responsabili şi material necesar,
drept li ee cuvenea. E ne&ndoieljvlc. că foarte mult cu ©cest luonu — doar din au rămas dLn nou Inglnduraţl. Se gSndeau întir-fidevâr au (ost înfiinţate dar ., bine Avansate cu arăturile adinei de toamnă
printr-o astfel de muncă, ţăranii mun­ „scripte", care e situaţia de pe teren. la acelaşi lucru t „Cum să enunţe oamenii înţeles, pe hirtie RSspUfWind chemării parMduliit şl guve»- sînt şl raioanele : Sebeş, care a realizat din
citori nu se pot simţi interesaţi In a-şl În­ Dumnealui e foarte convins căci cu toate aleşi pentru a conduce cale 18 cercuri a- Practic, pe teren, nu s-a făcut nimic, nuluî ;l convlngindu-se tot mal mult de
acestea, puţini stnt care să cunoască pro­ grotehnloe-?" Imporlanţ» aplicării regulilor agrotehnice, ţă plan 68,14 la sută, lila S8.4I ta sulă-
deplini ta timp obligaţi un fie ce le au faţă deoarece tovarăşii de te secţia culturală
blemele da colectarea laptelui aşa ca el. ranll muncitori dli regiunea noastră mun Codaşe pe regiune la arăturile adinei de
de Stal Cum, tovarăşul Golea loan c un om şî agricolă s-au mulţumit să muncească loamni. sini raioanele: Brad, care a reali-
Şl de fapt are dreptate. Posedă un adevă­ descurcăreţ, tot al a venit cu Ldeea salva­ cete cu avint sporit pentru terminarea arălu
De asemenea, colectorii nu au dus o birocratic fir* pic de răspundere Întoc­ rllor adinei de toamnă. Prin executarea a tal abia 79.80 la sută din plan, Orăştle cu
muncă de Lămurire susţinută cu ţăranii rat talent In a se „descurca". E gata de toare : mind tabele şl emiţând deotm dm birou, S2.24 ta sută, Alba cu 83,47 la sulă şl ora­
a da oricărei întrebări oe l-ar fl pusă, un — Le trimitem decizii prin oare îi a- ceste! lucrări, creşte simţitor producţia agri­
muncitori, prin oare să arate acestora că fără să cunoască sitaaţla de pe teren colă la hectar, deoarece, terenul, (tind arul şul Deva cu 67,69 la sută. Rflmlnerea In ur­
răspuns „ştiinţific", fi gata de fi da orică­ nunţăm că : „Noi secţia cultural A, secţia
predarea Laptelui se calculează calitativ Pentru curmarea all mal grabnică a si­ adine din toamnă, va acumula din ploi şl mă a acestor raioane la arăturile adinei de
rei critici o ripostă promptă, e înarmat in agricolă şl secţia lnvâţâmlnt am hotârît"...
şt nu oanM/totdv. Din această oaiuză s-a ln- tuaţiei existente, trebuit* luate măsuri zlpadl o cantltole mal mare de apă, iar so­ toamnă se datoreşte (aptului că organele de
faţa fiecărei lipsuri ce „eventual" i-ax pu­ răspunse Golea cu superioritate
tjmrVat cb de numeroase ori ţăranii să Imediate. Secţiile cd&uralâ, agricolă şl în­ lul >şl va forma O structură ma/ăratfi şl va partid şl de stat, nu au lămurii ţăranilor
tea fi descoperită. Intr-un cuvînt se ştie
manifeste nermdţumlri, neinţaleglnd cum „apăra" cu „unghiile şi cu dinţii". E foarte — Bună treaba asta cu declriUe — fl văţământ a SfatuAui popular raional Ha­ pregăti brana necesară plantelor Totodală muncitori In suliclenlă măsură Importanţa
de totaşl e oonsidarat ou planul nete.de- oonvdns că în faţa volubilităţii cel carac­ aprobă Inginerul Kvaşa cu admiraţie ţeg. trebuie. In primul rind, să stea de prin arătura adincă, se vor distruge dăunăto executării arăturilor adinei.
pllnlt, otrod te reaUtate obligaţia 11 era terizează pe dumnealui, nu poate nimeni După ce decimale au fost Întocmite şl vorbă cu tehnicienii agriaoR şi învăţătorii rll culturilor, ca şoareci, Insecte, etc. In zilele ce au mal rămas pină la îngheţ
îndeplinită. El nu ştiau că de fapt tşl ln- exjpedkzte, cel doi au răsuflat uşuraţi... propuşi oa responsabili şl să le explice ce Folosind din plin tlecare îl bună de mun­ şl căderea zăpezii, organele tehnice ale sfa­
dwplinteerfi plantă doar cantfitaăiv «• nuca- „rezista". Acum, tovarăşul Cotea ţinea neapărat atribuţiuni au în aoaastă muncă. Aceştia, că, ţăraoll muncitori din raioanele Hune­ turilor populare şl organele de partid, au
tată insă că totuşi rezistă olneva, şl la rindui lor. să stea de vorbă cu fle­
ăttatlv, că laptele predat de ed raportat să facă cunoscut şl canutetuări raional de doara şl Haţeg, au reuşit să se situeze in datoria să îndrume ţăranii muncitori pentru
Încă rezistă serios de tot Acest cineva care ţăran muncitor şl numai cu liberul
fiind la imKâţrtJe de grăsime pe oare tre­ partid munca dusă de secţia culturală şl trunte pe regiune la ariturile adinei de toam a executa arăturile adinei pe toate supraleţele
«te pianul. care pini acum cu toate pre­ conslmţăminl ai acestora sA fie înscrişi
buia să le conţină, a fost insuficient- O agricolă în aceasta problemă Şi, cum to­ nă. Astfel, cel din raionul Hunedoara au exe­ c< le au de însămlnţal In primăvară.
ţioasele şl eruditele sale „pledoarii" şl „mo­ In cercurile agrotehnice.
bună parte din oaleotortd de le punotele varăşul Gonea loan a loot Întotdeauna cutat din planul ariturilor adinei 91,90 la
tivări'*, a refuzat aă se îndeplinească şi a Treclnd la o muncă operativă fără prea Oameni «I muncii de pc ogoare I Folosiţi
şl cervtreQe de ooleotere a laptefiud, nu au descurcăreţ, a găsit şl de data aceasta so­ suta. Iar cel din raionul Haţeg 91,49 la suta.
respectat dnstpucţtunUo, care H obligă să „tndrăaiH" a se realiza intr-un procentaj luţia : 5-fi dus personal cu situaţia te ra­ multe tabele şi demzli. cercurile agroteh­ In aceste raioane, ţăranii muncitori se (ntrec din plin llecart zl de muncă pentru a ter­
treacă fiecărui ţăran muncitor, cota de neaatisfăcâtor. ion Cu toată veselia Lui a rămas însă nice vor putea deveni adevărate cercuri pentru a termina in cel inai scurt timp. pe mina ctl mal de grabă arăturile adinei de
grăsime pe carnetul său de producător. Această muncă, ruptă de cunoaşterea foarte contrariat oind a văzut că comite­ 1n oare ţăranii muncitori să capete cu­ loatc suprafeţele, arăturile adinei de toamnă. toamnă.
Că intr-adevăr el nu eu (Scut acest lucra, realităţii, ruptă de o îndrumare continuă tul raional nu este mulţumit cu situaţia. noştinţe mnUte şi folositoare în viaţa lor
şl că boiderourlte înaintate de el eu fost şl sistematică, nu poate duce la bnbunătă- In raionul Haţeg stnt condiţii pentru a se practică
complectate la tnttaptare. rupte de rea- ţirra lucrurilor. E necesar ea tovarăşii din înfiinţa mai mult de 18 cercuri agroteh­ ANA CARANFIL Stat meJlcal Vaccinarea antidilferică
JiCate, o demonstrează cu prisosinţă lip» comitetul executiv al sfatului popular Una din bolile care ameninţă sănătatea De asemenea trebuie şttu/t că vaccina­
do corelaţie ce există tortre rapoartele de raional care răspund de această proble­ copiilor noştri este şl dlftaoa. Astăzi, a- rea nu are efeat şl râmine fără de valoare
fabricaţiei borderourile de recepţie şl car­ mă, să acorde pe viitor o mai intensă pce- Planul de arături adinei şi desţeleniri ceasta boală gravă prin ea însăşi şl prin dacă nu 6« tac toate Urei Injecţiile
netele producătorilor De exemplu pe ocxţtare modulul In care Împuterniciţii de urmărite sl, poate fl preverută- Lâ 8 luni după vaccinare se face revoc-
borderou! satului Şerel, din comuna Rlu- la raion, ou problema colectării laptelui trebuie îndeplinit Mljlooul cel mai bun pentru preveol- clnarea copilului cu 1, ce. vaccin. Penlru
Bărbat, cote de grăsime de pe decada l-a . işl Îndeplinesc munca. rea el este vaccinarea antldiflerleă Se Inlrefineroa start 1 de rezistenţă căpătată,
Reallztad în Întregime planul însămin- „Mal e timp şi planu-J aproape
e trecută fără- nld! o modiîidsre ©e decada De asemenea, comitetul raional de par _ u ştle ^ă midriilfâ, jcaîe^^provoeei "derieria, revaccin/rva 5 te repetă dm nou ta vlrsts
ţărilor dCuKtamOă, .................................. ^ Irlîc J A iffiiT
Il-a şl totfIKă<*Dc^iD(«t)€!:^iVAriiităfăbi>aui tâMare U 1 n3«f Oftul Qrăşţ^msMx^i^cţdcif^eii^luj,?^ I ¥9fti&3 te ** a mul co □ r•_*:•*? --T -r-~ ™?î' r î*$ i . de lubereidoză, variola, febră
decada II4uiiL0 dta'iioxnuâiWl.ţi • < mii i ate*w^iv u a<^ft,pt»£şti>r. da colectai ' ' rftoS?!i? ni,or Jj^tifs^iuSftmJieâdiîtartnîeptfeailb catego-
. , vr*r',f-JU
.•nlrtMlOîhe; - la ctr.Uia.-ea Cn iamlcl. «"ci a. ln b^i .TTfflî&r ' ’ ‘riar>bt»lllar:!Cu: V«ceitrararobâlgetnrte. Avln-
1,5
(1 dec îl Jtaţegii^afidepais lo( jnmveâ ai toiul imu-^'VSuI^o^^; p^tnu 'acest*'îucni.'lre- ionul Orăştle sânt întârziate. şl dekţedenl- T «"•'•awr... ^ ^
du
fâoicotâ pentru Instruirea cdleotoriior, pen­ bule Insă mobilizate toate forţele, tre­ în ctrmuneia Cioara, Geoaglu şi MSrtl- rfle. Dm suprafaţa programată executării dribenel S-a ajuns ta descoperirea unul această boală pentru copU, oft şl taptid
neştl, arături La adinei s-au efectuat pe icestul fel de lucrări, abia s-a realizat nou vaccin antidifierlc, numit anatoxmâ
tru cantrcttarea şi îndrumarea acestora In buie desfăşurată o mal intensă muncă de că astăzi ne stau la îndemlnâ mijloace
toate suprafeţele planificate, ultima depă- 35,7%. Singurele comune mal avansata la pralliacUcI Acest nou vaccin, nu dă de
nld un oaz nu poate fl vorba de tova­ îndrumare practică şl control eficace Jos ştadu-şi pianul cu Cel mal harnici tn executarea desţelemrQor, şlnt Vinerea şl loc reacţii supărătoare şi crea2ă stare de multiple şl gratuita, prin ca re s-o pre­
răşii de La punctele şi centrele de colectare pe teren tnfâpibuiurea acestor lucrări, s-au dovedit satul RiMgpj remstenţă sau imunitate aproape 100%. venim şl s-o combatem, părinţii au dato­
ria să-şi ducă la vacalnare copilL răcind
a fii tovarăşii N'xstor Gheorghe, Şofronl TntSrzierea executării arătLErilor adinei Aplicarea vaccinului anUdifteric se (ace aşa, ei apără sănătatea copiilor lor, fe-
Simian, Bozeşsn Vtarei, Chtaaiu Avram, şi 6 desţelenirilor, trebuie să dea serios ln modul următor t La virate da 8 Juni- rtndu-1 de vaccin, dimpotrivă, pun ln pe­
Veşti îmbucurătoare Bodea Efttmle kii Adam şl alţii. da gândit tovarăşilor din Comitetul raional 1 an. copOutul i se fac trei Injecţii. Prima ricol viaţa acestora.
. Pdnâ in uHunele alle, plaruil arăturilor do partid Orăştle» activiştilor secţiei agri­ se face cu 0,8 cc. vaccin După trei săp- Fund o perioadă cînd sa desfăşoară o
tn anul acesta s-a acordat o mare e- tăminl î se face a doua injecţie cu 1 cc.
Pionierii de la şcoala de 7 ani At-n co­ aâtod, a fast Jndtrpiirvit — pe întreg ra­ cola a sfatuihil popfuJar raional şt tuturor Largi campanie pentru vaccinarea copiilor,
tenţte organizăm o rsurifor p ■putere de ionul In proporţie de 82,24%. vacoln, Lar după alte două sftpLSmlAÎ co­
muna Zam au difuzat zalele trecute ţă­ calai însărcinai I cu organizarea şi buna inabute să dăm Întregul nostru eprijln
limba rusă. Pini in prezent In raionul desfăşurare a muncilor agricole de toam­ pilul primeşte a treia Injecţie care va con­
ranilor murim ton 50 de cărţi agrotehnice Dar ou asta nu s-a terminat totul. Reali­ ţine 1,5 cc vacoln. Toate injecţiile se (ac pentru ca ea să se poată desfăşura In
Haţeg mi (ost deschise 20 de cursuri In zarea In întregime a planului arăturilor nă. bune când HI uni şj încheia cu succes.
In fobii acesta, el au contribuit la râa- sub piele. Un lucru de care trebuie să se
care s-ou înscris sute de oameni ai mun­ adinei pentru tmăminţâride de primăvară, In aceste zile, efod tâmpul maJ permite Sâ muncim în aşa (ei Incit nld un po­
ci», darnici să cunoască limba Iul Le alo pinefarea metodelor înaintate de muncă ţină neapărat seama aste Intervalul din­
trebuie să file problema căreia organele încă lucru) la dmp, trebuiesc mobilizate pii să nu rămlnâ nevacoinat.
tre injecţii, oare trebuie neapărat respec­
şi Stalta. în rlndurile ţăranilor muncitori competente din raionul Orăştie, sâ-1 a- toate forţele Ln direcţia înfăptuirii In în­ tat deoarece el contează foarte mult tn VFBAR NICUUNA
coirte toată atenţia. tregime a planului muncMcrr agricole puterea de rezistenţă a eopdJuXd vaccinai. doctor
R E C E N Z I E Un capitol speoerl este dedicat Ln lucra­ obtectrvă fenomenele, procesele nu se pe­ Ideologici al dLaselor stlpînltoare de a
re metodei dialectice. Engels opune dia­ trec izolat, ele se intrepătnmd De aceea vulgariza cuceririle ştiinţe*. <1® « extinde
♦♦Dialectica Naturii* de Engels lectica marxistă atât metafizicei dt şl ştiinţele speciale, care reflectă o formă sau in mod artificial legile specifice ale vre­
dialect* Idealiste hegeliene şl scoate in
fiJta a mişcăm materiei, nu pot fl pri­
unei şkWnţe a natonii la explicarea feno­
evidenţă caracterul ştiinţific al dialecti­ vite niol ele tn mod Izolat, ci în legătura menelor soctele. Dkn schiţa de plan a lu­
cei marxiste Legile acesteia nu sint for­ lor reciprocă. Astfel, concepţia despre uni­ crării „Dialectica Naturii" reiese Intenţia
mulate arbitrar, dimpotrivă, ele au un tatea ştiinţelor oglindeşte unitatea mate­ sa de a combate unele teze vitalist* ale
Intr-o sdnlsoare trimisă Iul Mane în ţelor naturi! şl gnoseologiei urmărind pas ale naturii, şl a Interdependenţei lor cu conţinui obiectiv, real, căci sint deduse
lui Haockel şl Năgell precum şl de a-şl
car ml anului 1873, Frtdrteh Engels ti co­ cu pas şi alungind Interpretările false şi filoznfta Punctul trei al planului urmă­ din istoria naturi! şl societăţii. De aceea, rială a lumii. Prin urmare există o bază îndrepta atacul împotriva concepţiei reac­
mala, obiectivă, pentru o dlasificare Jusâă
munică acesteia Intenţia de a elabora lu­ obscurantista oare circulau In ştiinţa bur­ reşte prezentarea amănunţită a metodei scrie Engels „ete nu aînt altceva dectt le­ a ştiinţelor care să Înfăţişeze conexiunea, ţionare a biologului Vlrchow. care asimila
crarea de proporţii vaste pe care o cu­ gheză a vremii dlaflectace ca ştiinţă — şi expunerea le­ gile certe mai generale ale acestor două legătura dintre ele. „După cum o forma In mod sofistic societatea omenească cu
noaştem astări sub Măifl : „Dialectica Na­ Adresîndu-se acelor savanţi care în gilor sete principale. Următoarele opt faze (natura şî societatea) ale dezvoltării organismul biologic şl emisese teoria —
turii*. vorbe proclamau dnutilitatea oricărei fi­ puncte ale planului — dintre care unale fstonee, precum şl ale gindirii însăşi". de mişcare se dezvoltă dm alta — scrie „statului celular". Acest capitol tace parte
Opera aceasta flace parte din tezaurul lozofii. dar tn faţpl se lăsau cuceriţi de fi­ au rămas neferrnmate — îmbrăţişează pro­ Engels — tot eşa şt imaginile lor, dlferl- din cadrul acelora care n-au mal pulul fl
teoretic al Învăţăturii mandsWenlnlste lozofia reacţlanară-ofiatalâ. Engels de- blema vastă a clasificării ştiinţelor dez- Aceasta le dă o volatilitate generala atH teăfi ştiinţe, trebuie să decurgă ln mod ne­ redactate. De asemenea nu ne-a rămas
cesar
Concepţia metali-
una
aha".
teoretică cit şl practică. In capitolul des­
din
Profund ştoAţUHcâ prin generalizarea ex­ maoatrează că Intre filozofie şl ştiinţele vălulod conţinutul lor dialectic; acarie pre dialectici araţi cum descoperirile 2lcă, oare nu vede nici legătura dintre nici capitolul prevăzut In plan despre
perienţei mişcării muncitoreşti şi a des­ naturii trebuie să existe în mod necesar capitole urmăresc totodată demascarea şi se lucruri, nici conexiunea ştiinţelor, este „polUica darvlnlstă şi doctrina darvinlsta
coperitelor Înfăptuite de savanţi ; — con­ o strlnsă legătură nimicirea poziţiilor Idealiste, ognosUce şi fiecărei ştiinţa apecrad* reprezintă tot a- deopotrivă de artifioiâlâ şl sterilă Rezol­ a eocdetăţir, Totuşi, in „Note şt frag­
tdtea verificări ale tezelor fdomfleâ mar­
secvent parMnlCă prin demascarea necru­ „Orice ar spune, orice ar fee- cercetă­ mecaniciste, susţinute de reacţlune în do- xiste Deşi Engels a pubut cunoaşte nu­ varea marilor probleme, arată Engels, ee mente" găsrtm pasaje In care Engels vor­
ţătoare a concepţiilor Idealiste, metafi­ torii naturii, scrie Engels, e! sini dominaţi menhit ştiinţelor naturii mai parţial aportul deosebit al savanţilor beşte cu dispreţ şi minie de acei vulgari­
zice — şl retrograde, „Dialectica Naturii” de filozofie Întrebarea e numai dacă ei It> celebra „Introducere La Dădeai Leu ruşi, al menţionează însă. cu aceri pri­ petrece tocmai prin acţiunea conjugată a zatori care, ca Ludovic EQckoer dezono­
— se numiră printre aoele opere ale ştiin­ preferă să «a dominaţi de vreo filozofie Naturii". Engels urmăreşte procesul dez- lej, însemnătatea epocală a descoperiri­ mal multor ştiinţe Astăzi, de pildă, ehl- rează ştiinţa afiştnd pretenţia de a aplica
ţei ffltaffiaSce marxisto, care sint absolut la modă, de proastă calitate, sau de o voJtftxm ştiinţelor, inceplrvd din perioada lor maretui chimist rus Mendaleev. En- mlştll şl biologii sovietici merg pe dru­ societăţii teoria ştiinţelor naturii Engels
necesare oricărui cercetător ln hipte şi formă de girtdkre tearettcâ pe cunoaşterea renaşterii şi pină ln a doua jumătate a se­ gais arată că tabloul periodic ol elemente­ mul prevăzut de Engels pentru a rezolva dovedeşte că „mecanismul aplicat la viaţă
munca de a smulge naturii comorile el, Isteriei gindirii şi a cuceririlor el". Acea­ colului al 19-lea Deosebii de Importantă problema apariţiei vieţii, pe baza stadiului este o teorie neputincioasa şl demască În­
de a le pune In slujba omenind stă filozofie ştiinţifică este concepţia des­ tn aceste pagini aste subdinleroa princi­ lor chimice reprezintă o aplicare spontană eibumbiel A explica apariţia vieţii por­ cercarea iud BUchner de a .reforma socte-
Din cauza obligaţiunilor ce-i reveneau pre lume a proletariatului, materialismul palelor momente ale acesta! evoluţii. Un şl totodată q confirmare a legii dialectice nind de la natura anorganică — scrie En- hsrou) ştiuvţtfic ln numele umil aşa zis
după moartea lui K. Mor* (1883), Engels dialectic Şi istanc care, ogUnvddnd cale ral hotărâtor, pentru desprinderea ştiin­ despre trecerea cantităţii în calitate, că gels — însemnează e produce albumtnâ eu „dsrvlnlsm social ; teoria pseudoştiinţifică
n-a pulul tennlna opera „DiaOeotiea Na- mat generale legi obiective constituie fn- ţelor din cătuşale geoflogieâ l-a avut marele Mendaleev a săvlrşti pe tărtmifl ştUnţe 1 ajutorul substanţelor anorganice". propagată şi astăzi de sociologia reacţio­
turid", Duipă moartea Iul Engeds, lucrarea alruimmUil „undispensabil'' oricărui dome­ o faptă măreaţă, oare poate eă stea cu Mtnuind cu genială măiestrie metoda nară burgheză.
savant polonez Ntoolae Copermc (1473— Îndrăzneală alături de certe mal mari des­
a fost ascunsă muUt timp de către lldeoii niu. de cunoaştere şi transformare a rea­ 1543) Iati.aum caracterizează Etngels Im­ dteâectkfi. Ehgefls a putut să înţeleagă şi In opera „Dialectica Naturii" este In­
oportuniştii ai soatel-democrarţlet germane lităţii Fdozotta marxistă este de aceea portanţa descoperirii lud CopeitnJc „Adu) coperiri. să apere tot acea ce era înaintat în ştiinţa clusă şl celebra lucrare „Rolul muncii In
De-abia ln 1923 a puâut fl tipărită pen­ expresia unităţii teoriei şl a practicii ln aepdtortele următoare găsim o analiză vremii, Să facă prevtnirunJ — confirmate procesid transformării maimuţe! tn om",
revoluţionar prin dare studhri naturii şl-a
tru prima dată In Unlunaa Sovietica ; Araastfi Idee străbate întreaga lucrare aprofundată, materialist dialectică — a de abia ln adele noastre Intr-o perioadă care cuprinde concepţia marxistă despre
oro atomul Independenţa... a fost publica­ unor probleme de bază ole matematicei şl dnd printre fizicieni mal era tncă domi­
duipă fotocopiile manuscrl -udul. De atunci „Dialectica Naturii". „Chiar de ta în­ originea şl dezvoltarea omului.
rea operei nemuritoare prin care Qopecnlc astronomiei, ale llrioea şi chimiei, ale blo- nantă concepţia despre atomii omogeni )i
ea s-a tipărit In numeroase ediţii şl In ceput — scrie Engels — apariţia şi dez­ Concepută pe dimensiunile gigantice ale
a dedanat război autorităţii bisericeşti In togied şj istoriei. uuHvLzlbuk, Engels susţine kîeea ştiinţi­
diferite limbi, Iar acum, prin grija Par­ voltarea ştiinţelor, stnt condiţionale de întregii ştiinţe omeneşti, opera „Dialectica
problemele naturiL.. Dm acel moment de- fică înaintată despre structura complexă
tidului Muncitoresc s-a tipărit şl în lim­ producţie", Şbfnţa este ostf)â superstiţii­ Printre oale mal importante studii cu­ Notarii" este o nesecată sursă de orien­
•ează emanciparea ştiinţelor natiiriâ de a atomilor Această ftxrtezâ va fi dovedită
ba rom în â lor şl misterelor. Ea nu izvorăşte din ra­ prinse In „Dnaflectlca Naturii” este cel pri­ tare sigură pentru toţi cei oare urmăresc
teologie...” ulterior pe cale experimentată, ceea ce va
„Dlaleribdoa Naturii" a fost elaborată in ţiunea abstractă şt nid nu este produsul vind concepţia dialectică despre formele adevărul ştiinţific şl vor să-4 puni în
and de după „Comuna din Parts", tn pe­ vreunei „relevaţii" mistice. Dimpotrivă, Totuşi pini către sfirşitul secolului a) fundamentale rte mişcării şl despre clasi­ produce o adevărată revoluţie în procesul slujba omenirii. Au trecui mal bine de
rioada oind marxismul se răspindes mult adevărul şl forţa ştiinţei, tşi au rădăcinile 18-lea a predominat, ln gindirea filozo­ ficarea ştiinţelor Obiectul ştiinţei despre cunoaşteri] tot mal adinei a structurii ma­ trej sferturi de veac de cînd Engels e
p?ste graniţele Germaniei Dar tocmai (n activitatea şi nevoie de viaţă ale oa­ fică şi în ştiinţe concepţia rigidă metafi­ natură, trată Engeds, este materia ln miş­ teriei. lucrat 4a opera aceasta De atunci ştiinţa
victoria Ideologică a marxismului provo­ menilor. De aceea, «zvonind din viaţă şi zică despre „Invariabilitatea sbaokită a care Iar mişcarea, concepută ea formă de De pe poziţiile ştiinţei înaintate, En­ a făcut progrese rapide Une4e noţiuni pe
case o reaeţiune furioasă a duşmanilor servind* progresul, numai filozofia clasei naturii". Engels urmăreşte istoria princi­ existenţă a material înglobează ln şine gels a supus criticei şi a dovedit carac­ oare le Lntilnlm in paginile cărţii rin! as­
săi ln aceşti ani, Mane şl Ebgels au scris muncitoare, poate da o Interpretare Justă, palelor descoperiri care au contribuit la toate schimbâifle şl procesefte oare au Joc terul absurd şl mistic a) concluziei despre tăzi depăşite Dar Întreaga lucrare este o
o serie de lucrări (Critica programului de faptelor descoperite de ştiinţele speoiale destrămarea vechil reprezentări metafi­ ln uni vărs, tneepind ou simpla deplasare „moartea tenrytcl" a utovereului. El ee mărturie de nezdruncinat asupra’Justeţei
ta Gotha, Antl-Dubrlng şl altele) menite şl totodată, ea Le poate asigura perspec­ zice asupra lumii şl oare eu deschis calea şi tenminînd cu gindirea Şttoiţdle speciale sprijină pe earactend absolut, universal al jl rodnicei metode marxiste de ceroeLare
să zdrobească curentele ostile marxismu­ tiva viguroasă a progresului continuu. spre gindirea dialectică El demonstrează (fizica, biologia, ete.) studiază diferitele legii transformării şî indestruallbilUăţii Paeterile „Dialecticei Naturii" sporesc
lui, aUl.dtn afară cit şi din lăuntr-ji miş­ Opera „DialeoftUsa Naturii" cuprinde cum Însăşi progresele şbmţeior speciale forme particulele ale mişcării materiei, le mişcării şi respinge ideee *mtiştiin{lflc : ncrederea In capacitatea coasLrS cres-
cării muncitoreşti, şi totodată să dezvolte schiţele de plan întocmite de Engels; In­ au făcut necesară înlăturarea metodei me­ la cele mai ample pini la cele mal com­ susţinută de fizicianul JUidolf CJawsIus, eu zîndl de a infringe alît rezlslenţa natu­
mal departe învăţătura marxistă. troducerea jl capitalele lucrării urmate de tafizice şl îoloourrea ed prin mstoda dia­ plexe Formele mai complexe de mişcare privire Ia crearea şl diîtrugerea Inevita­ rii, dt şi opoziţia forţelor sociale retro­
Folosind nrtoda dialectică marxistă. numeroase note şi fragmente Primele trei lectică material Istă care concepe lumea in te caracterizează prin legile lor specifice, bili a Jumîl materiale grade — în lupta pentru (eririrea popoa­
Engels rezolvă în mod creator in „Dloiec- puncte ale pJanuJuj prevăd o cercetare Infinita ei unitate materială şi In neîn­ dar ale cuprind totodată şl legile forme­ Cu deosfibiiă intransigenţi a demascat relor.
Licfi Nafzgtl" o serie de problema uto ştiin­ aprofundată e istoriei ştiinţelor moderne treruptă devenire. lor mat «ample de mişcare ln realitatea Engals încercările acelor reprezentanţi (Ag expres)