Page 21 - 1954-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VAI
IN A C E S T N U M Ă R :
- Din ţara constructorilor eomunîs* — Numeroase întreprinderi din indus — 465 kilograme tutun toi de p? 0,20
heotare
(pag 3 a)
mului : 0 2t din aclivitalea unui Iria soviebcâ au îndeplinii planul — Educaţia copiilor In familie
secret-ac de organizaţie de partid anuat (pag.2-a) (pag 3-a)
(pag. 2 a) — Case de locuit pentru oamenii — Sesiunea a IV a a sfatului populac
— Noutăji 'Ae şliin|ei şi Ichnicii so muncii (pag. 2-a) regional (pag 3-a)
vielice (pag. 2 a) — Cuvir tul fruntaşilor din agricul­ — Ne vom da toată conlribu|ia pen­
—.Cum am organizat repararea tiac- tură : Cum am objinut pioducţîe tru apărarea păcii şi securităţii pa­
4
toarelor (pag.2-a) mare de furaje (pag 3-a) triei noastre (pag a)
Anul VI. Nr. 103 (438) | Duminică 26 decembrie 1954 20 bani
Apărarea activă a păcii — Din r e g i u n e a
cauza tuturor popoarelor
Sporeşte producţia
Poporul rumân iubitor de pace saluta pe deplin legală. Ceruurile agresive Impe-
cu căldură noua pleiadă de laureaţi st zuadâste recurg la un asemenea trivt fivni- bunurilor alimentare
Prcmidor Intemia^amale SfeJjn „Pentru du3os menit să înşele popoarele din (â-
Întărirea pocii lrulire popoare" Laureaţii zile vest-eunopane. pcwtru că aoeste po­ Munca entuziastă desfăşurată în
Pf©n-xrlor Internaţionale Stakn pe anul poare cer mterzăcerea urmelor atomice ji întrecerea sociadîstă de harnicul co­
1854 slnt cmmcnţii fruntaşi aj luptei a celanUdte arme de exlamunaire in masă lectiv al Fabricii de conseive din era
mandre pentru pace: Denia Novell fiindcă slnt oanştaenfce că un război dus şuii Dev-a, n a întîrziat să-şi arate m-f
Ptitt (Aiigila). Aloin Le Ltap (Flnaafca), cu asemenea arme ar expune in pramul dele In cursul lunii decembrie, acest.
Tokin Kodo Hmalng (Brrmama), Berthold riad unor distrugeri cumplite ţările Eu­ colectiv a dat cu 15 003 kg preparate
Brecnt (Germania), felix Iversen (Fin­ ropei occidentale ou popule pe densă. oarne şi 13 000 kg conserve peste pre »
landa), Andre Bonn ard (Elveţie), BalJo- lALraaa nu a cunoscut încă o maşinxţi- vederile pla/iului de producţie.
me.ro Sanin Cano (Columbia), Prtjono une atât de dnăcâ ţi neobrăzată a mania- Un aport însemnat la ob|inerea a-
(Lndenezia). Wicoles CuWLen (Ouba) d'lpr atomici I ceslor realizări l-au adus truntaşii în-
De cmcu ana, decembre a premiilor, oare UneAtuniile agresive ale diplomaţiei şi Irecarii socialiste Voloşniuc Vasilc,
poară numele marelui Imptârtor pentru oheii mâUtanste din S U A. şj ale aooli- S2abo Andrei (secţia alimentu-ra),
pace I. V SUiLm, oon^iftuae un evecu- plor lor din Anglia şi Franţa. îndreptate Daradics Iuliana. Kereji Roza^ia, Roâ-
me.nl de teamă în marea rraişcvire mon­ împotriva ţârilor Iubitoare de pace, nu (ohac Elisabeta, Kovaes Rozalia (sec
dială pentru menţinerea ţi mUrtrea pâ­ pol Al lăsate fără răspuns. Faptele au >ră- (ia cutii), Nedelciu Florea şi Cu:-ta
rii Popearcte Vod In acest eveniment o tal că popoarele lagărului democraţiei şl Aurel (secjia conserve), care au în­
strălucilâ manolt'-tare a voimţel de pace soaualismuiLui nu se tem de amerun ţări. registrat depăşiri de plan cuprinse în-
a Uniurau Sovietice, a preţu*ivi 31 dra­ Ferm hotărâte &ă vegheze la munca paş­ Ure 20-98%.
gostei de cane se buourâ in aoeastă ţară nică a popoarelor lor, Untimea Sovieuivă
m-lioancte de luptători pentru cauza pâ­ Şl ţărje de democraţie popuflară Îşi ahmă
rii din lumea întreagă ţi steătociţu re- totodată hotărârea de a nu se lâ» sur­ 31 tone placi de
rrezenbanţl al năzuinţelor lor fierbinţi prinse de evoluţia evenimentelor Aşa cum
spre pice sl securitate. se arată în. l>aolaraţa conferinţei de ia teracotă peste plan
Atribuirea cedri mai inaite distincţii ce Moscova, in cazul rateficărU acordurilor de
se conferă pentru merite in lupta pentru la Fam«. statele iub*toane de pace 9înt Colectivul Fabricii de teracotă din
pice are loc arzul acesta în irrxorejurăr, hotărâte să ia măsuri 00mume In domemui Deva. deslăşurînd o vie activitate în
uitemaţicnate care sublu^azâ $1 mai mult organizării forţelor armate şi a comanda- secţiile producătoare de bunu-rî dc
mare semnificaţie a evonimenUrlua. manlî'lor lor. cR şi alte măsuri necesvure larg consum, prin organizarea judi­
In prezant, cercurile agresive din S U.A per.tru intielrua capacităţii lor de apărare, cioasă a locuriloi de muncă şi pnn Noua fabricii de piine din Pelroyant core a fost pusa de curind tnodelatj unde cu ajutorul unor cărucioare este ironsportotă la
lac lot ce le ştii in putinţă pentru a in- pentru a oarori munca paşnică a popoare­ extinderea intreccrii socialiste, a reu­ in funcţiune este înxeifrafă cu ufifaj modern. întreg procesul cuptoarele electrice de copt.
lensiltoa dm nou încordarea mterraaţio- lor lor, a garanta inviolabilitatea frontie­ şit să dea pînă la 23 decembrie pesle de producţie se desfăşoară în mod mecanizat. Fabrica deserveşte cu piine oamenii muncii din Petroşani
nild care slătxi e înti-ucilva in acest an relor şi tenitcnuflor lor. *f R.S S. şi ţările sarcinile de plan 31 tone plăci de te­
racotă Tot la aceeaşi da4â, planul a- In sala de fr&miniat, molar oarele frămlntă coca foarte ra­ şl din împrejurimi. In clişee : un aspect din timpul desfăşură­
ca ui mare a politicii do pace a ţârilor Jwoai«il-pc, ulaire dispun de tot ce este
democratice 51 c luptei mondiale a po­ necesar penUrai a lnfă-7Uii asemenea mă­ nual la cărămizi ceRaclare a fost în­ pid. răsturnlnd-o din cuvă In mod automat, direct in sala de rii procesului de producţie şi exteriorul fabricii.
poarelor pentru destindere in relaţiile suri ţi pnnttru a Ai gata in orice cWpă să deplinit.
dintre state dea o nporiă zdrobitoare agrasoaiAor Pcîn folosirea întregi» capacităţi de
Gonite c»*i ujnle de spectrul crizei eco­ ImpenaiişUâ americani şi complicii lor producţie a utilajelor s-a ajuns ca
nomice care ameninţă tot mai mult lu­ anglo-francem, orbiţ» de ură de clasă, uită produotivilalea muncii să crească :u Premierea fruntaşilor din agricultură Răsplata muncii
mea c^halistâ, aceste cercuTi imprima pe semne că în lume s-au produs schim­ 20% pe cap de muncitor Salariile
in Statele Unite şi în Europa occidentală bări fundamentale faţă de perioada dina­ muncitorilor au orescul simţitor Pre­ tive din n»a. Geoifiu, araimale. pădurari, tehnici­ Zilele trecute a avut loc la gssoodâria
o politici agresiva, care se traduce prtn inte de od de al doHea război mondial. ţul de cost al produselor a fost cedus 1 n atu, de 23 decembrie, Pricaz, Deva. Pianul de eni agronomi şi zoo-vetsrî- agricolă colectivă „Ftiimon Sîrbu" din $1-
intens# Lear ea curte: înarmărilor, prin pre- Uniunea Sovietică, oare a prefăcut in ţăn­ Ia(ă de sarcina de plan cu 7,5%. a avut loc in saLa mare a Jos ţi Olsteî, au primit tri- nari, etc., care în anul a- bot împărţirea produselor Muncind pă-
gilLn conbxtue în vederea unor acţiuni dări fiatmoasa maşină de război a Un Klt- In întrecerea socialistă brigada sfatului popular regional, oare sau greble mecanice ceete au muncit cu deose­ mintol du >ă regulile agrotehnice, ectec-
agresive împotriva lagărului democraţiei ler, este astăzi cu mult mau pu/tervueă de- U T.M condusă de utemislul Grecu consfătuirea anuală a frun­ bită rivnă, aplicînd in a-. llvişUi de aci au obţmut ţi in acest an
fi socialismului In acest scop, diplomaţia cil in preajma agresiunii fasciste. Aiătun Ştefa'n a reuşit să obllnă depăşiri de taşilor din agricultură Cu Tot ou greble mecanice cefeţi timp numeroase me­ recolte bogate
americană şi-a îndreptat eforturile spre de U RSS păşeşte marea R P. Chineză, normă în proporţie de 40-69%. De a- acaantă ocazie, unor nu­ sau tnoare, au mal fost tode înaintate. Printre e- Printre cei care au luat mai multe pro-
premiate
ţl
întovărăşirile
tnreecuvrea imensului lagăr democrat, a păşesc ţările democrat-populare Lagărul semenea. Irunlaşul întrecerii socia­ meroase go&podă'rii coli/;- • agricole dîn Draşov. Vui­ ceştig, se află tractoriştii: duse sînt colectiviştii : Cot ea nu Avram,
Uniunn Sovneince. a ţarilor democrat- de oeinvms al demoonaUei şi socialismu­ (2783 kg grîu. 1.592 kg porumb. 340 Irg
liste Karşay Petru, decorat cu „MeA| hve, întovărăşiri ţi multor tul de Jos, Cnsfor ţi Bă- Dan Damian, de la SMT
popukaire şl a H P Chineze cu un lanţ lui. cuţuwnzlnd 800 rmboame de oameni, lia Muncii” îşi depăşeşte zilnic tirani muncitori individu­ Muerourea, Groza foan, de tlcârea-soareJui, 6 360 kg furaje, 1 593 kg
de bare măitare ţi spre oroarea unui sis­ repreainfă o forţă fâTâ precedent 1n Is­ mele cu 50-80%. ali, li s-au decernat premii aia Pentru recolte bojcale la SMT Alba luJla, Mut- cocani de porumb ţi 10 960 kg p^ie do
tem de bloouri nvilUaj-e agresive îndrep­ torie obţinute la cuHuna porum­ grîu), Mâdeanu Tomj, (1 237 kg griu, 704
perRrai mente deosebite bului ţi a cartofului, {S- gan Fllorea de la S. M T
tate împotriva acelor ţân. Organizarea ~ Faptolo arată că_nlci popoarele.din .ţă­ obtinuto anul acesta In cul­ l:g perumb. 160 kg floorea-soareluii, 2.3ÎG
si «.ternului de alianţe mttitare lodroptnte rile capdtahiiui nu vor să mei ffe obser­ Peste norme tura cerealelor, a plante­ ranuT muncitor Andriţ Toan Orâşfie, colectivistul Ivan kg furaje), Popa Tema, (1 335 kg grîu,
Impotrlvia ţârilor iubvtoare de pjoe creează vatori ,pa»ivu âi oneRitilor onimloale ale dm Bariu raionul Orâştte, Joan de la Apoldul de Sus. 774 kg porumb. 176 kg floarea-soareluj,
lor tehnice, creţtorea vite­ * fo&l premiat ou o grapă maistru grădinar Bonef
o nouâ situaţie internaţionalii care im­ forţelor agreviusrm. Ble vădesc hotărârea Dornici ca angaja<n-înlele luate In 3 096 kg furaje) şi
plici o saracvasă primejdie pentru cauza tot mai fermă de a lua oauza menţinerii întrecerea socialistă să lie îndeplinite lor şi organizarea muncii de fier, iar ţăranul munci­ Petru de la Mintia, agen­ Colectiviştii din Şibot, sînt hotâriţi ca
picii 51 securităţii popoarelor păcii tn proprnle lor mîLrvI p de a nu re îna in le de termenul fixat în cont/ac Pentru rezultate bune tn tor LSdar Nistor PetTu din tul veterinar Sonoc Gheor- în anu4 viilor să muncească ţi mai bina
Succesele dobîndite de URSS. şi ţâ- lăsa înşelate de încercările pobticenibr tele de întrecere, tinerii muncitori de organizarea şl dezvoltarea satul Sâuleşti raionul Hu­ ghe dm Deva. maistru pă penlru a obţine recolte cât mal bogate
rite democrat-populare In ridsoarea eeo- vesi-europeni de a le tkt Intr-un nou ★
la sec{ia lunicufar a minei Lupeni se fermelor de animale, pre­ nedoara, care are merite durar Dan Petru şi aJţll.
nr-rrasi şi În rldJosTea mvaluiui de războd străduiesc ca munca lor să fie încu­ cum ţi pentru arlte merite, deosebite în culhvarea sfe­ Au mal fost premiaţi de Muncind cu Însufleţire pe ogoarele gos­
trac al oamenilor munco stârnesc neliniş­ A fi fruntaş iu lupta acltuă pentru pace nunată de succese. Aplidnd metodele podăriei ţl fâcînd La timp lucrările de în­
tea capitalaşkylor FaptuJ câ programele devine lot maj mult o chestiune de cmste sovietice Voroşin şi Jandarova, mun gospodăria colectivă din clei de zahăr, a pnmil de asem^iea un mare număr grijire a culturilor, colectiviştii din Vine­
de măsum economice Îndreptate spre n- şl de glo^e O expresie a acestui fapt o citorii Spiler Filip, Simina Constan­ Apoldul de Su» raionul Se­ asemenea o grapă de fier de colectivişti, tractorişti, rea au obţinut recolte bogate. La împărţi­
dioarea continuă a nJveluhri de tiraj ad po­ eanstitude decernarea Premiilor Interna­ tin. Dumitru Tudor şî alţii au reuşit beş a fost premială cu o Cu diferite obiecte de întovărăşiţi, ţărani munci­ rea venoturilor ei au primit pentru o zi
poarelor Lagărului socialismului se traduc ţionale Stalin celor mai eminenţi luptă­ să obţină depăşiri de norme cuprinse tocitoare de nutreţ Da s- îmbrăcăminte ca : bocanci tori individuali, tehnjeiervi muncă 2,250 kg gnlu. 2,200 kg porumb,
cu fenrmltiale In viaţi, că în Intre car ea tori pentru pace dm toate ţănie, indife­ Intre 35-43% semenea, pentru succesele salopete, căouul», ptnză cau- agronomi ţi zoo-veterinari, 0,500 kg floarea-soarelui, 0,200 | vin şl
dintre socialism şt capitalism apare (cri rent de părerile Im politice şi religioase * oantttăţi însemnate de alte produse
mai catogoncl victoria socialismul ut. !î Nou 1 aureap ei Premiilor Stalin sînt obţinute în coRavarea ce­ co’uoată şi atlete, au fost apicultori, crescători de a- Colectivistul Romoşan Nîcolae, a primit
Dvgraze^te pe capitalişti Ta se tem ca te oameni care iţi consacri toate forţele şi Pentru ca munca in sectorul I B realelor ţi creţterea ani­ premiaţi un mare număr rarmole, etc, cu diferite alte pentru cete 524 zile-muncfi 1 160 kg grîu,
foc că aOraoţra pe care aceste succese o energia lor oauzet apărării păcii : Denl9 şi IV a) minei să se desfăşoare în malelor. gospodăriile colec­ de tnaofonţti, creacălon de obiecte l 154 kg porumb, 503 kg fioarea-soarelui,
exercită in ochii popoarelor înrobite de Novell Pritt, fruntaş de seamă al vieţi' mod ritmic, wr locurile de muncă si 28 kg fasole, 104 litri vin şi alte produse ’
capitalism va deveni ţi maa puternică publice din Angtia. preşedintele Asocri- nu sufere din lipsa materialului lem Oanlităţi man de produse a pnmit ţi
Tocmai de aceea, cenrunle ode mal agre­ ţlcd Intarnaţionale o Juriştilor Democraţi; nos, tinerii de la Depozitul de lemne colecUviotui Crăciun Vasile şl alţii
sive din SU A se arată as tiu gata să Aloin Le L4ap, secretar general a) CG M. Au p r e d a t c o t a de c a r n e
recurgă la arme pentru a împiedica con­ din Franţa, erranent reprezentant al miş­ încadiati în brigăzile conduse de Ba:- Consfătuirea viticultorilor
coman Dionisie, Barna Şlelan. P(alen
strucţia pa^nicS In ţările Lagărului de­ căm muncitoreşti din această ţară ; Ta- i n c o n t u l a n u u i 1 9 5 5
mocratic kin Kodo Hmalng. activist de vază pe tâ- rad Nîcolae şi Plăcintă Gawilâ iu «est urmat ţl de ţăranii De curind, a avut loc la gospodăria
In ultimul timp, cercuede conducătoare rlm social dm Birmania, santtor, istoric ţi inregislra t depăşiri de norme ini re n sS-ţi predeu cotele in fon­ de stat dm comuna ApoJdul de Sus ra­
din S U A., cu ajutorul diplomaţiei tm- Ailozof; fîerthofd Brecht, binecunoscut poet 40-67,3%. V rmsiderlnd predarea co­ tul mului viitor Pînă a- munci teri Josan Zemovie, ionul Sebeş, o consfătuire la care au par­
0
gleie, şi subordonindu-şi guvernul Fran­ şl .dramaturg gesinan ; Fetir fuersen, re- Aprovizionate cu material lemnos telor cuvenite staLuJua oum, ei au predat In con­ Stoia Pavel ţi alţi» ticipat Ingvnera. tehmeient şi sipeaabţti vi­
ţei s> guvernele celorlalte ţâri vest-euro- nuimt om de ştămţa finlandez şl repre­ în canlilăti suficiente, brigăzii-», cu­ drep o tnaltâ Îndatorire tul anului 1955. 41T kg car­ înaltul patriotism de care ticultori de la gosnodânile agricole de
pane. le-au determmiît yă semneze acor zentant de seamă al mişcării paaifiste dm noscuţilor mi'oerî Gheot Ion, Moracu patriotică, numeroşi ţărani ne de vită au dat dovad» comuniştii stal dm regiunile Timişoara. Arad, Ora­
durii* de La Paris, a căror esenţă conslâ ţările soandtnave; Andrt Bonnard, cu­ Mihai, Culas losil şî Locanzi Ion din muncitori din comuna Oar­ In fruntea lăudabilei ac­ din Oarda de Jos, consti­ dea, Stalin, Oluj, Hunedoara şl altele ţl
In reînvierea mmL ţarismul ud german ţi noscut lingvist elveţian ; Botdomezo So­ reprezentanţi ai Muu sterului Agriculturii
sectorul I B au obtmut depăşiri de da de Jos raionul Alba. ţiuni sînt comuniştii Ca­ tuie un exemplu demn de
includem^ Germaniei occndentnte in blo­ ni n Cano, om de ştalnţă p om politic <En şi Silviculturii
cul agresiv nonl-atlantlc Se rroează Columbia, nriAitonl actnv impotmva înro- noime în proporţie de 50—95% după ce eu predai in în­ zan lojn, Moddovan Simi- urmat pentrii toţi ţăranii Consfătuirea a constituit un minunat
AsbfeJ o alianţă militară a agresorilor blnt ţăcntor Ameracsl Latine de către im- tregime obligaţiile pentru on. Rutu loan' şi Păta-jţ muncitori d\n rogi unea schimb de experienţa In vederea îmbună­
TUDORA N'ICOLAE
americani şi a monopolurilor engHeiJ ţi pcjiaAlsmul american; prufesarul Prijono, tăţirii muncii Ut scctoruil viticol
corespondent voluntar anul în curs. au Început Gheorghe Exemnlid lor a noastră
francezi cu eopKalişth vest-germam, sub reprezentant al poporului mdonenan care
ecoducerea impereafliştrinr dar S.UA In şl-a câştigat merite deosebite tn lupta
calculele acestora, noul Wehrmacht). ia fel pentru pace ţl independenţe naţională a
de odios ca şi cel hitlerast, ar urma să Indoneziei : Ntoolos GulUen, pod ţi pu­ PENTRU OAMENII MUNCII
de-/.inâ forţa de şoc fn agresiunea plă­ blicist din Cuba
nuită împotriva URSS şi a ţârilor Nod Laureaţi ai PremiHLar Internaţio­
demec r a-t-popul are nale StaLm Pentru întărim» păcii Intre
După cum a subldroat ou ţâri» confe- popoîre" vor însufleţi prtn exemplul lor
. rinb: de ta Moscova, aocasto corasl/tuie o noi pături ale pormlaţiloi La luptă, activă
gravă primejdie pontru cauza păoiâ «i r-eT-iu mf.nţinere.» şi întărirea păcii, vor
securităţii In momentul de faţă. dualomi- contrafcui la creşterea $1 întărirea mai
ţja smei'icanl exercită presiuni grosolane departe a celei mal impunătoare miş­
az/J:psa ţiriîcr vest-europene ş\ îndeosebi cări a contemporaneităţi) — mişcarea
asuşvna Frenţc», pent.ni a obţine ratiftoa- pentru apărarea păcii Forţele păcii cresc
roa acondundor de la Paris, mîitrmmeotuJ şl se tntâreîc pe ri ce trece Ete şi-au
ommbiad prin 02re se urmăreşte să se dea rţnzs şi Îşi vor spune cuvînOu) cu tot mal
mtnâ Hbară revan^arailor vesf-gormani oiultă grsulate in viaţa intamaţionalâ
Cil de dopaote ţintesc planuxale agre- Adă/luri de luptătorii penlru pace de
smvie ale oliolă milvtanste amor-oene o pretut&ndeni. poporul romln felicifă din
ajvută Inceroaroa adeatela de a folos» ce­ inimă pe nod laureaţi au Pnemolor In­
siunea Consftoi'lui blocviui nord-atlantvr. ternaţionale Startm ţi le urează lor $j po-
aane şi-o inobeval recent lucrările, pentru pcvnalor ai cLror la slut succese tot mai
a constrânge opdn>a publică din Europa rnara tn lupta activă pentru asigurarea
ocoidervîHlă si r» îrtpace ou gândul că Păcii şi seeunttâlii în lumea mtneagâ
războiol atomic ar fi inevitabil. *ar folosi­
rea armelor de exterminare In masa at (• Articol opdzuf (n „Scfnfeie" nr 3162
Decorarea ziarului.,Munca" eu „Ordinul Muncii" clasa l-a
Cu prulejid împlinirii a 10 ani de U după amiaza le Prezidiul Morii Adunări Mnbila de bucătărie executări la setţla limplSfle a sectorului de inlreţineie
apariţia ziarului „Munca", organ od Naţionaăe. Secţia de tlnlchlgerle a Uzinei dc reparai utilaj minier dm Pelroţani este denumiri I C S N are un aspect plăcut Şi modern Muncitorii aceslel sec|ll se străduiesc ca
Tovarăşul dx. Petru Groza, preşedintele şl î«c|ie de bunuri de larg consvn tn această secţie se fabrică maşini de gătit lip
ConsiinJui Ceol/nal el Sindicotelor din din deşeuri şi resurse locale să execute mobil*, de cablate cil mai mullâ pentru oa
PreztdLului Marii Adunări Naţionale, a -Vesta" cu trei plite, arcuri pentru donne/r şl adele Celr două echipe conduse dc Fe
RPR, Prezidiul Meni Adunări Naţiotviâe menii muncit.
hwninat înalta dtslinclie redactorului şef nyodi Zolfati şî Criş m losif, produc zilnic 25 30 maşini de gălil. Planul pe anul I-J5I
a oonfaril ziiaruiluo. pr»nlr-tm decre-l, „Or- al ziarului „Munca", .'tovarăşei F.caterina I au depăşii fu I 500 bucăţi maşini de Ţ^tif la clişeu: Aluncitorii Link lacob, Şiil-oşd Aurel şl Popescu Nîcolae, lac ultimele
duno) Murvoli' cda^a I-a Boidâă. aduci rad felicitări întregului colec- tn clişeu : Maşinile de gătit, terminale, şjnl transportate la rampa de încărcare. verllleărl la bufetele de bucălărle.
Solemnitatea deporârti a avut loc marii trv '*<Jact1ofial.