Page 23 - 1954-12

Nr. 103 DRUMUL SOCIAU5MULUJ Pag. 3

; in curînd voi (ocui Sesiunea a IV-a
în casa mea proprie
a Sfatului popular regional
Am fost femeie săiacâ Munceam la
chiaburii din comună pe te miri ce Ce
cîşL'gam de la eceştla, nu-mi ajungea nici Duminică 19 decembrie e c-, a avut fn rapcrtuJ prezentat, tovarăşul Enâşes-
6â trăiesc de pe o l ^ alta In cată. loc in sala festivă a sfatului popular re­ cu Ootavian vicepreşedinte al comitetu­
niciodată nu aveam tot ce-mi trebuia în­ gional, desfăşurarea lucrărilor celai de a lui executiv a sfatului popular regional
totdeauna tmi înjosea, ba una, ba alta IV-a sesaune a sfatului popular TegiomA a scos In ralief preocuparea comitatului
— pe marginea consfătuirii regionale — De locuit, loduium intr-o casă tn care unde s-au ales aaesaru populari pentiru executiv faţă de producţia bimurslor ds
n-aveam loc mod să mă-nvlrt N-am cm a tribunaJull popular regional şi s-a analizat larg consum, dezvoltarea sectorului zeo
maz, dar o voi avea cât de curînd Am şl activitatea comcletuluJ executav a sfatu­ tehnic, colectarea produselor agricole a-
1 23 decrmirie, a *»■*« !> a sedV sfatului poo'jlcr regional din Df»a, ronjlăfulrea snualS regional! a fruntaşilor din agri- încăput să lucrez la ea Pină ln prezent lui popular regional, privind organizarea rJmale şi vegetale, precum şl lipsurile
culhj-l- fii s/r.'t L 8 K4i!e, numeroşi colectivişti. ţărani muncitori întovărăşiţi }l cu gospodării Individuale, cresdtori de animale, aoi- am ndioat-o on roşu şi urmează s-o tan- muncii in vederea mobilizării maselor la manifestate in aceste domenii
cuitorl pădurari ele., au luat cuvinlu) pentru a-şl e*punc rr.etodcle lor de munci şi re/ul(atcle obţinute Printre cel care au luat Cuiesc, s-o podesc şl sâ-i aşez geamurile îndeplinirea sarcinilor de plan După prezentarea raportului au luat cu­
rsrintal seynumJ'i; Pvpa loan preşedintele gospodări .»l*ellr« din Prlcaz raionul Dri>tle. lidar Nislor Petru ţăran muncilor dîn O casS aşa mare. cu patru ca mare n-:m In prima parte a lucrărilor, tovarăşul vântul! num ■> roşi deputaţi printre care
SAutîţtyruei» d Hu*.eioara, f >'-♦!»»r Animi $el dc brigadă de >a S.M.T, Miercurea. Tudor Alexandru îngrijitor de animale din Vinţul avut şi nici n^aş fi putut avea dacă nu Bodea loan. vâceprejsdLnte al comita­ Truţă Petru, Fleţsn Nicolae, Suder Wi-
de Jo^. raionul Alba f alţii muncîiam în gospodăria colectivă de la tului executiv a sfatului pcpular regio­ liam, Mureşan Teodor, lordache Marţ© c:
r.Oi din comună Am fost şl sînt ajutată nal. a crătal că participarea directă a oa­ alţii.
Pe «semenea, i. corulălulre, Inginerul Lastu loan, de la direcţia regională ogrleoll. a vorbii despre Expoziţia agricoli unionali
să-mi fac această casă, atât de conduearea menilor muncii Ls deibaterea i judeca­ Dirouţîile purtate au sdos la Iveală lip­
iu IL%£ i ft fjre a 'IUI o anul acesta. Iar Inginerul Clmpcanu Vlrgil a ţinut un referat despre lucrările de larn! in agriculturi
gospodăriei, cit şi ds colectivişti rea diferitelor cauze pensia sau civile, surile manifestate in activitatea comitatu­
Cofuiâtu|re.i § |ujt »tir>' urte decernarea eteagutul de frun laţ pe regiune In campania agricoli de toamnl raionului Haţeg.
De clnd muncesc în această gospodă­ Irseamnâ apărarea justă a intacese'lor lui executiv al sfatului popular regioţiet
Au los atnrd»de asemenea numeroase premii In unelle agricole, obiecte de imbricămlnte. cîrţl, ele., (runfasllcv din gospo­ Irisuri parc s-au făcut simţite şl tn activi­
dăriile colective >1 întovărăşirile agricole, ţăranilor muncitori, fruntaşilor din SM.r. şl altora. rie nu-mi l'pîefta nume în casă Am tot stalului nostru dem aerai-popular, precum
ce-mi trebuue şi © lntereselcT individuale ale oame- tatea sfaturilor populare raionale Una —
numărul de laţi, rlaru) nostru publici o parte din lucrările consfătuirii. In numerele viitoare, redacţia va continua si pu. şl cea mai mare — eata că sfaturile popu-
In toamna acestui an, cind a-au împăr­ n lor munail
b'lcc din exprijenţa fruntaşilor participanţi la conslilulre şl din releratele Inginerilor agronomi l.ire raionale nu au mobilizat masele de
ţit aroduseie agmcole la gospodărie, am După ce vorbitorul a arătat Bardnile
primit pentiru 355 zUe-muneă, 2485 kg justiţiei poputare tn perioada actuală, ţâi-cni muncitori le îndeplinirea hotădrl-
Cum am obţinut producţie mare de furaje grîu. peste 200 kg Orz. 2,320 kg miere de deputaţii şi deputatele din sfatul popular lor luate de comitetele executive
albine. 13 kg zahăr, pesta 36 kg fasole -itionsL au încredinţat votul lor celar Referlndu-se La artivitatea staţiunilor
, Arsul acesta, gospodăria noast/rl ooJeoto/vâ e obţinut do pe o umezeală deetulâ, trifoiul şl lucerna au înfrăţit repede şi au şi al talc . ,i cinstiţi oameni ai muncii de diferite de .maşini şi tractoare vorbitorii au ară­
suţirefeţă de 25 ha. InsAmlnţrtâ ou tntoj şi lucornâ $: de pe 13 răsărit Mi-e dr\ag să muncesc in gospodărie profesii ca : muncitori, ţărani colectivişti, tat că organde de conducere ale acestor
ha fincaţft, o proiucţ'e mare de furaje Soco'd'te 1a um loc, sînt Pentru că arasarâm pămîntul adine dui toamnă, in semănă­ Plnă acum am fost mereu fruntaşă Si de intrtactuali legaţi de popor, etc., alegin- staţiuni nu au folosit întreaga capacitate
posrte 40 de vagoane Din aceasta o-xnUtote, noi am asigurat tura de trifoi şl lusemă n-au mai răsărit multe buruieni iar ecum înainte voi munci la fel, ba mai du-l oa asesori populari Printre cel aleşi o tractoarelor şi că unele lucrări de des­
hrana animalelor pentru timpul lemji, Iar realul l-om valori- pe cele rare au răzbit totniri. le-am plivit. Aşa s-a făcut că tine.. &c numără: comuţustul Foînaru Trofim, ţelenire a suprafeţeloir planificate n-au
MOR.ARU PARASCHIVA ulemistul Ardelean Cheorghe, PiF°l Cor­ fost lăoute după normale agrotehnice, exe-
furat 9d nc-a adus un venit de peste 55.000 lot. Aplicaţia faptului tarlaua noastră În6lminţatâ cu plante de nutreţ a fost cea mal cutir.du-se uneori desţeleniri de proastă
el am Obţinut o recoltă a sa do mare la (plantele de nutreţ, tre­ frumoasă din comună. Trifoiul si lucerna, au crescut repede st coleotivlstă — comuna Girbova nelia. Seasko Eugen, Călirvaş Ludovic şi
buia căutată în metoda înaintată după oare am muncit. Ista viguroase. -O- olţll criitate
Cum am lucrat ; Partea a doua a lucrărilor sesiunii a In urma disouţiilor purtate de numeroşi
Cositul l-om început la timpul ral mai potrivit, adică atunci Râsplată bine meritată
In toamna anului trecut, ne-am consultat ou mai muOţl teh­ oînd cea mai mare porte din plante înfloriseră După coslre. scos In evidenţă rerultatole obţinute de deputaţi au fost adoptate hotărâri me­
nician! agronomi, care ne-âu sflVoit si tnsămin|im ; tolfocul ţi Preocupat de a pur.e la dispoziţia oa­ către corrutetuil executiv al sfatului nite să îmbunătăţească mu/vca de viitor
l-am lăsat cîteva z'Je la soare pentru a «e pierd© o parte din
lucerna cu maşina de semănat oa pe ori care altă plantă pă- umezeala pe care o ©cumulase In timpul creşterii. Aceasta, menilor muncii de la oraşe cit mai multe pcpulcr regional In urma aplicării hotărâ­ o comitetului executiv fi Matului popular
produse
agreaLmontare,
pentru
ţă­
Ui
ăoosă. După ce adunarea generală o gospodăriei o diaouLat *i pentru ca Ir» timpul cit stă depozitat In clăi să nu se strice. ranii muncitori produse Industriale, ges­ rilor luate in cca de a treia sesiune. regional
aprobat fellos4rea însăminţatuÎAâ mecanic la culturile de nutreţ, De acum. în fiecare an, noi vom tnsămînţ3 plantele dî nutreţ tionarul Faur Petru de La filiala Lelese
am paroAt Da treabă Am făouit d!n toamnă o arătură adîncă la
(păioasî), cu semănătoarea Ne-am convins anul acesta că 0 a coopfiralâvci ll Infrâţ\'rca‘ , -Huncdocra. a
aproximativ 20—22 cm pe ţoală suprafaţa care urma «S fie
recoltă begatâ la furaje, constă tot tn mecanizarea şl aplicarea obţinut frumoase realizări
hvaămînţată cu tmltfod şi lucemă. Prtmăvara, după ce zăpada Pnn munca de ai cu zl, el a reuşit să Să cunoaştem metodele înaintate^ de lucru
e-« topit, tar pănvtntvd s-a svîntat puţin, am gr&pat bine şl nu­ metodelor avansate. d?păşesscă planul ps luna noiembrie a c.
mai după acroa om început semănatul cu semănătoarea în fe­ l POPA IO AN La desfacerea produselor Industriale cu METODA IVAN COROVKIN
lul eceetia >imlnţ« ds trifoi şl lucemă a fost introdusă la adîn- , i preşedintele G A C. PrLcîz 82%. La înscrieri de noi membri, aezastă
clmaa reconVendatâ de egromenim. Pâmîntul fiind afinat sl eu raionul Oră^l.e Ivan Corovldn, şei de rticn in maga­ derelor ; altul se ocupă de aelecţlonaraa
filială ş»-a Întrecut plinul cu 125% iar la produselor din c im inie magazinului
încasarea părţilor sociale cu 75% De zinul nr 31 „Gasironom" din Moscova,
465 kilograme tu tun-foi de pe 0 20 hectare tsamenea la schiziţii planul a fost îndepli­ este cunoscut ca iniţiatorul mişcării pen­ Brigada a introdus un nou procedeu Ln
}
ni* cu 112%. reuşindu-sa ca la data de tru crearea „brigăzilor de perfectă ser­ ceea ce priveşte a provizii an anea cu pro­
Ml Ocrup ou dutUxra tuVumvllut de vreo 5—6 ani, Insă recoltă tut usca în oondvţJixn» olimatence favorabile, obţinţnd tutun ii re a cumpărătorilor in magazine $1 co­ duse uşor alterabile oa : frişoa; brinza,
15 decembrie ac planul filialei pe tri­
bună ea în acest an nu am obţinut rvidodată Aceasta, se dato- de cea mai bună caLit?.te mestrul IV să fie depăşit cu 20%. merţul alimentar' 1 , smindina. ele., se aduc din depoul numai
reşte fiaptuCid că am aplicat ioat* regulile agrotehnice aşa după Tutunul l-am transplantat ctrvd răsadul a avut 4—6 fol şl Datcntă iniţiative* iui Ivan Corovkin in cantităţi mici, iar pe măsura '/irizării
Pentru munca sa. tovarăşul Faur Pe­
cum m-au învăţat tehnloland o înălţime de fl—-10 cm._ înainte de a smulge tutunul oin ră­ tru, a fost răsplătit cu un salariu de prima brigadă de perfectă deservire a se face reapiro vizionare a de mal multe ori
ÎVesAtunaa tanemdul am încăput s-o fac imediat după ce am sadniţă, am udat pSmînfcul bine pentru a nu 1 se rupe r3dâ- 2.180 lei cumpâritoinlor a pornit Intrerareo socia­ pe zi Datorită acestui sistem, cumpără­
recoltat griul ; dezminţind tn aceea.*» zl la 4—5 cm şi fâ- einvle. In felul acesta, la transplantat, s-a prins 99% din plante listă pentru un nivel ridicat al munci, torul primeşte Întotdeauna numai marfă
De la filialele cooperativei Înfrăţirea",
dnd totodată şi grupatul Ştffnd ci tutunul îşi înfige râdăoinil© Plantarea tutunului am făcul-o, mardnd terenul cu marca­ pantru munca lor rodnică au mal primit p?r-îru ordine şi curăţenie, pentru per­ proaspătă şi de bură oalitate. La primirea
In pămînt plnă li 120 cm., toamna, am făcut o arătură ©dincă torul. lăslnd dÎ9ban|e da 50 cm între rindurl ş\ 35 cm Intre szJant de perta 1 000 lai tovarăşii Micu fecta dareivire a cumpărătorilor Brigada produselor, brigada le controlează calita­
la 23 cm. Pentru a faoe această arătură cu vilele mele, am planta ipe rtnd Constantin, Ken Olara şl alţii. e obţinut foarte curînd primele succese; tea neiecepţîonind produsele care au aba­
hait numai jumătate din lăţimea brazdei, astfel am putuit bâgî Ca lucrări de Întreţinere s>m făctrt treî praştie, am făcut DAVTD STEL1AN nu 6-au înregistrat nici un fel de obser­ teri de la normele şl standardele existente
plugul mii adine Odată cu arătura, am băgat sub brazdă, pe politul, (ruperea a 3—4 ioi de la pămÂnt), otmitul (ruperea in- corespondent voluntar vaţii dm parica cumpărătorilor 6 dimpo­ Produsele ce se cer maj mult de cum­
Suprafaţa da 0 20 ha., 20 care de gunoi putred Astă primăvară, ffloresoenţea) şi copilitul Toata acesta lucrări mi-©u asigurat o trivă, s-au primit deseori mulţumiri oin părători nu se stochează la un singur
—O— vînzâtor. ci slnt la Indemlna a mai
pm'-ru a menţine dU mal multă umezeală In sol. am grăpat producţie m©re do tutun şi de bunî calitate partea lor, Iar In ceea ce priveşte planul
d;n limp teranv^l Plnă 9o .ptUntare de ctte ori au apărut buru­ O mane afervţie am acordat recoltării şi uscării frunzelor. Lucruri care nu slut de loc de circulaţie a mărfurilor, el a fost de­ multor vSnzăton — pentru a se evita
ieni. am dat ou (frapa pentru a le distruge Cu 5 zile înainte Pecoltorea am făouf-o tnceptnd eu ducva Iulie, elnd foile de „fleacuri" păşit in mod sistematic zglomeraţia Produsele cu un conjum mal
de t.-âmeplantarw tuftunuluţ, neavlnd cultivator, am făcut o tutun au ajuns ta maturitate şt au avut o culoare verde-găl­ Brigada acordă o atenţie deosebită jus­ restrâns se ex«pun 1n aşa fel, incit să fie
arătură svparfcetall cu pflugul ia 7—fl om , după oare om dat bui* Uscatul l-am făcut la umbră întnr-uh şopron.. Cheatiinnea despre care e vorba a ajuns tei organizări a muncu pentru buna de­ cunoscute de cumpărător. Preţurile şi ca­
din nou cu grapa pentru a mărunţi bune pămîntul Aplicind toate acesta reguli, om reuşit ba de pe suprafaţa de -cam de multişor la secţia de în- servire n cumpărătorilor Membnl bri­ litatea produselor sînt indicate pe eti­
Tutunul p° care l-am transplantat, a fosl de bună calitate 0.20 ha plantat cu tutun, ti recolt« 463 kg. fol de calitatea văţâmlnt a Sfatului popular raional Alba; găzii vin la mur.cA cu o jumătate de oră chete
Transplantarea tutunuilul am făcut-o în a doua jumătate a dar, tovarăşul Birlea Ştefan, şeful înainte de deschiderea magazinului Fie­ Membrvi brigăzii lntîmplnB cu muliă po­
lntiia şl a doua. fr» loc de 120 "Vg.'ctt am avut ptaffâYlerat: Pentru
1 venii iprj’lc. dnd tîmperature soluHud «--a ridicat la 10 grade tutunul predai statului, o_m primit suma de 3 800 Jad ş» 280 kg aceste» secţii şi tovarAşuJ Coman loan in­ care dintre ei are sarcini pcocise : unul liteţe pe cumpărători La cîntărirea pro- *
eălduiă Trunr-plantJrvi tutunul timpuriu, clnd solul cvesa încă porumb - , POTOPEA TRAI AN spector, la auzul ea, au ridicat din umeri tale Mrtie .de ambalaj ; altul face ordine duseAor. viniătorul rariatâ greutataa şl
dîstuia «imersia, em avut avantaja că b intrat îepede tr» * ţăran muncitor din comuna Galtiu nepăsători muJţumlndu-se si afirme con­ pe tejghea, in vUnnă şl expune produsele; preţul, apoi ambalează cu mare gr'.'A pro­
Vcgitaţle şl a ajuns mai de vreme fla coacare Aşlfel l-am pu­ raionul Alba vinşi „Eh. fleacuri” !... dusele cumpărate, iar după ce ronlrolciză
Aceste „fleacuri” însă nu prea sir-t a; al treilea dă cuţitele la ascuţit contro­ bonul, eliberează pachetul fără s9 uita a
loc aşa ceva Faptul că profesocrul de ma­ lează exactitatea cuibarelor, starea frigi­ adăuga un cuvînt de mulţumite
Din munca mea cu cartea tern alici Săbâduş Teodor de La ţcoala de
7 ani din comuna Ciugud lipseşte In ne­
M3 slrâduirsc mereu să fac cartea iu­ meditat mult asupra acestei problsme Olnd Slînd de vorbă cu cetăţenii din străzile numărata rânduri de la ore, lăsînd cep'li
bită d^ dt meu mulţi oameni al munoli şl eu trecut pe la bibliotecă unii dintre ol- reapcotave. ei au făcut cunoscut că in ca- să se descurce cum ştiu şi cum pot, nu DIN POSTA DE IERI
pot rpune că In mare măsură am reuşit tltorH mal buni le-om vorbit despre a- «Je lor se găsesc eflrţt pe care le dau poale fl ln rvlci un caz considerat „fleac" Corespondentul Nicu S din c'omuma ratul necesar, lipsind populaţia comunei
arest lucru teostâ problemă şl el m-au ajutst să o cu Împrumut In felul acesta cartea pă­ Nia faptul cl GîniăJeaiui loan, direotor Baia de Criş raionul Brad, ne sari* des­ de o cabină telefonică.
E« fiecare dală elnd vine un cititor nou, rezolv trunde plnă tn cale mal Îndepărtate stră2!. la această şcoală, a rămas şi continui să pre faptele patmettce ale oamenilor muncii Printre altele tovarăşul RÂduică în scri­
II ajist cu grijă să-şl aleagă cărţile, ţinlnd Iată cum am procedat: In oasd? ciLorva Pină in prezent biblioteca noastră are rămlnfl rurd La cererea îndreptăţită a ele­ din aceasta comună soare îşi exprimă părerea personali : „e-
aCama de ţcegitirea ce o are dintre cititorii fruntaşi am înfiinţat oase 5 oase de împrumut. Metoda aplicată de vilor de a lua măsuri Imootriva profeso­ Aslfei, Ln urma muncii de lămurire de­ cest aparat nu s-a putut instala la oficiul
Dejj kxbîloleoa no&strâ a reuşit să în­ de împrumut, numind responsabil pe riti- nc-i a dat roade bogate In timp ds numai rului Săbăduş, care In loc iA se uanpe pusă de membrii comitetului executiv ai Uneam din comoditate şi birocratismul
registreze un frumos nurnăo- de cititori torul respectiv Remaniabilul casei de Îm­ două săptămînl numărul cititorilor e-o de munca cu elevii, ss plimbă îoata ziua sfatului popular s-a reuşit să se repare cras ce domneşte la servioiul regional teh­
lotuşi eu nu m-am putut simţi mulţumită. prumut a luiît un număr de cărţi de In bi­ mărit cu 120. VLAD PARASCHIVa cu motocicleta, nu este un „fleac”. pcdul din şoseaua principală şi izvorul nic &1 Direcţiei P T T R. Humedoara-
Oamemu czre locuiesc pe st/Srile îndepăr­ blioteca raională, pe bază de borderou, bibliotecară şefă la Biblioteca raională iota cîleva chestiuni care nu sint dc „Troian" care aJvmentează ou apă pota­ Deva". ■ .
tata de centru nu veneau la hahliotacâ Am pcecum şi un număr da hşe Sebeş Inc „fleacuri” bilă o bună porte din îccuilonxd convuneri *
La aceste realizări In buni măsură, au Direcţia regională de transporturi auto-
contribuit pri^ muncă voluntară coopera­ Devia a aprobat punerea în circulaţie a
Ls 29 decembrie se Implmeşle un an dc El trebuie să urmărească permanent e-
clnd Marea Adunare Naţională a adoptat Educaţia copiilor în familie ducanea trăsăturilor de caracter ale omu­ torii de la „Moţul" ş» . Dumbrava", sltujn- timizi autobus pe distanţa : Cugir—Romoe,
Geoagiu halta şi Geoagiu sa6, cu scopul de
cu un ani ir/'a* e de votam „Coiul fam ; hci‘‘. du-se în primele rînduri tinerii utemişli
lui înaintat: curajul, cinstea, disciplina din organizat» 0 cooperativei „Moţul" şl a transporta muncitorii întreprinderilor
In acezriă lege de ba2i a vieţii noi fami-
conştientă, dragostea pentru pop,vrui pompierii voluntari din comună. de construcţii şl a adtor întreprinderi din
l/.«le din petrh nouslră — rerultit al a-
muprâtor de I L, CaragÎ9le In „Vizită < Tineretul sovietic s-a călit şi s-â matu­ muncitor şi ura împotriva duşmanului de O forană importanta a comitetului exe­ Cugir
dlncilor transformlri cioncmice, peltice
îau In „Domnul Goe' 1 , sînt imagini hide rizat odată cu poparul, tlmd educat ln clasă, ele Se ştie că rezultatele pozitive cutiv a sfatului popular înscrisă ln plan Pînâ nu de muilt pe baza abonamentelor
ş> soaale — ie zca'A, parttaa altoie^ că
ale brtcuTulu; întunecat Azi, in famrfie, tpintui unui înalt patriotism In famdva şl ale educaţiei copiilor în familie depind, şi nelndeplinită este punerea In funcţie a muncitorii călătoreau în condiţfunl bune,
părinţii „sini obligaţi să criascfi copMul,
copilul îşi Jnsuşeita prima experienţă a şoca!a sovietică sub îndrumarea perma­ In mare măiură, de au/toritatea de care bă^i populare Aceasta trebuie data neapă­ ne scrie corespondentul Zuga Vaslie Lip­
îngrijind de iSnStataa şl dezvoltarea ,u^
rejflţlllor flociaJiste şi îşi formează însu­ nentă a marelui Partid Comunist al Uni­ se bucură părinţii Această autoritate nu rat în folosinţă în timpul cel mai scurt, sind insă controlul din partea I.RT.A.,
fizică, de educarea, Învăţătura şi pregăld-
şirile caracteristice ale omului de tip nou unii Sovietice. poate ii iriză dobindită n o! pnn amenin­ i&r tovarâşuii Negiu, preşedintele Sfatului şoferii Oin dea Manole şl Cri son I., nu mai
rea profo-, ; cnx)2 a scsshjia, potrivit cu tn- ţări sau bătăi, njei prlo ploconirea în ţin cont de abonamentele plătite ale mun­
auşiriie lui, In confoTTru'.dta cu ţelurile Cu toata acestea nu trebuie si negli­ Exemplul fa/mlâei sovietice trebuie să popular al comunei Bala de Cr\is, sâ pună
jăm fap&ul că mai tini unii părinţi care ne fie călăuză in întărirea educaţiei co­ faţa capriciilor copilului] oi numaJ prin La disperaţi* ca merilor de secvioiu ce citorilor preferind în locul acestora călă­
sitîtu’.ut dunc-rraţ-pop-jlar, vpr? a-1 face comportarea justă, prin pilda bună a pă­ locuiesc axei, o allă locuinţă corespunză­ tori particulari de la care inea/sează cite
folcsilor ccleo'cvolţii". se dezinteresează aproape cu totul de edu­ muniste a copiilor în famrlie rinţilor însăşi.
caţia copilior lor toare. 3 lei de la beoare cetăţean, fără ca a-
Parlidvil /I guvernul nostru, statul r.ci- Marele padagog sovietic A S Macarenco eestora să 11 se dea bitete
*
Datoria părinţilor este să educe copiii
tru dcor^-re'-'Poţu'lar acordă o grijă deo­ — . N-am it,'mp ! Slnt copleşii de saroi- erata că unul din cele maj importante împreună ou şcoala, să se simtă solidari In scrisoarea trimisă redacţiei, mi­ Surplusul de tfşttg nemuncit întră tn
sebită eduerţ ei comunista a tinerel gene­ n le profesionale şi obşteşti I Cind să mă principii ale educaţiei omului nou constă buzunarul şoferilor şperţari. păgubind a«l-
mai ocup şi de ecpd ?" — rpun unii pă­ in justa Îmbinare a respectului faţă de cu educatorii in organizarea comportării norul Răduicâ de la mana Urioani ne
raţii O întreagă reţea dc creţe, grădiniţe, copiilor lor Ln timpul lecţiilor sau ceesS vorbeşte de li^sz Unu» telefon La oficiul fel zilnic întreprinderea de o sumă în­
eâm;ne d? ti. palate ji case ale pionierilor, rinţi copiii cu înalta exigenţă faţă de acesta. Părinţii sini datori de a munci împreună poştal din localitate. Deşi acest oficiu a semnată de bani. cauzind pe de altă
şcoli şi irv.vtrstaâtl e^ta pu.vâ la dirpoti- Alţii tţl răspund c-j mtrare: .Nu mă Respectul faţă d« copil nu Înseamnă de luat fiinţă de mai bine de trei en», totuşi parle, neajunsuri muncitorilor oboneţl
ţia tinerei gcncrolii tn sc^>ul educării ţi ocup de cepJl ?... Păi, nu-l deu hrană, Îm­ tel o perrman^ptă şi exagerată adorare şl cu profesorii scolii pentru ca, lo şcoală Conducerea T R T.A. ee are de spus 7
lnatc'jiril oi, pentru a face din hnem oa- brăcăminte, nu-1 &3rut clnd plec sau vin admirare a copilului. Părinţii trebuie fă şi Inafara şcolii, copii să capete cunoş­ moi pină în prezent nu s-a instalat apa­
tinţe şi depnmdari tem amice, să-şl însu­
moi'ii cu n ci!tară vastă, capabili să ducă de la servueau ? Educaţia?... L-am rial la arata eoţxiilor o dragoste puternică, dar şească ,,Regulile de purtare ale elevilor"
mzo duţirie şi să desJvtrşoascâ orara ee şcoală. Să l-o tacă şcoala f ,J dreaplă şi Justă, fiind conştionţt de rts- şl să le aplice In viaţă, să fie educaţi ln
constauz ; ,ie socialislâ In palna noastră Uneori se Intlmplă şi situaţii mai grave ponsabrlibatea lor faţă de patrie pentru spiritul moralei comunista. Ei trebuie aă O greşită înţelegere a învăţăturii
Famtaa nu prztc sta In afira acestai cpere Părinţii „foc” educaţia copiilor, dar o fac educaţia acestora Once indulgenţă faţă ia intransigenţi atnbudme împotriva lene­
eduesliv© Dimporivă, ei li revin© uri cu mijloace barbare, antipedagogice, care de copil, trecerea cu vedoioa a lipsurilor La ŞcosLa medie de băieţi din Desa, mişti conştiinţa continuităţii la învăţă­
rel de mare rirpur.dtre în munca de for­ au efeeta negative asupra dezvoltări) per- şi a unor obiceiuri orite. cultivă In ol şilor. chiulangiilor Ji minomos-lor. Ailt în manra se desfigoară ln bune condiţiuni. tură, a străduinţei pentru 6ludiu Trebuie
mare a vuteritar consluriori ai socialis­ lonaliUpl coţnlulut. egoismul, Lipsa de răspundere, lenea. Res­ fanuiie, cit şi In şcoală, copiii trebui» să Organizaţia V T M de aici a reuşit «ă-şi combătută cu toată tăria acea tendinţă,
mului. dicarcce In familie se pun bazele Trebuie să întărim educaţia comunistă pectul iaţA de copal înseamnă a rerpecta fie convinşi că munca este o chestiune aducă partea de contribuţie ln ceea ce care mai exislS La untl elevi, de a lăsa
eduo-'.lel copliJc.r Dacă un copil este ego­ de cinste, de glone. învăţătura pentru sflrşltul pătrarului O
s copiilor in familie pentru a create ge- tn el pe omul ln creştete, oare mîine va prlve$1e întărirea ee
ist. c«.fy.-r.-'B, gcosclan lena? lipsit de râs- Dacă lamilia trebuie să ajuta şcoda ln asemenea muncă in asaît nu poate fl fo­
noraţia de mime La Înălţimea sarcinilor trebui să fie un cetăţean activ şi luminat opera de educare comunistă a tineretului, priveşte justa organizare a Un\puJua de
pemoers fată de obligaţiile «ale, de aoasţ lositoare Ea nu presupune dragoste pen­
construcţiei socialismului. al patrie» Tocmai de aceea respectul faţă
lucru eîta vinosralâ. in mare măsură, fa- la fel şi şcoaJa are datoria sA ajuta fami­ studiu Ls elevi UtermşU ca Lăscuţiu V., tru studiu, pentru lărgirea orizontului de
Un exanpdu grăitor tn ceea re priveşte de copul trebuie să se îmbine In mod ne- lia ln munca sa educativă, fâdndu-i cu­
mfiiî a: cfirei membri n-au ştiut *â-l e- sau PAtrvă T., care slnt printre cei dintril cunoştinţe, ol dimpotrivă, ea presupune
înalta educaţie a tinerii generaţii nj-l cesoj, ou înalta exigenţă faţă de el. Ti­ noscuta mijloacele pedagogice înaintate
rt"ce |n «plrMu'l dragescei de muncă, a în- La invăţ&tură constituie o mărturie a fap-
oferă familia sovietică. Ln familia rovie- ni nd scama de vîrsta şi dezvoltarea copi­ necesare atingem scopului comun. existenţa nesănătosului obicei de e învăţ»
dî' : -\ - 'n:rii co.-«.lie.'.ta a datoriilor şf obliga-
Vică, nc/jd generaţie crasta şl se dezvoltă lului, exigenţele noastre trebuie sâ-t pre­ tuAixi că orgamnaţia O. T. M. a acestei, pantru notă Elevi ea Anghol Petru. Cri-
liilvr ?sle Educaţia Ir» familie trebuie sâ Deosebit de însemnată este râsrpundarea
fn splntiul tradiţiilor socialiste ale mem­ gătească temeinic şl nesovâelmc pentru jook, desfăşoară o muncă demnă de re­
fie o şcoală Inaltâ pentru fiecare copil, organizaţiilor de partid in întărirea edu­ şan BenonJe şi Pintea Euţen, care obiş­
ram'lla e«’e primul colectiv In care creşte brilor el. In spiritul unităţii moral-ooll- societatea socialistă oe se î-i-lţă In patria caţiei comunista în familie Ele au datoria marcat nuiesc să practice ademenea procedee, tre­
tie© şl al InaltuilAii patrtothsm care oor ic- noastră. In rapcxrturoîe cu copiii este ne­
copilul D?câ în rcv:t oclectlv domneşte să discuta In şedinţele 4or această pro­ Dar, organizaţia U T. M, din această buie ajutaţi şl îndrumaţi cu răbdare şl se­
xggp-rotuJ reriiţooc ln**re pănnţi, între terizează soaîetntea sovietică. Familia so­ voie de simţul măsurii îi rajoste şi se­ blemă, să tndrumeze organlzaţiUe sindi­ şcoală, mai are totuşi de luptat. !n ria­ riozitate Organizaţia U T. M,, orien-
rr^mbri familiei, copiii învaţă ti albă şl vietic 3 a pus fu.KtamesvbuO eduoapel a mi­ veritate. In înLngălere şl :;g«nţA cale de e dezbate ln şedinţe largi felul dul elevilor mai sînt încă din aceia ore
ei acelaşi rerpect r.u numai faţă de pă­ lioane de fii şi tace care au luptat cu Părinţi» trebuie si-şi obişnuiască copiii, in care salariaţii din întreprinderi şl in­ tindu-şi greutatea numai ln combaterea
rinţi. ci şi fsţâ de ceilalţi oameni ai mun­ abne^ape şl şi-ou dat chiar viaţa pentru de micn, cu autodeservirea, cu îndeplinirea stituţii se ocupă de educaţia copiilor lor nu depun destulă străduinţă pentru în­ unor asemenea tendinţa greşite, va reuşi
cii apărarea patna. Cine nu cunoaşte astăa conştiineaoasâ a obligaţiilor. In felul a- Educaţia justă a copiilor este de mare suşirea cunoştinţelor !?ulem aminti aJci tară Îndoială aâ «âdeasci ln glndJroa tu­
Regimul nostru demonvat-popular a im­ faptale eroice »le Zloiel Kosmodemianslcaia, cesta, vom asigura dezvoltarea justă a importanţă per.tru statul nostru popular pe Luca Benone. Perţa Aron. Dascăliuc turor elevilor Concepţii sănătoase ln ceea
primat si familiei,, relaţiilor din sinul el. AleWaandr Matnosov, AJeVoandr Celoalin, perrorvaJitftţu lor. Părinţii trebuie să le A educa prost un copil înse*mn§ a da Constantin, Puşa loan şi alţii Comitetul ce priveşte felul în care trebuie pnvîî
n flructură nouă, o fir.irmomie nouă. cu Oleg Xojevr/i şi alţii care au luptai vite­ formeze obişnuinţa respectării regimului
scoietâţii un cetăţean r.:Jboşilor,- incapa­ organizaţiei de bcaă UTl', ave datoria studiul i
totul dins;.’: c de acelea din famMis bur­ jeşte împotriva faioiştilor, dindu-şi .viaţa tilnic, atitudinea plină de gri. 1 * r«enlru
gheză Fam n burghezi şi educaţia no;â- peauru apărarea patria socialiste afiată folosirea juetâ a timpului, atan|ia decse- bil de a partiroa la Iurta popim'ui nos­ si depună mai multa tărie penlr 1 a Im­ COPOSESGU VICTOR
:
T»ft4oa«S ce-o d>deo cop:i3or. sattaisate in oencol ? bi'â pentru oal'H.xtea muncii lor tru pentru construirea unei vieţi noi prima in rîndU'l elevilor ’i'emişli $1 neute- corespondent voluntar