Page 24 - 1954-12
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 103
A 75-a aniversare Autorităţile americane încalcă acordul
da toată contribuţia pentru apărarea păcii a naşterii pvadripartit în legătură cu Austria
şi securităţii patriei noastre lui I. V. Stalin Şedinfa extraordinară a Consiliului Aliat pentru Austria
MOSCOVA (Agarpees). — TASS
VIE NA (Agerpreej. — TASS Pornind de la necesitatea respectării
întreaga Ţară Sovietică a sărbătorit
Oamenii muncii din raionul Haţeg protestează împotriva ImţpîLrjirea a 75 de anJ de ia naşterea ma La 21 decembrie a avut loc o şedinţă stricte a acordurilor sus-menţlonale din
acordurilor de la Londra şi Paris relui carvtdnuator al aauxed leniniste — extraordinară a Consiliului Aliat pentru tre guvernele celor patru puteri. oonaAlul
abat cere părţii americane să retragă de
AusUrza prezidată de I. I Dicev, lnult.il
L v stata.
oomtsar al U.R SS in Austria pe teritoriul zonei francezo de ocupaţie din
3 Indignaţi de pîajnmle mtrşave aîe zăm- întruniţi In sala căminului cultural In răşufl dr Epure Fbe, protopopul loan Cio La 21 decembrie s-au ţinut rapoarte <n In oadruJ şedinţei, Înaltul oomisair al Austria tropăie dlzlocale acolo şl oare
gănltorilor de arme din Statele Unite, An tr-un mare motan". In ziua de 19 decem can, inginerul B loslf, prof. Don fu Mall- seoţiMa htfroprinfleirillQr, pa şantiere. In U RăS. In Ausina, L I. IMeev, a făcut aparţin ferţeftar armate ale S U.A. şl să
glia şl Ftnaivte, oamerud murtcM din rate» brie ac., muncitorii şi ţirantl muncitori xLma fi alţii, au arătat dorumţa lor /ier- instotaţiide chn Moeccrvu şi în cadrul uni o declaraţie In care se spune printre al kchideze Instituţiile miUtare şl instalaţiile
nu. Haţeg, s-au Jntmnti în mitinguri de din swtui Samucegetuza, în semn de soM- buvta de pace, aproblnd intru tocul De tăţilor ovilit are şl au fost organizate c<on- tele : mP'tare americane exirtent® tn zona
protest lrrxpctnlva ratificări aeordurflar darltate faţă de hotărî mie con (arin fel de claraţia tăriilor europane voTfctnl despre vteţa şl activitatea iul Partea sovietică dispune de hifororajll franceză de ocupaţie.
x de la Londra şl Paris care au drept scop la Moscova, s-au declarat împotriva ra In moţiunea adoptată la acest mâfing Stol Io. La numeroase biblioteci din Mos potrivit cărora autorităţile americane de lnaStol comisar al Franţa*, Chauvei, a
Ţmyyih .iwamtTOjnpa Genrnanlal occidentale tificării aondmtdor de la Londra (1 Pa de protest al intelectualilor, printre altele cova au fost deschise exnorlţU. ocupai te in Austria uvtrapnuid acţiuni care recimosout că in zona franceză de ocu
Pini acum, In satele radonuăul au avut rca La M au procedat parficijaaţu la r» spume ; In salut Norim din regiunea Tomslc, constituie o încălcare directă a acordului paţie Raţionează Intr-odevIr unităţi ala
ioc 68 de asemenea mitinguri, ta care eu mataiigurille din sateHe Hoblţa, RJu-Alb, „Ne unim glasul cu cal al milioanelor unde a foiît deportat tn 1912 f. V. Stabn. dintre guvernele U.RSS, Angîlel, S.U.A efTOBted Mnencane de ociţpaţie, e căror
por scaffPâ peste 3 000 oetăţEvti, bărbaţi şl Bl^eşdi, Bcrthetot, etc. de oameni cinstiţi din lumea Întreagă şl oataboratori'l aaseâ-muzeu „I. V StalLn” au şi Franţei din 9 hdie 1945 cu privire la destinaţie ar fi paza UnMor de comuni-
' tonei k cerem ou hotărâre Încetarea presiunilor orgemuisA in aceste zfle convorbiri des znneJe de ocupaţie In Austria Asl- tâţie ale torţotor armate ale S.U.A.
Jn ouvOiMufl lor el au condamnat cu uri Lnteilecituraiid din oraşul Haţeg, tntruarţl cu pcavire M ratificarea acordurilor de lâ pre vfcsţa şi activitatea iul lcdi Vlssano- fei, pe teritoriul zonei franceze de ocu înaltul comisar al SU.A., Thompson, a
şl dispreţ planurile miliardarilor eaiptla- In mitingul din zsiua de 19 decembrie a c., Londra şj Poriis care duc la reînvierea mi noviol Staiin. paţie, In spaciaJ In provincta Tirol, gj.it recunoscut de asemenea ci 1n zona fran
laşti, care Ini goana lor nebuni după pro- au urmărrt cu viu Interes expunerea to- litarismului german. Cerem rezolvarea pe Adunăn şi cmvorbirl consacrate împli dizlocate «legal uodăţl mJlitana ale Sta ceză de ocupaţie se află unităţi ala for
fitoirt, vor si Împingi lumea spre un nou vară şvabii profesor Coste Vasfle — mem oale® tratativelor a tuturor problemelor nirii a 7S de ani de la naşterea Iul Stalin telor Unite afle Amarioil, chipunle pen ţelor armate americane.
micei şi mai crud de cit oeâ din ulU/Oid bru in Comitetul raional de lupii pentru litigioase d'lrtitre state". ou avut loc la Kisovograd. Lvov şl alte tru asigurarea câUcw de comunicaţie din înaltul comisar al Angliei, WaMinget\
rlsiul juetuliaL {*ace BERGHIAN FLORJOA oraşe şi sate din Tara SovifcBcă. tre Uazale rruâitare americane din Italia a Încercat să apere acţiunile degafle ala
Luând cuvtntui la acest miting, tov»- corespondentă volum tiră PEKIN (Agorpces). — China Nouă : In şi Gemonca occvtenteifi, căi care trec autorităţilor americane de ocupaţie In
legătură cai Impămcrea a 75 de ani de la
prin Austrie oootdentală.
naşterea hu L V StaUn, toate ziarele au Austria In cadrul dLaJuţtilor asujpra
Adunarea intelectualilor din oraşul Alba-Iulia publ/ca/t articole consacrate vieţii şl ac- Asemenea aoţkrnl aie autorităţilor ame- acestei problame, înaltul comisar eovietia
noane de ocupare reprezintă o încemsire
Uvtt&ţll hd revoluţionare, contribuţiei
~ Abum. eătewa afle, peste 290 de tntelec- conferinţa de fca Moscova, oare, In locul fermă de a lupta pină la capăt Împotriva de a lărgi In mod Ilegal zona americană I. I. Ibcav, a declarat că aceste încălcări
tuafi — medici, Ingineri, tehnicieni, pro- podelor agresive, preconizează eroarea reinvtanu roilitiantamuiuB german. hd la dezvoltarea teoriei marxlri-lem- de ocupaţie in Austria şi de a fotooi teri stoâ toadmtsrbiJe şl de natură să albă can-
niste
fesoţt, Învăţători, judecători, avocaţi şl unui sistem de securitate colectivă, la oare Inginerul Negru ţar de la I V P. A. toriul Austriei oonktenlale to scopurile socmţe grave, detarect In bRdma Instanţă
Cu prilejul aniversării a 76 de ani de
Amoţlomarl — din Alba lui la, s-au Inln- pot porUcJpa toate statele europene, Indi şi tehnicianul Popa Nicolae de la Fa la naşterea lud I. V. SteLm, In Republica blocului agresiv Nord-Atientia ceea ce ele pot prejudtola Lntegntatoa Austriei.
mt pentru a spune un oategonlc NU! re ferent de orinduirea lor socială sau de brica „Simion Bâmuţhi'*, în ouvintul lor, Populară Chvneză a fost tipărit in limba este inadmisibil Dat fiind refuxuJ reprezentanţii ar pute-
învieri! mlUtarismului german şi pentru stat. şl-au expiorrrjt încredere® în «Actoria for chineză votomul 10 al Operelor lui 1 V. Ţinând seama de aceste împred urări,
a-^i exprima totala lor adeziune la de- După expunerea tovarăşului Demco Nl- ţelor păcii asupra celor sie războiului. „Să Stata partea sovietică preoune ca Conadiul Aliat rotor ocadentole de a accepta sus-evaoţlo-
oâanaţaa comună a guvernelor ţărilor eu cotae, cei prezenţi au luat cuv-Lntul şi au fim prevăzători şi să nu na lăsăm sur * st adopte In aoeaslă privinţă o hotărire nato propunere sovietică, nu s-a ajuns la
ropene participante la canfenaaţa de la înfierat umri ţoiule provocatoare ale Irrvpe- prinşi de OMEmmanie, a spus tehnlabamuil — în care se spune printre aHele: nlca o hotărire de comun acord.
VARŞOVIA (Agarpres) — P AF. In
Mosonwa rtakşhior american o-englezi şi ale revan- Rjpa Nir-olao. Să ne pregătim temeinic întreprinderile IndusCrlode şi pe şantiere,
Ou acest pnilej, a aonferenţiat tovară parzUer vest-germani. pantau ca alunol cind va fi nevoie, să la sale şl In cooperativele agricole de pro
şul Detnoo Nlnolae, oare, In expunerea sa Tovarăşul Dărămuş loan preşedintele putem do >rrvpecuaLL?Ulor riposte cuvenită, ducţie se desfăşoară în aceste zile con
„Confer®fa ţărilor europene pentru asi ffimdÎE&Udua învăţătorilor don raionul Aiboi, opărind ou ssaruficauil propriei DOJStre vorbiri şl conferinţe despre viaţa şl ac O declaraţie a ministrului egiptean Salah Salem
gurarea păcii şl securităţii' popoarelor", a a spus : „Atrocităţile, crimele din lagărele vtojâ, misnjfe cuceriri sie palnel şl poporu tivitatea revoluţionară a lui I. V. Stata CAIRO (Agerplhas). - TASS puterzle oocidentala au dufl o ^olitidS
scos In relief periodul ce-1 reprezintă morţii şi bombardamentele barbare săvîr- lui nosiru". 'ii" In numeroase cluburi, case de cui tură şi Ziarele relatează că Seăah Salem, mini contrară Intereselor naţionale Me ţănlor
pentru popoarele Europei acordurile de pl-te de hiticriştfâ pe teritoriile ţărilor din In încheierea adunării, moţiunea adop
colţuri roşii au tost deschise expoziţii con stru ol orientării naţionale al Egiptului?, arabe, Salem a «hrtlarat: .Ruitem oare In
La Londra şi Ttar4s „Aceste acorduri — a Eainopa, nu trebuie si se mal repete Po tată a fost ăprobo/tă ou aplauzele unani sacrate aniversării a 75 de ani de la naş a primit la 19 decembrie o delegaţie a asemenea Împrejurări să convingem po
spus printre altele tovarăşid Demoo — poarele au cunoscut prin fapte militaris me ale tuturor partiriipenfillor, care, în terea hu I. V. Staflin. zJaixşl&lor turci oare e venit In Egipt cu porul nostru să devonă un aliat ol Ood-
mul german şt de ©ceea lupta cu forţa feflAJfl aceştia, şt-au Întărit adeziunea fiaţă dentuful 7”
dacă vor II ratificate, vor legaliza reface .misiunea de bunăvoinţă", in preajma vi
mute împotriva wahrmachluiui Incendia de Dextaraţia comună a conferinţei de la zitat fn ţănule arabe a primulix ministru
rea wehrmachtulul hitlerist". Conferenţia Uniri din membrii delegaţiei Braniştilor
tor. Noi, trebuie să dovedim prin muncă Moscova şl hoiărirea de a se împotrivi Declaraşi ale noilor ol Tunatei, Menderes Dvţx3 oum s-a mal
turei susţinea că
rul a vorbit In continuare despre însem ataşamentul faţă de Declaraţia comună e ferm, nattfioănd acordurilor de la Lon- ] anunţaţi, Menderes tşl propune da fn tim colosală care ar exista „o primejdia
dun
Egiptul
ameninţa
ar
nata contribuţie adusă oeuzei păcii de conferinţei de ba Moscova şi hotărârea dna şi F^boa laureaţi ai Premiului pul aprotp’i&te] solie vizite să obţin^ tadu- partea Rusiei". La aceasta, Salem a râs-
| Internaţional Stalin derea ţiriîar arabe în bloouil miMar tur pung: ..PopoaneLa ţărilor arabe sînt ame
Spunem Nu ! reînvierii militarismului german co ^pakistanez. ninţate în mod real din partea Occidentu
HELSINKI (Agwpres). — TASS trans RăspciMÎnd Ia întrebarea pusă de un lui ... Oradeţ* oare dvs. că popoarele pot
In ziua de 22 decembrie elevii ŞctAtuf ambele picioare, nu vrea ca copiii lui să asemene©, au arătat că efrit orldnld gata mite : ziarist ture, Salem a dedbarat că arabii nesocoti o primejdie existentă numai peo-
proleoionaie de invalkai nr. 12 d® Sebeş, treacă prw aoaLeaşi suferinţa şi este ho- eă apere vribţa ccpblor lor şi să contri Ziarele democrate publică Lntervi.ua pro ^rvt împotriva pactelor ou puterile tru a căuta să preîntîmpine un pericol pe
precum şi mani raubtoţa de La spitolul tăirtt să contribuie după puterile lui la buie La ooostoxxirea unuâ viitor fericit. fesorului Fdbx Ivarssn, laureat, al Pre- străine şj mai ou seamă împotriva pacte oare ale nu-1 cimt 7" Salem a declarat că
din aceeaşi lcchMbate, s-au întrunit Intr-un menţinerea păcti întina toate pop carele -dr fmultd Internaţional Stalin „Pentru Întă lor militare. Popoarele arabe simt împo Egiptul este împotriva alăturării la pactul
miting de protest Împotriva imeltnrdor de Europa. Mwtonguri de protest împotriva remiLi- rirea păcii Vnbre popoare". triva partiodpăriJ la orice alianţă ou ţările turco-pakistanez şl consideră că pactul de
renaştere a mmhtansmultu german Printre cel oare au luat cuvlntul a fost tarizEirta Germaniri occidentale eu avut Oixadentuăui...". Totodată, a afirmat Sa securitate colectivă al statelor arabe este
Mitingul a fost deschis de tovarăşul şl tov Eh*ţ Iov. mare mublaA care a arătat loc tn toate in-hrepondende şl iruhtuţiLle Încerc un sentiment de bucurie — a lem, popoareJe arabe „se pronunţă împo pe deplin suficient pentru apărarea Egip
Fana Gheorghe, directorul şcolii specaale că bcmbele hltleriste au lăsat urme adinei dm oraşul Orăştfe. La Fabrica „Vidra" spus Iversen — şl exprim mulţumiri atit triva comunismului'' După ce a arătat că tul ut.
de inv^lazi, după care au urmat discuţii pe corpul lud, din care cauză urăşte de din looailifcate, la mlUngul de sohdaritale In numele meu persana), cit şi In numele
In oaze psrbaipenţJl e-au opus puneri» moarte războiul şj militarismul germm. ou luptâtorla pentru pace din lumea în ţăre mele pentru faptul ca mă s-a decer
In apUoare a (darurilor nvLşdeştl de că Bl a arătat că va face tot cri stă In pu treagă au participat peste 300 muncitori şl nat PremM Internaţional Stata „Pentru
tre magnaţii capitalişti şi şi-ou exprimut tinţă pentru Întărirea păcii şl apărarea funcţionari. Printre cel care ou luat cu Întărirea păcal intre popoare”. Consider Propuneri în problemele economice făcute în cadrul
hotărirea de a apăra cauza păcii pină la cuceririlor puterii noastre populare vântul a tost fruntaşa in muncă Mihuţ , această distincţie ca o expresie a recu dezbaterilor din Camera inferioara
capăt Astfel, tov. Mocanu Pebru. Invalid In tnchedeirea ma.Ung\Aux, participanţii Cornelia oare a spus următoarele : „Vom noaşterii năzuinţei Finlandei spre sLabdl-
gradul I, tată a 0 copîi, şi-a exprimat au adoptat o moţiune tn care şi-au expri fi întotdeauna alături de marele popor so- rea de relaţii prieteneşti cu toţi vecinri ed. a parlamentului indian
încrederea că forţele păcii- care- slnt dm mat hotărî rea, că suferind din- pliade pe vrietoc şi de pac ludul nostru drag, în lupte Făptui că acest premiu mi-a fost decer 'NEW DELHI tAgerpresj. — Agenţiile va permite-naţionalizarea anumitor între
ce In ce mal puternice vor .reuşi ■ să fină urma războiului trecut, se ridici împotri penteu pace şi libertate. Noi vom căuta nat .pentru activitatea mea de 33 de ani de presă anunţă ci hr cadrul dezbaterilor prinderi, ‘Vâ uşura guvernului controlarea
In Mu pe aţlţătoril la război. El care va celor ce vor să ne stmgheneoscă In că muncim şl mal mult ca astfel să apă In scopul menţinerii păcii, activitate des In problemei* economice care s-au des şl coordonarea aotiriiiţLi economice In
din cauza războiului trecut a rămas fără drumul nostoru înainte spre socialism. Ee răm căminele şl viaţa noastră paşnică”. făşurată în condiţii grele. Îmi întăreşte chis ia C&mere inferioară a parlamentu ţoz-ă.
convingerea că comitetul internaţional
oare decernaazâ premiale sus-mem ţi oaste lui lnditen, primul ministru, Nehru, a pre Ministrul de Finanţe a anunţat de ase
zentat un amendament la actuala consti menea că Banca imperială a Indiei, cei
Înţeîege în med just scopurile umanitare
In Camera depufafilor din Italia s-a propus amînarea comune ale Luptei pentru pace. care stau tuţie a ţării. In baza căruia guvernul este mau însemnată bancă din ţară. va fi na
îndreptăţit să naţionalizeze şi că contro ţionalizată pentru a permite distribuirea
mal presus de orice Interese de partid,
discutării acordurilor de la Paris naţionale si altele. lere o ssrie de întreprinderi Industriale şl creditelor tn regiunile rurale ale ţării In
agricola particulare.
ROMA (Agfcfpres). — La 21 decembrie economice mai largi pentru Italia şi a de Sovietică”. După cum se ştie. afirmaţii de DJAKARTA (Agerpres). — TASS In raportul său în faţa parlamentului, mcoyihl de faţă o parte un portantă din
In Camera deputaţilor au continuat dez- clarat că, dimpotrivă, politica economică, acest fel se fac doar pentru a dezorienta Du$ă cum transmite agenţia Antsra, nwv&tTul de Finanţe Indian, Deehmuh. a adphmzle Băncii Imperiale a Indiei slnt In
batertUe pe margitoea proiectului de lege derurgtnd din aceste a cord un presupune cptela publică. Seriada şl Suroso, membri al Comitetului subliniat că amendamentul propus, care posesia oamemior de afaceri britanici
cu pnvire la ratificarea acordurilor de La admdrea diferenţierii In Ce priveşte ni In încheiere Nenni a declarat că depu naţional Indonezian al partizanilor păcii,
Paris. velul economic al ţănlor care au semnat taţi) partidului socialist din Itaha var i-au înmănat lui FTljono telegrama prto
îhetro Nenni. secret ar al partidului so- acordurile menţionate. vota împotriva ratificării acordurilor de care a fost anunţat că l s-a decernat Pre Eşecul sesiunii consiliului „internaţionalei socialiste"
ctebst, a declarat că partidul său se pro Hotărirea de a înarma Germania, a de la Paris miul Internaţional Stata El l-au felici
nunţă Împotriva creării aşa-zlrei „Uniuni clarat Nenni, este extrem de gravă El a La sflrşdui şedinţei preşedintele Came tat cu căldură pe activul luptător pentru HAGA (Agevpras) — La Amsterdam zfţie de forţă", a Insistat pentru ratifica
a Europei occidentale”. Italia, a declarai subliniat că nu există nici o primejdie rei deputaţilor, Gronchl, a anunţai că ÎS menţinerea ..păcdi în Asia şi in Întreaga s-a tntrunzt sesiunea consiliului „Interna rea acordurilor de La Paris.
„de agreaiune sovietică", prin oare se în deputaţi, printre care TogUatti, Longo, tume. Profund emoţionat, profesorul Pri-
Nenni, trebuie să rămlnă In afara oricăror ţionalei socialiste" la care participă aproa Soataiistul austriac A. Schărf $1 soc La-
cearcă să se Justifice această hotărî re Râcardo, Lombardl şl OuLLo, au propus ca jono a mulţumit din suflet pentru înalta
hlocuri militare, pentru a P"atre participa pe 50 de delegaţi din partea partidelor bstid oilandez Van der Goea Van Naters
Avertismentele date de guvernul sovie discutarea acordurilor de la Paris să Le cinste care 1 s-a acordat. „Primesc această
activ la toate măsurile Îndreptate spre o soctabsle de dreapta din unde ţări euro au rostit de asemenea discursuri prto
tic guvernelor francez şi engten a conti aromată Potrivit regulamentului Camerei distincţie, a declarat el. In numele tuturor
apropiere Intre Europa occidentală şi cea nuat NennL denotă că Uniunea Sovietică deputaţii ar. atunci clnd se prezintă o pro partizanilor păcii din Indonezia". pene Pe ordinea de al a sesiunii figurea care au încercat să exercite Influenţi a-
răsăriteană, şl, dacă acest lucru va fl ne ză discutarea acordurilor de la Paris cu S'-^ve liderilor partiduhii sooial-democrat
priveşte CU toată seriozitatea sUuaţlQ Ziarul „Hartan Rakjar" arată. In artico
cesar, să ta ea însăşi o iraţietivă In o cest punere cu privire la amînarea discuţiilor, pnvWe la remiiltortziairea Germaniei occi veit-german
areal3 Nenni a dczvlhnt Întreaga nete- lul său de fond. că decernarea Preouzlal
sens- doi deputaţi pot lua cuvîntul in sprijinul dentale Potrivit relatărilor agenţiei Reu- O poziţie contrară a adoptat reţprezria-
metnicle a afirmaţiilor propaganda occi Stata pentru pace imul reprezentat al
Neant a demascat afirmaţiile guvernu acestei propuneri, iar alţi doi — împotriva ter şl ale nanelor olandeze, scopul pe dare tantaj partidului soc al - democrat suedez,
dentale că perioada dintre ratificarea şl Indoneziei este „o omrie nu ruimai pentru,
lui că ratificarea acordurilor de la Paris aplicarea acordurilor de ta Paris ar putea acestei propuneri, după care Camera trece profesorul Piijono, d şl pentru întregul l-au pus in faţa şestunU organizatorii ol Bjork. SutAtnbnd primejdia pe care a
va contribui lo crearea unor posibilităţi 11 folosită pentru „tratative ou Uniunea la votarea propunerii prezentate popor iubitor de pace al Indoneziei Acea eate de a obţină oa partidul sociaJ-demo- prezintă militarizarea Germaniei occiden
crat dto Germania occidentală să tn reteze tale. eâ a insistat asupra necesităţi* „de a
sta înseamnă o recunoaştere a faptului că
lupta Împotriva acordurilor de La Paris folosi toate posibilităţile existente pentmu
poporul Indonezian a adus o mare contri realizarea unul acord cu Uniunea Sovie
discursul
rostit
Expunând
la
Popoarele europene luptă împotriva reînvierii buţie la cauza păcii Slntem convinşi că de unul din liderii labusvşldor sesiune tică".
englezi
inlregud popor indonezian este mlndru de
— Menisem — corespondenta] agenţiei Luând cuvântul tn • cadrul dezbaterdon
militarismului german de înaltă dlstonoţie”. Reuter scrie fără ocol : „Morrisom a ceru» preredintede partidului socialist din Ger
făptui că
ful sil a primit o atft
partidului soda!-democrat vest-german să mania. Ollerheuer. a declarat că lucrul
. 3.500.000 semnifurl In Franţa din Lytm o festivitate consacrată calei de Largă mişcare populari • ■■ înceteze atacurile împotriva relnarmării principal pe care 11 cere partidul său este
a 10-a aniversări a încheierii tratatului de protest In Italia Sesiunea Comitetului Germaniei". Socteliatul francez Guy Moi- unificarea Germaniei
PARIS (Agarpnes). —
franco-sovletâc de alianţă şl aalstenţă mu let, pronunţlndu-fe în spiritul propagan Tfermlnlnd examinarea problemei acor
CotujLuI naţional s3 p&cll a dat ROMA (Agerpree). - TASS pe întreaga Chină
tuală şi celei de a 30-a aniversări a sta dei otooiale franceze şl americane cară durilor de la Paris, sesiunea nu a adoptat
publicităţii o declaraţie In care te spune bilirii relaţiilor diplomatice intre U.R S.S Pe zdduriOe caselor din toate cartie al Consiliului consultativ Încearcă să soţloneze de pe faimoasa „po- nici o rezoluţie
că In curau) ultimelor două luni numai şl Franţa. Edouard Hesrrlot, preşedintele rele din Roma au apărut afişe de politic popular chinez
de onoare al Adunării Naţkmele franceze protest împotriva înarmării OermameJ oc
In 67 de departamente din Franţa apro
şi primar al oraşului Lyon, o adresat par- cidentala Pe ctrizi, pieţe şl In alte locuri PEKIN (Agerpres). — China Nouă
ximativ, 3,3 milioane cetăţeni au semnat publice se difuzează manifeste care amin I
tkdpmţUor la festivitate un mesaj in oare La 21 decembrie a-a deschis la Pekin P E S C U R T
petiţii de protest Împotriva remilitarlzl- îşi exprimă regretul că n-a putut să 1a tesc cetăţenilor de ocupaţie germană. In sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al
ril Germaniei occidentale parte la această festivitate consacrată săr numeroase întreprinderi din capitala oa • In cadrul unei conferinţe de presă vietnamez, la Pekin a avut Ioc prezenta
menii muncii au adoptat rezohiţal de pro colet de a doua legislaturi a Consita-
bătoririi a „două evenimente de cea mal care a avut loc la Rangcon la 20 decem re® filmului documentar vieLnameH „Bă
Mesajul Iul Herrîot mare importantă", Îndeosebi datorită dez test împotriva înarmării Gomrafuen occi 1 vi d consultativ politic popular chinez brie, primul ministru al Untunu Birmine, tălia de la Dlen Blen Fu", Flbnoul va fi
dentale. (C C P-P C).
la aniversarea alianţei baterilor ce se desfăşoară tn Adunarea U Nu, recent înapoiat din vizita oficială prezentai şl te alte oraşe mari din China.
La Oamera deputaţilor şi Senat con Sesiunea a fost deschisă de Mao T**-
franco-sovielice Naţională. Hemot dedară că rârofne cre Întreprinsă în R P. Chineză, a declarat • La 18 decembrie, lucrările de cons
tinuă să sosească din toate colţurile dun, preşedintele CornitetuJun pe Întreaga că tn cursul vizitei sale la Pekin s-a con
dincios alianţei franco-sovleWoa care. după trucţie a şoselei Cin hai-Tibet au ajuns
PARIS (Agerpres). — După cum rela Italiei delegaţii de cetăţeni oare educ me vins că există din partea poporului chi
tează agenţia France Fresse, la 20 de cum a spus eJ, este atit de necesari pen saje şi rezoduţU de protest împotriva re- Chină a) primei legislaturi a CCPP.C. nez o sinceră dorinţă de coexistenţă paş pku1 La Tunkaţun. la 10 km de Lhasa.
cembrie a avut loc la Teatrul de Operă tru asiyumea păcii in Europa. mUitarixării Germaniei occidentale j Itartdcipaftţli La sesiune au ascultat ra nică cu toate ţările Constructorii şoselei accelerează lucrările
portul politic prezente* de Oiu En-lai, pentru a termina şl ultima porţiune. Clnd
Primul ministru U Nu a menţionat că
vicepreşedinte al Biroului Corni telul ui este Io favoarea invitării la vi darea con va fi terminată şoseaua, va fi deschisă
China continentală are dreptul să revendice Taivanul pe întreaga China al primei legislaturi a ferinţă a ţărilor A trier* şi A. lei a unei pentru traficul dintre Cinhai şi platoul
Tibetului.
OocisLbulufl consultativ politic popular, ra delegaţii din partea R P Chineze
Un articol al deputatului laburist Aneurin Bevan • La 20 decembrie» au soait în oraşul
portul hii Cen 5u-hxn, vKepreşedlnle • Potrivit un el ştiri publicata de ziarul Lhasa primele camioane care eu parcurs
LONDRA (AgerpreS) — China populară, subliniază autorul arti Kad-şj şi S UaA , oare tranaformă insula ai Biroului Oomitetolul pe întreaga Chină „Vertrauliche Mlfcteilumgeo", guvernul de şoseaua Sikan-Tibet In ultimile I 7 zile,
Ziarul „Tribune” publică sub semnătura colului. doreşte eliberarea Taivanul ui, intr-o bază militară in vederea unei sgre-
al C CP P., cu pmv*re la activitatea Comi la Bonn Intenţionează st numească co constructorii şoselei eu lucrai fără între
deputatului laburist Aneurin Bevan un .pentru a Înlătura primejdia de a U inva dunl Irrvpotmva Chmei continentele. In fe mandant al aviaţiei militare a viitoarei rupere spire a termina înainte de temaer
articol In legătură cu cotropirea străve dată de tnupe străine”... lul atesta insula devine un cop de pod tetului, şl raportul lui Oi an Bo-tzum. podul peste riuJ Lhasa şl ca şost-ia să
chiului ieritoriu chinez — insula Tai von — „Nu trebuie să uotâm — menţionează de pentru săvîrşirea unei contrarevoluţii', membru In Biroul Comitetului pe întreaga armate vest-germane pe generalul naztat poată fi deschisă pentru trafic
Oalland; comandant a) forţelor maritime
de către trupele americane şi dankaişisto putatul — ci Tarvarrul a fost prima victi Arăttnd că acţiunile agresive ale S.U.A. Chină a) C.C.P.P., cu privire >a proiectul mlUtare — pe fostul locotenenl-comandor
„China contreantală — sene Aneurin Be mă a arestam! japoneze Împotriva Chi Implică primejdia unui al treilea război de statut ongamtatoric al C.C P.P • Potrivit retatăjvlor ziarelor din Ma
van — are dreptul să revendice TaivanuL nei, încă In anul 1896. Prvruxpalele problema de .pe ordinea de Kretacbmer, iar comandant al trupelor ntila, la 16 decembrie, într-o luptă to jun
terestre — pe Iostul general hrtlenst von
Olan Kai-şa, oare a suferii o infrlngere to Un alt considerent pentru oare Bevan mondial, autorul articolului arată în în Mantouffel glă. unităţile armatei de ellb- re filtpt-
tală, se poate menţine pe această Insulă 1şi exprimă părerea că Republica Popu cheiere că politica S.UA IntLmpină o zi slnt: Adoptarea rasului statut ovgarU- neze din Insula Jolo au ucis a 9oldou
numai prin forţa baionetelor armatei a- lară Chineză are dreptul sfi elibereze Tai- Împotrivire chiar şi din partea aliaţilor zacaric a) CconHuiud consultativ politic • La 19 decembrie, cu prilejul celei de din trupele guvernamentale * au râni»
iwericane”. venul îl constituie „pariul" dintre Cian lor. porutcT şi noii conduceri a 8-a aniversări a războiului de rezistenţă alţi doi.
Jted • :*,la şl Adm ziarului Slr 6 M-rtle^ tir. 0. Telefon: Taxa plătită tn 188-189. numerar cont apiobărU Direcţiunii Ge-erole PTT nr 236 320 din 0 noiembrie 194U - Tiparul Intropr Poligrafică de Stal DEVA