Page 26 - 1954-12

Nr. 105
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
s l ă v i m R o m i n i e p ă m î n t p ă r i n t e s c Cetăţenii Republicii Populare Rc-
Republica Populara Romlnă este un m|ne au dreptul la odihnă
stat al oamenilor muncii de la oraşe şl (Din art 78. Constituţia R P.R.J
sale. | ‘ _
(Art 1 din Constituţiei Ml-ani termln.it Cunosc alegătorii. 1 Lucrez de aproape Cetăţenii Republicii Populare Rnml-
Ca ectnjă. im cu­
Bo^â[iile de orice natură ale ttib- şcoala primara chiar din circumscripţia 4S de ani la secjla ne au dreptul la asigurare materială
«olului fabricile, minele (I minele, noscut din plin ţoală tn anul tind de la mea destul de bine. elerlrită a Uzinei de Ia bătrlneţe, în tas de boală sau In­
pădurile, apele Izvoarele de energie Jalea vremurilor tre­ clrma ţării a fost us- In cursul acestui an r « ? reparat ulllaj minier capacitate de muncă.,.
naturală, caile de comunicaţie de orice cute. toată prigoana vtrlîtă peste cap mo­ am «lat dc repetate din Petroşani. Din a (Din art. 79. Constituţia RPR J
lei. transportul feroviar, lluvlal, ma­ pe care au dus-o re­ narhia. Pot spune ori cu ei de vorbă. nul l$46 am lost ri­ Oamenilor muncii, ccllţent al R-P R
ritim şl aerian, băncile, poşta, tete- gimurile burghezo- dar, că am pornit în Niciodată insă, n am dicat în muncă, pri­
graiul, telefnnul, radio ul, mljloacelo moşiereşti, deopotrivă viaţă sub soarele lu­ stai de vorbă cu el mind funcţia de mai­ lără deosebire de naţionalitate sau
de tipar, cinematografia şl teatrul, Impot/Na uiunclturl- minos al tinerel noa­ pentru a-l indruma stru şcl al secţiei e- rasă le este asigurată deplina cp zii-,
gospodăriile agricole de stat. staţiu­ lor şl a ţăranilor ca stre republici popu­ să aplice hotărirlle |e«frlce. In această late de drepturi In toate dome-ilile
nile de maşini şl tractoare, inlreorln- şl a oamenilor de ar- lare. partidului şl guver­ calitate am ridicai vieţii economice, politice şl culturale..
«Serile comunale Şl partea na|ieiiull-> I I îndrumat de către nului, fără ca eu să mulle cadre de nă­ (Din art 81. Constituţia RP R)
zafă a fondului de locuinţe de la Cunoscfnd toate acestea, cu attt mal organizaţia U.f.M. — In ala cărei rindurl nu fiu <c) dinţii exemplu personal. dejde ale Industriei noastre, In special ti­
nr.işe, constituie proprietate de stat, mare a fost bucuria mea atunci rtnd b fost Intrasem - nu la mult timp după termina­ Cind a început campania de colectare a neri. Deşi sînt la penaie, eu nu mfl simt Femela ir» Republica Populară po­
bun comun al poporului. înfăptuită Republica Populară Romină. De rea şcolii, am plecat pe Şantierul Naţional produselor agricole, eu am predat incă din ebOJit Şl muncesc In continuare. mină are drepturi egale cu ale băr­
(Art 7 din Conshtttţlej atunci tncoace, toată puterea mea de muncă el tinerelului Bumheştl-Llvezenl. De acolo primele zile cantităţile cu cate ersm dator Munca noastră paţnlco. dc construire a batului in toate domeniile vieţii eco­
..Statul democraf-popular sprijină pe am închlnal-0 celor care ml-au creai poel- om (ost trimis apoi la Hunedoara, la o (aţă de stal In acest an producjla obţinută vieţii noi, are nevoie dr pace in întreaga nomice, politice, de stat şi culturale...
tiranii cu ' gospodării mici Şl mijlocii bllltft|i de vIb[& şl crtajle. Scena ml-a de­ şcoala proleilonală pentru a mă calilica în la hectar a crescut simţitor. Ia|ă de anul lume. Penlru acest lucru eu mfl pronunţ cu (Din art. 83 Constituţia f. P Rj
şl pe meseriaşi, cu «copul de-al feri de venit mai dragă. meseria de oţelar, spre care simţeam o deo­ trecui. Nu-i vorbă ci şl pâmintul l-am lu­ hotărîre împotriva acordurilor de la Londra
exploatarea capitalistă, de a sporî pro* * sebită atracţie Dragostea cu care am cău­ crat mal bin c L-aş II lucrat eu şl înainte şi Paris care prevăd reînvierea militarismu­ Apărarea patriei este datoria sfîntă
In 1033 cind ml a-a conlcrlt titlul de ar­ a fiecărui cetăţean al Republicii Poou-
durfla realizată de el Şl de a ridica 1 tistă emerită a Republicii Populare Rumine tat să-ml însuşesc toate secretele ojelărl- la tel cum I am lucrat anul acesta, dacă cu­ lui german.
bunăstarea lor. • '- r am simţit ţoală căldura cu care primeşte tulul, m|-a fost curtnd apreciată de către noşteam mal bine metodele noi de lucrai Faptul că sînt de naţionaliste austriac!, tare Romine Trădănea de patrie, căl­
ţDln ort. IO, Constituţia ft-P.R) astăzi poporul striduin|a mea in artă, am partid şl astfel, pentru a ml se da cit mal pSmlnful. aşa cum le cunosc azi Apllcind nu mă împiedică să consider ţara in sinul carea Jurâmlntulul, trecerea de partea
Cetâ|enllor Republicii Populare Ro- largi posibilităţi în această privinţă, am fost regulile sgrolehnlce, spre exemplu, la po­ căreia trăiesc — adevărata mea patrie. Ală­ Inamicului, aducerea de prejudicii con­
slm|!t că ou mă voi putea despărţi nicio­ stituie Crimele cele mal greve faţă de
mlne le este asigurat dreptul ta mun­ dată de aceat popor cere mă priveşte cu trimis In Uniunea Sovietică. Acolo, la uzi­ rumb am obţinut o recoltă de 2 330 kg. la turi de întregul popor muncilor al Republi­
că, adică dreptul de a căpăta o mun­ alita dragoste şl Încredere. nele Ktrov, gub îndrumarea continuă a dife­ hectar La lei am obţinut recolte bogate la cii Populare Romfnc, mă asociez şl eu la popor şl de stat şl elrvt pedepsite de
că garantată şl plătită potrivit cu can­ ritor muncitor) sovietici pricepuţi, ca miles- grîu, cartofi şi altele. lupta pentru înflorirea fărll şl apărarea oîcll. lege cu toată arprlmea. '
titatea şl calitatea el,,. ELENA ANTONESCU 1 rul Blriukov, sau şelul de echipă Bereves- Toate aceste rezultate — cu care de tapt MILLE FRIEDERICM (Art. 92. din Constituţie)
erlîsJă emerită a Republicii Populare Romlna.
ţDln orf 77, CpflfHtuţta K.P.R.) nlkov, am reuşit să pătrund multe din tai­ mă mlndresc — le-am toloslt pentru lămu­ maistru şef la U.R.U.M. Petroşani
Teatru) de Stat „Valea Jiului" Petroşani
nele meseriei pe cere o îndrăgisem. In telul rirea alegătorilor dfn circumscripţia mea in
• ' * * ' * * * , - V acesta — după clfva Ump — m-am putut vederea participării lor la îndeplinirea cu Se luminează satul
O privire peste anii de libertate întoarce înapoi, la Hunedoara, cu cunoş­ cinste a sarcinilor ce le stau in ţaţă.
tinţe şl metode de muncă noi avansate, da­
tn anul viilor voi munci şl mal mult în
torită cărora am reuşit ră obţin succese această circumscripţie, voi munci In aşa fel In anul 1943 otnd s-e Înfiinţat că­ earis cu răbdare ©dresa pe pilc : Fasco
Reginwil demoaratnpOţnzlax a areal con­ şl unguri să tnveţe în limba lor maternă. minul ouiltural Ia Berihalot, oamerul e-a/u tetcu Mart©, comuna Bealhelot, raional
diţii deoseiwt do favorahLle areşteril nl- Astfel in raionul Sebeş funcţionează 18 dupfi succese. încit toţi alegătorii să participe la aplica­ bucurot A venit aproape tot satul să Haţeg, regiunea Hunedoara. Aşa oa aa
şcoli cu Umbfi de predare maghiară şl In laţa noului an. slnt hotârlt ca in munca rea regulilor agrotehnice, pe o scară mal
vohului oi/ltoural al muncutorUorr şi ţăra- mea de viilor sK depun o mal mare însufle­ a oculte programul dat de elevni şcolii e- au învăţat taina slovelor mulţi alţi» din
raioc murvdtoTi din relcuiuL Sebeş Nu­ germană. ţire, penlru ca astfel să pof da patriei mele largă şl la toate culturile agricole, penlru a lementAre După siîrşitul programului, această oomuni
meroase cămine culturale, biblioteci zi al­ Numeroase colective ale fabricilor din şl mal mult oţel. Fu ştiu că mal mult oţel, mări producţia agricolă la ha., pentru a tn- directorul căminului cultural a cerut spri­ ♦ 1
tele, stau azi la disţpozlţla munditoTd'xr si raionul nostru, muncind cu ©lan sporii înseamnă mal multă pline. (ărl cauza păcii şl a opri orice încercare a jinul oamenilor pentru înfiinţarea for­ ..Aoum nu mal umblă nimeni prin sat
ţăranii or muncitori, caro gustă Sh parmfl- pentru îndeplinire© sarcimlor de plan, fo­ Republica ml-a creat condiţiile unul trai Imperialiştilor de a pune în pericol liniştea maţiilor artistice Cei oare au răspuns să amintească „artlştUor" că marţi şl vi­
nenţâ din izvorul nesecat al calai rrvao e- losind cit mai complect capacitate© de |n|)ur)tor, ea ml-a dat posibilitatea de a şl libertatea ţăranilor muncitori din patria chemării era puţini Bani Coana Frân­ nari seara se face repetiţie.
VBffisale culturi, oullura sovlotlcă In ra­ producţie a utilajului şi apilclnd în ca­ munci llher, de a tl stimat şl iubii de fova- ase împreună ou fiică-sa, cei patru fraţi. Odată ou aprinderea lămpilor fieoar©
ionul nostiu au luat fiinţă tn acest timp drul întrecerii zoaualiste metod© înainta­ r3<11 mei. lată pentru ce ml-e draga, Istă noastră. Teher. Margareta, Ianoş şi ' Ileana, te îndreaptă sper© căminul oul tur al ţanoj
43 de cămine ţuLuiraJe, o bibliotecă cen­ ta de muncă, au reuşit «ă-<şi îndeplinească pentru ce (In ia ea ca la însăşi vlaf* tfles. ; CILNICPANU IOAN Fterinoaş Ioan, Groş an Mircea şi încă şt Ileana Ftehec- merg şl acum regulat la
trală raională, 3 bibboteCi săteşti şl 45 Înainte de termen planul anual la toţi LABUNEŢ VALFR deputat in Stalul popular al comunei vreo dţtv<8. Unu veneau însă numai după cămin und© dansează şl cdntâ alături de
biblioteci la căminele culturale Bibliote­ Indicai. Printre acestea se numără fabri­ j ‘ prim topltor O S M. — Hunedoara 1 i Glrbova, raionul Sebeş ee trecea cineva In fiedare marţi şl vi­ ceilalţi tineri şl vlrstnid, viat© nouă dm
ca raională ane un număr de H 800 câr­ ca de confecţii şi tricotaje „Teba", fabri­ neri — zilole de repetiţii — pe la ai ca patina noastră. FTanolsc a plecat In ar­
ti şl broşuri. In această biblio teci mun- ca de hlrtie „1 Meu" PeteeştA. I F I L. şl sâ^î îndemne Adeseori se înttmpla ca tâ- mată. Iar Margareta s-a căsătorit Vin©
oltorli, ţâr an M muncitori, irvgtneni, teh­ altele. trlnul Cozma FrancIsc să prindă pe cit© La cămin numai eă la cărţi do La blbli<>-
nicienii şl funcţionarii din oraşul Sebaş, In arnj de libertate ţărănimea munci­ In regiunea noastră unul — care promisese că vine la repe­ ieci sau duminica Ia programul artistic.
găsesc lucrări de mare valoare, lucrări toare din raionul Sebeş a pornit cu hotă­ ţi tie —pe stradă, pieraînd timpul în za­ Ianoş aproape mu-d poete lari© Margare­
ale scriitorii or sovietici. râre să-şi înlăture definitiv sârâcoa In oare • In and regimului de Instalate în regiunea noa­ brie a.C., 3^a plătit ţăra­ dar. In asemenea cazuri el sa supăra şt tei că a „uitat" că şi ea s-a numărat prin­
Dorinţa ţăranilor muncitori din raio­ a stal veacuri întregi, unindu-se să lu­ democraţie populară, în re- stră 30 centre de radioU- nilor muncitori asiguraţi la începea sfl-l „ocărască". tre prtirui artişti ai căminului.
nul Sebeş, pentru a-şJ Însuşi toate tai­ creze pămîntul In comun cu unelte me­ giunea noa-rtri, au fost con- care şi au fost radioftoale A.D A S pentru diferite Cai ci ţi va „artişti" au început să înveţe ★
daune, o sumă mal mare
nele culturii, ea te mane, In numeroase canizate Astăzi cele 18 gospodării agri­ sbruute 7 tabrun de pîlne, 50 de localităţi în care s-au de 4 milioane leL dansuri şl cântece Greul a început de- — Tovarăşe bibliotecar treci Cartea asta
Mie ca Sâs eteri, Siblşel, Cuit şi Poiana ed cole colective cuprind 1700 familii şi se una fabrică de produse lac­ instalat peste 23 000 «iifu- abia olnd a vamt vorba de formarea e- po fişa Iul .Victoria. Vrea 3-© citească sl
«-eu mobilizat în Jurul partidului şi În­ întind pe o suprafaţă de 5200 hectare pfi- tate, una fabriză de dfiră- 4 zoore. • Flaţă de anul trecut, chipal de teatru. Mulţi dintre oameni nu ea.
drumaţi do partid, şl-âu construit noi că­ mînt. midă, o crescătorie dc pcxrd • Comparativ cu anul 1953, cooperativele meşteşugă­ şutau carte După ce a trecut romanul „Desculţ" p«
mine culturale. Exemplu acestor ţărani Muncind pămlnVul după metodele noi, modamă, o fabrică de si­ anul acesta au fost desfăcute reşti din regiunea noastră Trebuia făcută şi în privinţa aceasta faşă Victoriei Rorincaş, hihLiotecarul s-a
a fost urmat şi do cel dio satele Rlhiu, ţărenii muncitori din aceste gospodării au ropuri şl alte numeroase prin cooperativele regiu­ au pua în vînzare anul lumină. întors 1© dulap să continue aranjatul căr­
Lanarâm, şl altele. recoltat o producţia agricolă sporită la IntrepriPdoii producătoare nii noastre cu 25,S% mai acesta, cu 139% mai multă ★ . . . ţilor noL sosite de ourlnd.
pentru’
adul­
încălţăminte
Ajutate îndeaproape de partid, orgi- hectar. Exemplu viu nl-1 înfăţişează gos­ de bumuri de larg consum. multe mărfuri alimeotore ţi, de 20 de ori maî multă Sau despărţit Locomotiva a fluierat In timpul acesta Toan Gavrilă a şl gă­
1© sută
şl cu 24,1
nizaţide de masă ş> cadrele didactice cu podăriile colective dm Miercurea, Doblroa, • In uQbimU ani. secto­ mal multe mărfuri Indus­ încălţăminte pentru copii scurt. Iar trenul s-a pus încet în miş­ sit o altă oarta pe care s-a hotărî*, s-o
dus o luptă susţinută pentru alfabetiza­ Glrbova şl altele, care tn anii aceştia «u rul socialist al agriculturii triale. Valoarea lor totală şi cu 100% mal multă în- care. Ioan a scat capul pe geam şi a în­ La acasă Pe fişa împestriţată cu ceme'dă
rea neştiutorilor de carte. Astfel, pinî In obţinut o producţie de 3500 kg griu la rl4n regiunea noastră s-s câlţăminte uşoară. ceput sS-i faoâ Măriei cu mina, slrigîn- albastră a cititorului Gavnl 1 Ioan s-a mai
prezent din cei 14 000 neştiutori de carie, hectar, iar la cultura sfeclei furajera îmbogăţit cu 43 gospodării întrece suma de 237 mili­ du-4: adăugat şi „tp furtună" aîiturl de alte
oane lei.
care ou fost recenzaţi în anul 1047, a-au 86.000 kg la hectar; Apllcind întocmai re- colective tn oare au intrat • Anul aceştia, în regiu­ — O să-|l scrin 1* m ' mS zeci de volume catit© Pentru el cartea a
alfabetizat 13 578. }n unei© sate C a R u - gulilâ agrotehnic© Ia cultura sfeclei de 2387 lamxLii ;■ da ţărani • Pnn comerţul de .stat nea . noaştţă ©u^.foşt con-, U.... A scria -Ioan. Marta 1 ţinea pllouă în «Jevenat Un prieten nedespărţit
hău, I>raşov, Cănlina şi altele, analfabe­ zahăr, colectiviştii din Doblrca eu obţi­ muncitori şl 123 tntovlră- au fost puse la dispoziţia struite 10 căimne culturale, mîim invirtindu-J pe toate părţile. Nu . . *
tismul a fost Lichidat încă «Siri anul trecut. nut o producţie de peste 23UU0* kg. la ş,ri in care au intrat oamenii or muncii dfn re­ s-au consta Uri t 2 -ccbipc" pricepea rostul slovelor. S-o duz Ia învă­ La ana 4 fix sosesc slanele. Poştaşul
giunea noastră, numai în
noi dc fluieraşi, 13 brigăzi
In raionul nostru, datorită arul or de li­ hectar. 3508 ţăranii muncitori- ţătoarea Vlflsceanu şl a rugat-o sâ-l ci­ satului 1© încercă de grabă la geania Iul
1953, ou 11% mai mult© ©rtiatoee de agitaţie, au
bertate, alnematografla şi radio-ul cunosc Numai regimul democrat - popular e • In anul 105'Jf, a luat ţesături de bumbac. cu fost înfiinţate 6 noi colţuri tească scrisoarea. încăpătoare şl porneşte prin sat li ţşJaoe
o dezvoltare namalintîlmiâ Au luai fi­ putut să asigure ocrotirea sănfltfiţil oa­ fiinţă în regurnea noastră 10% mai multe ţesături roşii şl se con&Lruiesc tn Zilele au trecut la rînd. Soţul U scria ordinea. Nu se IntSmplă aproape nicio­
inţă noi cinemAlograte în comunele: menilor muncii şl în raionul nostru Din lncâ «6 cooperative de de lină, cu 22% mal multe momentul de faţă prin au- des : „...sînt bine, sănătos, dar despre voi dată să întârzie -Ştie eă bad Slgasmund
Miercurea, Apoldul de Sus şl allele. care anul 1647 şl pinâ în prezent au luat fi­ consum şl 17 magazine u- confocţii şl cu 72% mal tcdmpunere alte 12 cămi­ nu ştiu nimic. De ce nu-mf scrii Marla? Faroaş aşteaptă In poartă cu nerăbdare
au fost înzestrate ou cele mai modeme inţă 11 dljpanflare de cireizmscrtpţil, 18 WversaJo săteşti De ase­ multe materiale de con­ ne culturale. „Cum n-aş scrie dacă aş cunoaşte ros­ să primească „Sdn/toU",
aparate, bună parte din ele aduse din care de naştere, trei rreşe numeroase că­ menea, pe Ungă cooperati­ strucţii. • Pentru oontlnua dez­ tul slovelor" se glndea Maria cu trislcţ© dnd sa Intâm^ă totuşi să întârzie psa­
Uniunea Sovietică, au fost radioflrtat© min©. de zi etc. ve, au luat fiinţă 120 cen­ — Ai vrea sâ-i scrii, aşa-1 ? A întrebat-o lmi predarea unor recomandate, sau cuie
■ şapte sat© şl comune ca : Glrbova, Poiana Succesele obţinute de ţărănimea mun­ tre şl subcentoe de închi­ • Tot prin comerţul de voltare a sportului de ma­ învăţătoarea, într-o za ghlclndurl gtndu- ştae pentmi ce alt lucru, bad Farotş are
şl altele şi eu fost înzestrate 37 cărata© citoare din raionul Sebeş sînt o contri­ riat maşini şi • unelte agri­ atat, au fost livrate în a- să, au fost construite în rlle. grijă să-l 1© în primire: ,<eare-î aaluţ ?
cult urile cu ©parale de radio. buţie de scamă la crearea posibilităţilor cole. nul acesta oamenilor mun­ anul acesta numeroase — Tare aş mal vrea . Doart n-a Intimat trenul" 7...
cii din re&i/unea noastră baze sportive. Printre a- — Vino pe La mine şl vom învăţa, l-a Poştaşul nu itâ prea mult la poveşU deoa­
In ca! 7 ani de dem o oraţie populară, In pentru defifMnţare© sistemului de distri­ • Regimul de democra­ cu 07,5% moi multă car­ cestea şe numără: două spus învăţătoarea cu blîndeţe rece mulţi alţii dm Berthelot aşteaptă cu­
raionul Sebeş tnvâţâminîrul de îtflt a luat buire pe tartele a unor produse de larg ţie populară a redat pro­ ne, cu 209,8% mai multă bazine de înnot, două săli Marfa şi-a tnvlns nainc-roderea şl a în­ vin tul partidului, pe care al poştaşul Ber­
um puternic avint, atît la sate cit şi în consum, la dezvoltarea economiei naţio­ ducţiei numeroase între­ făină, cu 04,9% mai mult de gimnastici, trei terenu­ ceput a se apleca tot mai dea asupra căr­ cii Anton. O duce în îieoare zi
oraşul Sebeş Pe lingă faptul câ s-au nale din tânăra noastră ţară. Republic© prinderi, fabrici, uzine, ulei. cu 32,9% mai multa ri de fotbal, popicarii La ţii Acum s-a împrietenit cu fiecare literă ir
marmeladă şl cu 137,4%
deschis noi şcoli în satele Doştat, Sprins, Populară RomLnâ. mine, ete în regiunea noa­ mal mult unt, decit tn Haţeg. Baru Mare şi Al- şi le aşează una lingă alta aşa de frumos. In momentul de faţă se munoeşie pen­
stră, au fost redeschise mi­
ba-Iutia, terenuri de bos­
PurcăroşU, Tău, construite prin contri­ BAN IOAN nele de la Vulcan, Urlcan!, anul 1953. chet şi volei 1© Brad şl Incit poate scrie cu uşurinţă soţului său tru eiectnlftearoa satului Becurile eJţc-
trice vor străluci In casa fiecăruia Der-
de deparie „Am fovâţat carte şl acum îţi
buţie In muncă, s-a dat şl o largă posibi­ iţi preşedintele Comitetului executiv Ctmpa şi altele. • In perioada de la î Alba-IuiUa, doua poligoane pot sdne tot. ce am pe suflet..." thelotuil se luminează mereu.
litate minorităţilor naţionale ca: germani el Sfatului popular al raionului Seboş • în ultimii ani, au fovt Ianuarie Dină la 31 decem­ de tir şi altele. T-o maj sera şl despre altele, apoi şî-a ANA CARANTrL
A ntnt toată noaptea. Acum e dimlnea- ria-l tirţără, uni» oameni ec mal îndo- încearcă sd le alunge dar nu poate In tului de miliţie 7 Unde locuieşte ? Cfţl mi­
ţi. îmbrăcat (n halnd albă satul pare ieje. înţelege, mamă. . inimă se strecoară teama. $1 tăcerea liţieni sini în sal ? Ce arme au 7
fnîtnertf. Cerul a-o Kmpezif şi el, tar zd- Saveta U aprobă din tot sufletul Gfn- osia imensă, de necuprins .. Lut lon nu-l pasă daeă-l vor bote din
pado «cîrţâte sub fdlpt. Bucuri© copiilor. deşte : „Aşa dragul mămii, aşa". Dor etnd I o n a l S a u e t e i Deodată, aude un scîrţîii dc zăpadă In nou Ochii Iul umflaţi aeltpenc o clipă şl.
Sdntufe-a pe toate jtrlrKs. Oamenit mai uşa ee deschise şl fiul ei dădu «ă iasă, ea spatele său. Se întoarce repede şi în faţa cu o voce de care şt el s-a speria/, răs­
tn vtrafd umblă după treburi întinse mîinile să-l reţină. Pe obraji U îi apare necunoscutul cu bluză dc foaie de punde :
In casa nouă a cotectlihafei Saveta e curg lacrimi, ~~ — SCHIŢA — : cort Are o privire ucigătoare. — 2000 de miliţieni, au şl tunuri / FţM
cald şt plăcut. Ion, batalul ei, etd lun- ★ mtnească Scrie (n altă limbă pe ea Pof­ — Cum e Ioane, ol spus ? — Al adus 7 v mulţumit ?!
ffft pe pat f< priveşte ţlntd un punct al Şeful postului de miliţie cercetează tim.., — Am spus, răspunde lon. — Am adus, răspunde Ion Loviturile pornesc din nou Faţa (ul Ion
ravanulut. După erprena feţei e nrrvat. atent nişte acte Deodată uşa se aă In $1 Ion scoase din buzunar ţigara pe — Ş t ? — Pune jos legătura şi pleacă. Numai e numai BÎnge. Nu mal poate rezista sl
Frăminiă ceva. Ochfl lui negri, de obi­ lături şt întră Ion E roşu la faţă gl ră­ jumătate fumată şt-o puse pe masă în — Nimic. Am spus şl-atft. ai nevoie de ea cade jos Unul dintre vlăjgani U loveşte
cei limpezi şl veflelf, «înt mici de iot, suflă greu Şeful miliţiei pricepe că I faţa şefului postului de miliţie. Acesta Amîndoi mânined cu poftă Mnntncâ şl lon pune jos legătura şi dă să plece. In cu cizma lon horcăie şl aingele U ţtş-
Bărbia tl tremură. Din cind în cinâ a- ceva grav- o lud şi citi: „Lon don", vorbesc Nuri unul nu mai pomeneşte acelaşi timp, doi vlăjgani pe care uu-i neşte mal aprig pe guri. Intll vede ca
runcd priviri furioase mamei sale care — Sta» jos Toane . Stal şl te linişteşte. Apoi, ca şi cum acest lucru nu l-ar fl despre pădure, despre întîtnîre... văzuse pînă alunei şi care nu xc şlic dc prin ceaţă, apoi lotul l sc turbură în faţa
pregăteşte prţnzu! De ce se-ntimpld Ion st aşează pe un scaun şt tncşpe să tre2lt nici o bănuială, face semn lut Ion ★ unde au ieşit, au sărit asupra tui şi l-au ochilor.
afară, nu-1 pojfi. Prima zăpadă, care în­ pouesfeaecă # să continue. răsucit mîinile la spate. Ion se zbate dar Nu ştie cit a stat aşa Cind $l-a revenit.
totdeauna t-a adus bucurie copilărească în — Am fost teri în pădure cu totl llte- — $1 după ce am stat, nu prea mult, Inserarea a coborît pe nesimţite Sa­ nu poate seăpo Nici sa Strige nu mat In bordel nu mal era nimeni. Afjră
suflet, de dala asta parcă l-a mat pus o miştil să tăiem votuntar lemne Cînri am de vorbă cu necunoscutul, am plecat spre veta e plecată (n vecini. Ion pregăteşte poate. Bandiţii l-au In/undac o batistă auzeau rafale dc armă automată. „Se ve­
piatră pe inimi plecat de acolo,, se inserase Eu am ră­ sat. Dor înainte de plecare mt-a dat o legătura cu de-a le mincării. Pune acolo In gură încep îă-t Urască spre mte2ut de că au venit ■miliţienii", gindeşte lon
Saveta şfte ce feămlntă fiul el, $lie mas mal la urmă că nu-ml găseam palto­ sută de tet şi m-a avertizat că de nu-t de toate : pline, came. prăjitură. O leagă pădurii. Simte eutn îi cresc puterile Încearcă să
nul. L-am găsit tlrriu. Făcuse careva o bine, ia ciomagul de după uşă şi iese. se ridice dar nu poate. Stă o clipă să-şl
cd aşa cum zice el e bine Dar păcătoasa duc mtncare, vina cu mttiţ»a La mine..
glumă, şi-l agăţase sus Intr-un copac. A ajuns în pădure după cc a înnopta* După o bucată de drum ajung la un reumă, apoi încearcă din, nou Cu mar 1
de Inimă o face si se împotrivească. De — Asto-i tot 7. bordei. Ion este imbrîneit înăuntru. Ne
teamă pentru viata Iul se împotriveşte M-am îmbrăcat şi am plecat. Mergeam — Da. de-abinelea. Noaptea-i nespus de fru­ cunoscutul cu bluză de foaie dc cort a a sforţări, ajunge pînă la uşă. Din. faţa
inima el Cine ştie ce bucluc mal iese fără grabă fi jluteram. Deodată, dlntr-un — Cind trebuia sâ-t duci mtncare? moasă. Tot ceru-« acoperit cu stele care aşezat pe un scaun In faţa lui şl ta lu-‘ bordeiului, o armă automată trăgea rajald
ptnă la urmă. Şi-apoi bărbatul ei a ;oxt tu/iş, iese -un om îmbrăcat cu bluză din — La noapte Am u»tat sd ud mal mai de care mai strălucitoare. Pe jos, mina unul opaiţ î» cercetează actele după rafala. Ion deschide uşa Culcat pe
ucis dc cufil duşman tocmai eînd era să- foaie de cort, pantaloni bu/anţl şl cizme. spun că ml-a atrae atenţia să nu aduc zăpada scirţâte din ce in ce moi tare. burtă, la numai elfi va paşi de el, bandi­
şt vadă visul — goâpoddrta colectivă — Mă opreşte cu un semn din mînă şt md cumva vreo... „coadă". Se lasă ger — Vojâzîcă eşti de-a lui Cristea Cre­ tul cu bluză de foaie de cort trăgea >n
întreabă în şoaptă; lon înaintează cu gnjă printre copaci si- deai c-o să scapi Te-arr» pîndit de mult
fmpttnff. $i cit a dorit el a-o vadă în­ Şeful postului de miliţie std şi cum­ miliţieni.
făptuit fl, cit a muncit pentru ea... N-a mal — Eftl singur f păneşte. Ţigară străină, avertisment, „coa­ lindu-te să ajungă cit mai repede La locul Ce zici, momeala a fost bună .. lon se tîrcşte cu încăpăţlnare Doi paş\
— Da, l-am răspuns eu nedumerii gl cu de inlilnire Nu-i c jried că se rătăceşte lon nu răspunde. Gindeşte: „Vasăzicâ un paş. Acum 11 poate atinge cu mina.
apucat. A murit la Spital chiar în aju­ dă", toate lucruri necurate Trebuie aă fie
teamă. j .» 1 Pădurea o cunoaşte ea-n palmă De două am căzut In cursă Mă plndesc de mult fşl adună Şi ultimele puteri şl dintr-gn
nul Inaugurări». Duţmanul fi din sat N-a ceva la mijloc. Prin minte î» fulgeră o
Apoi l-am întreba* l ■ zeci de am o tot calcă In tuftg ş«-n tat Pentru că i-am luat locul lui tata 7" salt se aruncă asupra banditului. II prinde
fost prins fneă. Poate cd acum pîndeşle idee :
.— Dumneata ai rătăcit? Poţt şd vil cu Mai (ntit, purtat pe braţele tatălui sau — O să vorbeşti la Sau dacă nu, te de gît şi-l slringc Mai tare, tat mat tare
pe fiul el Poate... — — Ioane, la noapte duci de mlncare ne­
mine. Cunosc drumul,., cunoscutului. | . , ale mamei, apoi eu picioarele sale tntîtneştl cu tatăl tău cit a» zice peşte Dinspre pădure se aud strigăte îm­
— Şl totuşi mă d u c i i 4 .v-v" — Nu m-am rătăcit, stal Să teii... A răsărit şl tuna. Umbrele copacilor puşcaturile s-au potoli*. Printre copaci,
Vocea tui Ion e aipră şl tăioasă, flavefa Ion tresare surprins. Ceilalţi doi vlăjgani rid. apar miliţienii Aleargă cu toţii spre ede
tresare şi rămtne împietrită Toate gîn- Si a început să-mi spună o poveste — Nici nu mă plndeic. s-au lung\t nefiresc Tufele de pe margi­ — Tşti utemist 7 Comunist ? două trupuri care se 2vircoleac In 2ăpodd.
dunle-l dispar „Oare fiul meu a vor­ lungă C-ar fi de la securitate şi urmăreş­ — Nu te in/lerbînta, ascultă... ni sînt mari şi negre. Ion grăbeşte posul. lon continuă tă tacă. Banditul se în­ Au ajuna. Şeful post ului ft recunaşre pe
Prin minte îl trec tot felul de gîndurL
bit ?" Nu mat are putere ea se împotri­ te cîflvd spioni; că i s-a terminat înln- ...Ion a plecat dc la miliţie convins că furie şî-.l loveşte cu dosul palmei veste Ion. Sare să-t dea ajutor Banditul e făcut
carea şt nu poate veni in sat pentru că trebuie so ducă de mincare necunoscu­ „Dar dacă nu-l mai găseşte pe necunos­
vească. gură. Ţişneşle singele Ion serîşneştc din
„misiunea-t misiune' 1 ş» nu trebuie să ajtc tului. S-a mal linişti! Pe drum spre casă cut 7 Dacă s-a înşela* ? Dacă miliţienii nu inofensiv
— Afu due şi spun fot ce am văzut. nimeni ş» că n-ar fl rău dacă t-aş r.duce ee leagă de toţi copil Ba aruncă cu ză­ vin ta timp 7 Oare mama lui bănuieşte dinţi dar tace Banditul continuă să-l în­ Ion nu maţ are nici o putere, Se lasă
Trebuie... - trebe ; moale In braţele miliţianului doar otlt
nişte mtncare. padă »n «». ba-l trlntţşte, ba te răstoar­ unde-i el acum 7...*' — Spune, eşti sau nu Taci. hai ? O
Iţi ia paltonul, căciula. Savela tl pri- 7n timp ce povesteam m-a servit cu o nă săniuţele A ajuns la locul stabilit aproape de să spui tu. Puneţi mina pe el apucă să spună: „Mai sini doi, prindeţi»".
veşte cu ochi rugători. Ion se apropie de ţigară După gust, nil era nici mărăşeased A ajuns acasă, tocmai cînd Saveta miezul nopţi» Nu-i nimeni Ion Stă şi *
ca, ii mingăie părul şt l spune cu voce nici naţională Am bănuit câ-l o ţigară lermytase ootitut mînrdrit ascultă Începe să simtă cum îi îngheaţă Cel doi vlăjgani s-au năpustit asupra
Dimineaţa Tot satul a aflai de bălălta
schimbată, b tind a : scumpă Şl ca sd mă laud celorlalţi băieţi —Mi-i o foame de lup. dd-ml mai re­ picioarele. Tuşeşte Nu răspunde nimeni Iul lon Lovesc care cum apucă şl unde din pădure In casa Savclel nu mal a»
— Trebuie, mamă Inima-ml spune eă-l din 1 ai, am holăril »ă n-o fumez toată. pede să mănlnc Se aşează pe o buturugă, dor ie scoală apucă Banditul cu bluză din foaie de loc să ic întorci. Ion fi-o îndeplini! da­
bandit. Nu pot oA tac. Ţoală noaptea Aşa e£ după cilcva fumuri am ilins-o <» gaveta-î nerăbdătoare «ă afle ce t-a Imediat şi umblă. Docă stă p« loc în cort rinjeşte satisfăcut toria de cetăţean.
m-am frămlntal. Cine ştie ce mat caută am baaat-o in buzunar. Numai cind am «ntîmplat, Dar cum /an nu spune nimic gheqţă mai tare La un semn. loviturile încetează P CRFOAr-H/U
pe a«c», ce rău vrea să ne focă. Geepodă- ajuns acasă am văzut co ţigara nu-l ro- despre osia. M întreabă ; Ginduri necurate pun stăpînh'C pe cl — Spune, cum il cheamă pe şeful pos­