Page 27 - 1954-12

Nr. 103 DRUMUL SOCIALISMULUI i’ao. 3

SPOR L A M U N C A I N N O U L A N !

La mulţi ani, tovarăşi! Pentru îndeplinirea planului pe anul 19§5 la toţi indicii

Cu ocazia anului nou transmitem un salut călduros tuturor oamenilor muncii Colectivele multor întreprinderi din repunea nedjlrd, acum tn pragul anului 1855, anatîzlnd munca depuşi In anul
din regiune şi îi feHcitam pentru succesele dobîndite în lupta pentru traducerea în 1954, {l-au luat unele angajamente menite ai duci. la ridicarea continuă a producti imâfli muncii şi reducerea preţului de
cost, la realizarea sortimentelor ţi (mbun ătiflrea calităţii produselor, precum şt la îndeplinirea $1 depăşirea planului pe
fapte a politicii partidului şi guvernului şi le urâm ca în 1955 să obţină realizări anul 1855 !a toţi tndldi, angajamente care Vin să sprijine Hotirlrea CC. al P.MR {« a Consiliului de Miniştri cu priolre la
şi mai mari în lupta pentru îndeplinirea întocmai a hotărîrilor partidului şi guvernului, desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şt rafii
Realizările obţinute în 29S4 de tnt reprlnderllt din Industrie, transporturi 'şl Construcţii din regiunea noastră, dove­
care oor duce nemijlocit la ridicarea nioelului de trai, material şi cultural al oame­ desc cd ejnsld tncd mari fi nesecate r<2( rve interne In producte. Folosite fiind aceste rezerve interne duc nemijlocit la
îndeplinirea angajamentelor luate. Pentru aceasta colectivele întreprinderilor Cşl propun să desfăşoare mai intens întrece­
nilor mundii din regiunea noastră., ................. rea socialistă, să extindd larg şi sistematic experienţa tnalntată pentru mal buna folostre a utilajului, a timpului de lucru.
Comitatul executiv Comitetul regional de partid 5<j utilizeze cu chibzuinţă materia primă ţi matenal^e, să respecte normele de calitate — /actori de cea mat mare Im­
portanţă In creşterea productivităţii muncii şl a reducerii preţului de cost. s
ol Sfatului popular regional - Hunedoara - Hunedoara Redăm mal Jos o parte din angaja menfele luate, penlru care colectivele respective sine hotSrlte s fi muncească cu
toate /artele spre a te îndeplini .-

întreprinderea de transporturi Crişdor-Brad Vom termina:
— o secţie pentru vopsii ptal
— Plozvui de pfoduoţte-nvartă pe anul 1953 O vom depişi cu — um Laborator chimic
1%. — o secţia de croitorie precum şl lucrările blocului în care
— Productivitatea mundi, faţă de cea planificată, o vo-xs ri­
Holdu /uliu — £roti al Mundt Socia­ sînt Instalate birourile.
dica cu 2% — Vom produce col sortimente ca : şpenţele, impemvfabde
liste — în casa Iul Mvhai Ştefan, cu care — Preţul de oost U vom reduce ou 0,5% laţi de cel pla­ şl caplşoane velur pentru copii.
nii leat
este fn întrecere «OdaMltd, tnchinij In * f 9 1
— PUnui de transport 'auto O vom depăşi cu 4%. Moara „N. Bălcescu"-Alba lulla
cirulea nouţul <m. — Coeficientul de urtaLame a oapa^tăţu de încărcare Q vom
realiza tn proporţie de poşte 102%. — PLsnul global pe enul 1955 îl vom depăşi ou 4-5%'.
* — Rulajul mediu zilnic, O vom realiza In proporţie de 102% — In trimestrul I şi II vom efectua Lucrln de mărirea ca­
$1 vom lua măsuri menite să ducă La îmbunătăţirea nivelului de pacităţii morU cu 100%. lnstallnd toate cale necesare pentru ca
— In cinetici nouţul an şl pentru suc. tml. material şl cultural al muncitorilor, respecttnd întocmai Inceplnd cu trimestrul 111 să putem da o producţie dublL
cesete noastre, noroc tocardşe Mthal contractul colectiv — Preţul de cost Q vom reduce eu 1,2%.
Fabrica d« cherestea „II lunle'’-Orăştle — Vom lua toate măsurile panfiru a asigura mărirea pjodue-
tivită pi muncii ou cel puţin 4%.
* — Vom depăşi planul pe trimestrul I ai anului 1955, ou 1%'. — Vom face economii de materie primă şi materiale tn va­
— Vom depăşi planul de export cu 3 vagoane. loare de peste 25 000 lei
— Vom reduce bracul tehnic cu 1%. — In vederea evrtăru aglomerării de vagoane şl pentru o
— Vom ridica randamentul cu 0.5% mai bună organizare « drcuiaţjâa ic întreprind:re. vom face
— Vom instala două circulare 1a depozitul de cherestea si amenajarea lirided garajului m an rtnd un nou turnant pentru
Vom face mai mult în 1955 In faţa noului an vom face mecanizarea podului rulam de Ia abum'toare manevrarea vagoanelor.
— Vom extinde In îostă fabriea metoda fruntaşului In în­
— Vom face pava re a şl canalizarea curţii şl vom trrorejmui
trecerea socialistă din ţara noastră Rlduardt loan..
IrtlţUiiva muncitorilcf de la uzi­ me. Lucrările programate au fost ter­ Munca entuziastă a minerilor din cu beton armat Întreaga întreprindere
nele „I. C. FrimiT din Sinaia a fost minate la tfmp şt multe din ele chiar sectorul tineretului al minei Lupeni. în întreprinderea „Ceramica"-Baru-Mare Penlru ridicarea condiţiilor de traJ a mu/nrirtprlloT : '
îmbrăţişaţi cu multă călduri de mem­ înainte de termen, datorită însufleţirii anul ce e pe slirşit, a dat roade fru­ — vom construi o sală de mese,
bri. de partid ţi de cei (iri de par­ cu care au lucrat mulţi mineri ca : moase. Sectorul nostru a reuşit să Planul din anul 1834, fabrica naastyl l-a îndeplinit cu o lună — vom construi o bale modernă Cu duşun şl vana
tid din sectorul V al minei Petrila. Wlle Ferdinand, Vosner Martin, Chi­ îndeplinească primul pe mină planul de rUe înainte de termen Pentru anul 1955 ne luăm urmă­ — vom construi o sală de şedinţe spaţioasă,
Sub lozinca „Cu maşinile noastre pu­ lia Dumitru, Buciu Alexandru şi alţii anual la pnducţia de cărbune. La toarele angajament®: — vom construi o lin tină cu apă potabila.
tem produce mai mult”, s-a desfigu­ care au depăşit consecutiv planurile aceasta a contribuit In oârecare mă­ — Să depăşim pianul global cu 1%.
rat Întrecerea s6ciălîsti tn a doua ju- de producţie lună de lună. Minerii sură şl brigada noastră, care. înce- — Să execut im cu 1% mal multe cărămizi refractare el cu Gospodăria agricolă de sfaî-Apoldu! de Sus
mitate a anului ce a trecut. Ideia fo­ mai In vîrstă, cel mai buni agitatori pînd din 26 iunie a c., dă cărbune 15% mai multă argilă refractară, faţă de sarona de plan.
losirii dlt mai raţionale a utilajelor ca tovarăşii Raţeg Ludvic, Cristaly în contul anului 1956 — La produsele de larg consum vom executa cu 100 de sobe Colectivul gospodăriei noastre, pentru a sprijini Hotirlrea
existente, buna lor păstrare şl Îngri­ Anton, Farcaş luliu, Bădău Aviam Realizările noastre se datoresc !n de teracotă mal mult ca In anul 19S4 partidului şl guvernului din 25 decembrie 1954, se angajează:
jire, îmbinaţi cu grija sporiţi pen­ şi Boţa Constantin şi-au dus cu cea mal mare parte măsurilor tehni* — Vom aplica meloda Duvanov. arigurind prin aceasta creş­ — să depăşească planul la struguri cu.J% şl să reduci pre­
tru aprovizionarea locurilor de mun­ cinste la îndeplinire sarcina primită co-orgamzatorlee pe care conducerea terea îodicllor cuptoarelor noastre. ţul lor de cost cu 2%.
că cu materialele necesare, a cuprins de la organizaţia de bază de a-i Ini­ sectorului ni le-au asigurat, precum — Vom extinde lot mai mudt metoda Butnlcov pentru rotun­ — Să depăşească planul La grtu ou 2%, redudnd preţul de
cea mai mare parte a minerilor din ţia în meserie pe tinerii mineri ve­ şl dragostei şi grijii părinteşti ce jirea muchidor la piesele de eer&mică de dimensiuni mari şl cost cu 1%.
sectorul ‘nostru, reuşind să îndepli­ niţi de curînd in sectorul nostru. ne-a purtat zi de zi organizaţia de vom antrena In întrecerea socialistă întreg colectivul fabricii. — Să depăşească planul la fruoie cu 5% şi să reduci preţul'
nească planul anual de producţie pe La realizările obţinute a contribuit partid Acest lucru a făcut să sporea­ de cost cu 2%.
sector fn ziua de 17 decembrie. Tot­ şi tovarăşul Dltrlch Emil care a mo scă mereu elanul nostru tineresc şl Fabrica de blănuri „Vldra-'-OrăşlIe — Si depăşească planul de miere de albine cu 1%.
odată noi am reuşit si ridicăm pro­ blllzat comitetul de secţie sindicală dorinţa de a realiza cit mai mult. ln cursul acestui an vom extinde secţia producătoare de bu­ — SS depăşească planul la Iepurii de casă cu 3%.
ductivitatea muncii cu 3% faţă de se­ să şi organizeze mai temeinic cons­ Brigada noastră nu poate să ră- nuri de larg consum inait să putem produce ou 30% mal multe — In sectorul zootehnic, colectivul nostru, îşi La angaja-
mestru] 1. ceea Ce a dus la sporirea fătuirile lunare de producţie, in care mînă datoare încrederii partidului. articole ca în arzul 1954. montul si reduci preţul de cost cu 1%.
eîştigului mediu al muncitorilor din astăzi se face mai temeinic analiza In anul ce vine, ne-am înţeles să
iector cu 40%. procesului de producţie sporim şi mal mult eforturile, astfel,
Rezultatele obţinute au sporit în­ Organizaţia .noastră -de. bază, Insă ca respecttnd zi de zl graficul ciclic Aho aho. ne prinse dorul La im magazin
crederea minerilor In organizaţia de nu se mulţumeşte cu succesele obţt-, In nici o lună si nu dăm mai puţin Ca să pornJm cu pluguşorul , Pljn.de mărfuri, plin
partid, care a fost iniţiatorul aplică­ nute. Sîntem hotărîţi ca în anul ce de 40% cărbune peste plan. Rea- De noul an cum se cuvine Tcas-am brazde grelr
rii metodei comuniştilor de la Sinaia. vine, să continuăm acţiunea de folo­ llzlnd numai 40% depăşire !n medie. In Să vă urăm noroc şl bine. Pe după ifjghele
Lucrurile n-au mers de la sine. La sire la maximum a utilajelor pentru ultimele zile ale lunii februarie 1955, Pe rolbl Isteţi Jncălecarflm Hei şi ce să vezi
. început trebuia să biruim multe greu­ a ridica şl mai mult productivitatea vom îndeplini planul de producţie al Ca şoimi l-n slavă ne urcarăm Ochit să nu-l crezi
muncii şi odată cu aceasta să spo­ brigăzi! pe anul 1956- Şl numai ee-am văzul dt-odalA Stocuri dolofane
tăţi şl chiar împotrivirea unor mineri rim dştigul minerilor. Cu ajutorul De asemenea, ne-am hotărît ca În­ Un clmp cu faţa nearală
rimaşi In urmă care nu aveau încre­ treaga noastră brigadă să folosească Penlru dragi persnan
conducerii minei vom introduce maşi­ Şl-n cîmp să vezi, podoabă < Pentru rude mari
dere în avantajele Înlocuirii transpor­ na de încărcat la sectorul nostru, iar de-acum înainte mal cu chibzuială Un plug uitat de astă-vară... $l-apol, Iar ne-am dus De gestionari.
tului cu cai cu cel a) maşinilor; apoi pentru uşurarea transportului de căr­ timpul liber, penlru a ne pregăti mai E de la S M.T.-ul nostru Pe cea *a)e-n sus Hei Măcăl porniţi
•trebuia organizată concentrarea între­ bine din punct de vedere profesional Dar nu-l nimic; i-allăm noi ros Pe cimp nearai C-Sştia-s necinstiţi
bune de la fronturile de lucru ptnă şl cultural devenind astfel cetăţeni P» cel ce l-au ulfâf l-om pune Plnă Inlr-un sat
gului transport a) sectorului la vin Ia rostogoale. vom folosi funlcularul mai folositori patriei noastre dragi. Să-l tragă azi prin regiune. Unde e, bldie, Minaţi măi I
singur orizont; trebuiau instruiţi ti­ O gospodărie Hăll Hăll
ce există în sector. De asemenea, ne­ PETRE SPTNU Sră/da-vom ţarini şl polene Iar ne-am dus epot
nerii mineri să mlnuiascâ cu mai Meleaguri dragi hunederene Ce s-a -npclmolll
am hotirft ca pînă la sfîrşitul pri­ miner, joi de brigada La mwa Lupeni Cu plugul cu bol
multă tndeminare uneltele şi utilajele; mului semestru al anului 1955 să nu it . . i ,1 ■ ■ <ja.. minaţi llăcfil La desţelenit. Tras am prin oraş
şi în fine, trebuia organizată mat Hăll Hăll Grabnic ne-apucarlm Plugul nărăvaş
avem nici un miner necalificat în Tellna-l brăzdarăm
bine întrecerea dintre brigăzi. Lucrez de 43 ani în mini Din Şl cum zlce-n carte Dar de Irig şl zloată
sector şi nici o grupă de mineri sub ' aceştia 33 l-am lucrai sub capitalism. Plugul mal deparle De-a rămas „tablou" Şl de truda toata
(tu ajutorul membrilor de partid Chiar şl anul nou;
normă. 33 de ani sub capitalişti nu se pot Noi cu <1 l-am dus Unul Iacă ţipi
Şi a unui mare număr de mineri en­ CSASZAR EUGEN uita uşor. Trudă multă, cfştlg pu­ j rol pc-o vale-n sus Am stlrplt neghina CI-I bolnav de gripă
tuziaşti fără de partid, le-am rezol-. secretarul org de bază PMR ţin $î pe deasupra, încercarea capi­ Şl pe-o cale bună , Zmuls-am rădăcina ' Ne-am gfndlt niţel
,vat rtnd pe rlnd toate aceste probi»- «cotorul V al rrnnel Petrila taliştilor şl a uneltelor lor de a dez­ Plnă-ntr-o comună, De mohor şl pir j Apoi hal cu el
bina pe minerii de diferite naţionali­ Nimerind la sfat Toall, fir cu fir. * Pe la ctţlva medici
tăţi, cu scopul de a împiedica să ne Ne-am şl apucat Clnd fu lucrul gata Bolii să-l pul piedici
unim cu toţii împotriva exploatării. Oe urarea noastră Am pornit cu ceata Şl din loţl doar un
Cu încredere pe drumul noului an Sub conducerea Partidului Comunist (blar lingă fereastră Daţi i zor lllcăl Doctor, „Iu mal bun"
Romtn, au luat parte la greve mii de Dar un relerent Mal vîrlos i Că pe loc prepară
Decembrie 31. Ultima filă a calen­ Succesele obţinute au făcut ca mineri, romîni. ungurţ, polonezi, slo­ la birou prezent Hăll Nil I Nişte eare-amară;
darului din acest an, a găsit brigada membrele brigăzii să depună şi mai veni şi ruteni. O parte foarte neîn­ Pico pe nt/nalul Numai ce-a gustat
I-â din secţia croi în fruntea celor 8 mult interes în muncă Acest lucru semnată dintre mineri au putut fl Să oprim buhaiul Ca să nu ne-apuce Că s-a şl-nlrămat
brigăzi utemisle ce lucrează In fa­ s-a făcui cunoscut prin rezultatele prostiţi de teoriile burgheze, naţiona­ Şi să-l dăm In acrls Noaptea la răscruce Noi in loc de plată
brica noastră. Acest lucru n a sur­ obţinute în luna noiembrie, cînd de­ liste. Cîţiva dintre minerii unguri şi Ce avem de zlg Am pornit, pornit Tras am brazdă lată
prins pe nimeni, deoarece fiecare păşirea de normă a fost de 74%. polonezi, au plecat In căutare de „no­ Iscălii... (Şl ţin'-le) Spre-un oraş vestit Hal minaţi IKcăt
muncitor ştie cit s a preocupat tova procentul de calitate de 95,2% îar roc" tn alte ţări, însă peste puţin Chlaf de preşedinte. Cu clădiri înalte Mei vlrto* 1
răşa Fugaciu Ana, şefa brigăzii, de economiile realizate In valoare de timp s-au reîntors. In orice ţară ca­ Hal Hăcăl minaţi Şl restaurante. Hăll Hăll
tinerele din unitatea sa. .Şi apoi, in 5 006 lei. pitalismul este la fel de hrăpăreţ, Je­ CI elnt birocraţi Obosiţi de-acum $1 poale că brlidam-nelnle
această brigadă, mai lucrează şi co- Brigada tnttia din secţia croi a fuitor, asupritor şl peste tot lupta j Minaţi măi i După'atlta drum Oe nu ne-apn li edus aminte
munislele Moldovan Ana şi Gligor clşllgat pentru a doua oară drapelul împotriva lui este tot mal activă, HSII HUI - Ne ardea prin gură Că n-avem case. ca drumeţii
Florica, care rt-a fost dată să nu vină organizaţiei U.T.M. Mereu în frunte, ma! Incrlncenată 51 tot ca la carie De niscai friptură. C3 noaptea vine. cre5c nămeţii.
cu preţioase propuneri de îmbunătăţi­ comunistele Moldovan Ana şi Gligor Eu am rămas. împreună cu mfl de | Mers-am mal departe Ne*am oprit fl noi Deci, tras am cea din urmă brazdă
rea muncii acestei brigăzi. Florica, urmate îndeaproape de ute- mineri romtnî şi de alte naţionali- Intr-un sat vecin Ca la tărăboi Spre l.t.L. să-l cerem gazdă
De numele tovarăşei Moldovan Ana mista Fugaciu Ana. şefa brigăzii, au tă(i, am trăit bucuria eliberării de Tocmai la cămin... Şl-am ochit o mată Dar clnd ne>a dus lnlr-o odaie
este legată şi Introducerea In munca constituit vii exemple de muncă, de pa­ către Armata Sovietica, bucuria de Ce clădire, frate. Cea mal arătoasă Spoită sur, cu stropi de ploaie
brigăzii, prin luna ianuarie 1954, a triotism ş! abnegaţie, antrenînd în­ a fi stăptni în (ara noastră liberă. Parcă-I o cetale Ospătarul chel Şl cu băltoace pardosită,
metodei Lidiei Savelieva. care repede tregul număr de tineri din fabrica In cel 10 ani ce au trecut de la eli­ Şl mal ţine rlnd Sărăcuţ de el Cu cer senin acoperiţi
a-a extins tn întreaga fabrică Acea­ noastră la lupta penlru ridicarea berare, ne-am convins pe deplin că CIO zidit curtnd Vlntu-I poartă paşii Am zis „mulţam" după credinţi
stă metodă, menită a asigura un con­ producţiei dînd oamenilor muncii în­ în ţara noastră democrat-populară, După presupuneri Să şl servească naşii De-aşa halal de locuin|3
trol riguros pe fiecare fază de pro­ călţăminte frumoasă, ieftină şi dura­ toţi muncitorii, indiferent de naţiona­ Prin auiolmpunerl. Ier spre noi de loc: Şl am ural «rare nouă
ducţie. îmbrăţişată la început cu mult bilă. litate stnt stimaţi şl răsplătiţi de gu­ Singurul păcat Fuge ca dr foc Să-l bată vlntul şi sâ*1 plouă
entuziasm de fiecare tlnără. nefiind Legătura ce s-a cimentat înfre vernul nostru, după munca lor. Eu CăO nelermlnat MSI flăcăi uraţi Cum plouă casele mihnile
îndeajuns susţinută, un timp după in­ membrele brigăzii fntîia stă che­ stnt polonez, dar pînă acum am fost CIcf d* aală-vară Să-l înduplecaţi De-Jlifa fimp descoperite.
troducerea ei a fosl lăsată a se a- zăşie victoriilor viitoare Inlregul e- decorai de tieî ori. Am primii în 1949 Lucru l trăgănară Minaţi mai I Aşa Hlcal cu pluguşorut
.Şed - delăsători.
plica la voia întîmplănî. Dar de a- fectiv al brigăzii este hotărît ca tre- Medalia Muncii, In 1951 Ordinul Hai minaţi feciori . MSI I Hăll Araţi maidanul cu mohorul
cesl neajuns n-a putut rămîne indife­ cind pragul anului 1954 şi păşind tn Mundi clasa l-a, iar în 1953 Ordi­ Minaţi mii Şl Ier ce la carie Minaţi Hâcăi. minaţi •
rentă organizaţia U.T.M. Procedînd ultimul an al cincinalului să-şl în­ nul Muncii clasa Il-a. Ca mine, mulţi HSil Hăll Meri-am mal departe Hăi! Hăll
în luna aprilie la reorganizarea bri­ zecească eforturile pentru a obţine alţi mineri unguri, ruteni şl sloveni
găzilor ulemiite, organizaţia U.T.M realizări şi mai frumoase ca pfnă a- au fost decoraţi la fel ca şi minerii
a făcut in acelaşi timp ca metoda cum. romîni Noi am îndrăgit Republica Doctorului Hagi Cr'.slea sau dr Saoa Mir*g
Lîdiei Savelieva să fie aplicată pe Tineret entuziast, pătruns de în­ Populară Romînă ca propria noastră do La Spitalul uoJloat Deva, oare dau
baze juste, fapt care a Înviorat mun­ crederea în viitorul luminos spre care (ară şl ne simţim bine aici In consultaţii aupertirialo :
ca în întreaga fabrică. păşeşte sub conducerea partidului, co­ brigada pe care o conduc, stnt mineri E boflld jlmpld. m(-ai grăit,
Munca organizaţiei U.T.M. a dat lectivul brigăzii l-a va face din.mun­ de diferite naţionalităţi şi toţi mun­ Şi-afară m-oi poftit grăbit
roade bogate Brigada utemistă din ca de viitor o preocupare de cinste. cesc cu abnegaţie tntreclndu-se care Minutul şl eonsullu-i gata
secţia croi. care la începutul anului Mai multe produse peste plan şi de o pe care Niciodată brigada noastră Eşti medic fără de pereche...
nu prea avea rezultate de seamă, a calitate superioară, mai multe eco­ In acest an n-a dat mai puţin căr­ Nu ştiu de boala mea e simpli, se dedau altor ocupaliunl. rămlnîod
afuns ca tn lqna Octombrie sa se nomii. iată gîndurile ce însoţesc pe bune de 150%. $! aceasta, pentru că Insă a la o Ştiu e veche. Doar e ştiut de ori ş» rine
claseze pe locul tntîî în întrecerea fiecare tinăr trecînd în zilele lui ia­ toţi cei ce lacem parle din ea avem Tovarăşul WeLsz Berrviajnln şeful secţiei Cd-n obicei ţl-e să te-ndol. fel In urmâ
socialistă obtintrtd drapelul de bri­ nuarie 1955. aceeaşi dorinţă : să dăm patriei noas­ administrative de la sfatul popular regio­ Elevului Pis laviţă d X Bl 5cozda me­ Ai devenit fruntaş, în fine,
gadă fruntaşă. In această lună bri­ B1RSAN ELENA tre dragi, ctt mai mult cărbune, ca nal care aze obiceiul să-şi linguşească su­ die de JC ani băieţi Deva sau elevei ftesiga Deşt nu vOr ca să te creadă
gada obţinuse o depăşire medie de să fie şi mal puternică şi mai feri­ periorii. Şi dau cu critica pe tine
normă de 63%. procent de calitate de secretara org U.T.M cită. De ce a-o fl zictnd de rine x Oolavia de la Şcoala medie de fete Deva
94,5% şi p* lingă acestea realizase fabrica „Simion Bărnuţiu" GAIOVSCHI IUUU Cd-n faţa celor mari te mol cere îi: loc iă se preocupe de învăţătură. Eşti totuşi primul, de la coadă.
economii In valoare de 4 315 lei. Alba lulla- rtunea-, prf de brigadă, mine Lupeni