Page 28 - 1954-12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 105
Oamenii muncii din ţările de democraţie populară

îndeplinesc înainte de termen planul anual Două lini i deosebite de dezooltare

R. P, Chinezi nirea înainte de termen a nului, exprim Indu-şl astfel produse a căror valoare de­ Anul 1954 pentru (ărjle lagărului a puterilor imperialiste şl cere cu In­ tutelor superioare şl al studenţilor In
olanuCui de producţie pe anul dorinţa de a întări economia păşeşte cai 15.500.000 leva pro-
— Minele de cărbune din 1954. naţională a Ungariei şl de a duoţis din aceeaşi parioadă Dacii, democraţiei şi sociall&mului, tn sistentă interzicerea folosirii armelor R. D. Germană slnt în prezent 46 uni­
Întreaga China şl-au depăşit Printre întreprindenăe mi­ controbui la asigurarea secu­ a anului trecut Se vor pro­ fruntea căruia se află Marea (ară a de exterminare In masă, cum sfnt: versităţi şi şcoli superloaie, fată de 20
in general sarcinile de pro­ niere din R. Cehoslovacă care rităţii cdlaotdv© in Europa duce pesle prevederile planului socialismului — UR.S.S. — înseamnă bomba alcmică şi bomba cu hidrogen cite erau In anul 1950.
ducte pz anul 1934. Îndepli­ milioane de metri de ţesături un an plin de măreţe realizări In I93 Pozi|ia justă a Uniunii Sovietice in Demne de remarcat sînt şi succe­
şl-au îndeplinit înainte de Ministerul Minelor al R. P
nind pLanid anurii cu 1« zile termen planul de extracţie Ungare a anunţat că pină Ia da mătase, in şi alte ţe­ te domeniile de activitate ale muncii această problemă este dovedită odată sele regimului nostru de demoîratie
inarnLe de termen. pe anul curent, succese în­ 17 decembrie. 17 bazine car­ sături de calitate suţwviea/râ. paşnice şi creatoare, înseamnă un an mai mult prin punerea lo func|iune populară. Poporul nostru, după un an.
Minării chined au hotărî! ca semnate au obţinut minele bonifere şl-eu îndeplinit sar- de continuă creştere a situaţiei ma : a primei uzine din lume pe bază de de muncă rodnică, priveşte cu mfn-.
pină Ja fcfirjituJ arvoJiH si ex­ Carbonifere deschise la supra­ alnUe de plan pe anul 1854 R. D. Germanâ teriale şi culturale a maselor populare energie atomică. Toate iniflatlvele de drie la tot ceea ce a realizat. Creşte­
tragă încă 2 800 000 tone de Popoarele din marea familie a Uniu­pace se datoresc Uniunii Sovietice. rea producţiei industria-le dt şi. a
faţă Pe primul loc s-a situat tres­
cărbune Aceasta va lace ca Succese însemnate au fost tii! carbonifer din regiunea ln fabricile şl uztneJe din nii Sovietice, întknpină noul an cu un Ţinerea conferinţelor pentru asigura­ producţiei agricole la noi în tară sar­
producţia letală de cărbune puternic avfnt al economiei şl cu-Murii. rea păcii intre popoare de la Berlin, cină trasată de plenara lărgită a C C.
obţinute şi de muncitorii Matxâi oare şi-a îndeplinit - întreaga Republică Democrată
a R P. Chineze să fie anul ceea ce măreşte şi mai mult presti­ Geneva şl Moscova au avut loc sub al P.M R. din 19-20 august 1953 c-are
din bazinele oarbxoliere din sarcinile de plan pe anul 1954 Germana eu loc mitinguri în
rceurta cu 18% mal mare de- giu) internaţional aJ Uniunii Sovie­ îndemnul Uniunii Sovietice a cărei are drept scop creşterea nivelului ma­
regiunea Ostrava - Karvina. In proporţie de 108,6% cadrul cărora sint prezentate
cH anul trecut Pin.B La data cure au anunţat îndeplinirea Printre cele <0 de întreprin­ tice, creşterea influentei sale de pace politica externă este politica sinceră terial şl coHuraL aJ celor ce mun­
rapoarte cu privire la înde­
de 13 decembrie, fiecare Ir&rnte de termen a planului deri ale Industriei siderurgia plinirea prevederilor planului asupra desfăşurării evenimentelor ex­ de pace cesc — au făcut posibil ca la sfirşltul
1
rminoitor din Industria car­ anual de producţie Dupi minerii şl constructoare de maşini, de producţie şi a angajamen­ terne. Succese măreţe in construirea unei acestui an sistemul de apiovizîonare
boniferă a dat in medie cu dm bazinele carbonifere CXr- care şl-au îndeplinit lzvatote telor luate de muncitori. A- Succesele popoarelor sovietice, ob­ vieţi noi au obţinut tn cursul acestui pe cartele să fie desfiinţat şi să se
15 tone de cărbune mal ţinute anul acesta in toate ramurile an, cu ajutorul multilateral şi neprecu­treacă la comerţul desfăşurat.
lova şl Tepl'loe, minării din de termen planul pe anul 1954, ceste rapoarte contribuie la
mult decit anui trecut construcţiei comuniste, dovedesc că peţit al Uniunii Sovietice, şi jărjle
bazinul carbonafex Kaxvina — se numără : uzina de maşini popularizarea saicce&alor şl la Cu totul alta este însă situajia In
In cursul primelor nouă politica Partidului Comunist a lui Le- de democraţie populară. ţările capitaliste. Anul 1954 consli-
cal mal mare bazin carbonifer de găunt, Intrspcindecea pen­ promovarea echtiribidua de ex­
luna ale anului curent, In In­ ai regiunii — au dat ultima tru repararea motoarelor, fa­ nin şl Slalln, bazată pe cunoaşterea Republica Populară Chineză a că­ lule pentru Urile supuse dolarului,-
dustria carboniferă au fost tr-nâ de cărbune prevăzută In brica de cabluri şl roaUrti perienţă intre muncitori profundă a legilor de dezvoltare a so­ rei populaţie numără 600000.000 oa­ ascuţirea continuă a contradicţiilor
făcute peste 38 000 pro;xjnen planul pentru anul 1954, In Colectivul de mâncători de cietăţii, nu urmăreşte a-ltceva decît meni, aJtădată supusă puterilor impe- atît din interior cit şf din exterior,,
de raţionaUzări, dintre care ziua de 16 decembrie. Acest sin te boa, întreprinderea pen­ la mina „Obto Bresowski” a satisfacerea maximală a nevoilor ma­ riadiste, a devenii astăzi o puternică const.tuie un an de creştere continua
tru produaţia de cuţite de
iSOOO ou dat rezultate foarte socrea a fost obţinui în pri­ maşini, fabrica „Omega" pen­ combeiahikil minier „Wil- teriale şi culturale a ceJor ce mun­ forţă internaţională care nu va ad­ a crizei economice Sub directa in­
btme In urma aplicării lor în mul riad datorită folosirii ha- tru fabricarea de scule ma­ heJm IJiek" din MansfeJd şi-a cesc, nu urmăreşte decit asigurarea mite niciodată ca popoarele Asiei să fluentă a acestei crize — producţia
producţie. vezelar, oare au devenit acum nuale, fabrica de ac© din So- îndeplinit toate angajamentele unei păci trainice între toate popoare­ fie din nou înrobite, ln această [ară Industrială în aceste ţărf manifestă
Aplicarea tehnlos înaintate Inalmle de termen. Astfel, le lumii. valoarea globală a producţiei indus­
mdi^zsvîabde muncitorilor mogy, fabrica de strmâ. fa­ o lendlntă de scădere. Numai in pri- ;
ţi introducerea pe scară largă muncitorii de la această mi­ Prin munca neprecupeţită de zi cu triale şi agricole devine din ce fn ce
mineri, şl fdosnii eelor mal brica de plite şl turnătoria ma jumătale a anului 1954 In princi­
a utilajului modem au contri­ nă au lndepknlt planul anuil zi, poporul sovietic a obţinut in cursul mai mart. Astfel, numai valoarea glo­
modeme mzşlni miniere, pre­ de fontă din Salgotarjân, fa­ pala Ură capitalistă — Statele Unite
buit la creşterea productivi­ ln ce priveşte extracţia de acestui an succese deosebite in ceea bală a producţiei din întreprinderile
cum şi aplicării metodalar brica de maşini cositoare din — nivelul producjîei industriale era
tăţii muncii minereu de cupru cu 31 zile ce priveşte producţia industrială. Ast-* de stat şi mixte, particulare — de stat,
înainta te de muncă elaborate Srenîficrithârd, fabrica de mai mic cu 10% decit in aceeaşi pe­
— Munci torn oţel ari de la şi folosite de minerii sovie­ pompe pentru ţiţei, fabrica înainte de termen ln cal de fel, în primele luni, producţia indus­ în domeniul producţiei textile este cu
Combinatul metalurgic Anşan tici. .JCrypton", fabrica „Solnte'o al treilea trimestru al anului trială a crescut cu 12% in comparaţie 12% mai mare fa[ă de anul trecui De rioadă a anului trecut. De aseţn«iC3,
in Anglia in primul trimestru al a-
şl-eu îndeplinit sarcinile de Muncii orii de la numeroase Roşie”, fabrica de materiale acesta product iviLataa muncu cu aceeaşi perioadă a anu-lui trecut. asemenea, valoarea globală a produc­ nulul 1954 piodncjia de maşini unelte
produoţle pe anii 1954 la data centrale eiaotrice din Cehos­ pontru telecomunicaţii $1 fa­ a fost cu 19% mai mare de- Partidul Comunist al Uniunii Sovie­ ţiei intreprinderidor de stat ale indus­
de 11 decembrie Ei au hotărlt ctt in parioada corespunză­ tice. conştient fiind că o condiţie esen- triei uşoare este cu 24% mai m,are ca pentru pielucrarea metalelor a fost cu
ca pină ta sfirşvtul anului aă lovacia şi-au îndeplinii de a- brica „Kanverla” pentru con­ toare a anullul trecut |iată fn dezvoltarea tuturor ramurilor anul trecui. In întreaga tară se înre­ 20% mai mică ca In acelaşi trimestru
strucţia de red nes oare.
producă 50.000 teme de bare semenea angajamentul de a Muncitorii de la Combinatul economiei naţionale, este electrificarea gistrează o creştere rapidă şi a nu­ al anului 1953. Datorită crizei eco­
ţi laminate de oţel 9este plan produce peste plan milioane Uzina de construcţii de ma- metalurgic „West" din Calbe, întregii ţări, a dat acesteia o mare mărului cooperativelor agricole de nomice care ameninţă tarile capita­
Datorii 1 nrparăxM utUaJului de kwh de energie electrici. (isii „Ling" şi^a îndeplinit datorită unei mai bune orga­ aten{ie. Numai In cursul acestui an. producţie. Astăzi tn China Populară liste, situaţia oamenilor muncii de­
şi sporirii vitezei de funcţio­ O serie de întreprinderi me­ pionul anual de producţie pi­ nizări a campaniei de între­ producţia energiei eleotrice a crescut slnt peste 91.000 cooperative de pro­ vine din ce în ce mai grea, şomajul
nare a laminoare! or, producţia uă la dala da 13 decembrie ceri, eu îndeplinii pianul a- de trei ori in comparaţie cu cea din ducţie agricolă. Această creştere a devenind la modă. Revista eng-leză
talurgice au anunţat de ase­ Muncitorii urinei au produs nuaj şi au dai paste pian „The Speclalor” arată că în perioada
de oţel a fost anul acesta cu anul 1940. puterii economice şi politice a Chinei
13,8% mai mana decit anul menea îndeplinirea sarcinilor anul acesta o turbină de 37 4 000 tone de oţet. Realizarea Uniunea Sovietică a obţinut suc­ Populare, impune ca orice problemă anului 1953-1954 In S.U.A. şomajul
trecut de plan, ca de pildă secţiile megawaţi pentru centrala ter­ acestui succes a fost anun­ cese însemnare şi în ceea ce priveşte litigioasă de pe arena internaţională a crescut cu 5%.
— încă de la aflrşiUd lu­ de laminate de la uzinele me­ mică de la Borşod. Iar pentru ţată cu prilejuă prezentării dezvoltarea agricukurii. Suprafeţele să nu poată fi rezolvată fără partici­ Puterile impe» ia liste, In condiţiile
nii noiembrie top:torid de la talurgice din Trinec şî Lîsko- Sztallnvaros alte 4 turbine. In raportului referitor la înde­ însămânţate In anul acesta au sporii parea eî. ascujirîi crizei economice, caută să
oţelâT.'Ue de stat din Tenşan vee cursul ulMmeior luni. uzina plinirea prevederilor con tune­ cu 13% in comparaţie cu anul 1950 Anul care este pe sffrşite, mar­ iasă din această situaţie dezastruoasă
şi-eu tndepîmit planul pe anul „Lang" a îabotaat 21 turbine. tului colectiv şl In cadrul u- Oamenii sovietici au obţinut succese chează şi pentru celelalte (ări de ie- prin militarizarea economiei naţionale
1954, In plus, el au depăşit Întreprinderile industriei nui miting oare s-a desfăşu­ in anul aresta şi ln ceea ce priveşte moera|ie populară succese deosebite şi prin dezlănţuirea unui nou răzbel
prevederile planului eu 12,4% uşoare din Sdovtacb şl-au !n- R, P. Bulgaria rat sub lozinca „Să luptăm depăşirea planului de stat cu privire In de2vctlarea economiei paşnice şi 9 prin care nădăjduiesc să-şl umple bu­
In ceea ce priveşte producţia dep&mlt plănui de producţie pentru' scăderea preţului de la valorificarea de pămînturi virgine coM/urii. Polonia, Cefrnîbvac'ia, Al­ zunarele cu profituri fabuloase.
de oţel şi cu 29,730/ 0 tn ceea pe anul 1934 plnâ la data de Numeroase fabrici şi uzine cest". In discuţiile ce au avui şi in{elenîle. De exemplu. în regiunile bania, Bulgaria, sub conducerea si­ Acestor încercări a magna|ilOi . a-
ce priveşte producţia .de lami­ din R.P Bulgaria şi-au .inde- Soc ou acest prilej, munritorli pltalişti de a scăpa din ghiarele cri­
-
12 decembrie Kazalistanului, Siberiei, Uralului, Vol- gură a partidelor comuniste şi mun­
nate de oţel Acest avint puternic al oa­ ptenit înainte de termen pla- de la Combinatul metalurgic găi şi Caucazului de nord, planul de citoreşti au obţinui frumoase realizări zei de pe urma exploatării nemiloase
Un număr de 22 Întreprin­ nurde lor anuale „West” şi-au luat angajamen­ valorificaeie a pămînturilor virgine, tn toate ramurile industriale cil şi tn şi a ciocnirilor războinice, clasa rmiii-
deri de stat din Port-Arthuz menilor muncii cehoslovaci Astfel, planurile de produc­ tul că şl de acum Inmnte vor stabilii pe anii 1954—1955 a fost în­ agricultură. cilcare le răspunde prin intensifica-,
şl Da Inii şl-au îndeplinit pla­ are drept scop nu numai to- ţie pa anul 1954 au fost în­ face tot ce le stă ln putinţa deplinit in proporţie de 120%. In legiuită cu dezvoltarea rapidă a rea luptei greviste şi a luptei pentru
nul anual plnâ la data de 13 d©plinirea Înainte de termen deplinite cu succes de între­ pantru creşterea productivită­ pace.
decembrie. Printre acestea se a planului anual de producţie, prinderile Industriei construc­ ţii muncii, reducerea preţului Creşterea producţiei industriale şi industriei, în aceste tăr.t a crescut şl întreaga lume iubitoare de pace Işi
bOS întreprinderi din indus­ toare de maşini Colectivele de cost şi bune organizare a agricole în Uniunea-Sovietică, a dus numărul muncitorilor şi fun:ticnari- dă seama de pericolul ce*l p\-*zinlă
tria constructoare de maşini, cl şl realizarea de economii uzinei de maşini-uneile pentru muncii la ridicarea bunăstării materiale a oa­ lor, lichîdîndu-se pentru totdeauna şo­ penlfu progresul omenirii Inrercăriîe
industria cimentului, industria în producţie Prin aceasta, oa­ aşchoerea metalelor „vnko Muncitorii de la fabrica de menilor sovietici In cursul acestui majul. de refacere a Wehrmachtului ger­
In tiril* de demociatie papulară
de coloranţi şi Industria con­ menii muzicii cehoslovaci con­ Cervenkov” din Sofia, uzinei an, salariul muncitorilor şi funcţiona­ man prin care imperialiştii apuseni
ciment din Nlenburg au ra­ rilor a crescut aproximativ cu 74% cea mai mare parte a venitului naţio*
structoare de maşini agricole tribuie la întărirea putorii constructoare de maşini agri­ portat ou mtodrie că au În­ urmăresc dezlănţuirea unui nou răz­
— Muncitorii de 1* 53 între­ cole „Gheozghi Dimltrov” din in camparajie cu anul 1940. Un factor nai este folosit pentru satisfacerea ne­ boi Prin aceasta se explică mitin­
cronorr > ; a ţării lor, la crea
prinderi de stat şl mixte din Ruse, uzina' constructoare' de deplinii planul de producţie care a contribuit de asemenea la-creş­ voitor matei iale şi. culturale ale celor
rea. d serve şl la realizarea terea nivelului de trai al oamenilor ce muncesc. De'asemenea fn aceste gurile şi adunările in care oamenii
ocnaşul TVanţzan, Important maşină „I. V. Sta1in"- , dtn -ara- Cu..rina) sap*ămit\l înainte de muncii pe de o parle aprobă din toată
oenCrul industrial din China de eoo .amil şid DlmUrovo, precum şi de tecman In acelaşi timp, pre­ sovietici sint şl cele' 7 reduceri de t»ri, salariul ?eal al muncitorilor şi inima Declaraţia comună a ţărilor
de nord, şi-au îndeplinit sar­ R. P. Ungară In o serie de alte Întreprinderi ţurile de cost au fost reduse preturi cu amănuntul la mărfurile de funcţionarilor precum şl veniturile participante la coni^inja de la Mos­
cinile anuale de plan plnâ ale industriei constructoare cu 5.6% — adică ou 3% mai larg consum cate au avut loc In pe­ ţărănimii muncitoare cresc sistematic. cova pentru asiguiarea păcii şi secu­
la n decembrie Muncitoru de la trwfcuJ oar- de maşini au îndeplinit pla­ mult decit fusese prevăzut In rioada 1947—1954. In Ungaria, de exemplu, numai la în­ rităţii din Europa, Iar pe de altă parte
In fruntea acestor între­ nul ou o lună înainte de ter­ Partidul şi guvernul sovietic au i* ceputul acestui an salariul real depă­ infieiează uneltirile războinice ale
prinderi se află oţel Aria de boffttfec din Taitabănyv^ de­ men plan ProduobWlatea rrvumxi cordat în cursul acestui an o deose­ şea cu 57% nivelul antebelic, «iar ve­ duşmanilor păcii popoarelor, conten­
stat care şl-o îndeplinii sar- corat ou ordinul „Drapelul Amd acesta, constructorii de a crescut La 113% In compa­ bită atenjle şl ridicării niveluJul cul­ nitul leal aJ unei familii ţărăneşti, era it fiind că orice problemă litigioasă
atnde anuale ou 55 zile înain­ Roşu al Muncii", au Îndepli­ maşini din R P. Bulgaria ou raţie cu anul 1953. Aceste suc­ tural al oamenilor muncii. Numărul cu 50% mal mare decit In 1938 poate fi rezolvată pe calea tratati­
te de termen. Printre între­ nit încă la 17 decembrie pia­ pus La punct producţia tn se­ cese au fost obţinute datorită şcolilor de toi felul şi al elevilor >i In tăvile de democratic populară, velor şi nu prin ciocniri războinice,
prinderile pare eu Îndeplinit nul de extracţie a cărbunelui rie a oombineâor cerealiere, eu faptului că Secare brigadă studenţilor a crescut considerabil avtntul economic este insolit şl de «ri­ prin pierderea a mii de vîeli omeneştii.
nrevederoli pLarvulun se află construit prnna combină de Numai în anul I al şcolilor superioare dicarea rapidă a nivelului cultural al
pe anufl 1954 ştta tn mod exact volumul Forţele partizanilor păcii oaie au
uzine constructoare de ma­ producţie bulgari pentru re au fost primiţi anui acesta peste populaţiei. Cheltuielile bugetare pen­
Ou acest prilej, muncitor producţiei pa care trebuia să-4 tru ridicarea nivelului cultural, eres: impus încheierea armistiţiului Jn Co­
şini textile, de cabluri elec­ col tar &a sfeclei, precum şl nu­ 450.000 tineri.
trice şi fabrica de oaucSud. de la micele de cărbune din meroase alte tipuri de maşini dea 2Unde pentru a asigura Munca paşnică şi creatoare a po din an in an In R. D. Germană aces­ reea, pTecum şi încetarea vărsării d6
Taftabânya şl OrosalĂny au şl utilaje pantru industria mi­ indepkfdrea planului Campa­ porului sovietic în opera de construire te cheltuieli au crescut de fa 1.7 mi­ slnge din Indochîna, fără IndofaU că
R. Cehoslovacă a comunismului este o mărturie vie liarde mân ci in 1951 la 3,2 miliarde şi astăzi, crnd slnt din ce In ce mai
adresat o telegramă Comitetu­ mară, Industria uşoară şi In­ nia de întreceri a fost desfă­ puternice, var reuşi să pună capăt
Încă de la jumătatea turui lui Central al Partidului ce­ dustria alimentară şurată tn toate secţiile fabri­ că Uniunea Sovietică nu se pregăteşte mărci In 1954. In tarile de democra­ pla«nu!rilor nebuneşti ate magnaţilor
de un nou război ci luptă pentru asigu ţie populai â creşte in acelaşi timp
noiembrie au început să so­ lor ce muncesc dtn Ungaria, Recent, nouă mari între­ cii. raiea unei păci în întreaga lume Lup reţeaua de şcoli elementare, medii şi capitalişti Pailizanii păcii care cu­
rească rapoarte de La fabrici in oare şb-au luat angajamen­ prinderi ale Industriei măiă- Muncitorii de la atelierele ta pentru pace a Uniunii Sovietice s-a de şapte ani. Astăzi in Albania nu­ prind mase din ce ln ce mai mari
şl tntreţprindeTi din întreaga all şl ţesâiunJcr eu raportat grafice din Leiiprig au făcut îşi exprimă hotărîrea să dea a lovi­
Cehoslovaca? in cure mund- tul oa pdnă 1a riirşAuJ anu­ că au îndeplinit placid pe a- dovedit şi prin politica sa externă cu mărul lor se ridică la 343 şooli de 7 tură de moarte acalora care vo 1 p ă ,
lui să extragă 170 000 tone de ntil acesta Indepkjund pflanu) numeroase propuneri pentru celelalte state Guvernul sovietic con­ ani şi 28 şcoli medii De asemenea,
taril anunţau îndeplinirea an- damnă cu tărie politica duşmănoasă creşte In acesle ţâri şi numărul insti- întoarcă roata tsloriei. P V
gajameivtefcw luate, îndepli­ cărbune peste prevederile pia­ anual in 11 kinl ele eu dat îmbunătăţirea producţiei. 4
Semnarea unui acord
Mîlne-I anul nou? A, da, uitasem
—
miiw f /mmeu La muJfi ani, domnule Fritz. anul nou. Mapda cumpărăturile. Venea încărcai In seara me. A trezit-o gălăgia de afară. Oare ce între R. P. R. yi Franţa
de ajun, Ia Rupp venea Matllda, logodnica
se tnltmplă ?
comercial fi de plâfi
in faţa clădirii staţionau două camioane
Iul şl petreceau împreună. Pom de Iarnă
mllne-l
Intr-adevăr,
nici nu s-a .^rndll la asto. A plecat mai n-aveau pentru că era scumpi Dar şi aşa cu soldaţi. Toţi înarmaţi cu arme auto­
departe rutinată Din urmă o ajunse vor­ era bine. Magda se eimfea fericită Intre mate. Proprietarul casei era tn mijlocul In urma negocierilor începute la 29
POVESTIRE ba domnului Fritz: copiii el. Dar acum ? curţii şl striga ceva, gejtleulînd furios. octombrie 1954, s-a semnai la 24 decem­
— Poate la anul o s-avem mai mult Strada Wilhelmstrase e pnma pe dreap­ Magda a deschis fereastra. brie 1954, la Paria, Intre Republica Popu­
Pe OsioaLd, fiul vecine!, l-ou chemaf De etnd Marta o plecat, Magda a rămas noroc. . ta. Doamna Magda coteşte şi după citeva — Trebuie să plecaţi Imediat de aici lară Rominfi şi Franţa, un acord comer­
ieri jub arma dar el a disp&rut- Se spu­ singură Pe vecini li salută respectuos „Poate”, 0înde?tr Magda şi grăbeşte pa­ sute de metri ie opreşte. Aid e prăvălia Nu mi-oţi plătit chsrta, am dreptul să oă cial de pJAţ}, şl un protocol financiar.
ne ci a fugit undeva 1ntr-un sal Na se cînd li tnttlneste, le dă ajutor elnd tl cer, sul. E otît de absorbită de plndurt incit doamnei Schmidt. Sună. Nici un răspuns dau afară. Ce mat staţi t Mat I De nu.. In cadrul acestui acord, Republici
Ştie. Poliţia îl cauţi. Toi iert a fost a- dar alte relaţii nu are cu eL Vecinii la o cotitură, un „Wills" american e cil Doamna Schmidt are obiceiul că răspun­ Bătrlnul Fritz se apropie de proprietar. FopuJarâ RomLnă va importa din Franţa :
restat /ohann, muncilor la o fabrică de eind li-aminiesc de Magda. şl-amintesc pe-alci s-o răstoarne Şoferul, un soldat de Obla după a doua sau a treia sonerie. — Domnule Hellmut. n-avem unde ne cafea, cacao, uiel comestibil, pescăriei
conserve, pentru ei a fost nemulţumii de de-o femele veselă, gata ortetnd să spună roşcovan, proaspăt bărbierit şi plesnind Aţa că Magda mat sună odată jl-apot duce. îngăduie ctteva zile. condimente fructe citrice, articole colo­
salariu Nimeni nu moi ştie nimic des- O plumă, plină de tinereţe. Dar Magda nu incăodată. Inj/lrsit, pe sală să aud paji — Nici un minut, zbiară domnul Mell- nial©. modlcamenie. articole farmaceutice,,
pre el. Agneia, bitrina de la subsol, a mai e de mult femeia de care-şl amintesc către uşi O voce, (vocea doamnei SchmldlJ mut. fire textuLe, materii colorante, Coafaţi, bi­
cărui fiu a murit în râ?bolul trecui, o vecinii. Moartea fiului ei, undeva pe me­ Întreabă: Sofia tui iohann îndrăzneşte şt ea ■ ciclete, motociclete, produse siderurgice, ele.
fost găsită pe la amiază spimurali A leaguri de care atunci o auzit pentru — Ctne-i ? — Domnule Hellmut, avem topii, und9 Republica Populari Romi ol va exporta:
rămas mult acolon-a ovul cine-o tn- prima dată, moarte crusstă, ticăloasa, im- — Eu, doamna Schmidt, Magda, am să plecăm pe timp de iarnă ? utilaj industrial, produse chimica bana­
mormtnto. Frttr, bâMnut măturător de pofriiM voinţei Iul şi a ei, o schlmbct-o adus.. Domnul Hellmut nid nu se uită ta ea nă, păcură, cocs de petrol, cherestea,
stradă cere locuiejfc alături de Agneia, a cu totuL l-a ucis veselia, tinereţea, l-o — Astăzi nu primesc. Şt Rid mtlne şi Face semn soldaţilor Aceştia sar din ca­ mobilă, plante rwdioinaîa nearu de fum,
venit 02t dlmtnaafă acasă Ihjurfnd In omortt traiul liniştit fi-a închls-o în casă nldodată. Cu regret doamna Magda, dar mioane şl pătrund în casă începe «va- pârurl etc
gura mare pe americani. Nu se ştie dece Magda s-a trezit astăzi mai de vreme marfa mea nu mal are trecere. La re­ cuarta Pentru Republica Populară Rom ini a
îi înjura. Din coiful purii i se prelingea ca de obicei. In cameră se făcuse frig vedere. Pe Magda au găsit-o In camera ei sltnd semnat Iov M. Novac, locţiitor îl mlnis-
un ftrişor de singe. Aii ta amiază, po­ De ce oare 1 A prtuit pe fereastră afară — Doamna Schmidt, doamna Schmidt.. pe scaun cu braţite încrucişate la piept LruluJ CoroerţuRiA Exterior, iar pentru
liţia a făcut o percheziţie In camera tui Totul era acoperit cu zăpadă S-a întors O clipă.. — Hei, n-ai de glnd să te cari ?t Franţa a semnat d ambasador Pieroe
Frtederlch l-au răscolit fiecare eotfljor şi fl-a acoperii faţa cu mtinile. Nu se Pajii doamnei Schmidt se-aud depă- Magda nu răspunde. Se ridică de pe Charpentder, directorul Afaoerilot Econo­
dar n-au păjtt nimic. Se spune câ-l co­ aşteptase. Poate {i uitase de iarnă. Clnd tlndu-se Magda rimlne împietrită. Toate scaun şi pleacă. N-a luat nimic cu ea. tn mice din Ministerul de Externe francez.
munist De-aceea l-au arestat. a privit din nou afară, pe obrafl I se speranţele ei s-au spulberat. Fără vede, curia toţi locatarii izgoniţi s-ou strfns
Magda, cunoaşte toate întlmptănte as­ preltnpeau două picături de lacrimi. Se paşii o poartă către casă. Prin oraş, lumea grămadă. Ninge BălrtnuI Fritz spune aţa
tea. Dar ea nu se amestecă Nu le co­ pindea că după uşă are un braţ de lemne forfoteşte. Inir-o doară ; PE S C U R T
mentează. S-a fnvăţai să tacă De cînd t-a Lemne pentru toată iarna La un coif de stradă un vtnzător dc — Vor să lărgească uzina de tancuri.
murit fiul pe front în Coreea, face. Nici Mat tlrziu, Magda a aprins focul, a fiert ziare strigi dt tl fine gura: ^Adunarea De-ala ne dau afără. • D Vidld, ambasadorul extraordinar
n-o mat impresionează nimic. Stă toată un ceai, l-a băut ţl s-a apucat ca de obi­ de sănătate, frlneazi brusc şi Înjură in Naţională francezi.. CermanJa-l liberă Nimeni nu-l răspunde. Pe stradă trace şi plenipotenţiar al Republicii Federative
si va In cămăruţa ei cu chirie şl croşe­ cei de lucru. Singurul glnd care o fră- fura mare. Dar Magda se face ci n-auda Trăiască armata germană" t un vlnzătcr de ziare „Germania trăieşte Populare ru^osiavU ln URSS,, a oferit
tează. Odată pc zi iese tn oraş. Atunci mfntă e să croşeteze c\t mal muU Poete jl se strecoară printre oameni. Nu mai Magda n-aude nimic. Pe stradă trec tn Sînfem liberi Ura!“ o recepţie cu prilejul vizitei la Moscova
merge pe strada Wîthetmstrase (a prăvă­ că va câpăto mal multe măreţ şl oa pu­ are mult pină la prăvălia doamnei Schmidt. goană trăsuri, autocamioane. Magda nu Un „Wtlle' cu soldaţi americani n frt- a delegaţiei comerciale guvernament a!e
lia doamnei Schmidt, cărei a. ti oinde ceea tea să-ţi cumpere lemne Se glndeşte ta cele citeva mărci pe care vede nimic. „Cermanla-i liberă”. Magda nat brusc. De sub roţile maşinii un copil iugoslave.
ce croşetează Tot de-acoto primeşte tn După amiază, Magda a pregătit pache­ o să te capete. Va trebui ei cumpere ceva glndeşte : „Trebuie să mă splnzur. A ştiut este tras afară aproape mort. La recepţie au parbalpat V. M. Moloiov,
flecare zi citeua mărci cu care la fn- tul cu lucrurile croşetate, şt-a îmbrăcat mal bun de mtncere. Doar a anuL nou but rina Agneta ce face"... — Destul.' Izbucneşte bătrînnl Frits prim vicepreşedinte el CansUsulul de Mi­
toarcere tşi cumpără de mfneore. La Mag­ paltonul decolorai şi ros pe la mtneet. f! Ei, dacă ar trăi Rupp. fiul eL. Şt doamna Şi păşit o poartă înainte Ce blne ci Destul dinii or! Căraţ i-vă tn ţara oons- niştri al U R S S şi ministru) Afacerilor
da nu irlne nici o dată nimeni CindDa. a Ieşit In poartă l-a fntflnit pe Fritz Cu­ Magda îşi-aminteşte cum sărbătorea altă­ picioarele cunosc drumul spre casă. Ce­ tră! Germania s-a săturat pină In gft de voi.’ Extome al URSS., A. 1 Mlkoian vice­
era prieteni cu o femeie. Mana Se tn- răţa zăpada de pe trotuar L-a salutat, dată anul nou Rupp, venea de la fabrică, resc singure coifurile de stradă, se feresc Toţi oamenii se sirtng tn Jurul bătrl- preşedinte al Consiliului de Miniştri al
tîlneau de obicei duminica şi vorbeau $i*a trecut mal departe Cum de mult nu o săruta ps frunte jl apot chibzuiau îm­ din calea maşinilor. Ce-ar face Magda nului Fritz Se apropie şi Magdă Nu st URSS şi rranls&u) Comerţului al
mai mult despre treburile lor Acum Mar- se mai Inttmplase, bitrtnul Fritz dupi ce preună ce bunătăţi să cumpere pentru fără picioare ?... mal glndeşte la splnzurăloarc. U.R.S S, I. G Kabanov, ministrul Co­
ta nu mal e fn oraşul ăsta. S a mutat in i-a răspuns la salut, a oprtl-o. anul nou. Unul spunea una, altul alta. A ajuns acasă spre seară A Intrat tn „Ce minunat om e Fritz, glndeşte ea merţului Exterior, şi alte personalităţi
Berlinul răsăritean lucrează ta o fa­ — M’ine-i anul nou, doamna Magda Uneori se mai şi certau Pînă la urmă cămăruţa el rece ca phlOfa fl-a căzut Şi dfi prieteni ate“... sovietice
brică de textile. Se aude c-o duce bine Poate nu ne mai (nfllnim. La mulţi ani Recepţia s-a desfăşurat Intr-o atmosfc &
cădeou de acord ;i Rupp pleca să facă obosită pe pat. A rămas aşa multă vre­ . Mtine e enuj nou. GH PAVEL caldă
RpJacp» 51 Adm. ziarului Str. a Martto Mr. 0, Telefon: 100-180. Taxa plătită ta numerar eoni aprobării Direcţiunii Generale PT.T, nr. 236.320 din 6 noiembrie”1649 - Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA