Page 3 - 1954-12

Nr. 96 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
A.S.I.T. — sprijin de seamă al întreprinderilor 10 ANI |nsewmarl critice
in realizarea sarcinilor de plan Năravurile unui inginer şef
u
de apariţie a ziarului „Steagul Roşu din Petroşani
Filiala A.S IT VaCea Jiului, pren eer- looal „SteagiU Hoşu” sl prin organizarea In ziua de 30 noiembrie a c., in sala muncii din întreaga Vale a Jiului, co­ — Trebuie să ne cunoaştem vlrfut na­ gere din partea serviciului de cadre |i 9
cmnDe din lavto-temmdanilte ce există ta unei exjporiţli a dnovatarfloc ta oodlul fi­ clubului „Gheorghe Apostol" din Pe­ respondenţi şl colaboratori al ziarului. sului tovarăşi. La construcţii se cer oa­ Organizaţiei de partid
raza sa de âctiraîBbc\ &e ocuipâ Intens de lialei, ewpoalţle #a nane au faa* prazentate troşani, a avut loc o adunare consa­ In releralul prezentat de tovarăşul meni bine pregătiţi tn ate meseriei; nu ...Dar, Sollnschl Vasite nu se pierde uşor
ridicarea continuă a productivităţii mun­ inovaţii etan toate întreprinderile din Va- crată împlinirii a 10 ani de la apari­ Constantin Magdalln, redactor şei al oricine poale face faţă măreţelor sarcini cu firea, tr» orice ocazie e ar afla. IşI di
cii ta scopul îndepfictfitau sarcinilor de taa Jnilul ţia primului număr al ziarului „Stea­ ziarului „Steagul Roşu", s-a arătat ce ne stau In faţă Eu nu mă pot <m- omul seama de „valoarea-I Incontestabilă”
plan a (iacă ral în/Urepruidari, participând In urma ooţiuiiukir aedbate, propunerile gul Roşu", organ de presă al comite­ lupta dusă de acest organ In cel 10 pdrţf Intr-o sulă de pd»ţti fnfr-o mie. In­ pe care nu şi-o ascunde nlclodatâ Nu-l
aciuv la întrecerea soaDalhată şi studii tod de moMaiţU în somestrull II au întrecut pe tului raional de partid şt al sfatului ani de existenţă pentru a răspindi in tr-o InftnUale. Noi trebuie să dăm pla­ din acela care se s/lesc dc caiîidţlte lor,
diferite probleme legate de specificul În­ ceie etan eemasmvd I ta proporţie de V)— popular raional. masele de muncitori mineri înaintate­ nul Auriţi? Planul I creztnd că nu sini suficient de „dotaţi".
treprinderii respective. 200%. Da ruina Lonea. im semestrul II La această adunare au participat Luind o porlfie napoleoniană, tehnlcto- El se (tie om cu greutate, şl, pace/ Daed
le învăţături ale partidului. Referatul nul SollîvicM Vostie. In furvc|La de Inşi
Aoli/vlta/tea desfăşurată Ac ctartea zHeJ E-aru tamagilstrat 20 propuniani de Inovaţii membrii comitetului raional de partid, nu l-a fost satisfăcută concedierea pazni­
de 7 Noiembrie ş» continuată cu aceeaşi faţă de 7 propuneri cQ&? au fost ta se- conducători al organizaţiilor de masă, a fost urmat de vii discuţii din partea ncr şef ai In/reprinderll nr J o T.R CL cului respectiv, a pus problema clor: Sau
celor prezenţi, care au salutat cu dra­ Hunedoara-Deoa,
lm/tensl/hate şl după ereastă daţi aduce mestirail I In Aimnaiai, dacâ in semastjruâ peste 300 mineri, profesori şl studen|l privea sfidător peste tn- el, «au paznicul. Ptnd la ur-md, Insfl. La
o eontrâ'bu/ţ»e dm oe ta oe mal maro la 3 au £0st înregistrate 21 InovtaţU. ta ee- de la Institutul de mine ,,Gh. Gheor- goste aniversarea a 10 ani de luptă a trogul colectiv ce se afla Infr o şcdtnţd de „leriot" pe paznic, dar nici acum nu
lodephfucad planiufluo. QmfertaţeiLe cu ea- mastral U aceac^A tnflră g test întrecută ghlu Ocj" precum şi alţi oameni al ziarului „Steagul Roşu". producţie Luase cuulnful, şi acum, cu cel poale ierta pe acel corespondent al ga­
oactar tehndco-jrwfesdonal ţinute de cftitrn ou B%, mal încercat şt de valoare om din cadrul zetei de perete „Constructorul" care I-a
croumUo A-S-I T m : „J\istailit&ţJ de ex­ nwnflifl de imovaţll llaneate (n «wxqt^n Piesa „Titanic vals prezentată la Alba /alia frustului _ (aşa se consideră! începuse să criticai ardtlnd că Solinschl nu şlle sd
u
tindere o luondul dişpâ ffralreul cdoUc ta zded de 7 Notemt)rif\ eru avut La bară .scuture" aprig pe flecare tn parte Nu se comporte cu colectivul de muncă al în­
abataj ele-camară", „Tohnioa sovietică — oararorsud cu pramid armonizat de Direc- de artişti amatori cruţa pe nimeni, Indiferent ce „ulnd" a- treprinderii şl cu delegaţii Ministerului
ajutor de nepreţuit le mişcarea econo­ ţi/unoa generaflâ o căirtnajâkifi-Votea JiiÂxgI. uea. Are Sollnschl ăsta un fel speci­ de resort. Ce a mol «Irigai afund pe co­
mică", „Mecanizarea exploatator mA- ta „Săartăimtaa tnovaioraihii". Im cadrul a- Afişele ce anunţau prezonlerea pe are­ bucurat do un însemnat succes A/tft ta fic de a critica .* nu-l lipsesc oarbele lari, ridorul întreprinderii, după apariţia arti­
t»(jru la za", jStucUerea şl extinderea me­ oestuil oonour* au ftast premiate cele mai na Casei de Culfcură naiorv^ă a comediei ziua de 27 noiembrie cînd a avui loc pre­ de efect, jignitoare chiar, dar nici nu colului I
todei de iluoru a mtoaruD/ul fruntaş ta În­ bune propuneri, cum ar fi spre exemplu ta trei aefle „TiLanle vals”, de Tudor Mu- miera cit şi ta 28 noiembrie La matineu uitd sd-şt scoală in evidenţa calităţile Cea mai mare harţa o ara Sollnschl cu
trecerea socMistă Ztlaădu Litiu. Erou al arena e tki^xriitofvutad do t&iat 9ie La (o- şatescu, a rtfirrut midi interes ta rlndu- şl noara, oaia de festivităţi a Casei de Ca un uragan dezlănţuit, „lipsurile" şefii de şantiere
Mahtvou Sodefldste ,, etr , simt ecţLuml în­ ovi! de muncă, sorb tdesoopîc pentru pom­ rila cet&ţenilor din oraşul Mba Iidia. A- GuUuiă raională devenise rvetacâpâtoore (altora! ieşeau cu n luţeaid ameţitoare din — Sini nişte oameni lipsiţi complect de
1
dreptate spre ridicarea producţiei şi pro- pele de (ba bazinele de.rambleu, dispozi­ ceasta, cu atăt mai mult ou olt actorii erau faţă de publicul venit ta mare număr, gura Iul 3ol<nseh! : orientare, pricepere şl înţelegere Cer l*i-
durtivfttăţd muncii, redAioaraa preţului da tive penftro rirtioanaa vvjgunetelar cirirte, persoane bine cunoscute; muncitori şl In Interpretarea rofcura)or s-ou eviden­ — „Dece întreprinderile trustului nos­ tr-una jfl fie deschise cursuri. In care sd
cast şi a VTrvPunMAţrrti condiţiilor de IraJ «bqpazj'Uv de somnaMsare Intre mecanicul funcţionari de la dnferite întrsprmdari ji ţiat ta mod deosebit Hutu Mioara, Achlm tru nu se aeMtd cu cinste de sarcini ? înveţe practic cete acumulate teoretic tn
oDe mlnaiMilor. şi tasoţJrtmxd Crervuâ/ui ta currtie (io mină] instituţii din onaj Constantin, Sasu Elena ţl dr Stănereu Pentru /aptul că Inginerul Orauljeanu Oc- şcolile respective — se tfnguU inlr-una
In scopuH rkUcirti productivităţii ©un­ etc Regizată cu pricepere de tovarăşul Gheorghe taulan de La întreprinderea nr 2 e un In­ Sollnschl Bl, ar face şlrtcest lucru, dor nu
ei Oerourtie A.SJ.T din Întreprinderile Nu numai cantitatea, dar şl calitatea Diaconu Petru regizor Ia teatrul de pă­ In curind trapa de ertlşti amatori din capabil, un nătărău şi nu şlle cum sd se acum. ci mal (irzlu, la anul poate In mo­
momasne au toimait ocfleotlve oare ftă spri- Inovaţiilor a cunoscut o accentuată Îm­ puşi şi fdossvd decoruri artistic tur rute Ailba luiUa va întreprinde trn turneu, impund In faţa lucratorilor Şefii de şan­
Şizva iniţiativa oomumlişttior de la „I C. bunătăţire ta prezent ţm/ta taovatorelor de tovarăşul Haţeg an Nioolae, pictor la tiere ce au venii nu de mult din şcoli, mentul de faţă „nu are timp". St nu pre­
FronT-Sinala şt a pupei alnilcale w 19 dc cate renjQ/viarea cu euoces a CTroblemel În­ teatrul de păpuşi, La care s-a adăugat ela­ prezentând piesa „Titanic vals" In een- getă Insă td-1 „sfătuiască" pe tinerii
la Întreprinderea „21 Decembrie 1 ’ din CapJ- cărcării cărbunelui Ifin abata) e. nul Întregului grup de orhşU, piesa e-a UreLe mal însemnate din regiune is proşti ca oaia. Proşti i Nu 7 Tdceţl, hal? şefi de şantiere, să mal cifeased. să se cul­
itaHă. Caroufl A.SJT Aninwasa. aie cărui p«e fimgfi maşina de Snoămcad a tov&răşu- Si vi spun eu; 5in( ca btlo de încuiaţi, tive şl sd (nveţe regulile de comportare
caiectorve fiind. fanmoto pe sectoare, a reunit lid Miadauias Inslţ oare se găseşte în fiara Din realizările G. A. S. Apoldu de Sus habar n-au de şefie Eu trebuie td mă faţă de superiori
si sooaită do sub noimă cinci brigăzi care de exipertmeotara, (ta prezent 60 lucrează ocup de toate; dar nu ud plndifi oare „Priceperea" tehnicianului Sollnschl s-a
in luna septembrie lucrau sub normă cu Da încă elite 5 noi propuneri, printre oare La gospodăria agricola de stat din Exemplul aoHstoJ secţii, e fost urmat şl ed sini şi eu om şl. tn calitatea ce o am,
10—25%. ajungîrvd ca (ptaă la alirşiixd lu­ Inovaţia tovarăşului Smhanek lYancisc do ApoLdu de Sus, secţia Apoldu de Sus, da­ de secţia OHnic care a depăşit pLanu) cu trebuie lî fiu scutit mal mult ca oricare dovedii in toată plinătatea el, atlt (n ce
nii octombrie să aibă depăşiri intre 10— la mina PotnUe şt Almăşau Xoain de ia torită muncii depuse de şeful secţiei Şan- peste 88% şl de cea din Real care a rea­ prioeşte „eatltdţlte" de mal su». dt şl pe
42%. Brigada tovarăşului Siiea ErvtLn de mtata Lxipenl dru Vtonal penUu a contradte cu munci­ lizat peste pian 68 la sută. altul de privaţiuni, bălaie de cap şl aşa linie profesională, dnd a primii sardna
Oa a do barul II el mmei Aomoasa. de pil­ Fbkaila A S.1T Valea JLviLui se preocupă torii o suprafaţă cât mai mare de vie, Datorită acestor frumoase realizări, gos­ mai departe. sd execute lucrările de asfaltare a şoselei
dă, ta drum septembrie ora cu 26% sub şl 6e renalwarea pnohflemdor prrvlnri ra- s-ou obţinut Însemnate realizări la re­ podăria e putut să-şl depăşească cu mult „Eforlul" depus tn a seoaic (n evidenţă Slntuhaim-Hunedoara, şl cînd din motive
plan, iar in lum noiembrie a reuşit să-şl yfmainyAn.ila (tan ftrvtreprtader 1 Studiul în­ coltarea strugurilor. planul „lipsurile" celorlalţi, nu-l oboseau pe So-
dqpăjeascâ sure iniile de plan cu 42%. Bri­ treprins de un coJeoLLv de *a cemd AS.I T. AiitfeD planul pe seoţie a fost depăşit Nu aceiaşi lucru se poate spune tas fi da „tehnice” a lost înlocuit Şl totuşi pe So-
gada condusă de tovarăşul Lm cărei Iran lApenil ta problema naţlnir^Lrâril aerului cu 81% Iar fiecare muncitor contractant, secţia Virvgard a cârol responsabil este to- llnschi. Vorbele porneau ea nişte săgeţi, linschl nu-l (mptediod nimic sd se creadă
de Jia 6oc4arull V era su,b plan ta tuna sep- compriraat ta mmale dta Vedea Jiului, aşa efum prevede Hotărârea Consiliu] 11J de varăştd Oarga Ioan şl secţia Gusu de oare şi cădeau ca nişte „proiectile". De, trebuia personajul marcant al întreprinderiI nr I
Jembrle eu 42% ; foind ej uitat de coleotl- este ta curs de apdJciare Ia toate minele. Mitauştri, a pnimJt oSte un premiu de 45% răspunde Blnţan Vasite Aceştia, n-au întărită „autoritatea“ pe orice cale (i prin şl chiar a trustului, sau, cum se
vul formai din tehmcenj ^ <i depăşit pla­ M'ai recent, seopa aJeatro^mfioanică a fi­ din procentul de depă^ne a planului muncit pentru a contracta cu muncitorii orice mijloace Intr o seară, fiind tn „exer­ mai apune de obicei, „buric al pămân­
nul de producţie pe Huna octombrie cu lialei ASIT, ta urma unul studim amS- Cale 111 bane struguri oare s-au distri­ cit mal multă viei din care cauză n-au ciţiu funcţiunii" pe un şoniler din Deva.
10%. In această acţiune s-ou evidenţiat manţiit e (recul ia aplecarea ta practică a buit oa premiu muncitorilor contractanţi, putut executa lucrările ia Uit*) El au rea­ tului".
Inginerii Tbncea loan. Codata -Dan şi teh- nanmăriJ şi reducerii progresive e eonsu- socotite ta bani, revtn ol te 3 000 let pre­ liza! ptonud numai in proporţie de 48%. a surprins paznicul umblind „bal, hu1“ CaiUafea de „buric al pdmlnfului“ ie
rucjenrj BuDea Tfeodor 51 Ceuţă Mandra mAixiior spertfdce do enorgto dleotricA ta miu pentru flecare muncitor ARAMA DAM LAN prin incinta şantierului vede şl din obişnuita so repllcd dată ori­
Cefcutxle A S 1 T de le Lupeni şi Vulcan, Industrie Ea ce ocupă ta prima sa teză cu Era „firesc" sd se supere inginerul şef cărei crfftd: ...„am si plec eu de alei şl
studltad ipaeibttaotţde de mec amnare e lu- înventEMErva apaceteior electrice de mă­ Note bibliografice Clnd a încercat Insă, sfl-l arate pazni­ o sd ud întreb afund cum vd îndepliniţi
cruiltM ta mină, au introdus la rnina LupenJ sura! de lo fiecare întreprindere, precum cului lipsurile prlntr-un logos ce cuprin­
o maşină de ha/wat (a sbnatui 8—5 din sec­ şl ou determinarea punctelor unde vor Suit6 Andras — Necaztil nefinlrecutulul Acţiunea se petrece la un corp de gar­ planul ? Fără mine, fotul se ua duce dra­
tara) IV şi o maşdnă do incăreat 9a o trebui întreprinse pnlmefle măzum cu a- Cosaş dă a unul depozit de muniţii, situat fn dea, p? lingă numiri din arborele genea­ cului I Să-şi mat bard capul şl alţii cu
transversală in sectara! LU. oerfte etporete Colecţia „Albina" Inima munţilor Eroul principal, ostaşul logic al paznicului şi fiinţe nepdmtntena. toţi „proştii” de aici. 51. Sollnschl se face
La mma VtiLan e fast Introdusă o maşi­ Alte studii da: „Găsirea calei mal po­ Tudor T. Tudor. (nlorclrdu-se dlnfr-o obrdznicindu-se tn fel şi chip. paznicul cd pleacă, dar nu definitiv, d numai „In
PotiCJlitoral tşt îndreaptă atenţia asu­
nă de îocăroaf cu'oare se va realMza cel trivi to forme de armire pentru susţinerea pra coltjtcdril oamenilor (n raport cu permisie la unitatea sa, In timpul unei se turbură yi-i spuse vreo „cîlevc" „Pdl glumd"
puţin 50 m. Dlmiari galerie pe lună, ta loc minieră cu presiune mare" sau „înOooulroa meconlzareo cresctndd a procesului puternice furtuni, este prins de ciţtua asia nu inseamnd oare ştirbirea presti­
de 32 m tariari dit se reakza când încăr­ lemnului de mină cu prefă bricele din producţie agricolă de bandiţi dlverslonlştl, ascunşi Intr-o td- giului superiorului" — glndea Sollnschl Ce-ar fl dacă gluma sa ar deveni seri­
carea sa firea roamiaăft. beton" se găsesc dej® aplicate In practică Torok Moetij un vrednic yl neobosit co­ găund din munţi Aici este maltratat pen­ oasă, adică, să plece şl cd nu te mal în­
In domaruull ocmstrucţiflor, cercul In faza de experimentare, prima la mina tru a divulga unele secrete militare. Dar Nu Nu se poate lerla Clar a doua rt In­ toarcă ? Ar regreta careva 7 Nu cred S-ar
ASIT. B&rtiăicni, q iprevăzut toi plănui PetriOa, «ar cea de a doua la nuna lauipenl. sa:, este cuprtTus de disperare la sosirea Tudor, cu loate torturile, nu trddeazd In ginerul »e porni pe măsuri Voi td faci o bucura toţi oamenii dnsM|l şl harnici din
gospodăria coteettud
da rmmcă găsirea tunel metode de încăr­ Rezultatele obţinute piuă In prezent sint primei combine In cele din urm! reuşeşte sd scape din as­ „rectificare" fn schema de organizare ta cadrat trustului.
care rapidă a cLmentaiul, £a|pt reaflArat şl rmrlţumUoane £1 urăşte la început combina, fiind gata cunzătoare şt sorind la corpul de oardă, rubrica „paznici", dar n-a găsit înţele­ A. ClBLhN
să se retragă din colectivă, deoarece are
ore ta prezent se euqpmjnanteazi Extin­ Actftvitatea de viitor h fibaled A.SIT. impresia că maşina (1 va împiedica să dă alarma
derea «enauhrii mecanizate a fost o preo­ Valea ^uLui trebuie sl-şt Îndrepte «ten ţi a Bandiţii, dindu-şl seama că por fi ni­
cupare de seamă a careurilor A-S 1T. dhn spre o mal Justă sprijinire o tnovratnrilor totalizeze un număr more de ztle-muned. miciţi, atacă fn aceeaşi noapte corpul de Oamenii muncii cer ca . . .
coas-'ruoţl), «xuşind să se mLnoducă ara&sLă in problema gcncraiizărn Inovaţiilor, apu­ mfcşortndu-l astfel cîjlipul gardă Viteazul ostaş Tudor T Tudor
Nu trece tnsd mult timp ft eu ajuto­
(ormă avansata ia toarte şantierele de con- carea 51 traducerea în viaţă a Hotărîru rul celorlalţi colectlolsti neîntrecutul co­ cade In iupld. (a datorie, Iar duşman ti ...şeful secţiei sanitare a Sfatului popu­ Hunedoara a cărui şef este tovarăşul In­
strruopi din Vedea Jxul-ul In acest scop la plenarei C. C al P.MJl din august 1653, cos Be dumirette de avantajele muncii cu sfnt fnulnşt lar afl raJooudu) Haţeg, să ia urgente mă­ giner Cioara Vaaile, să se dea atenţia cu­
şajvliienjl VAscazia DuperU s-o format o bri­ prta gă«vrea de noi metode ta problema combina jt deuine un prieten înflăcărat Piesa „Furtuni de prtmduard” reiâ suri împotriva dcxrtort/lul Encea. de la venită pregătirilor de Iarnă. Aci lipsesc
gadă de tenouiT» memnei, înzestrată au reducerii preţului de cost. In acea^ft di­ eroismul ostaşilor din armata populară, dispensarul medical din comuna Lunca
msJnMţie complect mecanizată, oare reu- recţia, fnonbra ASIT. trebuie să ducă o al acesteia. + noile relaţii de înţelegere şl sttmd reci­ Oemli, care Io loc să folosească dJopen- nenumărate geamuri, Jar motoarele de la
şeyie să execute 600 mp tencuială .pe al luptă sueţtauâă pantra Justa opiUoare a proci dintre ostaşi >1 ofiţeri şl descrie sarvd ta fcflosuil ţărănimii muncitoare — Beroterme au fos! demontate şl folosi le ta
iMlţ-jrea InevTatnnilUjr o cunoscut o a- raţiomairifiril, utAzăru aerului comani- Nleodae Tăutu — Furtuni de primăvară paloşul luptei plnd lo sacrificiu a aces­ pentru care e fosi creat — fl foloseşte alte loourl de muncă. Attt lipsa geamu­
daviiută intrecare ta a doua Jumătarle a mait şl redureceo progresivă a consumuri­ ESJ>.LA. tor vrednici ftl al poporului, a căror mi­ pentru organizări de chefuri caro se lun­ rilor, olt şj lipne motoarelor de l» aero-
emulul ta ours, datorată aprojimriu) dat a- lor specatice de energie electrică, factor Piesa, .furtuni de primăvară", aduce siune este aceea dc a apăra cuceririle re­ terme fac ca mumrirtoril efi lucreze ta frig.
ces^ora prmVr un radd-<anohetâ întreprins hoiărCtor in reducerea preţului de cost aJ pentru prima oară pe scenă chipul osta­ gimului nostru In drum spre o viaţă mal gesc uneori ptaă spre revăraatu) norâlor In astiel de condiţii, este natural ca şl
do că4re ASIT. ta colaborare cu ziarul cărbune)ul E BOCONCIOSU şului armatei noastre populare luminoasă, mal dreaptă. In ţsrfvanţa „aprovizionării" doctorul En-
cea nu duce nici o grţjâ î are Ja tade randamentul să nu fie cal aşteptat
mină spirtul farmaceutic şi suronl# Care Tovarăşul Inginer Cioara VasiJe tre­
eo pricep a-i prepare buie de urgenţă să treacă la remedierea
Marele cetăţean — 5. KIROV fcoresp. A. B. şl M I) acestei stări de luarunţ luînd măsuri pen­
dt
tru înlocuirea geamurilor sparte, monta­
..An cartieral CC S unde locuiesc frun­ rea motoarelor te auloterme şl aprovizio­
Cu 20 ani ta urmă. Da 1 decembrie 1934. pentru prima oară )a ,/nivela frontul", pa­ ningrad Aceasta e-e Intimpiat tn 1928. ta taşii In întrecerea socialista al mtaeJ Pe- narea turnătorilor eu nisip, materie primă
a cărat doborât de glontele ml^vtesc el o demonstraţie ar­ de GHEORGH1 HOLOPOV nica dta instituţii şl ziDeUe de luptă crâncenă împotriva duşma- tnia să so ia măsuri de înlocuirea gea­ de care trebuie aâ ee ţlnfi oooL
unul marcanBr foacivt umd din oamenii mată, cern dure o de­ seriilor sovietic din rtad/ui popufciţiei, nălar popomîLu' murilor sparte, ta nenumărate rânduri lo­ ieoresp Badea IJ
monstraţie poldiMca a activitatea Josnică Cu talentul care-1 era propriu, Klrov a
mtrvunaţi ai epocii noastre — Scrghel Mî- +
faroviririlor. menşevlotior e£ arilor, completurile demascat ta faţa muncitorilor din Lenin­ catarii au cerut conduceri] Întreprinderii
ncnovid Klrov La Tomslc. tînăru) revoluţionar a fort Dor împotriva Puterii Soweto, — o tano grad esenţa burgheză a „leor-tiJor'' opozl- de locuinţe aă lk>hWeze cu această nepi- ■Ia restaurantul .Prahova" dta Petro­
Klmov $i-a oişti gat marea dragoste a orestat si deţlnu/t in tachLsoare timp de de taiţdes ce fel de om tretntia sfl fie cel ţteniate, al cănii scop final era restaura­ eare şani ospătarii aâ fie controlaţi îndeaproa­
partidului şi a tuturor oamenilor munciJ aproximativ doi ani Aid, el s-a pregă­ căruia 1 se încredinţase conducerea apă­ rea capitalismului In ţară şl a reuşit să pe Aceştia nefLind control ap, Işt permit
din Uniunea Sovietici midtlnaţională prin tii intens pentru wirtoarea hşptă, a citit rării AsteahamiDui l Sin4 cunoscute cu­ nlmtceasdă cuiburile duşmanilor poporului Tovarăşui Partsz Andrei, peful Între­
devotamentul său namlrgiru* faţă de mult, a studiai litervrtirra poilUcfi. rantele Înflăcărate rostite ta acele zale de Klrov a ştiut să mobdlzeze ta ritm ra­ prindem de locuinţe din Petriia. trebuie să Încarce bonurile de plată de la „ca*"
cauza corvstnwrli sodaDismuilto. pentru Pus ta Liberte te. Klrov s-a dedicat din Kirov: „AUt timp dt ta Astrahan exlslă pid organizaţiile de partid şi clasa mun­ să pună capăt promusiunJJor, trecind de La „caz". Astfel, ospătarul Dinoseu Du­
care şi-a dat vvlaţa sa luminoasă nou în întregime muncii revoluţionare, măcar un singur comunist, gurile fluviu­ citoare din oraşul Iul Lenta ta vederea urgenţă la înlocuirea geamurilor llcwâ şi mitru la o consumaţie de numai 9 tel, a
Klrov a fost unul dta cel moi apropiaţi dar fiind nevoit să se osoundâ de Jan­ lui Volga au fost, stat şl vor rimtae so­ îndeplinim! sarototi Istorice — industria­ a altor reparaţii necesare locuinţelor mi­ încasat 18 lei unul oedăţean Vfl închipuiţi
discipoli «i lui Lenta tovarăş de luptă al darmi. pleacă curând ta Oaucazul de nord. vietice". lizarea ţării El pătrundea perseverent tn ner Hor. finind con! că plata acestor repa­ la o consisnaţle mal mare
lui Strâin Partidid îl trimetea întotdeauna unde a trăit opt ani Acolo, al a colaborat Astrahanul a răm^s sovietic ; sub con- toate amănuntele producţiei acestui uriaş raţii s-a făcui anticipai Esle timpul ca conducerea TA PL Pe­
ta rmmciDe ede mai do răspundere Ei era activ la 7&aruJ local „TereV", publldtad duoeroa Lui Klrov. asvnata e 11-a a dez­ crnaş industrial conducea ta mod conoref
Înzestrai cu o fermitate şi tărie neobiş­ adeseori articole care demasc au politica lănţuit curând ofensiva şl a particfpel ac­ munca organizaţiilor de partid nle oelor fflsza Petru, miner fruntaş) troşani să ia urgente măsuri Împotriva a-
nuită în hzpta pentru tadoplmlrea sarci­ absoriutimnulid ţarist, a desfăşurat o olo- tiv la ţndepliniroa planuDul pentru nimi­ mai mari uzine. Ou ajutorai Iul. uzinele ★ cestor elemente care frustrată oamentJ
nilor trasate de partid Ou energia sa ine- eoutozre muncă rovoluţlonară ta rându­ cirea Iul Deniieta. d» eliberare ■ a Gaura- din Leningrad ou început să producă pri­ la lumllorla de luburl # Combinatu­ muncii
puizotrJi, ini uriaşul său talent organiza­ rile muncitoraoc. ţăranilor şl populaţiei zuDul . lui metalurgic „Gh. Gheorghlu-DeJ" din ţmtaer fruntaş, Crlenlc 7.)
toric, Kvrov ştia să ohserve oamenb, să diun rruznţl In dulie 1921 LCtrov a sosit la Balcu mele tractoare sovietice. bQuminguri, tur­
binei generatoare, motoare puternice, di­
aleagă dintre el pe cei de care avea In zilele grele ale răzbelului civil, par­ unde a tort alea secretar al CC el Par­ ferite maşini, maşini-unelte şl aparate de
navete, să-i ajute, să le tiusufle încredere, tidul l-a trimis pe Sergliel Mlronoviel la tidului Oomunlrt dtn Azorbaid |an cea mai înaltă predlrie
să sprijine orice Iniţiativă preţioasă să Astrahan — unul din sectoarele cele mal Mari şl grele erou carotnile pe care par­
de răspundere ele frântului Însemnătatea Pe ctad mai era tacă ta viaţă Klrov a
strângă în Juni) său mu mimai pe comu­ tidul i le-a trasat 1ud Kkrov ta acea peri­ fost terminată construcţia hidrocentralei
nişti, d şl pe cei fără partid şi să-l con­ strategică a Astrahansdul şi a (regiunii de oada Trebuia asigurată apucarea in re­
pe cursul Inferior a) Volgăl era Imensă de La Valhov şl început» lucrările de coo-
ducă spre ţelul propus Bl ştia să privaa- publică a politicii naţionale a partidului,
Astrahanul îmgrtedlca Joncţiunea forţelor rtaiojţte a hidrocentralei de La Svir Din
«că ta viitor şl dc aceea a putut cu o txebuvau ridicate din ruine sondele petro­ Iniţiativa lut au fost construite cule mal
torţă uîrmtexare să însufleţească oamenii om tramvai uiţi one re ale Itiâ Denikin şi lifere dtn Batal ; ţara Intrase ta etepa de nordice hidrocentrale din lume — cele de
ha cete mai îndrăzneţe fiarpto. Kalcealr 4n vodenea InaurtărU lor comune construcţie paşnică.
către inima ţări — Moscova — frtrut pe pe Neva şt Tuâoma.
Minunată a fost calea pe oare a par- împreună ou OrdjoniVktae, Kirov a lup­
CMrs o ta vfiaţă Kârov intervanţioniştili engileri oare se năpusti­ tat taootzlva şovtnaflnuluj de naţiune do­ De numeJe Iul Kjrov este legată ooa-
seră spre gurile VolgâJ Gdranroa oaneDulud Menea Aibă-Marea Bal­
E| s-a născut In 1886 lntr-un sat trtde- Sosind la Astrarian ta lanuane 1919, minantă şl împotriva naţionalismului lo­ tica. li^rte pentru mare» oaie maritimă
părtot, Urjum, din nandiA ţări) Ccrnlă- Klrov a Întărit ta premid riad organizi- cal, luptă care s-a terminat prin zdrobi­ nordică şl multe alte construcţii U fel de
(ria i-a fost grea Rămas lărâ părinţi de ţla orăşăneiască de partid, a ridicai pro- rea deplină a dev«atonilor In problema ne­ grandioase
la VSrsta de 7 ani, Kjirov a orasout in­ ţi anulă.
leterioibd dtn Astrahan la ar»Ararea ţinu­ Deşi ocupai cu Importante probleme de
tr-un orfeîanal La virate de 15 era, e) a Pornind cu toată energia la rofuoerea
tului ş) gurilor Volgfi». parând şl de stefc, Kirov ara întotdeauna
fost Inimic de o societate de binefacere Aceasta a fost o perioadă extrem de coridelor petrolifere din Batal, distruse de pl*n de Eoltoitudine pentru nevoile oame­
âa o şcoaîă medie de meoaracS dta Kazan. grea Oraşxd era lipsit de pline $1 com­ dnlervenţionlştl, Klrov pătrundea In toate nilor muncii Ou Ajutorul şl îndrumărîle
Acolţ, ventrvd ta contact ou studenţimea bustibil, aici blntuie tifosul La apus, ta amănuntele muncii mârâite trust Aznelb, lui au fost construite noi case», cluburi
(Pevol/ufţ^ narfl, eâ a început să ootiveae ta stepa KalmOtă. la vreo 20 verste de oraş vizita aproape rabde rondele şl rafinăr»- şoatd. oantune, grădiniţe de copii şl oraşe
cadrul cr.rouriîor muncitoreşti ;L farm ho­ ţi ta nord se dădeau lupte ori nome cu de, strângea cadre vechi de petrolişti, se Klrov a fost un oro cu uo 6uf)e»t mare.
tărî't ră-şl dăruiască toate farsele Iupld duşmanii RavoUiţlei Pe Volga se talrerup­ îngrijea de otitoi-aa tehnică o sondelor, de Un minunat tovarăş
tfnpotiriva absoîiriismuhiiL după termtnorea sese onoe contact cu conlntol La răsărit, aprovizionarea cu aMmente a proletana-
şcolii plecă la Tomsk ta raionul G-aniusto înainta grupul ge- tteui din Ratai +
lAtoeotea se Infflmpktu In 1904, în aju­ nenaluâul TVtotoîi. i? su<a, la gurile Vol- La un an du; sosirea Iul Kirov ta Glontale mercenarului faecrtsi din ban­
nul prun cu revoDuţii ruse La Tomslc. ti gftf, mişunau torpiloare şi submarine en­ Baku. problema petrolului era rezolvată. da troţ)fflsto-buharinlstă a răpus viaţa lui
gleze In aer, aviaţia englezi era supe­ Tinăro industne sovietică pnmea combus­ Kivrov In plină dezvoltare a forţetar lin
devine membra al gjrvrputol bolşevic din
rioară. oraşul era aproape zdtoc bomber- tibil ta cantatele şuti atentă creatocre Poporul sovietic a pierdut a-
orgianîaaţia snoiafl-democrată şl se dedită
<Krt Dacă la toate acestea se mai adaugă Intr-o perioadă grea pemtnu patrie, par­ tunci pe unul din oei mni buni fit al lui
ta tatregâme munci 1 revoluţionare Klrov S* ondtaid trădător dat de Troţki cu pri­ tidul i-a Incredmţat lui Krrov conduce­ dar cauza pentru Caro a luptat şl şl-a dat
organizează o Irpogrohe ilegală, participă vire h) eveouarea oraşului in rcopul de a rea orp.-'.nirrrtfi dc p-vrifd dta orasuî Le­ viaţa Kirov orte rwmirtoere