Page 4 - 1954-12
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 96
indignarea provocată Festivitatea de la Helsinki cu ocazia
de discursul lui Churchiil lansării unui vas construit pentru U.R.S.S.
LONDRA (Agerpres) — Păturile largi Ziarul recunoaşte în continuare că de- HBLSINKI (Agenpres) — TASS trans Au oartaciipat de asemenea la solemni
Cu mu* *u indignare, oamenii constaţi se extinde şi asupra activităţii tuturor or eie poporului englez fini indignate de otaraţia premierului englez a stârnit un mite : tate A I Mikoian, vicepreşedinte al
din lumoo intoeagă au primii vestea in- gan iziaţ iul or mimotoreşti Printre primele disoumil ţinut de Churchilil la Woodfocd voi de namudţuimiiTe ln Anglia. La 27 noiembrie, le Helsinki, la şantne- Consiliului de Miniştri aJ U R S S şl
sceoini unui proces împotriva Partidului organizaţii care sint intonase sint orga- Ziarul „Daely Workeri' raLatesză oi se Ziaml „Combat" scrie că „sincerite tea nut naval „HietalaMi" aparţinând corv- persoane sosite împreună cu el fn Fin
Comunist din Germania ndnaţide de Imerel care se impohrivesc' po cretarul CansHLiuUii sincboateîor dm LI - internaţionala a iun Churchiil este dăună eemuilul „Waertoitae", a avut loc sadem- landa : S A Bonlsov, prim-locţiilor al
Rrun înscenarea acestui proces de La litico de remilHtaTiaare a Germaniei Ast verpoed. Sunan Fraeer, care este totodată toare reJaţiulor dintre Apus şl RăsArit". nltatea lansăru pe apă a celui de el doi mlrastruitui Comerţului Exterior al
Kari&ruhe dioa conducătoare de la Bonn fel. printre acestea se afllă organizaţia Ti secretar a'l organiza ţi ei looale a potrUdu- Ziarul „France Soir" subimiază că de lea spărgător de ghiaţâ au motor DieseJ URSS ; V F Biurhanov. şeful Direcţiei
urmăreşte să pună Ln ilegalitate Partidul neretului Liber Corman Pe măsură ce In lun Laburist a condamnat politica lui claraţia Iul ChurohiM a provocat atacuri olectoc, construit pentru Uniunea So Generale a Căii Maritime de Nord : N. I.
Comunist şi sa lupseoscS astfel forţele pa întreaga Germanic occidentală luptătorii Churehill, care şl-a găaiit expresia în dis- atât de vehemente din partea Sntjregil vietică in cadru) acordului comercial Cefalin şi M K Artemlev, funcţionari
triotice din Germania occidentală de în pentru libertatea poporului german sint cursul şAu de ta Woodford D-na Ham- prese engleze, «fum nu a cunoscut el ni dutere Unlur.ea Souietacă şi Finlanda. La superiori din Mmisterul Comerţului Ex
drumătorul şi conducătorul lor in lupta aruncaţi în inchisom şi supuşi Ia tot felul mond. preşedmtid organizaţiei partidului ciodată de-a ktngul tntregu sole cariere. urs 11 dimineaţa au sosit la şantierul) na terior al URSS. : V Z Lebedev, amba-
pentru imuhoareia pe c*le paşnică a Cei de torturi, c« mai înverşunaţi criminali laburist din BirmLngham şl membră a ZtaruH oonsfdeTă că măriurislrlile Iul val tn vederea participăm la solemnita sadorufl U R SS In Finlanda; A f So-
mani ol de război sint puşi in libertate şi numiţi conssLiujkil mumcupal ai acestui oraş, a QhtirohiUi au produs asupra opiniei pu tea lansării pe apă a spărgătorului de sunov. reprezon:tantul oomercial al
Această abitudme samavolnică faţă de in cele mai înalte pastori de răspundere înfierat atuăudunea panfidă 0 lui Churohlll blice engietre „un efeot «semănător unui ghiaţă: pnumil muustru al Finlandei, URSS. in Finlanda, funcţionari supe
actnvitatfea PVartidvilul Comunist, are loc Acţumea teroristă a clicii eonducătijwre faţă de eleaţii din timpul războiului, de şoc electric" Urho Kekkonen : rmmsLrul Afacerilor riori ai Ambasadei sovietice şi ei repre
tocmai acum clnd se pregăteşte ratifica de la Bonn faţă de activitatea Parbdu- oarece, a subliniat ea, „dacă n-ar fi fost ★ Externe afl FantindeL J. Virolainen ; ml- zentanţei c ornez ai alte sovoetice
rea acordurilor de la Paris Acesta nu e lun Comunist este dezaprobată de intre;ga tuşii, noi a&lăze am #1 fost şterşi de pe DBLHf (Agerpres) — Burouil indian de nostrul Comerţulkx şl Industriei, A Si-
un lucru Ln timpi ă tor Orice tind r conşti opume publică germană Astfal, * activiş faţa pamlntu&ui". informaţii transmâta oomantanole presei monen ; eâ doilea ministru al Fmanţelor, A. I. Mikoâan, vicepreşedinte al Con
ent din Germania luptă ou hotărâre îm tii vindioaii etn Indus trio minieră din E. Robarta. membru in ConadUil mu- Indiene ln legătură ou declaraţia făcută V. Vennamo; brimiaul Finlandei în siliului de Miniştri a) U R SS., a rositit
potriva reînvierii militarismului german, Gelsenloirohen -(Horst din Garmonia occi nioupoi cil oraşului Covertey, e dedlarat că de Churchiil ta Woodford URSS Gartz apoi o ouvintane
deoarece mi mal vrea să fie folosii din dentală au adraoart Cnbunaluicm de la Bonn discursul lid Churabdl „va provoca o ani Referâdu-se la ouvuvteie Iul ChunchiL)
nou drept came de tun Luptai rolu o moţiune de protest ln care cer anularea mozitate in nriliaţuAa dintre noi şl aliaţii
lui german, împotriva politicii mSrşave a procesul ud intentat Piaz-Lduilui: „Interzi noştri din timpul războiului — Uniunea cu privare le pregitirille pe care le-a fă lntîlnirea internaţională a participanţilor
lui Adan&uer precum şi a protectorilor cerea unui partid mimai terase este primul Sovietică — şi eceasla Intr-un moment cut ln anul 194S pentru operaţoura co
mune cu germanul împotriva armate» so
•luil din Anglia şi Statale Unite se alătură pas spre instituirea dlotatunu împotriva cind noi, loeuatorai oraşului Coventry, no vietice, ziaruil „Ajnrita Bazar Patrilta" la mişcarea de rezistenţă împotriva fascismului
oinar oameni care au lăcul parte din coa muncitor iii or după care, conform exjperien străduim să stabilim bune relaţii intre scrie: „Intr-un anumit sens, ed (Churchiil
toţia guvomamentaîă de la Bonn. Piun a- ţE», urmează interatoerea sindicatelor", se ţările noaştire pr.un sdhimb de dolegeţu". — N R) aste mal răspunzător decât orl- VIENA (Ageipres) — Ou pnlej«il Tn- mere succes s-<a bucurat flimul rominesc
„Mdrea Cocor". Oaspeţii străini şi publi
ceasta se ewplieâ trecerea de buni voie spune printre altoie in moţiune Frank Lene, preşedintele comlteliHui olns pentru războhd reoe care ccmriituio trlmnl intern aţi omale a participanţilor la
ln R. D. Germană o unor oameni de Stat Opinia pub'ncâ germană se împotriveşte districtual al Confederaţiei sindicatelor mişcarea de rezistenţă, oare a avut loc la cul austriac au umplut plnă )a refuz sala
O irăsătruiră oaraoteristlcă a veeţli inter Viena, in capitala Austriei s-a deschis clnematograftaLui „Tabor" din Vîena unde,
ca Ofcto John Şi Schmidt Wittmaclc Un înscenării procesului de la Kaclsruhe, de munoUcrolor dan «nduatna de construcţii
naţionale din Udtlmli ara". expozuţta de pictură şi sculptură intitu inatetea spectacolului, regizorul fdmulut
fapt care dovedeşte că poWnca duşmă oarece interzicerea aotivutăpi Partidului de maşini şi de construcţii navaie dan ora vtotor Wlu. a făcut o scurtă prezentare
noasă a dini luu Adenouer faţă de hoer- Comunist nu înseamnă altceva decât In şul Coventry, a deoiarat: „Această decla Ziarul „Times of lndta“ scria ! „Intr-un lată „Mişcarea de remstenţâ şi arta". La
moment oind toate cerourile slrvt anim de expoziţie sint expuse lucrân ate pictori a filmul iu
tetea poporului gerenan devine dfci ce ln terzicerea Lup ten penhru o viaţă liberă şu raţie ca ş» diseiam»] de Ja Fuilton al iui lor şi scuăpteriilor dm Franţa, Italia, Bel La manifestaţiile căra ce desfăşoară cu
ce mal şubredă, sfat şi alegerile parţiale democrată. Poporul german este hotirit OhrunchMfl, ne arată om a Inoeput răz de puternica dorinţă de a credo in reali
tatea coexistenţei, tot ce se propune In gia, Germania, Austria, Romlnia şi Coho- prulojul aniversării a zede ana de la eli
oare ou avut loc in ulOimui timp tn care să hjpte Împotriva acelora care vor să-i boi ui rece".
berarea popoarelor Europei de sub Jugul
oKna conducătoare de la Bonn a pierdiM caice Uhortaiea in picioare şi să-l lip Orgamlzaţine Inoaile ole partidului labu sens contrar este, în mod breşe, Inoportun alovacvia. consacrate luptei popoarelor din fasolemulut hlMerist participă peste 600
Europa împotriva fascismului)
milioane de voluirl sească de adevărat ud său conducător, rist şi sindicatele car convocare» unei şi nepopidar
Fiecare om cu judecată aţii chn Germa ParUdud OomumaL conferinţe extraordinara a partidului la Onaînd impresia că puterde occidentale La o attă expoziţie, „Istoria şi literatura liptălon din rezistenţă reprezentând 19
nia «R şi din dtă ţară, este convins de In^jotrrva înscenării procesului do la burist ln voderea rexnzudrăl pokticid par nu intenţionează câtuşi de puţin să în mişcării de rozaslenţă", sînt expuse do ţări Au avut loc intflrarl ale pictorilor,
faptul că singura „vină' 1 oare so poate s- Kertsruha, prin care se încearcă interzi tid Ukid 4n probtema germană in lumina cerce înfăptuire» coexistenţei, sir Winston cumente istorice, fotografii şi opere ale srriitonlor şi cmoaştilor. intilnir» ale foş
duee Bamtidukn Cormm±st nu est» alta cerea activităţii legale a Plartndului Comu- recunoaşteriDor făcute de Ohurchtll ln CIvuirobW a fflout un prost serviciu de literaturii beletristice care vorbesc despre tilor deţinuţi de la Dacbau şi Sachsen-
decît că a veghâal 71 vegMazâ la unifica nisă ddn Germania. aflăhnâ de poporul ger discursul său de la Woodford. mocraţiei şl păcU". lupta curajoasă a popoarelor din toate hausen, ale reprezentanţilor delegaţiilor
rea pe caile paşmcâ a poporxd/ui german man se ridică oamenii cinstiţi din lumea it Ziarul „Hiindustan Standard" caracte ţinte împotriva fascismului Două pa franceză şi polonă, reprezentanţilor dele
Partidul Clnmumost a fost aceia care a de Întreagă oare car să înceteze acest proces PARIiS (Agerpres) — Docta raţia lui rizează declaraţia kn Oh unchi LI Pa fund nouri înfăţişează rezistenta patrioţdor dm gaţiilor R D Germane şi Germaniei occi
mascat fără cruţare pkammde mtrşave ur nedrept care pune in primejdie liberta Ohurohill care e arătat că tncă în timpul „fără doar şl poate nerezonabDă". Tre Romlnia împotriva cotropitorilor nazişti dentale, precum şl ale delegaţilor sovie
mărite de clica conducătoare de ia Bonn. tea poporului german războiului împotriva Germaniei hţbloriste când în revistă istoria ultimului război In cadrul intDnirvJ are loc de aseme tică şl franceză
■prin semnarea afonduoviUor dc la Londra In ţara noastră ca şl în celelalte ţări el a daf ordin lui Morvtgomery să depozi mondial, orarul aminteşte manevrele for nea un festival ăl Mrmului Au fost pre Membrii delegaţiei române au avut in-
şl Paris Datorită «castel politiei juste sint nenumărate adunări de protest îm teze armele germane în vederea luptei ţei cyr reacţionare din Europa : „Mârtun- zentate filme sovietice, cehoslovace, po tdnlri cu reprezentanţii mişcăm de rezis
dusă de Factidid Comunist, du^ninm li potriva procooului înscenat Partidului (împotriva Umunla Sovietice, n-a fost co surea făcută de str Winston ln legătură lone, rorriîneşti, franceze, italiene De un tenţă din Franţa, Gormanoa, Italia. Al
ber* ărpu poporulkn german n^au ezitat o Comunist din Gor-marua. Oamenii muncii mentată pe larg dp presa pariziană, dar cu polltiloa aliaţilor occndentali faţâ ; de bania. Grec*a şi Bulgarii.
oliipâ sa treacă la percheziţie narea şl ares din ţâre noastră, care nu eu uitat şi nu puţinele comentam apărute trădează Germani», nu este o fantezie Ea este
ta nei celor mai buni ctunumştd vor uita niciodată câto nenorociri au avut ad'lnoa nakruşte a opiniei publice franceze strins legată de istoria diplomaţiei euro-
ln întreaga Germanie occidentală sânt dc suferit de pe urma războaielor tre- Mări un surd e te» Churchiil au provocat peno din anul 1917 Oel oare s-au bucu Mascarada judiciară de la Karlsruhe
nenumărate rezolu-tUto de protest împo oute, nu pot să îngăduie reînvierea Wehr- o deosebită deriită şi confuze Iu rindurde rat în anul 1945 de înfrângerea Germa
triva acartoi politici duşmănoase faţă de maohtzuJiul german — urmărite pnn însce comontatondOT politia oara se pronunţă în niei, airot in legătură cu actasala mărtu BBRLTN (Agerpres) — ADN trans Von Lex a făcut o declaraţie eonţmJivd
Rwitiriul Comumst şi ocmducărtoru 1-tin. Oa- narea acestui proces Glasurile lor se favoarea Inarmărb Germaniei ocoidontale. risire a lua ChuTctmll că au fost înşelaţi mite : deferite etaouri calomnioasa împotriva
memii munco din Germ anina ooei dantelă unesc cu cefe ale tuturor popoarelor şi Ziarul „Figaro", oare r-e pronunţă pentru Iar cel caae or vrea in prezent să atragă La 26 noiembrie, a continuat la Korls- P.C dm Germania 51 a cerut ca PC dui
pe bună drqpba/te aTată că polatica duş cer cu hotărî re revanşarzilor de la Bonn crearea de torţe armate vest germane, Germania de partea lor. In calitate de ruhe procesul împotriva ItarUdului Co- Germania să fie declarat „anticonstituţio
mănoasă a revanşarzilor do la Bonn nu încetarea acestui proces calomnios care este deosobit de netimşUt de „măsura în aliată Împotriva Huriei, vor suferi, pro mumst dtn Germania nal" şl dizolvat, iar bunurile oare îi a-
se kmiteaiă mamad asupra Interzicerii ac- ameninţă însăşi securitatea întregii Eu care declaraţia luu ChurohUt va Îngreuna babil, in viitor cel mai mare şoc din La şedinţa din 26 noiembrie, a asistat parţin să fio confiscate Reprezentantul
tavVtăţii legata a Partidului Comunist ci rope POPESCU V. nari&carea aoordunior de la Paris". viaţa lor". Wlaiter Fisch membru al seoretaivotuLui guvernului a cerut de asemenea să se
conducerii centrale a Parlidiriuu Comunist interzică constituirea suB o altă denumiră
• Un nou şl puternic strurţg-daruâel dreptul eă creeze baze militare pe torito- din Germania Tribunalul a renpws cere a oricăror alte organizaţii tn locul PC
e fost inceroat cu succes In uana cons PE S C U R T riuO Spaniei rea apărăiihi reprezentanţilor P.C. dtn Ger din Germania
tructoare de maşmi grele din oraşul Ko- * In oraşul Konoea a fost dată ln ex nrte", tn portul spaniei) Son fondez a so • „Buiettavul Ofifcnafl" din 26 noiembrie manie do a li se acorda posibilitatea de Duoă declaraţia lui von Lex, a cerut
lomma. Ou ajutorul acestui strung pot fi ploatare prima fabrică de sticlă din Al sit un transport de materiale de război a publloot decretul-lege nr 32 din 1954 a Cunoaşte toata materialele procesului ouvîntud Wal tor Pisch membru al secre
preliucivate piese cu o greutate plnă la 160 bania, cu o capacitate anuotă de produc ameriame destinate aviaţiei tranehtate o) Prezidiului Repubbrtu Populara Ungare şi a refuwat să dea explicaţii referitoare la tariatului conducerii centrale a PC din
tanc. acele documente pa care guvernul de la Cermoniii, Insă preşedintele completului
ţie de 600 bane de articole de sticlărie „L < Human>t6 , ‘ subliniază că aceste male- ln legătură cu intrarea tn vigoare a con Bonn le consideră secrete de Judecată, Vlntrich a închis şedmţa
MeoanJsmato şf dcrpozlhvele acestui
Această fabrică va produce n mare cant) nale s5nt predate guvernului Franco Tn venţiilor internaţionale privitoare la pro Preşedintele completului de Judecata, (ără o d« nici n explicaţie şi a fixat ur
stirxina gigant admit acţionate de 45 mo tete de mărfuri de larg consum conformitate ou acordul americano-spa tecţrs victimelor războiului, inoheiate la Win'trieh a dat apoi cuvrntul lui von Lex mătoarea şedinţă pentru data dc 30 no
toare electrice • După oum anunţi ziarul „L'Hizma- niol, potrivit ciruia S O A eu obţinut 12 «ugust 1949 la Geneva. reorerententui guvernului) de la Bonn iembrie
tudinea lui mister Ohurehill faţă de comu că ruşii aveau toate motivele sS nu aibă Nu Incxpe îndoială că popoarele Iubi
A U T O D E M A S C A R E nism, Oi despre atitudinea şefi&luri girver- încredere te eJ incepcnd dm anuf 1945 toare de pace vor aprecia 3a juste sa va
nuihd Marii Bntarui faţă de abiaţi
loare discursul lui Churchdl, cane are oa
Cum să rvu-fl Bduoi ammte, tn această In scelaş» sptrd se pronunţă $i mulţi alţi scop să dea mină bberă aealor forţe care
MOSCOVA (Agenues) — dintre Anulau şi revunşarzo» germani, în grăbeau să ocupe Doneuruiroa : „Noi vom ordine de Idei, ce Eţpizne ln memoride sale oameni poUtlcn angdezl, precum şl multe sint purtătoare ale poJrtâoii de agresiuno
„Pr.avda" publică sub semnătura lui I dreptată împotriva URSS bara prietenilor noştri sovlebo coăea şl in desţre Ohuretoll omul de stat anjclet organe de preaă şl ură Intre popoare
Pavlov următorul articol intitulat „Auto- Dezvoltând asemenea planuri, OhurchUl aoegt punct" Ago privea Ohurohal 1 dato Lloyd George. focă tn perioada primului
demiasoare", în care se comenteo2â dis- s-a lăudat chiar In discursul său de la ria 9a de altat război mondial, oind s-a pus chestii unea SCHIMBUL DE SCRISORI DINTRE W CMURCHIll $| I. V. SÎALIN IN
cujrad rostit de QhirraKiU la Woodford Woodford : „Am fost prumua dintre aa- Otmem sovlotacd înţelegeau însă ou to oa QhurehnM să fie indus ln guvern, pro PERIOADA OPERAŢIUNILOR .MILITARE DIN REGIUNEA ARDENILOR
„TVxate vechiturile au fost <fan nou dez mervia de stat cunoscuţi care au dedare* tul aHifal datoria de abat. Este suficient blema «e punea (n felul următor, după IN IANUARIE 1945
gropate. Un loc Însemnat în acest teatru în mod făţiş că noi trebuie să avem Ger să omintnm un . singur exemplu La sfîr- spusele Iul Lloyd George : oum este mai Duipă oum se ştte, la sCrşlhnl lui de de lipsa unor nori joşi care să împiedice
de marionete Q ooupă sperietoarea boflşe- mania de partea noastră împotriva aere jltuj lui decembrie 1944, trupele hitleriste puţin peirtoutos ChunehiM, ca adversar sau cembrie 1944, trupeie hitlomste au intre- artileria să aibă un (ir reptat. Ne pre
vtsnului Dm fericire; nu ne vine greu să snrma comuniste ruse". Prioritatea lui au lansat o ofensivă pe frontul de vest ca aliat ? Liderul din acea vreme al con prins o ofensivă pe frontul ds vest în re- gătim dc ofensivă, dar pentru momcrU
recunoaştem arest manechin vopsit în cu OhurebiM te această chestiune este Insă ln regiunea Arxienilor, au s^MJ-t frontul, servatorilor Booot Law, dedara ln mod gminea AndeniLor, punlnd într-o subuape timpul nu e*le favorabil ofensivei noastre.
lori ţipătoare. Bl este un vechi cunoscut, îndoiaDnică : ou muJt Inawite. îdeea ixifi pnnlteid intr-o grea Eitrunţie trupele anglo- categoric : „Aşi prefera de flecare dată grea tnuxJe anglo- amanlcane După cum Cu toate acestea, tutnd in considerare si
care a apărut fn primate zile ale regimu hjqnte comune a Gormamei şi Angliei im amenicfine. In legătură cu aceasta, la 6 ia s4-J am ai adversar". Lloyd George a- spuneau aLLaţii, nemţii voiau, dind o lovi tuaţia aliaţilor noştri pe frontul dc Vest,
lui nazist El era folosit pentru a speria potriva URSS a fost dezvoltată de unul nuarie 1945. Chunchrlţ i-a adresat lui daugă că Ohurahiai era considerat pe o- tură asupra rucgeujAiii, sâ distrugă ar cartierul generat at Comandamentului Su
Buropa Acum, această sperietoare roşie dm cei mai ^propraţn arătaţi ai l»x HâUer. I V S ha lin rugSmtnitea ca trupele so tund „nu ca o mărime pozitivă oare tre mata l-a americană, sâ se apropie de An- prem a hotărît să termine pregătirile In-
este scoasă din nou ta iveală, de data »- rtesA condamnat ca eramlnail de război vietice. dealânţumd o mare ofenuvă, să buie folosită Intr-un ceas de pericol, ci vore, să Izoleze armota a h-1 americană. lr-un ritm accelerat şi. fără să (htd sea
oaaata legată de o alta figuri Ni se pro la închisoare pe viaţi de către Tribuna laiveze de inf-rinsera trupele anglo-ame- ca un pericol ln plus de care trebuie să Mwnata a 2-a britanică şi armata l-a ca ma de condiţiile atmosferice, să dcclan
pune să-l consxlerim pe HiUer salvato lul Internaţional de la Numberg. ricane. Comandanihull Suprem ăl trupelor te fereşti" nadiană şl să pregătească aliaţilor un U şeze mart operaţiuni ofensive împotriva
rul oivMizaţiei europene Salvatorul! dvi- Dar. dizpă cuon se vede, ChurchLL) nu sovietice a hotărât să te ceapă ta 12 ianua- Să facem 1nsS abstracţie de cate ce doilea Dunkerque pentru a scoate Anglia nemţilor pe lot frontul central nu mat
Elaatie» — ca bătaie <ţo joc I” doreşte să cedeze acum Iul Hess tauniii în- no o mare ofensivă a hrupaLor sovietice spuneau despre ChuretoLl colegii săi de dte râzbo». iîr2tu de a doua jumătate a lunii Ianua
Aceste Ttfmduri oara ridiotellzeaza propa tf'i<st5ţll Bl este gata să citeze fapte care pe un front lorg. de fa Marea Baltică cabine* în perioada primului rlzbcd mon- ln legătură cu aceasta, ta 6 ianuarie rie. Puteţi xă fiţi încredinţaţi că vom face
ganda reacţionară n-au fost oare scrise as i-ar convinge pe top că este un vechi plnă ta Ganpap Această puternică lovi d»dl In ce priveşte plamx^e s^e din tim 1945, W GhunehLM a adresat izn mesaj tot posibilul pentru a acorda ajutor glo
tăzi. drtd se încearcă din nou în fol şi adept al ided colaborâni cu naziş tură de ta est a oblogat comandamentul pul celui de al dodea război mondial — lui I V Sta lin. cu urmilonM conţinu* : rioaselor noastre trupe oluite".
chip să se speme Europa occidentală cu tii in lupta impotrira URSS „Încă îna germm să-şi retragă trupele de pe fron de a înarma pe fasciştii germani şl do „Lupte foarte orele se dau în Occident In menajul de răspuns către I. V Sfca-
„pericolul roşu", clnd au tosl luale toate mă inte de terminarea războMui te timp ce tul de vesA pentru a ie îndrepta împotriva a-î îndrepta împotriva URSS — opinia şl comandamentul suprem poale Ji silit în Lin, W Qhurchfl! scrâa la 9 ianuarie :
surde pentru a-1 reabilita pe Hitler, 01 germanii se predau ou sutele de mii", a Armatei Sovietke ln felul! a certa, ofen- pubbcă ecreobcâ nu poate rămâne indi crrlce moment so io hotârir» grave. Dvi. „Va sînt profund recunoscător pentru
cărui generali simt de -pe acum gata să-51 dertanat Churchiil, eâ a trimis un ordm rJ/vb brupelor germane in vest a eşuat ferentă faţă dc ele Ştiţi prea bine dm propria Dos. experi mişcătorul mesaj. L-am trimis generalu
pună epoleţii wehrmachtufluj Vn curs de fel d mareşal ukn Morvtgomery, oerindu-1: (Publicăm mai jos documentele referitoare Cum apreciază oamenii sovieirioi acetic enţa cît de alarmantă este o situaţie in lui FLscnhouier. pentru ca el singur să ia
mi/rvaere ? Nu, aceste cuvinte tăioase care „Să adune cu grijă armele germane şi să ta acest episod memorabil oS cotoi do jil planun sţe lui ChurohiM 7 Nn încape dis care trebuie £0 aperi un front foarte cunoştinţă de dtnsut. Fie ca cel moi com
mineresc bme ţinta au fost moşiile Ln fe le depoziteze pentru c'a eJe să poată fi d oul ea război mondiaU cuţie că adesta este ce* mai simphj plan larg, după ca oi pierdut în mod trecător plet succes să însoţească nobila Dvs. Ini
bruarie 1943 Ele aparţin ministrului Afa uşor distribuite dm nou soldatiJor ger- Ziarul „Rhainisoher Merkur", purtătorul de reînviere a militanl&mutui german, pe iniţiativa Generatul Eisenhouier are do (iativâ i"
cerilor Externe al Angliei, Eden Repre maiu, ou oare ar fi trebuit sâ colaborăm de ouvhH al Germairuen oocidenfalc re too, pe cimpoi de luptă de pe care nu fu rinţa caa mai vie şi se păşeşte In nevoia Dorind să ajute cit mai repede tru(peto
zentantul guvernului englez a chemat pe dacă ofensava sovietică ar b contmmuat", vanşarde. t) laudă acum pe OburchMi seseră Încă ridicaţi aliaţii răniţi în lupta de a şti în lintt generale ce intenţionaţi să aliata dm Vest Comandaniontiud Suprem
atunci atât soldaţii sovietrod. cit şi pe cei In februarie 1945, cind trupele sovietice pem-tau „una faţă dc comunism" de oara comună, focă nru se risipire fumul rău mi faceţi, căci aceasta va avea binetnţetei al trupelor sovietice^ a hotărî* să schim
englezi la lupta comună „împotriva ame desfăşurau ofensiva tor victorioasă, raml- dă dovadă După părerea 2»amlui „Rhe*- raşi tor de la cuptoarele do La Maîdanek repercusiuni asupra tuturor deciziilor Im be data ofensivei împotriva nemţilor pen
ninţării groazmoe pentru întreaga civili cindu-i De hrilarişM pe leritoriuJ Germa ndscher Merlcur", aceaiată calitate lăuda Şi Aurehwitz tn care ou fos* arse de vii portante, atît ale rate cît şt ale noastre tru frontali iov icto-german La 12 ianuarie
zaţie occidentali A" şi la „victoria Ktvolă niei. ChurchtU ncnu : „Anmata Roşie îşi bili dun punotul de vedere al revanşar milioane de vdclriime ode fascismului, şi După informaţii primite, trimisul nostru. în loc de 20 Ianuarie
pe oare o vom cuceri Împreună". Sărbătoreşte cea de 3 27-a aniversare prin zilor germani expLIxă tn întregime Utiu- Chumehîll s-a şi grăbi* să Înapoieze ar mareşalul principal de aviaţie Tedder, se La 12 ianuarie a înceţput o mare ofen
Iată Insă că astăzi eint din nou dezgro victore) triumfale, oare «u stârnit admi ddnea lud Churohtll dm UmDul războUilui mele acelora oara wsau să (mpi/iraa^că afla Ieri seară la Cairo, unde e»a reţinut sivă a trupelor Govietfnce ps un front larg
pate „toate veehrturule", „Tn ac teatru raţia nemirginată o adiaţilor e» şi care au Că ChurehULl este un du^nan ai comu - întreaga Europă cu o reţea de lagăre de din cauza condiţiilor atmosferice. Căli de to Mo rea Baltică La Ca^paţi ISO de di
de marionete" $j de data aceasta „un loc hotăril dinainte soarta jmditari&mudu* ger iu ionului, este un Lucru ounosout de muit concentrare tona sa a fost mult prelungită, nu din vizii sovietice, înzestrate ou o mare can
însemnat" îl ocrupă „sperietoarea bnVşc- man Genereţiiîe vritoore vor recunoaşte oamenUlor eovie tuci Toţi cunosc acest lu Nu din vina lui OhurchkM imfăphuirea vina sa Dacă ptnă acum el nu a sosit la titate de arUUerie şl de aviaţie, au intrat
visjmnhiii". Persoanele interesate în reîn datoria dor faţă <to Armata Roşie tot otit cru de pe vremea oind tîn&na Republică acestui piton „s«mp<Lu M a întârziat cu nouă Dus. v-aş fi recunoscător dacă aţi putea ia acţiune, au spart frontul garmen şi au
vierea wehrmarhUului intimidează Anglia de indiscutabil cum o recunoaştem şi nai. Sovietici, înconjunolă de rtate capitolisle, ani dc zile 51 acum Încă adepţii acestui să-mi comunicaţi dacă putem conta pe n împins trupele nemţeşti cu sute de kilo
ou această sperietoare şl dealarâ fără ezi martori ai succeselor ei glorioase". îmi «ta împotriva intervonţiorviştUor apărln- p>an agresiv sfat nevoiţi să camufleze te mare ofensivă rusă pe frontul Vfstutci metri înapoi
tare că so tarate ru oivzLhiaţtei occidentale Citind aceste rindum, «amfenii sovietici du~şl dreptul la existenţă Unt* dm orga fel şi chip planurile de reînviere a Wehr- sau în oricare oftă parte, în cursul lumi La 12 ianuarie, pe frontul de vest, tru
sînt chemaţi să fie generalii hiUenişti oarv nu presupuneau inxl că peste două luni ruzrtoni intervenţei color 14 state impo myahtului gwnuan do toarnă că popoarele ianuarie, precum Şi Orice alte informaţii pele germana. inClusiv armatele a S-a şl a
au fost Înfrânţi, şi succesorii tor Ele a Mcovfcgomer/, comandantul suprem englez, triva Tării Sovietelor era OhurchiU In vor face ca ele să eşueze pe care veţi bincooi poate, sâ nî le trans 6-a de tancuri oara se pregăteau să dea
flnmă Insă dun când în clnd că imediat va încape din ordimd Iud ChurchiU, „si treacăt ho ris, toată Lirnie® ştie cum s-a Există insă şi altă trăsătură oaroctenK- miteţi 0 nouă lovituri, şl-au Întrerupt ofensiva
după ratificarea acordurilor de ta Paris depoziteze cu grijă" armata Luate de la terminat această inteirvenţie — oamenii tleă te planurile lua Ghurchdd dm peri Fu nu vot comunica nimănui această in Ş», în 5—6 zUe, au fost retrase de pe front
S» după ce va h croată o armată vest duşman şi să u măsuri pentru a le pune sovietici au mima cit pe irvtervenţionişti. oada de la stinşi tul războiului şi actua formaţie Strict confidenţială, afară de fete- yi transferate tn Est, împotriva trupelor
germană revanşardă de 500 000 de oameni, dun nou în nvunile duşmanului, progăbn- Un om 6e rtal cu expemenţă cum este lele sale pi an uri de reînviere a miltoras- mareşalului Brook şi generalului Fisen sovietice oare înaintau Ofensiva trupelor
tas- tancurile, avicanalc şi tunurile ei vor du-se să colaboreze cu cei pe cane Chu.r- Churctoll ştie foarte bine că funcţia de rmlui german Această trăsătură oaraele- henuer cu condiţia de a o ţine in cel moi germane In Vest eşuase.
putea fi întoarse &pre Răsărit, «le se vor chuM l-a numi* cu dispre» „huni sâtbatici' 1 . prim-erunistru obbgă La respectarea nor- ristacă nu poate fi nici ea prin nimic as- strict secret Consider această chestiune Le 17 ianuarie W ChmrohiU scria lui
ocupa chipurile de sLabihraa. prieteniei In Urrypuil răzbnnjhh, personalităţile ofi- inetor relaţidor prevăzute în tratatele in- cu/isă, ea este dară pentru toţi oamen i urgentă". 1 V Statui; I
cu Uniuneo Sovvetică De aceea, ete nu crato engleze dedlarou ormătoarale in dis- cheiate cu statale aliate, independent de rmstiLţl Acestei trăsături | kc poate spune La 7 tonuarie 1945 I V Stalm q adre- „Vd sint profund recunoscător pentru
mesc ivehrmachtu 1 în curs de re^nvieu cucsuniJe lor pnHice: „ln ultima fază a faptul dacă li pdiace sau nu ortadumrea lor pe nume: în ruseşte ea se cheamă .perfidie Sot Itu W. Oh nr oh i 01 următorul răspuns : mesajul Dvs şi slut foarte bucuros ea
,/pruntea spre pace" propagandei germane 6-<a făcut auzită încă socială Nu trebuie uitat că URSS 4I La omul sovietic această trăsătură nu „Am primit în seara de 7 ianuarie me mareşalul de aviaţie Tedder a produs a-
Toate aceste manevre propagandistice o laml: aşteptaţi încă puţin şi anglo-sa- Anglia erau aliate în timpul cind mare este la toc de olnste Ea nu e»te le Inc de sajul dvs dtn 6 ianuarie 194S supta Dus, » imprecle aţii de favorabilă
grosolane sint atît dc vecht şi netede xonii şi ruşii 6e vor despărţi După cum şalul Montgomery. dtn ordinul k» Chur- cinste nici la englezi care eonsideFră dis Din nefericire, mareşalul principal de In numele ruuernulut Majcstăţii Sale şl
mina,Vice incit poate că nici n-ar f« ne ştiţi cu toţii, aceste siperanţe s—»n năruit", chiU, strângea pe rimpurUe de luptă ar cursul) Lui Churchiil de la Woodford da o aviaţie, domnul Tedder, nu a sosit tncă din lot sufletul ţin să vă exprim mulţu
voie să ne rafarim la ele dacă in ultimeîc- lată însă că acum aflăm de la Churchiil mele aruncate de fasciştii germani zdro autodemoscare a acestui politician, care nu ta Moscova mirile şi felicitările noastre en prilejul
zile rvu s--ar fi ivit un f-apt nou: primul că în scrisoarea trimisă la 5 mai 1945 mi biţi, 00 scopul dc a-i înarma din nou ţi odată îşi camuAfa planurile agresive prin Este foarte important să utilizăm îm uriaşei ofensive pe care aţi început-o pe
mi/Kstru al Angltei. ChurcbuM, a conLudc- nistrului Afacerilor Externe al Angliei. de a-i împinge împotriva oamenilor so laze făţarnice potriva nemţilor superioritatea noastră în (ronlul de Ext...”
ivait posiibd fo cdmisjbfl să ra cuvin tul in Eden, ol scria următoarele vorbind des vietici. Acest lucru schimbă în mod fun Declaraţiile făţişe ale lui ChurchiU, a artilerie fi aviaţie. Pentru aceasta este ne (Dm Nota Istorică o Biroului Sovietic
public pe tema aşa-ziseî ulilitâţi a alKan|ei pre „tauiourde engleze rapide" 00re se damental lucrurile 1 nu este vorba de ati spus deputata Barbara Castle, dovedesc voie de vreme frumoasă pentru aviaţie şi de lnformajil. 1940)
Redacţia şl Adm ziarului S*r 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 108-189 Taxe plătită ln numerar cont. aprobării Direcţiunii Geoeraâe P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1049 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA